Romanian Journal of Building Services Volume 2 / No. 1 / 2017 / www.rjbs.

ro
RJBS Revista Românǎ de Instalații

Case Pasive – Clădiri eficiente și

sustenabile
Doru Daniel Sabie – Universitatea Tehnică de Constructii din București, București, România,
Facultatea deInginerie a Instalații, Departamentul de Termotehnică şi Maşini Termice
Email : sabyedanyel@yahoo.com

Adrian-Gabriel Ghiaus – Universitatea Tehnică de Constructii din București, București, România,

Facultatea deInginerie a Instalații, Departamentul de Termotehnică şi Maşini Termice
Email : adrian.ghiaus@utcb.ro

Abstract : This bibliographic article aims to familiarize those interested in investing in

sustainable, ecological, energy efficient and economical construction with the passive house
concept and to open new horizons to public authorities regarding the adoption of technical-
economic reference standards in the stages to analyze, design and carry out the energy
efficiency works of the existing public construction fund. The work brings to the attention of the
reader the beginnings of the researchers' concerns that laid the foundations of this concept by
validating principles in research projects in the academic circles of Germany and Sweden,
starting with the construction of the first passive house in Darmstadt Kranichstein, Germany, a
reference standard, both at European level, where it was launched, and globally. The theoretical
elements presented are the result of researches in the field of projects in the field, which have
been validated by the experiments performed for this purpose, thus showing that the exploitation
of the green energy sources is a viable and very economical solution.

Key words : passive house, energy efficiency, energy performance, sustainability, renewable
energies, heat recovery

Rezumat: Prezentul articol bibliografic are menirea să familiarireze pe cei interesati să

investească în realizarea unor construcții sustenabile, ecologice, eficiente energetic și
economic cu principiile conceptului de casă pasivă și de a deschide noi orizonturi autorităților
publice privind adoptarea unor standarde de referință de natură tehnico-economică în etapele
de analiză, proiectare și realizare a lucrărilor de eficientizare energetică a fondului public de
construcții existente.

Lucrarea supune atentiei cititorului începuturile preocupărilor cercetătorilor care au pus bazele
acestui concept, prin validarea principiilor în cadrul unor proiecte de cercetare în mediile
academice din Germania și Suedia, începând cu construcția primei case pasive în Darmstadt
Kranichstein, Germania, și care au stat la baza elaborării unui standardului de referintă, atât la
nivel european, unde a fost lansat, cât și la nivel mondial.

Elementele de natură teoretică prezentate sunt rodul cercetărilor în cadrul unor proiecte în
domeniu, care și-au gasit validarea prin experimentele realizate în acest scop, arătând astfel
faptul că, exploatarea surselor de enegie verde este o solutie viabilă și foarte economică.

Review Article 1
 Romanian Journal of Building Services Volume 2 / No. 1 / 2017 / www.rjbs.ro
RJBS Revista Românǎ de Instalații

1. Introducere
Scopul acestei lucrări îl constituie valorificarea teoretică a elementelor care definesc conceptul
de „Casă pasivă”(Passive House – PH) atât din punct de vedere arhitectural-constructiv cât și
din prisma eficienței energetice a acesteia.
Începând cu anul 2010, la nivelul organismelor europene, există o preocupare continuă pentru
realizarea cadrului legislativ și revizuirea permanentă a acestuia. Se urmărește definirea și
implenentarea unui standard de eficiență energetică de reducerea a consumului de energie
primară produsă din surse convenționale și a emisiilor poluante specifice clădirilor noi și
existente din sectorul rezidențial și comercial.
Răspunzând apelului Consiliului Mondial pentru Clădiri Verzi, liderii mondiali au consfințit prin
Acordul de la Paris din 22 aprilie 2016 angajamentul de elaborare a unor “strategii naționale de
reabilitare” a clădirilor de locuințe și comerciale la standarde ridicate de eficiență.
Emisiile cauzate de clădirile existente reprezintă una dintre cele mai mari provocări la nivelul
organismelor abilitate ale Europei, ele reprezintă în prezent 36% din totalul producătorilor de
emisii de carbon la nivelul Uniunii Europene.
În luna martie a anului 2016, Consiliile pentru Clădiri Verzi din 13 țăriale Europei au lansat
oficial BUILD UPON cel mai mare proiect de colaborare din lume privind renovarea clădirilor
existente.
Noua Directivă privind Performanța Energetică a Clădirilor (EPBD II) având în vedere tendințele
politicilor de mediu a Uniunii Europene, țintele stabilite de Pachetul pentru Energie și Schimbări
Climatice, potențialul uriaș de economisire energetică în sectorul construcțiilor și tendințele
sectorului privat în ceea ce privește dezvoltarea unor clădiri mai sustenabile, aduce schimbări
majore menite să stimuleze dezvoltarea de clădiri noi eficiente energetic.
Se impune adoptarea sau definirea unui standard care trebuie respectat la implentarea
proiectelor imobiliare precum și la realizarea reabilitărilor construcțiilor existente din sectorul
rezidențial și non rezidențial.
Astfel putem avea ca punct de referință conceptul- standardul casei pasive care și-a
demonstrat aplicabilitatea cu succes la nivel mondial.
2. SCURT ISTORIC
Cu secole în urmă în multe regiuni ale lumii, folosind materialele, principiile și tehnologiile de
construcție cunoscute la acea vreme (spre exemplu, în anumite regiuni din Iran, China,
Portugalia). „Casele Pasive” au fost deja construite în aceste locuri fără ca executanții să fi
cunoscut conceptele.
În (Passipedia, 2017a) [1] se face o trecere în revistă a evoluției clădirilor către stadiul de Casă
Pasivă.
Lloyd Alter (Alter, 2013) [2] realizează o prezentare a clădirilor precedente considerate pasive.

Review Article 2
 Romanian Journal of Building Services Volume 2 / No. 1 / 2017 / www.rjbs.ro
RJBS Revista Românǎ de Instalații

Promotorii ideii de „Casă Pasivă” au fost prof. Bo Adamsonși fiz. Wlfgang Feist care în 1988 și-
au propus inițierea unui proiect de cercetare științifică având ca obiectiv realizarea unei
construcții rezidențiale durabile integrând soluții constrctive pasive și care să depindă foarte
puțin de sistemele convenționale active de producere a energiei (Adamson, 1992) [3].
Prima Casă Pasivă (Passipedia, 2017b) [4] , construită în Darmstadt Kranichstein, Germania a
fost finalizată în anul 1991 de o echipă de specialiști care au participat la proiectul “Passive
House Preparatory Research Project”, în colaborare cu prof. Bo Adamson și Gerd Hauser,
având în componență patru unități rezidențiale terasate, figura 1.

Figura 1: Fațadele (nord-stânga și sud-dreapta) ale primei Clădiri Pasive,

Darmstadt Kranichstein, Germania, 1991

Clădirea din Darmstadt Kranichstein, Figura 1, are în componență patru apartamente distincte,
fiecare unitate locativă având suprafața de 156 m2. Arhitectural este o clădire alcătuită din
subsol, parter și două niveluri. Structura de rezistență este din cadre și stâlpi din beton armat.
Pereții exteriori sunt alcătuiti din zidărie cu grosimea de 175 mm realizată din cărămizi pe bază
de nisip și var (sand-limebrick) ranforsată cu fibre, izolați cu polistiren expandat (EPS) gros de
275 mm (în două straturi la acea dată, 150 + 125 mm), placați cu ghips carton de grosime 15
mm și un strat de emulsie de vopsea, și au coeficientul global de transfer de căldură de 0,14
W/m2k. Planșeul peste subsol este realizat dintr-o placă de beton armat cu grosimea de
160mm, cu izolație termică din panouri din polistiren de 250mm, izolație fonică tot din polistiren
dar cu calități acustice speciale, de 40 mm grosime, strat de egalizare din ciment de 50mm și
finisajul final din parchet cu grosimea cuprinsă între 8-15mm asamblat cu adeziv fară solvenți, și
coeficientul global de transfer de căldură de 0,13 W/m2k. Acoperișul este realizat cu structură
de lemn, are o membrană de protecție, izolație de vată minerală suflată de grosime 445 mm,
plăci din polietilena lipite fără rosturi, finisat cu panouri cu ghips carton de grosime 15 mm și un
strat de emulsie de vopsea, și are coeficientul global de transfer de căldură de =0,1 W/m2k.
Ferestrele au coeficientul global de transfer de căldură de 0,7 W/m2k și au în componență

Review Article 3
 Romanian Journal of Building Services Volume 2 / No. 1 / 2017 / www.rjbs.ro
RJBS Revista Românǎ de Instalații

panouri de geamuri triple low-e, cu cavități umplute cu Kripton. Rama este din lemn cu izolație
din spumă poliuretanică (spumă cu CO2, fără HCFC).
Obiectivul acestui prim proiect de cercetare a fost să adopte toate soluțiie de proiectare
disponibile menite să minimizeze cererea totală de energie a locuinței prin optimizarea eficienței
tuturor componentelor sistemului pentru asigurarea utilităților privind încălzirea, apă caldă
menajeră, auxiliare, electricitate, aparatură electrocasnică și iluminat precum și ventilația cu
recuperarea căldurii. În ceea ce privește componentele clădirii accentul a fost pus pestrategii
pasive, cum ar fi izolarea, calitatea superioară a ferestrelor, etanșeitatea anvelopei la infiltrații
de aer, și evitarea punților termice.
O documentație referitoare la construcția clădirii din Kranichstein, cu numeroase imagini, o
reprezintă broșura conferinței „the first Passive House Conference” (PHI, 1996) [5].
După construire clădirea a fost atent monitorizată. S-a folosit un anumit protocol experimental și
astfel a fost posibil să se compare valorile măsurate cu rezultatele simulării.
În urma măsurătorilor efectuate în perioada de monitorizare a clădirii, valorile rezultate pentru
consumul de energie au fost atât de scăzute încât, timp de mai mulți ani, consumul final total
de energie, inclusiv energia consumată pentru activitățile casnice s-a situat în jurul valorii de 32
kWh/(m²a). Raportat la stadiul de cunoaștere din acea perioadă, în cercurile profesionale acest
nivel de consum a fost interpretat greșit drept consumul de energie termică al casei pasive,
deoarece acesta părea mai plauzibil. Cu toate acestea, cei 32 kWh/(m²a) au inclus tot consumul
de energie al celor patru case terasate, inclusiv electricitatea casnică, consumul de energie
electrică în subsol și consumul de gaze pentru prepararea hranei și prepararea apei calde
menajere.
O descriere a rezultatelor primelor măsurători a fost publicată în lucrarea (Feist, 1997) [6].
Rezultatele obținute în urma monitorizării consumurilor de energie efectuate în casa pasivă din
Darmstadt-Kranichstein, prezentate în figura 2, au confirmat faptul că prin comparație cu o
clădire standard realizată conform cerințelor impuse de standardul german din perioada
respectivă cerința anuală de energie pentru încălzire a scăzut drastic cu 90%, de energie
electrică cu 30% (prin utilizarea aparatelor de uz casnic eficiante energetic), iar consumul
suplimentar de gaze pentru aplicațiile care necesită energie termică a fost mai mic cu 15%
(Ebel / Feist 1997) [7].

Review Article 4
 Romanian Journal of Building Services Volume 2 / No. 1 / 2017 / www.rjbs.ro
RJBS Revista Românǎ de Instalații

Figura 2: Rezultatele măsurărilor consumului de energie în casa pasivă Darmstadt-Kranichstein

(www.passipedia.org)
În graficul din figura 2 se poate observa cu ușurință consumul anual de încălzire monitorizat în
perioada 1992-1999. În primul an de funcționare (1991/92), acesta a fost de 19,8 kWh /(m²a),
reprezentând doar 8% din consumul de energie pentru locuințele obișnuite. În 1992/93, al doilea
an de funcționare, consumul anual de încălzire a fost 11,9 kWh / (m²a), acesta a reprezentat
doar 5,5% din consumul consumul de energie în comparație cu locuințele obișnuite, consumul
pentru apă caldă 6,1 kWh / (m²a), consumul de gaz pentru gătit 2,6 kWh/(m²a). Pentru următorii
ani s-a înregistrat o cerere anuală de energie pentru încălzire de mai puțin de 10 kWh / (m²a) în
medie, apreciindu-se astfel că, obiectivele au fost efectiv realizate, (Feist / Werner 1994) [8].
Casa pasivă a avut un comportament remarcabil în perioada iernii foarte reci din 1996/97 când
temperaturile convenționale adoptate în faza de proiectate au fost depășite considerabil, și care
au provocat probleme în ceea ce privește confortul termic în casele încălzite construite pe baza
codurilor de proiectare existente în acea perioadă. Consumul anual de încălzire a rămas sub 11
kWh/(m²a) (aproape același cu consumul din anii anteriori), toate casele ramânând la fel de
calde (Feist 1997).
În cadrul programului de monitorizare s-au obținut informații despre componentele clădirilor
super-izolate, ferestrele, gradul de etanșeitate, recuperarea căldurii ventilației, comportamentul
utilizatorilor, calitatea aerului din interior, cantitatea de surse interne de căldură și multe altele.
Măsurătorile repetate precise în situ ale temperaturilor și fluxurilor de căldură din Casa Pasivă
din Darmstadt au furnizat date științifice extrem de importante pentru oamenii de știință. Sarcina
de încălzire rezultată din măsurări nu a depășit niciodată valoarea de 7,4W/m2, considerându-
se că sarcina termică pentru încălzire ar putea fi ușor acoperită prin sistemul de ventilare nefiind
necesară existența nici unui sistem separat de producere și distribuție a căldurii.

Review Article 5
 Romanian Journal of Building Services Volume 2 / No. 1 / 2017 / www.rjbs.ro
RJBS Revista Românǎ de Instalații

Prima casă pasivă din Darmstadt-Kranichstein a împlinit în totalitate așteptările legate de

aceste prototipuri. Astfel, accentul s-a schimbat către modalitățile prin care costurile
suplimentare de construcție datorate producției individuale ar putea fi reduse sau nu. Acest
lucru a condus la următoarea fază a dezvoltării: casele pasive eficiente din a doua generație.
Schema de principiu a clădirii din Darmstadt Kranichstein, cu principalele elemente
constructive și sisteme funcționale este prezentată în figura 3.

Figura 3: Schema de principiu a Clădirii Pasive din Kranichstein - Darmstadt, secțiune

transversală (Passipedia, 2017)
Așa cum se poate observa din schema de principiu, clădirea este echipată cu un
schimbator de căldură cu solul de tip aer-aer, cu recuperarea caldurii din aerul evacuat având
rolul de preîncălzire a aerului proaspăt introdus. Acest sistem este amplasat în subsolul clădirii
(unde se înregistrează un minim de temperatură de aproximativ 9°C iarna) și dispune de
izolație termică corespunzătoare. Gradul de recuperare a căldurii din aerul evacuat prin acest
echipament este de aproximativ 80%.
Un sistem de ventilație atât de eficient nu a fost disponibil înainte de apariția Clădirilor
Pasive. El a fost dezvoltat și optimizat cu aceasta ocazie iar performanța lui a fost atent
măsurată.
Acest sistem de ventilație oferă un confort continuu fiind o sursă constantă de aer
proaspăt pentru fiecare unitate de cazare. În cazul setării sistemului pe nivelul minim de debit,
100 m³/h de aer proaspăt se furnizează aer proaspăt în zonele frecvent utilizate și de dormit din
fiecare unitate locativă. Aceasta înseamnă că, în cazul unei gospodării cu patru persoane,
cantitatea specifică de aer proaspăt ar ajunge la 25 m³ pe persoană pe oră. Aparatul
funcționează apoi în mod constant la aceast debit independent de numărul real de persoane din
clădire. Cu toate acestea, utilizatorii pot intervenii manual pentru a modifica acest parametru.

Review Article 6
 Romanian Journal of Building Services Volume 2 / No. 1 / 2017 / www.rjbs.ro
RJBS Revista Românǎ de Instalații

Când se optează pentru nivelul maxim de debit, sistemul livrează între 160 și 185 m³/h
de aer proaspăt. Extracția aerului viciat se realizează din camerele cu umiditate ridicată:
bucătăria și băile în cantități corespunzătoare asigurând astfel parametrii optimi ai aerului
interior.
Calitatea bună a aerului a fost confirmată de o investigație separată în contextul unui
studiu al științelor sociale, care a obiectivat acceptarea de către utilizatori.
Producerea apei calde menajere se realizează ajutorul panourilor solare de tip tub vidat
(vacuum tube solar colector), având suprafața de captare de 5.3 m2 pentru fiecare apartament.
Panourile solare furnizează aproximativ 66% din necesarul de apă caldă. Dacă panourile solare
nu asigură necesarul de căldură pentru prepararea apei calde menajere se utilizează o sursă
auxiliară de căldură cu funcționare pe gaze naturale.
Deoarece furnizarea de apă caldă menajeră reprezintă cea mai mare cerință de consum
energetic a acestei case, un sistem eficient de apă caldă menajeră are o importanță deosebită.
Astfel, în acest caz s-a optat pentru un sistem de țevi de distributie a apei calde eficient (fără
pierderi de căldură), cât mai compact, cu o porțiune cât mai mare în interiorul anvelopei și bine
izolat termic.
3. PRINCIPII DE BAZA
Principiile de proiectare și execuție care stau la baza conceptului dezvoltat de Institutul Casei
Pasive (PassivHaus Institut PHI) din Darmstadt, sunt: termoizolaţie eficientă, ferestre eficiente
energetic, eliminarea punţilor termice, etanşeitatea elementelor anvelopei şi sistem de ventilaţie
cu recuperarea căldurii, sunt ilustrate în figura 4, [9].

Figura 4: Principiile de bază ale Casei Pasive, (www.passiv.de)

Review Article 7
 Romanian Journal of Building Services Volume 2 / No. 1 / 2017 / www.rjbs.ro
RJBS Revista Românǎ de Instalații

Termoizolație eficientă - presupune o izolare termică extrem de performantă a elementelor

opace ale anvelopei pentru a atinge valori ale coeficientului de
transfer termic al (kanv ≤0.15W/m2K), în scopul realizării unei
imunității a clădirii la temperaturi extreme și umezeală,
Ferestre eficiente energetic - elementele vitrate si ramele trebuie să fie eficiente energetic,
pentru care valorile coeficientului de transmisie (Ufer ≤0.8W/m2K)
și factor de transmisie a radiației solare (g) de minim 50%,
Eliminarea punților termice sau reducerea lor pană la valori foarte scăzute ale conductivității
termice λ≤0.01W/mK este un obiectiv de atins foarte important,
urmărind reducerea substanțială a pierderilor de căldură,
Etanşeitatea elementelor anvelopei - anvelopa trebuie sa fie extrem de bine realizată, cu rata
de infiltrații na ≤0.6l/h în condițiile unei diferențe de presiune
interior-exterior de 50Pa, pentru eliminarea infiltrării curenților de
aer cu temperaturi scăzute iarna și ridicate vara, care pot perturba
microclimatul interior, și care generează costuri suplimentare
pentru restabilirea acestuia precum și reducerea riscului de
degradare a clădirii,
Sistem de ventilare cu recuperare a căldurii din aerul evacuat cu ajutorul unui recuperator,
sistem aer-aer dublu flux, cu rata de reîmprospătare de 30 m3/h,
rata de recuperare a schimbătorului de căldură ƞ≥80%, eficiență
energetică de ≤0,45Wh/m3 și nivel de zgomot ≤30dB(A). Acest
sistem extrage căldura sensibilă din aerul viciat în mod natural ca
urmare a activităților casnice și, în special din băii și bucătării, și
căldura sensibilă din acesta și o transferă aerului proaspăt
introdus în spațiile de locuit, living, birou și dormitoare.
Pe lângă aceste condiții de bază în cadrul procesului de proiectare a casei pasive sunt
adoptate o serie de strategii denumite pasive:
- forma compactă nu impune restricții privind geometria acesteia dar se recomandă
să fie cât mai compactă în vederea minimizării pierderilor de căldură,
- orientarea – amplasarea elementelor vitrate ale fațadei principale spre sud în
vederea maximizării utilizării aporturilor energiei solare,
- utilizarea sistemelor de umbrire pentru controlul fluxului de căldură generat de
radiația solară incidentă,

Review Article 8
 Romanian Journal of Building Services Volume 2 / No. 1 / 2017 / www.rjbs.ro
RJBS Revista Românǎ de Instalații

- preîncălzirea sau prerăcirea pasivă a aerului proaspăt prin intermediul unui

schimbător de căldură aer-sol folosit pentru preîncălzirea aerului pe timpul iernii și
pentru prerăcirea aerului proaspăt pe timpul verii; astfel se elimina în totalitate riscul
înghețării condensului în schimbătorul de căldură recuperator,
- utilizarea surselor de energie regenerabilă - sistem integrat de exploatare
pasivă/activă a surselor de energie verde pentru asigurarea utilităților (apă cadă,
încălzire/răcire, energie electrică);
- utilizarea aparaturii electrocasnice eficiente energetic - se recomandă utilizarea
aparaturii electrocasnice cu consum energetic redus.

4. CRITERII DE EVALUARE
În scopul evaluării cerințelor calitative a clădirilor pasive, în conformitate cu principiile
conceptului Casei Pasive, Institutul de Casei pasive (PHI) din Darmstadt a stabilit criteriile
specifice de certificare corespunzătoare celor trei standarde: Passiv House pentru clădirii noi
rezidențiale și non rezidențiale, EnerPHit pentru clădiri existente cere se reabilitează
(renovează) și PHI Low Energy Building pentru clădiri cu consum redus de energie care nu
respectă în totalitate criteriile Casei Pasive, [10].
În cazul construcțiilor rezidențiale noi standardul Passiv House (Casa pasivă) sunt considerate
trei clase de performanță energetică: Pasive House Classic, Plus și Premium definite în funcție
de cererea și generarea de energie primară regenerabilă (PER). În tabelul 1 sunt prezentate
sintetizat criteriile de evaluare a Caselor Pasive pentru clădirile noi rezidențiale și non
rezidențiale.

Tabelul 1: Citeriile de evaluare specifice standardului Passiv House (www.passiv.de)

În cazul clădirilor mai vechi care se renovează/reabilitaează criteriile impuse de

standardul Casei Pasive nu pot fi realizate în mod eficient din cauza diverselor dificultăți. Pentru
acesta categorie PHI, prin standardului EnerPHit, folosind componentele Casei Pasive pentru

Review Article 9
 Romanian Journal of Building Services Volume 2 / No. 1 / 2017 / www.rjbs.ro
RJBS Revista Românǎ de Instalații

toate elementele structurale a observat că aceste măsuri conduc la îmbunătățiri substanțiale ale
confortul termic, integritatea structurală, rentabilitatea și cerințele energetice. Standardul
EnerPHit poate fi atins prin respectarea criteriilor metodei de evaluare a componentelor clădirii,
prezentate în tabelul 2, sau, alternativ, prin respectarea criteriilor metodei cererii de energie,
prezentate în tabelul 3.

Tabelul 2: Criteriile metodei componentelor clădirii specifice standardului EnerPHit

(www.passiv.de)

Tabelul 3:Criteriile metodei cererii de energie specifice standardului EnerPHit

(www.passiv.de)
Pentru clădirile cu consum redus de energie care nu respectă pe deplin, din diverse
motive, criteriile de certificare specifice standardului Passiv House, evaluarea acestora se face
pe baza criteriilor de certificare ale standardului PHI Low Energy Building, prezentate în tabelul
4.

Review Article 10
 Romanian Journal of Building Services Volume 2 / No. 1 / 2017 / www.rjbs.ro
RJBS Revista Românǎ de Instalații

Tabelul 4: Criteriile de evaluare specifice standardului PHI Low Energy Building

(www.passiv.de)

Pe lângă criteriile specifice celor trei standarde menționate anterior pentru a garanta un
nivel ridicat de eficiență energetică, un nivel optim de confort, un grad ridicat de satisfacție a
utilizatorilor, precum și protecția împotriva daunelor cauzate de condens sunt necesare a fi
respectate și anumite cerințe minime general valabile pentru cele trei standarde, după cum
urmează:
 rata de supraîncălzire a casei - temperaturea interioară să nu depășească valoarea de
25˚C mai mult de 10% din perioada anului, fără răcire activă,
 rata de supraumiditate a casei – umiditatea absolută să nu depășească valoarea de
12g/kg, cu 20% din perioada anului, fără răcire activă, și respectiv 10% cu răcire activă.
Respectarea cerințelor de performanță energetică specifice criteriilor de certificare
prezentate anterior, se poate verifica cu ajutorul softului PHPP – Passive House Planning
Package. Pachetul de proiectare a casei pasive (PHPP) este un instrument de proiectare care
permite arhitecților și proiectanților să proiecteze și să optimizeze în mod profesional arhitectura
și facilitățile casei pasive. Totodată PHPP este un program de calcul al transferului termic în
regim staționar, bazat pe aplicația Microsoft Excel, lansat în 1998 de către PHI din Darmstadt
pentru climatul central european. Softul a fost validat atât prin calcule în regim dinamic cât și
prin nenumărate măsurări. Acesta oferă informații despre cererea de energia termică, distribuția
și furnizarea căldurii, cererea de energie electrică, și cererea de energie primară. Ulterior au fost
dezvoltate, și foi de lucru pentru dimensionarea ferestrelor, umbrire, și performanța energetică a
clădirii pe timp de vară (Feist și colab. 2007) [11].
O importanță deosebită în faza de elaborare a aplicației PHPP, l-a avut proiectul
CEPHEUS, 2001,[12], în cadrul programului Thermie al Comisiei Europene, în care au fost
construite și monitorizate științific proiecte de construcții mai mari realizate în conformitate cu
cerințele standardului PHI, în 14 localități europene. Acest proiect a demonstrat că

Review Article 11
 Romanian Journal of Building Services Volume 2 / No. 1 / 2017 / www.rjbs.ro
RJBS Revista Românǎ de Instalații

caracteristicile termice ale clădirilor - chiar și în cazul locuințelor pasive - ar putea fi reproduse
cu un grad înalt de precizie utilizând programul software de echilibrare a energiei PHPP.
Un rol important în dezvoltarea aplicației PHPP l-au avut rezultatele obținute în cadrul
proiectelor de cercetare pentru validarea conceptului Casei Pasive: Passive-On (Passive-On
2005), [13], în cadrul căruia au fost realizate foile de calcul specifice regiunilor mai calde
(„summer”, „cooling”, „cooling unit”, „coolingload”) și PEP (Schnieders, 2006) [14], realizându-se
o bază de date climatice disponibilă în versiunea din 2007 a softului.
O ediție îmbunătățită a PHPP a apărut în 2013 în urma rezultatelor proiectelor PASS-
NET, finalizat 2010 și PassREg finalizat 2012, [15]. Au apărut astfel algoritmi de calcul pentru
răcire și dezumidificare valabili în regiuni calde și calde si umede, foi de calcul pentru pompe de
căldură și schimbătoare de căldură cu solul, algoritmi de calcul ai efectului radiației solare în
ceea ce privește încălzirea spatiilor, valori pentru noi pentru componente acreditate de PHI și
implementate în soft.
Utilizând ca date de intrare date climatice selectate ca fiind condițiile limită de bază (în
special temperatura și radiația solară) pentru localitatea unde se află clădirea evaluată, softul
PHPP calculează în regim staționar cererea de încălzire sau răcire folosind două metode, o
metoda de calcul lunară și o metodă de calcul anuală. Utilizatorului îi este permis să selecteze
prin ce metodă dorește sa fie afișate rezultatele. Calculele sunt instantanee, adică după
schimbarea unui parametru de intrare, utilizatorul poate vedea imediat efectul asupra balanței
energetice a clădirii. Acest lucru face posibilă compararea componentelor de diferite calități fără
eforturi mari și, astfel, optimizarea proiectului de construcție specific - fie că este vorba de o
nouă construcție sau de o renovare - într-un mod pas cu pas referitor la eficiența energetică a
acesteia.
Valorile calculate sunt comparate cu valorile limită impuse în cadrul criteriilor de
certificare specifice standardul aferent tipului de clădire studiat validând sau invalidând dacă
clădirea analizată îndeplinește sau nu criteriile de certificare ale PHI, figura 5.

Fig. 5: Secțiune din softul de "Verificare" a PHPP, cu rezultatele pentru

certificarea unei clădiri pasive rezidențiale (www.passive.de)

Review Article 12
 Romanian Journal of Building Services Volume 2 / No. 1 / 2017 / www.rjbs.ro
RJBS Revista Românǎ de Instalații

5. Concluzii
Conceptul de casă pasivă, pe scurt, în acord cu standardul dezvoltat de Institutul Casei Pasive
(PassivHaus Institut PHI) din Darmstadt, are la bază o construcție eficientă energetic,
confortabilă, accesibilă, durabilă și ecologicăîn același timp, [16].
Termenul de Casă Pasivă scoate în evidență faptul că pentru asigurarea necesarului de energie
în vederea satisfacerii conditiilor optime de microclimat sunt suficiente aporturile de energie
solară pasivă, sursele interioare de caldură și la nevoie sursele de energie regenerabilă, [17].
Altfel spus, casele pasive sunt acele clădiri „sănătoase” echipate cu sisteme de elemente
constructive şi sisteme de instalaţii capabile să asigure confortul termic dorit atât vara cât şi
iarna utilizând cât mai puţin surse convenţionale de producere a energiei.
Dacă ne-am afla în situația de a formula un raspuns la întrebarea: prin ce se detașează Casele
Pasive de cele tradiționale din punct de vedere tehnico-economic?, cred că, trebuie să câutăm
acest lucru uitându-ne la rezultatele obținute în cadrul proiectelor de cercetare științifică
(CEPHEUS, Passiv-ON, PEP, PASS-NET, PassREg) privind validarea conceptului Casei
Pasive, evidențiind următoarele avantaje ale acestor prototipuri, [17]:
 Versatile -oferă o plajă de soluții arhitecturale și strategii de proiectare, adoptând
diverse metode și tehnologii de construcție pentru construcții rezidențiale și
nerezidențiale (scoli, administrative);
 Confortabile - asigură un nivel maxim, constant de confort termic vara/iarna, oferind un
confort vizual optim și o calitate foarte bună a aerului prin evacuarea controlată a
poluanților generați de sursele interioare;
 Calitative – rezultată din eliminarea: punților termice, fenomenelor de radiație rece,
riscului de condens, infiltrațiilor de aer cald/ rece, dispunând de o etanșeitate foarte bună
între elementele componente;
 Ecologice - datorităre ducerii substanțiale a emisiilor de CO2, prin adoptarea soluțiilor
constructive care înglobează utilizarea materialelor ecologice și exploatarea eficientă a
potențialului energetic al surselor de energie regenerabilă;
 Eficiente energetic - pierderile de căldură sunt foarte reduse și sunt foarte bine
„gestionate” aporturile de energie pasivă de la sursele de energie regenerabilă,
obținându-se valori pentru: sarcina termică ≤10W/m2, consumul de energie pentru
încălzire ≤15kWh/(m2an), consumul de energie pentru climatizare ≤15kWh/(m2an),
consumul anual de energie pentru încălzire și a.c.m.≤42kWh/(m2an), consumul de
energie primară ≤120kWh/(m2an);
 Eficiente economic - analizând prin prisma investiției inițiale mai mare doar cu 15-20%
decât în cazul unei construcții realizate în sistem tradițional, prin utilizarea materialelor și
tehnologiilor de ultimă generație cu performanțe energetice ridicate se pot realiza
economii substanțiale cca. 90% pentru asigurarea utilităților: (apă caldă, încălzire/răcire,
energie electrică), amortizarea investiției inițiale se face în primul ciclu de viață 5-7 ani;

Review Article 13
 Romanian Journal of Building Services Volume 2 / No. 1 / 2017 / www.rjbs.ro
RJBS Revista Românǎ de Instalații

 Sustenabile - însumând toate beneficiile de natură tehnică, calitativă, ecologică și

economică se poate aprecia că vom putea asigura un ciclu de viață de peste 50 ani
pentru construcție, și vom gestiona eficient resursele materiale și financiare.
Având în vedere validările nenumărate realizate în baza studiilor și cercetărilor științifice privind
comportamentul în exploatare al Caselor Pasive de catre specialiștii Institutului Casei Pasive
(Passiv Haus Institut - PHI) din Darmstadt, considerate drept piste de lansare a conceptului și
ulterior a standardului, generând construcția a peste 60000 de clădiri pasive până în anul 2016
în întreaga lume, se poate aprecia ca aceste principii își găsesc pe deplin aplicabilitatea și pot fi
adoptate ca referință fiabilă la nivel național, atât pentru investiții în clădiri noi, dar pot fi a
aplicate cu succes și în cadrul proceselor de reabilitare a imobilelor existente.
6. Referințe
[1] Passipedia – The PassiveHouseResource, The PassiveHouse – historicalreview,
http://www.passipedia.org/basics/the_passive_house_-_historical_review, Passipedia,
2017a;
[2] Alter L., Passivhaus Precedents: Zero Energy House from 1970s recognized with
award, http://www.treehugger.com/green-architecture/passivhaus-precedents-zero-
energyhouse-1970s-recognized-award.html, 2013;
[3] Adamson B., “Passive Climatisation of Residential Buildings in China”, Lund
University, Report TABK-92/3006, 1992;
[4] Passipedia, (2017b), Passipedia – The world’sfirstPassiveHouse, Darmstadt-
Kranichstein,
Germany,http://passipedia.org/examples/residential_buildings/single_family_houses/central
_europe/the_world_s_first_passive_house_darmstadt-kranichstein_germany, Passipedia,
2017b;
[5] PHI, PHI conference volume of the 1. Passive House conference, 1. Edition,
Passive House Institut, Darmstadt, 1996;
[6] Feist W., Loga, T.- "comparison of measurement and simulation" in "energy
balance and temperature behavior"; proceedings NR. 5 Working Group on Economical
Passive Houses; PHI; Darmstadt, January, 1997;
[7] Ebel,W.,FeistW.- Electricity consumption results in the Passive House in Darmstadt-
Kranichstein” in “Saving electricity in the Passive House”; Protocol Volume No. 7 of the
Research Group for Cost-efficient Passive Houses, Passive House Institute, Darmstadt-
1997;
[8] Feist, W. und Werner, J.: “Gesamtenergiekennwert < 32 kWh/(m²a)”; Bundesbaublatt
2/1994;
[9] www.passipedia.org/ planning/airtight_construction /general_principles/
principles_for_improving_ airtightness, 2017;
[10] Passiv.de, Certified Passive House Buildings on record with the Passive House
Institute,http://passiv.de/en/03_certification/02_certification_buildings/02_certification_buildin
gs.htm, 2016;

Review Article 14
 Romanian Journal of Building Services Volume 2 / No. 1 / 2017 / www.rjbs.ro
RJBS Revista Românǎ de Instalații

[11] Feist W, Puger R, Kaufmann B, Schnieders J, Kah O., (2007), “Passive House
Planning Package 2007”, Specification for Quality Approved Passive Hauses”, Passive
House Institute, Technical Information PHI-2007/1(E);
[12] Feist, W., Peper, S. and Goerg, M.”Final public report, CEPHEUS Project.”Technical
Rep., File No. 36, Passive House Institute, Darmstadt, Germany, 2001;
[13] Passive-On, Passive-On Project. Design Guidelines. PolicyMechanism. Passive-
On Project (2005-2007), Efficiencyresearch Group at Politecnico di Milano,
http://www.passive-on.org/en/, 2005;
[14] Schnieders J., Climate Data for the Determination of Passive House Heat Loads
in Northwest Europe. PEP Project Information, Contract EIE-2003-30,
http://erg.ucd.ie/pep/pdf/Heat_Load Study.pdf,) 2006;
[15] Passreg.eu, PassREg Project, Passive House Regions with Renewable
Energies, http://www.passreg.eu/, 2012;
[16] PHI comf, Passivhaus Institute, Definition of PassiveHouses,
http://www.passivhaustagung.de/ Passive_House_E/passivehouse_definition.html, 2017;
[17] CatalinaT., Butacu C., Pasti M.,T., Case eficiente energetic de la teorie la
practică: Casa solară EFdeN, Ed. Martix Rom, 2015.

Review Article 15