Sustenabilitate

UNIVERSITATEA TEHNICA CLUJ NAPOCA
Domeniul de doctorat:
Inginerie Civil - Facultatea de Instalatii
Contributii teoretice si experimentale privind

conceptul de CLADIRI SUSTENABILE
Marina Mihalcea
Conductor Stiinific,
Prof. Univ. Dr. Ing. Gheorghe BADEA
Cuprins
1.
Sustenabilitate ................................................................................................................... 2
2.
Concepte de cladiri sustenabile ....................................................................................... 3
Prezentarea in linii mari a catorva concepte .................................................................................................. 3

1 Casa cu consum redus de energie ................................................................................................................. 4
2 Cladire ecologica ................................................................................................................................................. 4
3 Cladiri cu consum de energie aproape egal cu zero - Nearly-Zero Energy Buildings (nZEB) . 5
5 Casa pasiva - Passive House .............................................................................................................................. 7
6 Cldire cu consum de energie egal cu zero - Zero Energy Buildings (ZEB).................................... 8
7 Cladire zero carbon ............................................................................................................................................ 10
8 Cladire inteligenta .............................................................................................................................................. 11
9 Cladiri verzi - Green Building.......................................................................................................................... 12
10 Cldire sustenabila conform ghidului CSH (Code for Sustainable Homes)................................ 13
11 Cladire independenta energetic ................................................................................................................. 13
12 Cladire activa ...................................................................................................................................................... 15
3.
Indicatori de sustenabilitate .......................................................................................... 16
4.
OBIECTIVE......................................................................................................................... 22
Septembrie 2014
Contributii teoretice si experimentale

privind conceptul de CLADIRI SUSTENABILE
1. Sustenabilitate
( engl. sustainable) s. f. Calitate a unei activiti antropice de a se desfsura fr a epuiza
resursele disponibile si fr a distruge mediul, deci fr a compromite posibilitile de
satisfacere a nevoilor generaiilor urmtoare.
In 1987, WCED (World Commission on Environment and Development) condus de Gro
Harlem BRUNDTLAND, public raportul Viitorul nostru comun care lanseaz conceptul de
dezvoltare sustenabil.
Acest concept are ca idee central un mod de dezvoltare economic care asigur folosirea
resurselor naturale aflate n cantiti mari, folosirea raional a resurselor de energie
convenional, cu precdere a resurselor neconvenionale de energie si, mai ales, a resurselor
regenera!ile, concomitent cu protejarea si conservarea mediului nconjurtor.
Esena conceptului este aceea de a conserva n favoarea bunstrii generaiilor prezente si
viitoare patrimoniul existent, constituit din capitalul natural, din capitalul produs prin munca
oamenilor, dar si din stocul de cunostine stiinifice si tehnologice.
Sectorul construciilor este responsabil pentru aproximativ 40% din totalul consumului de
energie la nivelul Uniuni Europene. Tendina de expansiune a sectorului energetic va conduce
la o crestere accentuat a consumului de energie ct si a emisiilor de CO2 att la nivel
naional ct si global.
ntruct cldirile au un impact pe termen lung asupra consumului de energie, reducerea
consumului si utilizarea energiei din surse regenerabile n sectorul cldirilor constituie msuri
importante si necesare pentru reducerea dependenei energetice si a emisiilor de gaze cu
efect de ser.
Pe plan european cuantificarea consumului de energie are o importan major deoarece
conform Directivei 31/2010/UE a Parlamentului European pn n anul 2020, statele membre
trebuie s-si onoreze angajamentul si s reduc emisiile globale de gaze cu efect de ser cu
cel puin 20 % sub nivelurile din 1990.
Sustenabilitatea reprezinta un concept vast care acopera diversele tipuri de aborare.
Arhitectura sustenabila reprezinta, in linii mari, proiectarea si realizarea unor cladiri si
amenajari exterioare, pe baza unui design in armonie cu mediul inconjurator si care, se
foloseste de mediul inconjurator(soare, apa, vant, materiale si resurse) intr-un mod eficient.
Totodata, eficienta energetica este un criteriu foarte important (pierderi cat mai mici, castiguri
Septembrie 2014
din surse alternative, etc) precum si atentia acordata sanatatii utilizatorilor (materialele
folosite, lumina, temperatura, etc.).
Cladirile sustenabile sunt acele constructii care au un impact minim asupra mediului pe
intreaga durata a ciclului lor de viata , indeplinind, in acelasi timp, la cel mai inalt nivel,
scopul pentru care au fost concepute si realizate.
In prezent exista multe abordari ale acestei directii prin diferite concepte de caldiri
sustenabile. Fiecare model se axeaza pe indeplinirea unor criterii de sustenabilitate intr-o,
conferind posibilitati de masurare si control intr-o mai mica sau mai mare masura.
Pentru a evidentierea diferentele dintre concepte se iau in calcul principalele caracterisitici
care stau la baza conceptelor de cladiri sustenabile.
2. Concepte de cladiri sustenabile

Prezentarea in linii mari a catorva concepte
Fiecare dintre aceste concepte creeaz valori de referin si n funcie de acestea se evalueaz
sustenabilitatea n proiectarea, construirea si exploatarea cldirilor.
Cele mai intalnite concepte de cladiri performante energetic si cu impact redus asupra
mediului sunt urmatoarele:
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
11.
12.
13.
14.
15.
16.
17.
18.
19.
20.
21.
22.
Cas cu consum redus de energie;

Cldire ecologic;
Cldire cu consum de energie aproape egal cu zero (nZEB);
Cldire cu consum 3 litri;
Casa pasiv;
Cldire cu consum zero nclzire;
Cldire cu consum de energie egal cu zero (ZEB);
Cldire cu plus-energie;
Cldire cu zero emisii;
Cldire zero carbon;
Cldire inteligent;
Cldire fr emisii;
Cldire fr emisii de carbon;
Cldire autosustenabil;
Cldire triplu zero;
Cldire verde certificat tip LEED sau BREEAM;
Cldire verde;
Cldire sustenabila conform ghidului CSH (Code for Sustainable Homes);
Cldire bioclimatica;
Cldire organica
Cldire independent energetic;
Casa activa.
Septembrie 2014
1 Casa cu consum redus de energie

Definire concept
n mod generic, o cas cu consum redus de energie este acea cas care utilizeaz mai puin
energie dect cldirile ncadrate n normele actuale de eficien energetic, dar mai mult
dect una pasiv. Performana energetic a unei cldiri cu consum redus de energie este cu
aproape jumtate mai mic dect cerinele minime. Nu exist o definiie la nivel global pentru
casa cu consum sczut de energie, deoarece standardele naionale difer considerabil de la o
ar la alta.
Principii de realizare, certificare si indicatori de performanta

n Romnia putem spune c o cldire cu consum redus de energie are un consum energetic
anual pentru nclzire mai mic de 79 kWh/m2an. n Marea Britanie sunt astfel denumite casele
care folosesc anual mai puin de 40 kWh/m2an energie pentru nclzire, cel mult 22
kWh/m2an curent electric si emisiile de CO2 sunt sub pragul de 23 kg/m2an. n Germania,
standardul de consum pentru cldiri considerate eficiente energetic trebuie s se ncadreze
sub o limita de 7 litri de petrol anual pentru un metru ptrat de construcie (50 kWh/m2an)
iar n Elveia acest standard este de 42 kWh/m2an pentru spaiul nclzit.
Astfel o cldire cu consum redus de energie este o cldire care prin proiectare, tehnologii
nglobate si materialele folosite are un consum anual total de energie mai mic dect o
cldire convenional, care corespunde normelor actuale de eficien energetic.
n general, principala valoare luat n considerare este consumul de energie destinat nclzirii,
deoarece, n majoritatea tipurilor de climat, n acest scop, este angrenat o cantitate
important.
nelesul termenului low-energy a evoluat ns pe parcursul ultimelor decenii iar n Europa,
la momentul actual se refer n general la cldiri rezideniale care au un consum global de
energie cuprins ntre 30 kWh/man si 20 kWh/man. Cnd se obin rezultate de consum sub
valoarea de 15 kWh/man cldirile se nscriu n categoria Ultra-low-energy standard,
concept pionierat de Germania dar mbrisat n prezent de tot mai multe state Europene.
2 Cladire ecologica
Definire concept
O cas ecologic este modelat pe fluxurile de energie si utilizarea de materiale ale
ecosistemelor naturale, astfel, mbunteste mai degrab dect degradeaz mediul
nconjurtor. Ca un ecosistem, o cas ecologic conserv resursele (energie, ap, alimente si
materiale).
O cas ecologic nseamn o cas realizat din finisaje naturale si cu o izolaie foarte bun.
Septembrie 2014
Avantajele ar fi c acest tip de case se construiesc mai repede dect una obisnuit si se
economiseste mult mai mult energie reducndu-se astfel energia nglobat ct si emisiile de
CO2.

Acest tip de locuine, sunt realizate doar din materiale naturale, sunt prevzute cu un sistem
de nclzire solar a apei calde si cu sistem de nclzire central bazat de obicei pe masa
lemnoas. Fa de o locuin normal, o cas ecologic are un sistem de izolare superior.
O casa ecologic nu nseamn o casa de lemn sau o locuin pasiv desi definiiile acestora
sunt asemntoare. n primul rnd, o cas ecologic nu prezint nici un fel de pierderi
deoarece este foarte bine izolat si totul este reciclabil (chiar si apa de la toalet provine din
ap de ploaie), inclusiv materialele din care este realizat pot fi reciclate ( de exemplu poate fi
construit din pmnt presat, baloi de paie).
Desi costurile acestui tip de locuin sunt mai mari dect ale uneia obisnuite, orice investiie
n plus, este apoi recuperat prin reducerea substanial a costurilor de energie. Un alt lucru
pe care trebuie sa l stim despre casele ecologice este faptul ca acestea au un transfer termic
cu mediul nconjurtor extrem de mic. n plus, n acest tip de locuin nu va fi nevoie s
pornii aerul condiionat vara, deoarece beneficiaz de un sistem special care nu permite
ptrunderea cldurii n interior. Locuinele ecologice au aprut din dorina si nevoia
arhitecilor de a proteja mediul nconjurtor si de a nlocui anostele construcii din beton.
3 Cladiri cu consum de energie aproape egal cu zero - NearlyZero Energy Buildings (nZEB)
Definire concept
Acest principiu cstig tot mai mult popularitate fiind privit ca un mijloc de a reduce
emisiile de carbon si dependena de combustibilii fosili, fiind tratat si n directiva
31/2010/UE la Articolul 9, Cldiri cu consum de energie aproape zero (nZEB) ca viitoare
cerin care trebuie s fie pus n aplicare ncepnd cu 2019 pentru cldirile publice si din
2021 pentru toate cldirile nou construite.
Statele membre se asigur c:
(a) pn la 31 decembrie 2020, toate cldirile noi vor fi cldiri al cror consum de energie este
aproape egal cu zero; si
(b) dup 31 decembrie 2018, cldirile noi ocupate si deinute de autoritile publice sunt
cldiri al cror consum de energie este aproape egal cu zero.
Directiva 2009/28/EC defineste energia din surse regenerabile ca fiind energia din surse
regenerabile nefosile, respectiv eolian, solar, aerotermal, geotermal, hidrotermal si
Septembrie 2014
Conducctor Stiiniffic,
Prof. Un
niv. Dr. Ing. Gheorghe BADEA
B
meniul de doctorat:
d
Dom
Inginerie Civil - Faccultatea de Instalatii
energia oceanelor, energia hidroelectric

h
c, biomas, gaz de fermentaree a deseurilor, gaz
provenit din instala
aiile de epu
urare a apel or uzate si biogaz.
n artico
onceptul esste definit astfel: cldi rea al crei consum
olul 2 din Directiva 31//2010/UE co
de enerrgie este aproape egal cu zero nsseamn o cldire
c
cu o performan energeticc foarte
ridicat.. Necesarul de energie aproape eg
gal cu zero sau foarte sczut ar treebui s fie acoperit,
a
ntr-o fo
oarte mare msur, cu
u energie d
din surse re
egenerabile,, inclusiv cu
u energie din
d surse
regenerrabile produ
us la faa lo
ocului sau n
n apropiere
e.
Cu toate acestea nu
n putem discuta
d
nc de un stan
ndard cu o definire claar a unor criterii
c
si
principii n ceea ce priveste cl
diri cu con sum de ene
ergie aproa
ape egal cu zero.
Fig.3. Vaalori ale prin

ncipalelor caracteristicii pentru nZE
EB.
dire cu consum 3 litri

4 Cld
Definirre conceptt
Sunt ace
ele cldiri n
n care consumul de en
nergie prima
ar pentru nclzire si vventilaie (co
onsumul
pentru ap cald menajer
m
AC
CM nu estee inclus) po
oate fi susin
nut de echiivalentul a 3 litri de
combusstibil fosili pe
p metru p
trat, adic consumul de
d energie fiind de ap
prox. 34 kW
Wh/m2 pe
un an.
Princip
pii de realiizare, certiificare si in
ndicatori de
d perform
manta
Compan
nia BASF a lansat un proiect pilot pentru casse 3 litri n Brunck Quuarter care se
s afl n
Friesenh
heim un carrtier din Lud
dwigshafen, Germania.
Sep
ptembrie 20
014
Dup o perioada de monitorizare de trei ani rezultatele obinute au arta c nivelul de de

energie necesar pentru nclzire a fost chiar mai mic dect cel anticipat ajungnd la numai 2,6
litri.
Obiectivele proiectului au fost cresterea eficienei energetice prin modernizare si reducerea
consumului de energie pentru a atinge nivelul de consum de 3 litri pe metru ptrat ct si
mbuntirea confortului interior n spaiul de locuit.
A fost analizat impactul msurilor implementate pentru a putea utiliza datele obinute n
dezvoltarea de noi materiale pentru izolaii si tehnologii pentru construcii.
Acest concept este capabil de a reduce consumul de energie pentru nclzire cu pn la 80%
fa de cldirile convenionale.
5 Casa pasiva - Passive House

Definire concept
Termenul de "Casa pasiv" este utilizat pentru a defini un standard de cldire recunoscut pe
plan internaional, caracterizat printr-un consum foarte redus de energie.
Institulul casei pasive defineste conceptul astfel:
O cas pasiv este o cldire pentru care confortul termic (conform ISO 7730) poate fi realizat
numai prin pre-nclzire sau pre-rcire a debitului de aer proaspt care este necesar pentru
a obine un climat interior confortabil - fr a fi necesar recircularea suplimentar a aerului.
Principii de realizare, certificare si indicatori de performanta:

Certificarea casei pasive se realizeaza dupa evaluarea performantelor energetice bazate pe
criteriile definite de Institutul Casei Pasive din Darmstadt, Germania (Dr. Wolfgang Feist)
pentru cladiri rezidentiale dup cum urmeaz:
Consumul pentru incalzire:
- consumul anual pentru incalzire 15 kWh/m2an;
- sau sarcina termica 10 W/m2.
Consumul pentru climatizare incusiv dezumidificarea:
- consumul anual pentru racire 15 kWh/m2an + 0.3 W/m2anDDH;
- sau sarcina termica 10 W/m2.
Consumul total de energie:
Consumul total de energie primar pentru toi consumatorii din locuin (nclzire, ap cald
menajer, ventilaie, pompe de cldur, iluminat, gtit si aparate casnice) 120 kWh/m2an;
Septembrie 2014
Etanseitatea la aer:
Etanseitatea anvelopei casei pasive, conform normei EN 13829, rezultata in urma testului de
presiune (la 50 Pa) trebuie sa aiba o rata a schimbului de n50 0,6 h-1.
Sistemul de instalatii interioare se refera la urmatoarele specte: ventilare care trebuie sa
asigure un debit de aer proaspat de 30 m/h pentru o persoana si calitatea aerului interior,
incalzire si apa calda menajera, racire. Pentru a mentine un confortul interior optim,
temperatura interioar nu va cobori sub 20 C n timpul iernii, iar n timpul verii va fi
meninut sub 26 C;
Organismul responsabil cu certificarea conceptului de casa pasiva este The Passive House
Institute (PHI) care este un institut independent de cercetare, care joaca un rol deosebit de
important in dezvoltarea conceptului de Casa Pasiva, concept recunoscut pe plan
international bazat pe performanta de energie in constructii.
Conceptul de Casa pasiva are la baza principii si criterii bine definite iar certificarea
riguroasa ii consolideaza pozitia si recunoasterea internationala.
Totusi, un dezavantaj important il constituie lipsa orientarii spre mediu. Nu sunt specificatii
privind materialele reciclate, reciclabile, toxice sau modul de colectare al deseurilor si nici
considerente asupra spatiului exterior casei.
6 Cldire cu consum de energie egal cu zero - Zero Energy

Buildings (ZEB)
Definire concept
O cldire cu consum de energie egal cu zero reprezint o cladire rezidentiala sau comerciala
cu cu o performan energetic foarte ridicat si un necesar de energie redus care poate fi
acoperit ntr-o msur foarte mare din energie produs din surse regenerabile, inclusiv din
surse de energie regenerabile de la faa locului.
Deoarece obiectivele de proiectare sunt atat de importante pentru atingerea cladirii cu o
performanta mare, modul in care sunt definite obiectivele conceptului de cldire cu consum
de energie egal cu zero este crucial pentru a intelege combinatia de masuri de eficienta
aplicate si a optiunilor de alimentare cu energie din surse regenerabile.
Conceptul de cldiri cu consum de energie egal cu zero nu prezint nc o definiie clar si
concisa. Aceasta sarcina de a defini principiile si cerintele minime cat si a unei metodologii
cazand in sarcina fiecarui stat membru al uniunii europene.
Septembrie 2014
Astfel c performana energetic a unei cldiri cu consum de energie egal cu zero poate fi
cuantificat sau definit n mai multe feluri, n funcie de limite si metric asa cum este
rezentata in cele ce urmeaza.

Atunci cnd consumul de energie nu poate fi acoperit in totalitate din energie produs din
sursele regenerabile se trece pe consumul de energie din surse tradiionale cum ar fi energia
electric, gaz iar cnd consumul generat din surse regenerabile depseste necesarul cldirii,
excesul de energie este injectat n reeaua public.
Pentru a asigura necesarul de energie in cladire exista cateva optiuni de aprovizionare cu
energie care se pot ierarhiza dupa importanta lor:
-
Reducerea consumul de energie prin intermediul sitului folosind energii regenrabile si

tehnologii eficiente energetic. Aceasta optiune este considerata o conditie
fundamentala pentru cladirile nZEB;
Utilizarea energiei din surse regenerabile care poate fi generata de sisteme montate
pe cladire cum ar fi panourile fotovoltaice, panouri solare sau turbine eoliene montate
pe cladire si conectate direct la sistemul distributie al apei sau electric al cladirii;
Utilizarea energiei din surse regenerabile de catre sisteme montate pe situl cladirii
cum ar fi parcari, spatii deschise si conectate direct la sistemul distributie al apei sau
electric al cladirii;
Utilizarea de surse regenerabile din afara sitului constructiei pentru a genera energie
termica si electrica pentru consumul din cladire. Aceste surse poti fi: biomasa, peleti,
etanol, biodisel care pot fi aduse din afara sitului sau colectate de la fluxul de deseuri
propriu generat de procesele din cladire;
Achizitionarea de energie din instalatii care utilizeaza surse regenerabile de energie si
care sunt amplasate in afara sitului.
Astfel putem vorbi de o ierarhie in ceea ce priveste alimentarea cu energie prin tehnologii
care utilizeaza surse regenerabile disponibile in situl si/sau pe constructiei. Panourile
fotovoltaice si cele solare pentru producerea AC sunt cele mai aplicabile la scar larg. Alte
tehnologii pentru realizarea de energie cum ar fi sistemele eoliene pot fi limitate datorit
factorilor climatici.
Astfel in definirea unei cldiri cu consum de energie egal cu zero se disting patru
componente fundamentale cu privire la tipul sursei de energie utilizate care stau la baza
conceptului.
-
Energia sitului net-zero: energia produsa in sit este cel putin la fel de multa ca cea
consumata intr-un an.
Sursa de energie net-zero: produce sau achizitioneaza cel putin la fel de multa energie
regenrabila ca cea consumata intr-un an. Sursa de energie se refera la energia primara
utilizata pentru a extrage, prelucra, genera si exporta energia la cladire.
Septembrie 2014
-
Costul energiei net-zero: balanta cheltuielilor intre costul pentru asigurarea utilitatilor
si castigurile din exportul de energie pe parcursul unui an trebuie sa fie zero.
Emisiile de noxe ale cladirii net-zero: o cladire cu emisii nete zero produce sau
achizitioneaza suficienta energie din surse regenerabile deci fara emisii pentru a
compensa emisiile din energia totala utilizata in cladire anual. Emisiile de carbon, oxizi
de azot NOx, oxizi de sulf sunt cele mai des intalnite in cladire care trebuie
compensate. Pentru a calcula emisiile totale a unei cladiri, energia importata si
exportata se inmulteste cu un coeficient de emisie corespunzator, pe baza emisiilor
din utilitati si a emisiilor generate pe sit daca exista.
In vederea indeplinirii obiectivelor stabilite in DIRECTIVA 2009/28/CE de a atinge o pondere

de 20% a energiei din surse regenerabile din intreg consumul de energie pana in anul 2020,
conceptul de cldiri cu consum de energie aproape egal cu zero reprezinta o solutie viabila in
acest sens.
7 Cladire zero carbon

Definire concept
Conceptul de cas zero carbon (Zero carbon house) ncearc s abordeze provocrile legate
de schimbrile climatice viitoare si a supranclzirii pe timp de var datorat nclziri globale
cauzat de emisiilor de gaze cu efect de ser. Acest concept si propune s dea nastere unei
case cu spaii interioare atractive si flexibile care sunt destinate locuitului modern, dar unde
tehnologiile moderne de construcie nu compromit confortul interior al ocupanilor.
Fundamentul pentru orice cas zero carbon este asigurarea unei eficiene energetice bune
pentru a minimiza cererea de energie.
n urmtorii civa ani industria construciilor se va confrunta cu o provocarea imens, aceea
de a construi case care trebuie s aib zero emisii de carbon.
Conceptul de cas cu emisii zero de carbon este dezvoltat de Guvernul britanic care a
implementat Codul pentru case sustenabile (Code for Sustainable Homes), acesta stabileste
c ncepnd din anul 2016 toate casele noi cu emisii zero de carbon trebuie sa fie la nivelul 6
din cod.

Codul cuprinde o multitudine de principii pentru o proiectare durabil si acoper
performanele n nou puncte cheie: energie si emisiile de CO2, apa, materiale, deseuri,
poluare, sntate, management si ecologie.
Septembrie 2014
Codul ncadreaz casele de la 1 la 6 stele conform cu o multitudine de parametrii i de

factori, variind de la utilizarea cldurii de la aparate pn la stand pentru biciclete.
Nivelul 6 vine cu cea mai lunga list si msurile cele mai stricte. Pentru ca o cas s fie notat
la acest nivel, cere ca toate emisiile din cas (din nclzire, rcire, ventilare si iluminat) si din
activitile care au loc n aceasta (de la aparatele de uz casnic) trebuie s fie zero net pe
parcursul unui an.
Nivelul 6 din standard stabileste cerine obligatorii cu privire la:
-
realizarea emisiilor zero de carbon prin performana energetic;

valoarea coeficientul de transfer termic unidirecional pentru pereii U = 0,11 W/m2K
si U = 0,7 W/m2K pentru ferestre;
permeabilitatea la aer = 1m3/h/m2 la 50 Pa;
punile termice sa aib o valoare de maxim 4,5% din suprafaa anvelopei;
ventilaie mecanic = 88% recuperare a cldurii;
iluminat 100% fluorescent;
surse regenerabile de energie pentru instalaia de nclzire, ap cald, iluminat,
ventilare si pompe de cldur;
energii regenerabile pentru sistemele si aparatura casnic;
credite pentru alte caracteristici cu emisii reduse de carbon;
reducerea consumului de ap;
consumul de ap potabil la 80 litri/zi de persoan;
sursa de ap potabil din sit;
utilizarea raional a consumului de ap;
folosirea apei de ploaie pentru irigare si masina de splat;
impactul materialelor asupra mediului;
colectarea si depozitarea selectiv a deseurilor menajere;
sistem de gestionare a deseurilor provenite din construcie.
8 Cladire inteligenta
Definire concept
Conceptul de cas inteligent se defineste ca o locuin modern, n care totul poate fi
controlat, din interior sau din exterior, printr-o simpl apsare pe tastele unei telecomenzi:
lumina, cldura, sistemele audio, video, sistemele de supraveghere, draperiile, intrarea n cas,
n garaj, etc.

Casa inteligent se mai numeste si casa domotic (de la lat. domus-cas si informatic).
Domotica reprezint asadar, un ansamblu de sisteme si tehnici electronice, informatice si de
Septembrie 2014
telecomunicaii folosite pentru casele inteligente, n scopul asigurrii unui confort maxim, prin
gestionarea energiei, optimizarea climatizrii si a iluminrii, comand la distan, etc.
Domotica are impact si asupra protejrii mediului, prin reducerea consumului energetic (mai
ales dac avem n vedere ca va fi obligatoriu ca atunci cnd, de exemplu, se deschide o
fereastr, s se ntrerup sistemul de nclzire).
Dac funcionalitatea instalaiilor dintr-o cas este controlat prin scenarii predefinite sau
dac toate subsistemele (control iluminat, control temperaturi, sonorizare ambientala,
alarmare la incendiu si efracie, irigaii si degivrare etc.) sunt integrate ntr-un singur sistem si
pot fi controlate printr-o interfa grafic facil si comod proprietarului sau daca sunt
anticipate anumite nevoi ale ocupanilor casei si sunt rezolvate automat, putem spune ca
avem o Cas inteligent.
9 Cladiri verzi - Green Building

Definire concept
Conceptul de cldire verde se refera la o construcie si la un mod de exploatare care
respect mediul nconjurtor si utilizeaz resursele raional pe parcursul ntregii sale durate
de via: alegerea amplasamentului, proiectare, construire, folosire, ntreinere, renovare si
demolare. Aceste criterii de performan vin n completarea celor considerate tradiionale:
funcionalitate, durabilitate si confort.
Desi se dezvolta n permanen noi tehnologii cu rolul de a crea cldiri mai verzi scopul
final este acela de a reduce impactul ecologic si asupra sntii utilizatorilor al mediului
construit prin:
- folosirea eficient a apei, a energiei si a altor resurse;
- protejarea sntii ocupanilor si cresterea productivitii muncii;
- reducerea cantitii de deseuri, a polurii si a degradrii mediului.
O cldire verde se defineste printr-o colecie de principii de construcie avansate si metode
care merg dincolo de codurile de proiectare uzuale, urmrind reducerea impactului asupra
mediului.

Motivaiile principale provin de la preocuprile legate de eficiena energetic, consumul
excesiv de materii prime, cantitatea de deseuri n depozitele de aferente si de probleme de
sntate.
Acest concept de cldiri pot fi certificate de ctre Green Building Certification Institute (GBCI)
n sistemul LEED Leadership in Energy and Environmental Design. Acesta este un sistem de
evaluare a cldirilor verzi care are scopul de a susine si certific proiectarea, construirea si
Septembrie 2014
Prof. Un
B
Dom
meniul de doctorat:
d
exploataarea cldirilor verzi. Se adreeseaz arh

hitecilor, inginerilor, constructo
orilor si
beneficiiarilor pentrru a fi posib
bil transfor marea mediul construit ntr-unul ssustenabil.
Sisteme
ele de evalu
uare au fostt conceputee n acest caz
c pentru cldiri cu d
diferite funcciuni, n
acest caaz criteriile sunt
s
aceleasi dar valorrile int sun
nt diferite. Se
S iau spre analiz pro
oiecte de
cldiri n
noi, proiectte de eficie
entizare en
nergetic a cldirilor existente,
e
ccartiere, com
mplexuri
comerciiale, etc. Sisstemul de evaluare
e
urm
mreste 5 criterii de ba
az: situri su
ustenabile, eficiena
consum
mului de ap
, energia si
s atmosferra, materiale
e si resurse
e, calitatea mediului in
nterior si
inovatiaa.
10 Cl
dire susstenabila
a confor m ghidu
ului CSH (Code
(
fo
or Sustain
nable
Home
es)
Definirre conceptt
Ghidulu
ui CSH (Cod
de for Sustainable Hom
mes)reprezin
nta un stand
dard la niveel national in Anglia
pentru realizarea unor case sustenabilee. Scopul este
e
de a obtine
o
redu
ucerea emisiilor de
movare a unor
u
stand arde deasu
upra standa
ardelor min
nime de prroiecatre
carbon si de prom
ative.
impuse prin norma
Princip
pii de realiizare, certtificare si iindicatori de perforrmanta
Acest gh
hid pune la dispozitie noua
n
criteri i de analiza a sustenab
bilitatii:
-
Energie / em
misii de CO2;
A
Apa;
Materiale;
e ploaie;
Managementul Apa de
Deseuri;
Pouare;
S
Sanatate si confort;
Management;
Ecologie.
Classarea se face
e cu stele in
ntre unu si ssase.
11 Cla
adire ind
depende
enta ene
ergetic
Definirre conceptt
O cldirre autonom este proie
ectat pentrru a funciona deconec
ctat de infrrastructura edilitar,
reeaua public de
e electricitatte, gaz, alim
mentare cu ap, canalizzare si n un
nele cazuri drumuri
Sep
ptembrie 20
014
publice. Date fiind aceste caracteristici, o cldire care se ncadreaz n aceast categorie are
un impact ecologic minim, costuri de ntreinere foarte mici si capacitatea de a asigura
confort si siguran n cazuri de for major, dezastre naturale sau rzboaie.

S-a reusit obinerea de rezultate satisfctoare cu precdere n cazul cldirilor rezideniale.
Gradul de dificultate n implementarea unui asemenea concept depinde foarte mult de
particularitatile climatice, dorinelor beneficiarilor si bugetul alocat. n ri cu o temperatur
medie mai ridicat, potrivit proiectanilor este posibil construirea unor case fr costuri de
ntreinere, care ofer un confort interior satisfctor fr a avea nevoia de nclzire sau rcire
care s si produc propria electricitate, s isi colecteze propria ap si s se ocupe de
rezidurile produse folosind tehnologii disponibile pe pia si la preuri comparabile cu ale
caselor convenionale. Singura condiie impus pentru obinerea celor menionate este
reducerea suprafeei utile n medie cu 25% fa de o cas convenional.
Avantajele conceptului:
-
reducerea impactului ecologic prin folosirea resurselor disponibile local;

reducerea costurilor de funcionare;
sigurana sporit n caz de calamiti;
nlturarea dezavantajelor antrenate de pierderile din sistemele publice de alimentare,
economisirea resurselor convenionale;
Dezavantajele conceptului:
autonomia are multe niveluri si este foarte important perioada de timp la care este
raportat;
independena total fa de lumea exterioar pe o perioad nelimitat este foarte
dificil de obinut;
pentru a trai intr-un mediu cvasi-izolat este nevoie de unele sacrificii n ceea ce
priveste stilul de via, comportament si asteptri sociale chiar si n cazul cldirilor
autonome avansate tehnologic;
proiectul pentru o cldire autonom este unic si adaptat ntocmai caracteristicilor
climatice ale amplasamentului si cerinelor utilizatorilor;
folosirea sistemelor solare pasive, sisteme alternative pentru canalizare, apelor
meteorice, elementelor cu mas termic ridicat, acumulatori, vitraje eficiente termic,
etc., cresc preul construciei si necesit timp de acomodare alturi de experiena n
utilizare.
Septembrie 2014
12 Cladire activa
Alianta Casa Activa este o asociatie non-profit cu sediul central in Belgia la Bruxelles.
Scopul asociatiei este de a promova si dezvolta un mod de construire ce pune accent pe
sanatate, confort, energie, fara a avea un impact negativ asupra mediului. Scopul final este
dezvoltarea unui model de cladiri sustenabile, la modul ideal, satisfacand toate criteriile
actuale.
Ideea de casa activa pleaca de la notiunea de functionalitate. Principala caracteristica a unei
astfel de case o constituie impactul pe care aceasta il are asupra mediului inconjurator. Iar
acest impact trebuie sa fie unul pozitiv, evident, pentru ca o casa, pentru a fi considerata
activa, trebuie sa produca mai multa energie decat consuma.
La o casa activa se pune mare pret si pe climatul interior sanatos, realizat prin multa lumina
natura si aer proaspat.
Criterii analizate:
Energie:
-
Designul, orientarea si materialele cuprinse intr-o acsa activa sunt astfel optimizate
incat consumul de energie sa fie redus la maxim iar energia necesara sa fie asigurata
din surse regenerabile;
Consumul redus de energie se poate realiza printr-o abordare complexa a unor
elemente precum: utlizarea maxima a radiatiilor solare, utilizarea unor produse
performante, sisteme de control inteligente, fatade dinamice, etc.
Se masoara consumul de energie si emisiile de CO2 pentru fazele de construire si
exploatare pe m2 si pe ocupant;
Mediu interior:
-
Se analizeaza nivelul de lumina naturala din interiorul casei, calitatea aerului si

confortul termic;
Exista un sistem central de control al sistemelor de incalzire, ventilare si iluminat
precum si a anvelopei cladirii pentru a asigura, in mod automat, un nivel optim al
climatului interior atat vara cat si iarna precum si pentru a raspunde nevoilor
utilizatorilor;
Se analizeaza materialele ce intra in contact cu mediul interior;
Se ia in calcul intreg ciclul de viata al cladirii, traditii locale in ceea ce priveste
constructiile, materiale regionale, colectarea selectiva a deseurilor si infrastructura;
In concluzie, o casa activa este eficienta energetic, are impact pozitiv asupra naturii si ofera
locuitorilor un climat interior sanatos.
Septembrie 2014
3. Indicatori de sustenabilitate
Indicatorii de sustenabilitate se pot grupa pe areale de interes astfel:
1.
2.
3.
4.
MEDIU INCONJURATOR;
SOCIETATE;
ECONOMIE;
TEHNOLOGIE.
Fiecare din aceste capitole mari se divid conferind diverse modalitati de abordare si elemente
masurabile. In linii mari, se pot enumera cateva pentru fiecare grupa dar e important de
inteles faptul ca toate aceste elemente se influenteaza reciproc, se completeaza iar modelul
ideal imbina aceste criterii intr-o armonie desavarsita pentru a le potenta efectele pe termen
scurt, mediu si lung.
1. MEDIU
Constructiile sustenabile se pot analiza in raport cu actiunea pe care au asupra
mediului, din mai multe puncte de vedere:
POLUARE
FAZA DE PROIECTARE
Incorporarea in proiect a unor solutii si materiale ecologice;

Prevederea in documentatiile scrise si desenate a unor solutii si materiale nepoluante
si sustenabile;
Organizarea dezvoltarii constructiei cu o amprenta cat mai mica la sol si mentinere a
spatiilor verzi in procent cat mai ridicat;
Refacerea spatiilor verzi afectate;
Utilizarea eficienta a spatiului;
Conceperea proiectului cu includerea unor masuri de reducere a traficului auto
legaturi usoare spre mijloacele de transport in comun, spatii pentru parcarea
bicicletelor, incurajarea utilizarii in comun a automobilelor, etc;
Cuprinderea inca din faza de proiecatre a modului de demolare si posibilitati de
reutilizare a materialelor intreg ciclul de viata a cladirii.
FAZA DE EXECUTIE:
Deseuri generate cat mai reduse (ambalaje, resturi, reutilizare);
Eficienta in utilizarea materialelor de constructie astfel incat sa rezulte pierderi cat mai
mici;
Utilizarea materialelor reciclate sau reciclabile;
Efectul asupra mediului inconjurator prin impactul posibil asupra aerului, apei sau a
solului si a apelor subterane;
Compatibilitatea materialelor.
Septembrie 2014
FAZA DE EXPLOATARE:
Spatii destinate colectarii selective a deseurilor;

Regulament intern privind materialele de intretinere si curatenie folosite;
Regulament intern privind materialele introduse ulterior in cladire renovari,
modificari.
CONSUM DE RESURSE
FAZA DE PROIECTARE / EXECUTIE
Utilizarea unor materiale de constructie naturale, provenite din resurse regenerabile

sau chiar cu continut reciclat;
Incorporarea elementelor naturale disponibile soare, vand, sol, apa;
Prevederea unui sistem bazat pe resurse neconventionale pentru incalzire, apa calda;
Utilizarea eficienta a apei prin diverse masuri de colectare, refolosire, reducere a
consumului, etc.
FAZA DE EXPLOATARE:
Eficienta energetica prin consum redus de energie;

Utilizarea continua a elementelor naturale disponibile soare, vand, sol, apa.
2. SOCIETATE - SANATATE
Crestrea numarului de locuitori la nivel planetar constituie o problema actuala cu
implicatii foarte grave asupra mediului natural.
Constructiile sustenabile se pot analiza in raport cu actiunea pe care au asupra societatii si
totodata impactul dezvoltarii societatii aspura mediului construit, din mai multe puncte
de vedere:
Norme si reglementari la nivel national si international menite sa impuna un mod de

construire sustenabil din cat mai multe puncte de vedere;
Pe plan european cuantificarea consumului de energie are o importan major
deoarece conform Directivei 31/2010/UE a Parlamentului European pn n anul
2020, statele membre trebuie s-si onoreze angajamentul si s reduc emisiile globale
de gaze cu efect de ser cu cel puin 20 % sub nivelurile din 1990;
Constientizare prin informare si implicare;
Flexibilitate prin intelegerea nevoilor actuale ale societatii si concentrarea atentiei
asupra a ceea ce inseamna standard de viata ridicat si bunastare;
Posibilitati de a satisface nevoile actuale prin utilizarea unor surse regenerabile;
Individualism concept ce face referire la nevoia de reprezentare a omului si
preferintele individuale. O abordare sustenabila ia in calcul aceatsa nevoie si cauta
Septembrie 2014
solutii care sa poata satisface o gama larga de cerinte astfel incat sa nu se creeze o
nivelare si o monotonie a spatiului construit;
Sistematizare si control sustenabilitate la nivel de urbanism masuri si gidaj general
astfel incat initiativele individuale sa se inscrie intr-un context general dar care sa
permita o dezvoltare individuala in armonie cu intregul;
Cerinte adresate producatorilor privind calitatea si toxicitatea materialelor.
3. ECONOMIE
Accesibilitate prin masuri de incurajare a dezvoltarii constructiilor sustenabile

(finantare, reducerea impozitului, etc);
Probabil cel mai evident beneficiu financiar al cladirilor verzi este reprezentat de
reducerea costurilor cu energie in exploatarea cladirii;
Un alt element care creste cota de valoare a cladirilor verzi este faptul ca se
depreciaza mult mai greu pe piata, in comparatie cu o cladire obisnuita.
Pe langa reducerea costurilor operationale, tot la beneficii putem enumera un mediu
de lucru mai bun, design inteligent al spatiului, prin folosirea la maximum a luminii
naturale, amenajarea a cat mai multor spatii verzi in interiorul cladirii pentru
purificarea aerului, acoperisuri cu vegetatie, dar si faptul ca ventilatia si consumul
energetic pot fi reglate individual de catre ocupanti, toate acestea avand o influenta
directa si asupra productivitatii individului.
4. TEHNOLOGIE
Automatizare si dotare cu sisteme de management al cladirii: sistemul de incalzire,

sistemul de aer conditionat, centralele de tratare a aerului, sistemul de iluminat, de
protectie impotriva incendiilor, precum si sistemele de securitate si de control al
accesului influenteaza consumul de energie. Aceste sisteme asigura confortul si
controlul facil al cladirii, reducand costurile de mentenanta aferente;
Investitia in automatizarea unei cladiri este justificata prin economiile realizate de
gestionarea controlata a costurilor de confort si intretinere a cladirii, reduse in medie
cu pana la 30%.
O alta posibila grupare a indicatorilor de sustenabilitate, se poate face astfel:

1.
2.
3.
4.
5.
SANATATE;
EFICIENTA ENERGETICA;
MATERIALE;
DESIGN;
MEDIU.
Septembrie 2014
Majoritatea criteriilor enuntate mai sus se regasesc si in aceasta clasare.

Suplimentar, acest mod de a privi sustenabilitatea, pune accent si pe DESIGN.
5. DESIGN
Orientare fata de punctele cardinale

Din etapa de proiecatre trebuie alocata atentie deosebita resurselor exterioare si a
modului in care pot influenta pozitiv sau negativ desfasurarea activitatilor in interiorul
constructiei.
Astfel se pot utiliza:
caldura soarelui prin orientarea unor ferestre mari spre Sud;
curentii de aer prin dispunerea golurilor;
lumina naturala pentru reducerea consumului de energie utilizata pt
iluminatul artificial
dispunerea functiunilor pentru a beneficia de conditiile terenului
(bucataria spre nord, camera de zi si birourile spre sud sau est, etc);
Integrarea in conceptul proiectului a unor surse regenerabile astfel incat constructia

sa functioneze ca un sistem.
Sursele regenerabile de energie se refera la forme de energie rezultate din procese naturale
regenerabile, la care ciclul de producere are loc in perioade de timp comparabile cu
perioadele lor de consum.
Astfel, energia luminii solare, a vanturilor, a apelor curgatoare, a proceselor biologice si a
caldurii geotermale pot fi captate utilizand diferite procedee.
Reducerea pierderilor prin punti termice;

Incurajarea unui comportament ecologic prin spatii destinate colectarii selective a
deseurilor;
Incurajarea practicarii sportului sau a miscarii prin crearea unor spatii pentru circulatii
verticale primitoare, luminoase, decorate cu elemente artistice sau competitionale.
Descurajarea utilizarii masive a automobilelor prin conferirea unor locuri de parcare
preferentiale pentru masinile cu consum redus sau electrice, pentru masnile ce
transporta mai multi indivizi, etc.
Incurajarea folosirii biciletelor prin creearea unor spatii destinate parcarii acestore, a
unor dusuri si vestiare;
Aer curat prin implementarea unor spatii verzi atat inafara cladirii cat si pe terase;
Masuri de reducere a radiatiilor prin utilizarea unor materiale deschise la culoare si
permeabile astfel incat sa se realizeze o filtrare a apei de ploaie si o mentinere a
echilibrului nivelului apelor subterane; etc.
Septembrie 2014
Prof. Un
B
Dom
meniul de doctorat:
d
C
CONCLUZIII
Avand in vedere toate aceste criterii d
de sustenabilitate si indicatori ssi in urma analizei
generale a catorva concepte de
d cladiri su stenabile, se poate realiza o comp
paratie, in linii mari.
Sep
ptembrie 20
014
Prof. Un
B
meniul de doctorat:
d
Dom
O
Observatii:
Marea m
majoritate a criteriilor promovatee se axeaza pe eficienta energeticca a cladirilo
or, acest
criteriu avand cel mai
m mare im
mpact asupraa consumului de resursse naturale.
Foarte p
putine din modelele
m
stu
udiate alocaa interes capitolului SIT
TURI SUSTE NABILE.
Un mod
del ideal de
e cladire su
ustenabila aar atinge to
oate aceste
e aspecte, aar avea prin
ncipii de
realizare
e, certificare si indicatori de perrformanta bine
b
contura
ate si nu in
n ultimul ra
and, ar fi
placuta din punct de vedere
e estetic. Peentru ca accest lucru sa
s fie posib
bil, este ne
evoie de
alistilor din mai multe d
domenii.
conlucraare a specia
Criteriile
e in aceasta azaliza su
unt reprezeentate ca fiiind egale. In realitatee, criteriul eficientei
e
energettice de exem
mplu, are o importantaa mult mai mare
m
in rapo
ort cu alti in
ndicatori, in
n ceea ce
priveste
e impactul general
g
si co
onsumul de resurse.
Astfel esste necesara o analiza amanuntitaa a acestor aspecte.
a
Sep
ptembrie 20
014
Contributii teoretice si experimentale

privind conceptul de CLADIRI SUSTENABILE
OBIECTIVE:
OBIECTIV GENERAL:
Dezvoltarea unui concept de cladire sustenabila adaptat la conditiile din Romania.
OBIECTIVE SPECIFICE:
1.
Analiza comparativa a conceptelor de cladiri sustenabile frecvent intalnite;
2.
Analiza multicriteriale a indicatorilor de sustenabilitateprin evaluarea globala a

performantei;
3.
Identificarea indicatorilor de sustenabilitate concludenti pentru Romania;
4.
Analiza de senzitivitate a indicatorilor identificati;
5.
Studiu de caz: simularea unei cladiri ce indeplineste conditiile de sustenabilitate

adaptate Romaniei.
Septembrie 2014
Bibliografie:
1. Kwok, Alison G., Grondzik, Walter T., The Green Studio Handbook.
Environmental strategies for schematic design.
2. Fatima Ghani, Member COA (India), Member IIID, Issues in Sustainable
Architecture and Possible Solutions, International Journal of Civil &
Environmental Engineering IJCEE-IJENS Vol: 12 No: 01
3. Walker , S. , Sustainable Design Explorations in Theory and Practice by,
Earthscan , 2006.
4. Hossein Zabihi1, Dr. Farah Habib, Leila Mirsaeedie, Sustainability in Building
and Construction: Revising Definitions and Concept, Int. J. Emerg. Sci., 2(4),
570-578, December 2012
5. Jong-Jin Kim, Assistant Professor of Architecture and Brenda Rigdon, Project
Intern, Sustainable Architecture Module: Introduction to Sustainable Design,
College of Architecture and Urban Planning The University of Michigan,1998
6. Sustainable building, itu.int/ITU-T/climatechange/ess
Site-uri:
http://www.infomediu.eu/case-pasive-solutie-de-cre%C8%99tere-a-eficientei-energetice-acladirilor/
http://variaenergia.3x.ro/index2-casa-pasiva.htm
http://www.consumredus.ro/articol/Casa_Pasiva_tip_BSF/fd013b89.html
http://passipedia.passiv.de/passipedia_en/basics/the_passive_house_-_definition
http://www.casesigradini.ro/revista/a4/55/9/Case-ecologice/Casa-pasiva-antiseismica/
http://www.passivehouse.us/passiveHouse/Articles.html
http://www.infomediu.eu/casele-pasive-sau-imbinarea-intre-constructie-si-energie/
http://www.cobiax.com/en/
http://www.activehouse.info/
http://www.sustainableabc.com/sustaindev.html
http://www.earthpledge.org
Septembrie 2014

Sustenabilitate

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Sustenabilitate

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

UNIVERSITATEA TEHNICA CLUJ NAPOCA

Contributii teoretice si experimentale privind

Concepte de cladiri sustenabile ....................................................................................... 3

Prezentarea in linii mari a catorva concepte .................................................................................................. 3

Indicatori de sustenabilitate .......................................................................................... 16

Contributii teoretice si experimentale

2. Concepte de cladiri sustenabile

Cas cu consum redus de energie;

1 Casa cu consum redus de energie

Principii de realizare, certificare si indicatori de performanta

Principii de realizare, certificare si indicatori de performanta

energia oceanelor, energia hidroelectric

Fig.3. Vaalori ale prin

dire cu consum 3 litri

Dup o perioada de monitorizare de trei ani rezultatele obinute au arta c nivelul de de

5 Casa pasiva - Passive House

Principii de realizare, certificare si indicatori de performanta:

6 Cldire cu consum de energie egal cu zero - Zero Energy

Principii de realizare, certificare si indicatori de performanta

Reducerea consumul de energie prin intermediul sitului folosind energii regenrabile si

In vederea indeplinirii obiectivelor stabilite in DIRECTIVA 2009/28/CE de a atinge o pondere

7 Cladire zero carbon

Principii de realizare, certificare si indicatori de performanta

Codul ncadreaz casele de la 1 la 6 stele conform cu o multitudine de parametrii i de

realizarea emisiilor zero de carbon prin performana energetic;

Principii de realizare, certificare si indicatori de performanta

9 Cladiri verzi - Green Building

Principii de realizare, certificare si indicatori de performanta

exploataarea cldirilor verzi. Se adreeseaz arh

Principii de realizare, certificare si indicatori de performanta

reducerea impactului ecologic prin folosirea resurselor disponibile local;

Se analizeaza nivelul de lumina naturala din interiorul casei, calitatea aerului si

Incorporarea in proiect a unor solutii si materiale ecologice;

Spatii destinate colectarii selective a deseurilor;

Utilizarea unor materiale de constructie naturale, provenite din resurse regenerabile

Eficienta energetica prin consum redus de energie;

Norme si reglementari la nivel national si international menite sa impuna un mod de

Accesibilitate prin masuri de incurajare a dezvoltarii constructiilor sustenabile

Automatizare si dotare cu sisteme de management al cladirii: sistemul de incalzire,

O alta posibila grupare a indicatorilor de sustenabilitate, se poate face astfel:

Majoritatea criteriilor enuntate mai sus se regasesc si in aceasta clasare.

Orientare fata de punctele cardinale

Integrarea in conceptul proiectului a unor surse regenerabile astfel incat constructia

Reducerea pierderilor prin punti termice;

Contributii teoretice si experimentale

Analiza comparativa a conceptelor de cladiri sustenabile frecvent intalnite;

Analiza multicriteriale a indicatorilor de sustenabilitateprin evaluarea globala a

Identificarea indicatorilor de sustenabilitate concludenti pentru Romania;

Analiza de senzitivitate a indicatorilor identificati;

Studiu de caz: simularea unei cladiri ce indeplineste conditiile de sustenabilitate

S-ar putea să vă placă și