1.

Ce este proiectarea de arhitectura.

Activitatea de proiectare arhitecturala presupune urmatoarele proceduri concrete:

Procedura metodoiogica include: Formarea conceptiei Determinarea sarcinilor
Identificarea scopului principal care orienteaza analiza si selectarea mijloacelor
proiectArii. Procedura organizarii interactiunii proiectant beneficiar proiect.
Procedura analizei rezultatelor intermediare ale modelarii dupa criteriile: rationalitatii
si logicii functionale, constructive, economice si tehnologice ce determina organizarea
structurala si spatiala a proiectului. Procedura sintezei artistice a materialului acumulat
in procesul cAutarii creatoare Si a procedurilor de analiza a obiectului pe ansamblu. In
rezultatul sintetizarii elementele, ce s-au adeverit a fi utile si rezistente se
concretizeaza in imaginea artisticA a obiectului proiectat.
TABEL Metoda arhitectului
Corelarea aspectelor artistice tehnice in PA
In creatia arhitecturala aspectele artistice si tehnice se completeaza reciproc in
procesul creatiei arhitecturale, reflectind tendinta arhitectului-cercetator spre
sistematizare si tendinta arhitectului-artist spre armonie.
Procesul aristic se desfasoard, de la aparitia ideii arhitecturale prin asociatii
complexe, relatii pluriaspectuale si idei contradictorii spre elaborarea solutiei
arhitecturale proiect.
Metode de cautare/creare a noilor idei arhitecturale (dupa B. Barhin)
Metoda asociatiilor (cautarea asociatiilor dupa criteriile asemanarii, contrastului ci
intermediare)

2.

Esenta universata a metodei arhitectului ( in structura sistemului:

aritist-savant-inginer).

3. Proiectarea in calitate de sistem de obiective intr-un mediu urbanizat

( edificii rezidentiale si publice. obiective industriale si de transport. elernente
de mediu).

20. METODA LUI J. JONES

Metoda proiectrii dup John Johnson:
Aciuni si Metode
Elaborarea sarcinii tehnice de proiectare-actiuni
Formularea sarcinilor de proiectare - metode
Studierea condiiilor iniiale ale proiectrii arhitecturale .actiuni
Cutarea literaturii, a proiectelor analogice, bazei normative .-metode
Determinarea limitelor, descrierea soluiilor intermediare i definirea conflictelor - actiuni
.Anchetarea consumatorilor, studierea normativelor -metode
Combinarea soluiilor intermediare i a variantelor de proiect .-actiuni

Ordonarea cutrilor, asaltul de idei, analiza economic, alternarea strategiilor -metode

.Evaluarea variantelor de proiect Experimentri sistemice i eliminarea situaiilor neclare. ACTIUNI
Descoperirea necorespondenelor, selectarea criteriilor de calitate . METODE
Executarea proiectului - ACTIUNI
Proiectarea funciilor, volumelor- METODE

23. METODA LUI ALEXANDER

Metoda lui Alexander metoda analizei cerinelor
Scopul: cutarea componentelor unei structuri concrete, pe care le putem schimba
independent
una de alta.
Plan de aciuni:
-Aprecierea dependenelor fiecrii cerine una fa de alta;
-Alegem paii concrei de aciuni;
-La fiecare grup de cerine alegem componentele principale;
-Compoziia structurii finale;

-Integral punem problemele care pot aprea.

22. METODA LUI LUCKMAN

Metoda lui Lucman metoda cercetrii problemei structurale.
Scopul: selectarea i combinarea aciunilor la soluionarea problemelor de proiectare
arhitecturale.
Aciunile de cercetare selectare:
-Studii situaii teren (ridicarea topografic, studii geotehnice);
-Orientarea dup prile lumii;
-Drumuri, magistrale situate pe teren sau n apropiere;
-Cutarea, amplasarea viitorului obiect, innd cont de intrarea principal i alte intrri;
-Amplasarea funciei cldirii.

Plan de aciuni:
-Gsirea mai multor variante de soluii;
-Selectm variantele posibile;
-Alegem variantele care pot fi combinate;
-Combinarea i gsirea soluiei optime.

12. ENUMERATI REGIMURILE PRINCIPALE DE GINDIRE DUPA FDM

2. Alegem regimul de gndire
- Gndire strategic prin scheme
- Gndire n planuri paralele
- Gndire din mai multe puncte de vedere
- Gndire imaginar
- Gndire n elemente principale

21. ENUMERATI GRUPELE DE METODE DUPA FDM

Alegem regimul de gndire
- Gndire strategic prin scheme
- Gndire n planuri paralele
- Gndire din mai multe puncte de vedere
- Gndire imaginar
- Gndire n elemente principale
3. Grupa deschiderii elementelor
- Grupa soluii - Grupa judecii logice - Grupa strategiilor - Grupa statisticilor - Grupa
relaiilor Grupa contientizarilor Variante de soluionria) Aprecierea cerinelor b) Aprecierea

elementelor necesare din structura total c) Ne imaginm c am gsit soluia d) Primirea

soluiei finale e) Anularea 5. Variante de gndire logic
a) Presupuneri b) Alegerea unei din mai mult

12. ENUMERATI GRUPURI PRINCIPALE DE METODE DE PR.

Metoda lui Lucman metoda cercetrii problemei structural, Metoda lui Alexander, Metoda
lui Matcett
-Grupa deschiderii elementelor Grupa soluii Grupa judecii logice Grupa strategiilor
Grupa statisticilor Grupa relaiilor Grupa contientizarilor . Grupa deschiderii elementelor
Metoda proiectrii dup John Johnson
Metoda B. Barhin :
Metoda arhitectului

14. GRUPURI DE STRATEGII

Variantele de strategii
a) Prelungim presupunerea aleas
b) Prelungim i hotrm
c) Schimbm direcia
d) Comparm cu trecutul
e) Comparm cu viitorul
f) Soluionarea conflictelor
g) Prelungirea ideii alese
h) Ne oprim cu cutarea

15.GRUPURI DE TACTICI SI COMPONENTA LOR

7. Variantele de tactici
a) Aprecierea riscului
b) Controlul cercetrilor i urmrilor care pot fi
c) Dezvoltarea soluiei
d) Copararea cu analogii
e) Pricina nesatisfctoare
f) Gndirea asupra unei noi soluii
g) Schimbm soluia preceedent
h) Alegem variant

16. GRUPURI DE RELATII

Variante de relaii n procesul proiectrii
a) Alegerea dependenei elementelor
b) Lsarea soluiei prezente
c) Compararea cu precedent
17. GRUPURI DE SOLUTII
Variante de soluionri Aprecierea cerinelor
b) Aprecierea elementelor necesare din structura total c) Ne imaginm c am gsit soluia
d) Primirea soluiei finale e) Anularea

11. ENUMERATI METODELE CE FACILITEAZA ORGANIZAREA PROCESULUI DE PR.

Strategia proiectrii ansamblul metodelor adecvate proiectrii unui obiect arhitectural.
Metodele de cutare:
a. Metoda asociaiei ( dup criterii de asemnare, contrast i intermediare)
b. Metoda transformrii
c. Metoda implicrii ( identificrii cu rolul consumatorului( de beneficiar)).
d. Metoda inversrii
e. Metoda analitico- sintetic de cercetare
Creaia arhitectului este un proces dialectic ce include factorii intelectuali, raionali,
emoionali, unde interacioneaz analiza, sinteza, generalizarea, comparaia, evaluarea,
observarea i experiena formnd mpreun metoda analitico sintetic de cercetare.

6. ETAPELE PRINCIPALE A PROIECTARII

FORMULAREA SARCINILOR,APARITIA ASOCIATILOR,SELECTAREA ASOCIATILOR,VERIFICAREA
PRESUPUNELOR,CONFIRMAREA UNEI IDEI,NOUA PRESUPUNERE , EVALUAM CEEA CE AM
CONFIRMAT,GASIM SOLUTIA , ACTIUNILE DE PROIECTARE.
Schita de proiect reflecta rezultatele generalizate ale activitatii analitico-sintetice si
constituie, in acelasi timp, punctual de plecare pentru dezvoltarea ideii, orientate
spre transformarea formeai, a compozitiei spatial-volumetrice, bazei constructive a
obiectului dupa legile necesitatilor, rationalitatii si expresivitatii artistice ca
organism functional. Activitatea de proiectare arhitecturala presupune urmatoarele
procedee concrete:
1.Procedura metodologica include: Formarea conceptiei
* Determinarea sarcinilor Identificarea scopului principal care orienteaza analiza si
selectarea mijloacelor proiectarii 2.Procedura organizarii interactiunii proiectant-beneficiarproiect 3.Procedura analizei rezultatetor intermediare ale modelarii dupa criteriile:
rationalitatii si logicii functionale,constructive,economice si tehnologice ce determina
organizarea structurala si
spatiala a proiectului.

4.Procedura sintezei artistice a materialului acumulat in procesul cautarii creatoare si a

procedurilor de analiza a obiectului pe ansamblu.

3. ESENTA ARHITECTULUI.Arhitectura nu este numai arta de a cldi, spune G. M.

Cantacuzino (2003), simul arhitecturii este tot att de exceptional ca acel al poeziei,
reprezentnd o stare de echilibru i armonie ce se exprim n volume i n coordonarea
raportului acestor volume. n mod greit, s-a crezut adesea c arhitectura fiind n mare
masurutilitar, nu poate fi socotit printre artele pure. G.Clinescu ns scria in
principiile sale de estetic: arhitectura e una din artele cele mai pure, alturi de muzic si
poezie, fiindc ea creeaz o supra natura sau o contra natur n mijlocul naturii.
Arhitectura organizeaz i armonizeaz spaiile, coordoneaz raportul volumelor i
formelor, dnd form volumelor, n raport cu corpul uman. Arhitectura este o transpunere a
armoniei fizice umane, arhitectul avnd ntotdeauna n vedere corpul omului ntr-un anumit
spaiu. Unul din scopurile arhitectului este de a crea o atitudine moral, o stare sufleteasc
i nu un decor. Sensul de baz al creaiei arhitecturale este transformarea estetic,
eficient a mediului ambiant n strict corespondencu interesele omului i a societii.
Mijloacele activitii de proiectare arhitectural sunt cunotinele tehnico-tiinifice si
competenele creatoare, precum si metodele i tehnica operaional de proiectare.
Rezultatul sau produsul important al activitaii de proiectare arhitectural, este pregtirea
profesional a arhitectului. Produsul activitii arhitectului este seria de proiecte orientate
spre transformarea contiinei studenilor, spre formarea concepiei creatoare, spre

devoltarea personalitii viitorilor arhiteci. O alt sarcin a activitii de proiectare

arhitectural este dezvoltarea
gustului estetic i a miestriei grafice, dezvoltarea intelectual i nu n ultimul rnd,
dezvoltarea gndirii spaiale.
METODA ARHITECTULUI.
Arhitectura nu este numai arta de a cldi, spune G. M. Cantacuzino (2003), simul
arhitecturii este tot att de exceptional ca acel al poeziei, reprezentnd o stare de echilibru i
armonie ce se exprim n volume i n coordonarea raportului acestor volume. n mod greit,
s-a crezut adesea c arhitectura fiind n mare masur utilitar, nu poate fi socotit printre
artele pure. G.Clinescu ns scria in principiile sale de estetic: arhitectura e una din
artele cele mai pure, alturi de muzic si poezie, fiindc ea creeaz o supra natura sau o
contra natur n mijlocul naturii. Arhitectura organizeaz i armonizeaz spaiile,
coordoneaz raportul volumelor i formelor, dnd form volumelor, n raport cu corpul uman.
Arhitectura este o transpunere a armoniei fizice umane, arhitectul avnd ntotdeauna n
vedere corpul omului ntr-un anumit spaiu. Unul din scopurile arhitectului este de a crea o
atitudine moral, o stare sufleteasc i nu un decor. Sensul de baz al creaiei arhitecturale
este transformarea estetic, eficient a mediului ambiant n strict corespondencu
interesele omului i a societii. Mijloacele activitii de proiectare arhitectural sunt
cunotinele tehnico-tiinifice si competenele creatoare, precum si metodele i tehnica
operaional de proiectare. Rezultatul sau produsul important al activitaii de proiectare
arhitectural, este pregtirea profesional a arhitectului. Produsul activitii arhitectului este
seria de proiecte orientate spre transformarea contiinei studenilor, spre formarea
concepiei creatoare, spre devoltarea personalitii viitorilor arhiteci. O alt sarcin a
activitii de proiectare arhitectural este dezvoltarea gustului estetic i a miestriei grafice,
dezvoltarea intelectual i nu n ultimul rnd, dezvoltarea gndirii spaiale.

Coninutul-cadru al proiectului de
execuie: Coninutul-cadru al desenelor tehnice de
execuie Proiectul de execuie Proiectul de executie trebuie sa contina
urmatoarele compartimente de baza: Memoriu explicativ; Tehnologia;
Protectia mediului; Detaliile (desenele) de executie;
Documentatia de deviz; Cartea tehnica a constructiei;
Continultul-cadru al compartimentelor proiectului de executie se elaboreaza conform
prezentelor instructiuni.