Proiect Instalaţii de Încălziri

Anul 3 2011 - 2012 Pagina 1

Cuprinsul proiectului de Instala ţii de Î nc

ncălziri

Tema Proiectului de Instalaţii de Încălzire ..................................................................2

Măsuri privind izolarea termică a construcţiilor.........................................................3
Rezistenţa minimă necesară a elementelor de construcţii.........................................
construcţii.............................................3 ....3
Condiţia de evitare a condensării ...................................................
..........................................................................
...........................4
....4
Condiţia de confort .........................................................
...................................................................................................4
..........................................4
Condiţia economică ........................................................
..................................................................................................4
..........................................4
Determinarea grosimii stratului de izolaţie termică .....................................................5

Calculul necesarului de căldură ............................................................

.............................................................................
........................5
.......5
 Necesarul de căldură pentru încălzire..................................
încălzire.........................................................
..........................................5
...................5
Pierderile de căldură prin transmisie ................................................
...........................................................
........................
.............6
6
Adaosurile la pierderile de căldură .......................................................
...........................................................................
....................77
Adaosul pentru orientare ..................................................
.......................................................................
..................................
...............7
..7
Adaosul pentru compensarea efectelor suprafeţelor reci ......................................7
......................................7
 Necesarul de căldură pentru încălzirea aerului rece pătruns în încăpere...................8

Proiectarea instalaţiilor de încălzire interioare............................................................9

Instalaţii de încălzire cu apă caldă ................................................
................................................................................9
................................9
Corpuri de încălzire.................................
încălzire........................................................
..............................................
..................................
........................
.............9
9
Amplasarea corpurilor de încălzire...................................
încălzire..........................................................
.........................................9
..................9
Racordarea corpurilor de încălzire................................
încălzire.............................................................
.........................................
.............10
.10
Calculul de dimensionare al corpurilor de încălzire................................................10
încălzire................................................10
Dimensionarea radiatoarelor din fontă...............................................................
fontă................................................................11 .11
Dimensionarea convectoradiatoarelor
convectoradiatoarelor tip panou.................................................12
panou.................................................12
Calculul hidraulic al conductelor.........................
conductelor................................................
..............................................
.................................13
..........13
Generalităţi..............................................................................................................13
Calculul efectiv....................................
efectiv...........................................................
..............................................
.........................................13
..................13
Dimensionarea conductelor
conductelor la instalaţii bitubulare prin pompare...........................15
Dimensionarea coloanelor............................
coloanelor...................................................
.....................................................
................................15
..15
Dimensionarea reţelelor de distribuţie arborescente............................................15
arborescente............................................15

Lazar Mircea
Grupa 3314
 Proiect Instalaţii de Încălziri
Anul 3 2011 - 2012 Pagina 2

Tema Proiectului de Instalaţii de Încălzire

Partea I : Instalaţii interioare
Să se rezolve la nivel de proiect de execuţie instalaţia de încălzire a
imobilului de locuinţe definit prin planurile de arhitectură anexate.
Date de proiectare:
1. Caracteristici geometrice ale clădirii
Conform planurilor de arhitectură

2. Caracteristici ale amplasamentului clădirii

Localitatea : Arad (zona climatică 2 ; zona eoliană 4 ; altitudinea 500 m)

3. Caracteristicile elementelor de construcţii

a. Elemente de construcţii exterioare
i. Terasă
ii. Pereţi
iii. Uşi, ferestre : duble din lemn R 0 = 0.431; i  = 0.081 ;
b. Elemente de construcţie interioare
i. Planşee
ii. Pereţi
iii. Uşi, ferestre : simple din lemn R 0 = 0.431; i  = 0.081;

4. Alte date
a. Parametri aerului exterior 
i. Temperatura convenţională exterioară de calcul t e = −15 ºC
ii. Umiditatea relativă ϕe =

b. Parametri aerului interior 

i. Temperatura interioară : STAS 1907/92
ii. Umiditatea relativă ϕi  = 0.55 + z / 20 =

c. Agentul termic utilizat

i. Apă caldă din reţeaua exterioară t t  / t r  = 90 / 70 ºC

d. Înălţimea unui nivel curent

i. h = 2.55 + δ ;
 planseu 

Lazar Mircea
Grupa 3314
 Proiect Instalaţii de Încălziri
Anul 3 2011 - 2012 Pagina 3

Măsuri privind izolarea termică a construcţiilor 

Un rol important în realizarea şi menţinerea confortului termic cu consumuri
energetice reduse revine elementelor de construcţii exterioare, capacităţii acestora
de a izola spaţiul interior faţă de mediul ambiant.
Acest deziderat nu trebuie să influenţeze negativ celelalte aspecte
economice şi de confort.
 În funcţie de aceste considerente, pe baza unor studii tehnico-economice şi
energetice, se stabilesc pentru diverse categorii de clădiri criterii de calcul
termotehnic şi de dimensionare sau verificare a elementelor de construcţie.

Rezistenţa minimă necesară a elementelor de construcţii

Rezistenţa termică a elementelor de construcţii neomogene se calculează cu

formula:
R 0 = R i  + ∑ R k  + R e [m 2K  / W  ]
k 

unde :
1
R i  =
α i 
rezistenţa la transfer termic superficial la nivelul suprafeţei
interioare ;
δ k 
R k  = rezistenţa la permeabilitate termică a stratului omogen de
bk λ k 
grosime δ şi conductivitate , b fiind un coeficient de calitate ce ţine
cont de tehnologia de fabricaţie a elementelor de construcţie şa.
1
R e =
αe
rezistenţa la transfer termic superficial la nivelul suprafeţei
exterioare ;
Rezistenţa minimă necesară rezultă în mod efectiv Această rezistenţă
trebuie să fie cel puţin egală cu rezistenţa maximă rezultată din condiţia următoare
:

R o
nec 
= max( R 0
CD
; R 0CF  ; R 0EC  ;

 în care :

R 0CD − rezistenţa minimă din condiţia de condensare ;

R 0CF  − rezistenţa minimă de asigurare a confortului (la radiaţie rece) ;
R 0EC  − condiţia economică (costuri minime de investiţie) ;

Lazar Mircea
Grupa 3314
 Proiect Instalaţii de Încălziri
Anul 3 2011 - 2012 Pagina 4

Condiţia de evitare a condensării

− t e t i 
R o ,cd  = R i  n pozitie ;
t i  − ( τRi  + 1 ÷ 1.5°C )
 în care termenii implicaţi reprezintă :
R o cd  −rezistenţa
,
minimă din condiţia de condensare;
R i  − rezistenţa la transfer termic superficial la nivelul suprafeţei interioare;
t i  − temperatura interioară în încăperea cea mai caldă;
t  −temperatura exterioară convenţională de calcul;
e

τRi  − temperatura punctului de rouă determinat în funcţie de temperatura

şi umiditatea relativă a aerului interior;
n − coeficient de poziţie :
pozitie

-la elementele exterioare n pozitie = 1 ;

-la elementele interioare n = 0.4 ÷ 0.6 ;  pozitie

Condiţia de confort
− t e
t i 
R o,cf  = R i  ;
(t i  − θi  )max
unde :
R o cf  
,
−rezistenţa termică necesară din condiţia de confort;
− θi  )max − diferenţa maximă de temperatură pentru evitarea fenomenului
(t i 
de radiaţie rece (t i  − θi  )max = 4 ÷ 6°C  ;

Condiţia economic ă

Din considerente de optimizarea costurilor economice Zona R 0EC 

rezistenţa R o ec  se situează în punctul de minim al ecuaţiei
,
climatică
=
dC  I 1.6
R 0,ec  ; C  = C 1 + C 2 + nC 3 ;
dR 0 II 1.7
III 1.8
IV 2

Lazar Mircea
Grupa 3314
 Proiect Instalaţii de Încălziri
Anul 3 2011 - 2012 Pagina 5

Determinarea grosimii stratului de izolaţie termică

 În cazul în care pentru un element de închidere dat nu se respectă relaţia de

verificare , se impun măsuri privind mărirea rezistenţei termice a elementului, fie
prin mărirea grosimii unuia dintre straturile componente fie prin adăugarea uni alt
strat de izolaţie termică.
Pentru un strat de termoizolaţie a cărui grosime este necunoscută, aceasta
se poate determina cu formula :
δ
R 0' + ≥ R o,nec ;
λi bi 
astfel : δi  ≥ (R 0 nec  − R 0' )λ i bi  ;
unde grosimea stratului de izolaţie se modulează la un număr întreg de
grosimi STAS.

Calculul necesarului de căldură

Instalaţiile din clădiri trebuie să asigure în perioada rece a anului necesarul
de căldură pentru încălzire, ventilare şi preparat apă caldă de consum.
Necesarul de căldură pentru încălzire

Metoda de calcul este reglementată prin STAS 1907/1-80 potrivit căreia

necesarul de căldură pentru încălzire Qh se determină cu relaţia:
= Qt  1 + ∑  
   A  
Qh
100  + Qi ;
   
unde termenii implicaţi sunt :
QT  − pierderile de căldură prin elementele de construcţie ;
Qi  − necesarul de căldură pentru încălzirea aerului rece infiltrat din
exterior 
∑ A −suma adaosurilor pentru compensarea efectului suprafeţelor reci şi
pentru orientare;

Lazar Mircea
Grupa 3314
 Proiect Instalaţii de Încălziri
Anul 3 2011 - 2012 Pagina 6

Pierderile de căldură prin transmisie

Aceste pierderi au loc atât prin elementele de construcţie în contact cu aerul

pe ambele feţe Qe cât şi prin elementele de construcţie în contact cu pământul
Q p .
QT  = Qe + Q p ;
Pierderile de căldură prin elementele de căldură în contact cu aerul pe
ambele feţe
mS ∆t 
Qe = ;
R 0
 în care :
m − coeficient de masivitate termică ;
S  − suprafaţa elementului de construcţie ;
∆t  = t i  − t e − diferenţa între temperatura aerului interior t i  şi a aerului din
camerele învecinate sau a aerului exterior  t e
R 0 − rezistenţa termică totală la transferul de căldură a elementului de
construcţie
Coeficientul de masivitate m este dependent de indicele de inerţie termică
D al elementului de construcţie, putându-se calcula cu relaţia :

m = 1.225 − 0.05D ;

Pentru elementele de construcţie fără inerţie termică D ≤ 1 (uşi, ferestre),

coeficientul de masivitate are valoarea cea mai mare m ≈ 1.2 iar pentru elemente
de construcţie interioare (planşee, pereţi interiori), acesta capătă valoarea m = 1 .
 În ceea ce priveşte valoarea efectivă a coeficientului D aceasta se poate calcula
cu relaţia :
D = R  × S 24 ;
unde:
R  − rezistenţa termică a elementului de construcţie;
S 24 − coeficient de asimilare termică;

Temperatura aerului interior este stabilită în STAS pentru încăperile mai des
 întâlnite.
Temperatura aerului exterior convenţională de calcul pentru principalele
localităţi este dată în funcţie de zona climatică pentru fiecare localitate.

Lazar Mircea
Grupa 3314
 Proiect Instalaţii de Încălziri
Anul 3 2011 - 2012 Pagina 7

Adaosurile la pierderile de căldur ă

La pierderile de căldură prin transmisie, calculate pentru fiecare încăpere în

parte , se adaugă adaosuri procentuale pentru orientare  A şi compensarea
efectului suprafeţelor reci  Ac  .

 Adaosul pentru orientare

Acest adaos se aplică în scopul diferenţierii pierderilor de căldură ale

  încăperilor diferit expuse radiaţiei solare, o singură dată pentru peretele cu
orientarea cea mai defavorabilă.

Orientarea N NE E SE S SV V NV
 A [%] +5 +5 0 -5 -5 -5 0 +5

 Adaosul pentru compensarea efectelor suprafe ţelor reci 

Acest adaos se aplică pentru îmbunătăţirea confortului termic în încăperile

construcţiilor civile. Valorile acestui adaos se aleg din nomogramă în funcţie de
rezistenţa totală medie a încăperii.
S T  (t i  − t e )
R m = ;
QT 
unde :
S T  − suprafaţa totală a încăperii (pereţi interiori, exteriori, planşeu,
pardoseală)
t  −temperatura exterioară convenţională de calcul;
e

QT  − pierderile de căldură prin transmisie ale încăperii;

Excepţii:
Adaosul de compensare nu se acordă următoarelor încăperi :
-În care oamenii poartă îmbrăcăminte de stradă;
-Încăperilor încălzite prin radiaţie;
-Încăperilor în care oamenii desfăşoară o muncă medie sau grea;
Adaosul de compensare se poate calcula cu relaţia:
-1,146
 A = 4,32 + 6,711* Rm
C 

Lazar Mircea
Grupa 3314
 Proiect Instalaţii de Încălziri
Anul 3 2011 - 2012 Pagina 8

Necesarul de c ăldur ă pentru înc ălzirea aerului rece p ătruns în înc ăpere

Debitul de căldură Qi  necesar pentru încălzirea aerului exterior pătruns în

 încăpere rezultă din însumarea necesarului de căldură pentru încălzirea aerului
  înfiltrat prin neetanşeităţile ferestrelor şi uşilor  QF  şi debitul de căldură QU 
necesar încălzirii aerului pătruns prin deschiderea uşilor.
Qi  = QF  + QU ;

Debitul de căldură QF  pentru încălzirea aerului rece infiltrat prin rosturile
elementelor mobile se determină cu relaţia:
4
QF  = E  ∑ Liv  3 (t i  − t e );
 în care:
E  − factor de corecţie depinde de numărul de nivele ale clădirii, tipul
clădirii; pentru clădiri civile cu mai puţin de 12 nivele E  = 1
∑L −lungimea rosturilor elementelor deschizibile exterioare.
Cazuri:
 În cazul în care elementele deschizibile se află pe acelaşi perete lungimea
este egală cu suma lungimilor rosturilor de pe acelaşi perete.
Dacă acestea se află pe doi pereţi alăturaţi atunci lungimea este egală cu
suma lungimilor rosturilor.
Dacă se află pe trei pereţi exteriori atunci se ia în calcul maximul dintre suma
lungimilor a două rosturi aflate pe pereţi alăturaţi.
Altfel dacă se află pe doi pereţi opuşi lungimea este egală cu maximul dintre
suma lungimilor rosturilor de pe un perete.
i  − coeficient de infiltraţie depinzând de tipul clădirii precum şi de materialul
din care sunt confecţionate uşile
v  − viteza vântului de calcul se alege în funcţie de zona eoliană

Amplasamentul clădirii
Zona  În localitate  În afara
eoliană localităţii
v v
I 8.0 10.0
II 5.0 7.0
III 4.5 6.0
IV 4.0 4.0

Debitul de căldură QU  pentru încălzirea aerului rece pătruns în încăpere se

determină cu relaţia:
= 0.31S u n(t i  − t e );
QU 
 în care S u  reprezintă suprafaţa uşii cu frecvenţa cea mai mare de deschidere
iar n reprezintă frecvenţa de deschidere a uşii

Lazar Mircea
Grupa 3314
 Proiect Instalaţii de Încălziri
Anul 3 2011 - 2012 Pagina 9

Proiectarea instalaţiilor de încălzire interioare

Instalaţiile de încălzire centrală sunt obligatorii atât la clădirile civile cât şi la

cele industriale cu respectarea următoarelor prevederi:
- la clădirile civile şi publice cu mai mult de 4 nivele
- la creşe şi grădiniţe de copii, spitale, dispecerate cu mai mult de 50
locuri şi mai mult de 2 nivele
- la sălile de spectacol cu o capacitate mai mare de 400 de locuri

Instalaţii de încălzire cu apă caldă

Instalaţiile de încălzire cu apă caldă se pot clasifica astfel:

- după modul de circulaţie al apei în conducte:
o cu circulaţie naturală
o cu circulaţie forţată
- după numărul de conducte ce alimentează corpul de încălzire:
o monotubulare
o bitubulare
- după modul de amplasare al conductelor:
o cu distribuţie superioară
o cu distribuţie inferioară
o cu distribuţie mixtă
- după felul legăturii cu atmosfera:
o deschise
o închise

Corpuri de încălzire

Amplasarea corpurilor de încălzire

La amplasarea corpurilor de încălzire se va urmări ca:

- funcţionarea lor cu eficienţă maximă
- corelarea lor cu elementele de construcţie
- montarea la parapetul ferestrelor paralel cu pereţii finisaţi
- ca la casa scării montarea elemenţilor să de facă la parter 
- evitarea montării elemenţilor în nişe din pereţi exteriori
- mascarea corpurilor de încălzire în cazul folosirii agenţilor termici cu
parametri ridicaţi
- evitarea montării elemenţilor de încălzire sub distanţele minime

Lazar Mircea
Grupa 3314
 Proiect Instalaţii de Încălziri
Anul 3 2011 - 2012 Pagina 10

Racordarea corpurilor de înc ălzire

La racordarea corpurilor de încălzire la coloane şi la racordarea

consumatorilor la coloane se va urmări ca:
- circulaţia agentului termic primar să se realizeze de sus în jos
- legăturile corpului de încălzire la coloană să se facă de aceeaşi parte a
radiatorului dar numai în cazul în care nu este necesară legarea pe părţi
opuse
- lungimea legăturilor curbate să fie astfel aleasă încât să se respecte
distantele minime până la coloană

Calculul de dimensionare al corpurilor de încălzire

Mărimea şi numărul corpurilor de încălzire montate într-o încăpere se

determină prin calcul astfel încât cedarea de căldură a acestora să egaleze
pierderile de căldură Qh calculate în condiţii normale.
Suprafaţa de încălzire S  ce trebuie amplasată într-o încăpere se obţine din
relaţia de transfer termic în regim staţionar astfel:
Qh
S  = ;
k ∆t m

Diferenţa medie de temperatură ∆t m reprezintă diferenţele între

temperaturile agentului termic, ca agent primar şi temperatura aerului din
 încăpere considerată constantă :
∆t 1 − ∆t 2
t m = ; ∆t  = t  − t  ;
∆t 1 1 d  i 

ln ∆t  = t  − t  ;
∆t 2 2 r  i 

 În cazul în care agentul primar are sub 115ºC diferenţele de temperatură
devin:
t d  + t r 
∆t m = ;
2
Coeficientul global de transfer termic k  este o mărime specifică, pentru
fiecare corp de încălzire în parte determinându-se experimental.

Lazar Mircea
Grupa 3314
Proiect Instalaţii de Încălziri
Anul 3 2011 - 2012 Pagina 11

Dimensionarea radiatoarelor din font ă

Numărul de elemente n se determină cu relaţia:

Q
n = ;
qna ∏c k 
k 

 în care :
q n − puterea termică unitară a unui element de radiator determinată în
condiţii standard:
-agent termic primar apă caldă t t  / t r  = 90 / 70 ºC
-agent termic primar abur  t a = 100 ºC
-temperatura interioară t a = 20 ºC
-presiunea atmosferică  p0 = 1.013 bar 
-tipul de racordare
-tipul vopselei
c k  − coeficienţi ce ţin cont de următoarele aspecte
∆t m'
c t  = − coeficient de corecţie a diferenţei medii de temperatură
∆t m
c c  − coeficientce ţine cont de căderea de temperatură a apei din radiator 
diferită de cea nominală
c r  − coeficient ce ţine cont de tipul racordării la coloane
c h − coeficient ce ţine cont de altitudine
c m − coeficient ce ţine cont de montajul radiatorului
c v  − coeficient ce depinde de natura şi culoarea vopselei
a − coeficient ce ţine cont de numărul de elemente ale corpului de

 n ≤ 1 0: a = 1
 încălzire 
 n  1 0: a = 0.9 4+ 0.6 n
Fluxul de căldură instalat se determină cu relaţia :
EC 
n3
Q
EC 
i 
= EC 
EC 
Qnec ;
n3
 în care :
Qi EC  − fluxul de căldură instalat
n3EC  − numărul de elemenţi de încălzire rezultaţi din calcul
n3EC  − numărul de elemenţi de încălzire rezultaţi din calcul rotunjit în plus

Lazar Mircea
Grupa 3314
 Proiect Instalaţii de Încălziri
Anul 3 2011 - 2012 Pagina 12

Dimensionarea convectoradiatoarelor tip panou 

Alegerea unui CRP se face în funcţie de numărul de elemente n c 

determinate după o relaţie analoagă celei de la dimensionarea radiatoarelor din

fontă:
Q
nc  = ;
q c  ∏ c k 
k 

 în care toate elementele sunt cele cunoscute cu următoarele precizări:

1.238 0.0476
 ∆t m'     20  
- la CRP simplu utilizând apă caldă : c t c c  =   
   t  − t   
  ;
65
      d  r   
1.239 0.0017
 ∆t '     20  
- la CRP dublu utilizând apă caldă : c  c  =  t 
 
   t  − t   
c 
m
  ;
65
        d  r 

- coeficientul c r  = 1 la racordarea sus-jos şi c r  = 0.6 la racordarea jos-

sus

Lazar Mircea
Grupa 3314
 Proiect Instalaţii de Încălziri
Anul 3 2011 - 2012 Pagina 13

Calculul hidraulic al conductelor 

Generalităţi

Calculul hidraulic al reţelelor instalaţiilor de încălzire are scopul de a stabili

diametrele conductelor de alimentare cu căldură ale corpurilor de încălzire.
Pierderile de sarcină în conducte se compun din pierderi de sarcină liniare
∆  p , distribuite în lungul traseului şi pierderi de sarcină locale ∆
d   pl  , produse în
zonele cu neuniformitate.
Pierderile de sarcină :
∆ p = ∆ pd  + ∆ pl ;
λl  v 2 v 2
∆ p = Rl  + Z  = × × ρ + ∑ξ × × ρ;
d  2 2
v 2 λl 
∆ p = × ρ 
 + ∑ξ   ;
2  d 
Pierderea de sarcină totală în cazul unei reţele formată din mai multe
tronsoane este:
n
∆ pT  = ∑ ( Rl  + Z );
1

Relaţia de determinare a diametrului unui tronson de conductă este de

forma:
G 2  λl 
∆ p = 6.25 × 10 × 4 ×  +
4

d  ρ   d 
∑ξ   ;
 În calculele practice pot interveni două cazuri :
1. Cunoscută fiind reţeaua de conducte a instalaţiei cu caracteristicile
fiecărui tronson (lungime l  , diametru d  şi debit G ) şi traseul cu
rezistenţele locale se poate determina pierderea de sarcină ∆ p .
2. Cunoscut fiind traseul reţelei de conducte şi caracteristicile fiecărui
tronson (lungime l  şi debit G ) şi în unele cazuri presiunea disponibilă
H  se cere determinarea diametrelor conductelor ce alcătuiesc
tronsoanele, o problemă mai dificilă deoarece coeficientul lui Darcy λ
depinde atât de diametru cât şi de viteza fluidului.

Calculul efectiv 

Se realizează în două etape :

a) Calculul preliminar în care se stabilesc diametrele preliminare ale
conductelor presupunând cunoscute fie presiunea disponibilă H  fie
viteza v  a fluidului
b) Calculul de verificare în care se verifică pentru diametrele alese dacă
pierderile de sarcină la debitele nominale sunt sub presiunea
disponibilă în nodul de verificare
Astfel în calculul preliminar pot exista două cazuri:

Lazar Mircea
Grupa 3314
 Proiect Instalaţii de Încălziri
Anul 3 2011 - 2012 Pagina 14

  În cazul cunoaşterii presiunii disponibile H  diametrele preliminare se

stabilesc în funcţie de debitele de fluid G şi de pierderea de sarcină unitară R m .
Pierderea de sarcină unitară R m se determină din relaţia care exprimă legătura
 între pierderile de sarcină totale ∑(Rl  + z ) ale circuitului considerat şi presiunea
disponibilă H  cunoscută a aceluiaşi circuit :
H  ≥ ∑( Rl  + z )
unde se aproximează că pierderile de sarcină în rezistenţele locale se
consumă ∑Z  = aH  , rezultând pentru învingerea rezistenţelor locale
∑(Rl  ) = (1 − a )H  de unde se obţine:
(1 − a )H 
R m = ;
∑l 
şi în care valorile coeficientului a s-au stabilit pe baze statistice pentru
instalaţiile de încălzire interioare a = 0.33 .
 În cazul necunoaşterii presiunii disponibile H  diametrele preliminare ale
conductelor se stabilesc în funcţie de debitele de fluid G şi de vitezele v  ale
fluidului în tronsoanele de conducte unde vitezele v  se consideră în general
crescătoare de la consumatori spre sursă.
 În ceea ce priveşte calculul de verificare se urmăreşte ca :
∑(Rl  + Z ) ≤ H  ; d 

Calculul efectiv de stabilire a diametrelor se face pe baza ecuaţiei

fundamentale a pierderilor de sarcină în care s-au notat : G =Q c ∆t  , în care
∆t  = t d  − t r  obţinându-se :
2

∆ p = 6.25 × 10 ×  
Q   1  λl   
4
   × 4 ×  + ∑ξ ;
 c ∆t    d  ρ  d   
o formulă greoi de aplicat în calcule practice dar care se poate desface în
două părţi:
2
  Q   × λ ;
R  = 6.25 ×10 ×  4
 
 c ∆t    d 5 ρ
- pierderea de sarcină liniară;
v 2
Z  = × ρ × ∑ξ;
2
- pierderea de sarcină locală;
pentru care s-au întocmit tabele de valori.

Lazar Mircea
Grupa 3314
 Proiect Instalaţii de Încălziri
Anul 3 2011 - 2012 Pagina 15

Dimensionarea conductelor la instalaţii bitubulare prin pompare

Dimensionarea reţelelor de conducte se face după caz :

a) Se cunoaşte presiunea disponibilă caz în care se va urmări consumarea
acestei presiuni asigurându-se o echilibrare hidraulică cât mai bună fără
introducerea unor organe de reglare suplimentare
b) Nu se cunoaşte presiunea disponibilă urmărindu-se realizarea unei
pierderi de sarcină rezultată dintr-un calcul termic şi economic.
Diametrele se vor alege în funcţie de debitele de căldură Q şi de vitezele
v  de circulaţie ale apei.

Dimensionarea coloanelor 

R1
Q1
       1
       h Se determină presiunea disponibilă în raport cu
corpul de încălzire cel mai dezavantajat :
H  = 3.5 × 0.5h g (ρ − ρ );
R2 Se stabilesc diametrele preliminare în funcţie de
Q2        2
       h pierderea de sarcină liniară medie:
(1 − a )H R 
R m = ;
R3
Q3        3 
       h
precum şi debitele de căldură pe fiecare tronson.
Se calculează pierderea de sarcină ∑(Rl  + z ) pe
circuitul corpului de încălzire cel mai dezavantajat.
R4
Se determină diametrele racordurilor la coloană :
Q4        4
1
h
∑(Rl  + Z ) R 2 ≤ (Rl  + Z )R 1 − ⋅ ( h1 − h2 )g (ρ75 − ρ95 );
2

Dimensionarea reţelelor de distribuţie

arborescente

Se stabilesc debitele de căldură pe fiecare tronson în parte, ţinând cont de

sensul de circulaţie al apei în reţea prin însumarea debitelor de căldură de pe
toate tronsoanele din aval de tronsonul respectiv.
Se stabileşte circuitul cel mai dezavantajat ca fiind cel mai depărtat de
punctul de racord la reţea şi cel mai încărcat termic.
Se aleg diametrele preliminare în funcţie de debitele de căldură Q şi de
vitezele crescătoare v  de la baza coloanei spre punctul de racord R.
Se calculează pierderile de sarcină liniară unitară R  şi pierderile locale Z  .
Se continuă calculul cu dimensionarea racordurilor până la obţinerea pe
oricare două trasee în paralel a unei pierderi totale de sarcină cât mai egale în
limita unei erori admise ε .

Lazar Mircea
Grupa 3314