Sisteme si metode de management

Metoda Brainstormig (Asaltul de idei)

Cuprins

CAP.1 Notiuni introductive

CAP.2 Metoda Brainstorming CAP.3 Studiu de caz: S.C LUGOMET S.A CONCLUZII

CAP.1 Notiuni introductive

Sistemul de management este un "ansamblu ordonat de elemente caracterizate prin interconexiune si interactiune, capabil s realizeze, sub actiunea a diversi stimuli, un anumit obiectiv, cu anumite performante; Elementele componente ale sistemului de management poart denumirea de subsisteme, ntre acestea exist legturi de intercondiionare de tip cauz - efect. Pentru ca un sistem de management s functioneze este necesar ca: ntre subsistemul decizional si cel operational s existe legturi de tip cauz - efect si un obiectiv dat, a crui realizare revine ca sarcin sistemului; Sistemul de management are urmtoarele proprietti: de adaptare, de autoorganizare si de autoreglare.

Tehnica de management se defineste prin totalitatea procedeelor, instructiunilor, regulilor fundamentate pe notiuni stiintifice si utilizate n aplicarea cunostintelor teoretice fundamentate de managementul stiintific, n solutionarea problemelor ce decurg din realizarea obiectivelor unittii economice. O tehnic poate fi utilizat n cadrul mai multor metode de management. Aplicarea uneia sau a mai multor tehnici n procesul de management contribuie la obinerea unor rezultate de producie i economice superioare, fr s modifice sistemul de relaii organizatorice existente n unitatea economic.

CAPITOLUL II.Metoda brainstorming

Reprezint o metod de simulare a creativittii de grup, pus la punct de Al. Osborn, prin intermediul creia se asigur o amplificare a cantittii ideilor noi, care au sansa de a fii folosite ca solutii de rezolvare a unei probleme complexe. Caracteristica de baz a tehnicii brainstorming const n organizarea activittii grupului, astfel nct s permit si s provoace emiterea unor idei importante, care n alte mprejurri ar fi rmas neexprimate de teama de a nu gresi sau de a aprea ntr-o situatie nefavorabil fat de componentii grupului. Bazndu-se pe teoria dinamicii de grup, practicarea tehnicii are drept scop obtinerea unui numr ct mai mare de solutii cu privire la o anumit problem n ideea c printre acestea, sau printr-o anumit combinare sau asociere a lor, rezult (se afl) si solutia optim. . Aceasta nseamn c, prin aplicarea tehnicii brainstorming, nu se urmreste direct rezolvarea problemei, ci obtinerea unui numr ct mai mare de soluii (idei).

Reusita sedintei de brainstorming este conditonat de o serie de factori legati de conditiile si atmosfera de lucru, de calitatea membrilor colectivelor, fapt ce a dus la stabilirea unor reguli ce trebuie respectate. Dintre acestea amintim: determinarea cu precizie a problemei care constituie subiectul sesiunii; selecionarea cu atenie a participanilor; admiterea i solicitarea formulrii de idei orict de neobinuite ar fi; n cadrul edinei nici o idee nu trebuie nlturat; cuvntul ridicol este de neconceput n Brainstorming, el fiind nu numai nepoliticos ci i dezastruos pentru un proces creator; evitarea lurii de cuvnt de dragul participrii, al devierii de la subiect, adic de a emite idei de rezolvare a altor probleme; programarea sesiunilor s se fac atunci cnd participanii sunt odihnii;

1. 2. 3. 4. 5.

6.

7.

Practicarea tehnicii brainstorming presupune parcurgerea urmtoarelor etape: pregtirea reuniunii; analiza problemei; selecionarea si evaluarea soluiilor. Etapa de pregtire a reuniunii const n stabilirea si delimitarea precis a problemei care urmeaz s fie pus n discuie si pentru care se cer soluii. n aceast etap se stabileste grupul de participani la discuii, format din 5-12 persoane. Tot n aceasta etap se stabilete responsabilul grupului, de a crui pregtire i pricepere depind n cea mai mare msur rezultatele reuniunii.El trebuie s asigure condiiile ca fiecare participant s-si formuleze ideile sale, s urmreasc ca aceste idei s fie n legtur cu problema pus n discuie, propunerile s se bazeze numai pe argumente fundamentate fr a apela la divagaii largi.

Se stabilesc locul, data si ora reuniunii.

Etapa analizei problemei n reuniune are dou faze: faza introductiv si faza discutiilor. n faza introductiv, responsabilul grupului expune n mod clar problema pentru care se cer soluii de rezolvare si se prezint modul de desfsurare a ntrunirii. n faza de discutii propriu-zise, participantii emit solutii n legtur cu modul de solutionare a problemei. Solutiile sunt nregistrate cu fidelitate, fr a se preciza autorii lor. Pentru solutionarea problemei se pot practica mai multe procedee: comparatia simpl, comparaia funcional si inspiraia. Comparatia simpla este folosit pentru a detine alte solutii care s posede cel putin o caracteristic cu solutia cutat. Comparaia functional presupune identificarea de proprietti noi si neobisnuite ale unor solutii cunoscute, care, combinate si rearanjate, s asigure alte modalitti pentru rezolvarea aceleiasi probleme. Procedeul inspiratiei (creativittii) presupune concentrarea fortei intelectuale a componentilor grupului, prsindu-se cile traditionale, prin abordarea ntr-un mod original a problemei, pentru gsirea unei solutii optime.

Pentru dezlntuirea ideilor exist, n principal, trei ci: calea progresiv-liniar, care se caracterizeaz prin nsus

calea

catalitic, prin care ideile se declaneaz prin analogie sau prin apariia unei idei noi chiar opuse celei care a generat-o;

calea mixt, care reprezint o combinare a primelor dou, n care soluia poate da natere la idei de completare a soluiei iniiale, i care, la rndul lor, pot dezvolta alte idei de completare sau opuse, ori poate da natere unor idei diferite sau chiar opuse soluiei iniiale.

Selecionarea si gruparea acestora dup anumite criterii, cum ar fi: criteriul eficienei economice, al originalitii, al perioadei de aplicabilitate etc. Analiza i evaluarea ideilor se face, n general, la un anumit interval de timp dup reuniune (1 - 3 zile). Reuniunile bine organizate, prin crearea unui climat de munc creativ, fac ca brainstormingul s fie o tehnic de mare eficacitate i poate fi aplicat n obinerea de soluii pentru probleme din toate domeniile de activitate ale managemetului.

Metoda are un cmp larg de aplicabilitate, n etapa de depistare a diferitelor variante sau soluii a problemelor care trebuie s stea la baza procesului de analiz i luare a deciziilor

CAPITOLUL 3. STUDIU DE CAZ

Prezentare S.C. Lugomet S.A.

S.C. LUGOMET S.A. LUGOJ fosta Inteprindere de Utilaje de Ridicat i Transportat a fost nfiinat n anul 1977 i este amplasat n zona industrial a oraului Lugoj. S.C. LUGOMET S.A. LUGOJ este una din principalele societi romneti producatoare de maini de ridicat, piese turnate i contrucii metalice. Societatea este structurat n: Fabrica de Maini de Ridicat i Fabrica de Piese Turnate. Odat cu privatizarea activitatea Lugomet a inceput s se restrang, numarul de angajati ajungand in 2002 la aproximativ 450 de angajati. Producia a inceput s scada in comparaie cu perioada dinainte de 1990.

Ora 15.30 n biroul managerului general (de profesie inginer poduri rulante) se afla 10 specialiti pentru eliminarea pierderilor considerabile de nregistrate in cadrul seciei de Turntorie, datorit uzuri fizice si morale a utilajelor i anume a cuptorului electric de inductie, eliminarea rebuturilor. Componea grupului provine din: Proiectare 2 ingineri CTC 1 inginer Din cadrul produciei 1 ingineri i 3 maistri Compartimentul de aprovizionare 1 inginer Compartimentul vanzri 2 economisti

Au fost organizate dou edinte de brainstorming care s-au desfurat in prezenta acionarului majoritar. edina a fost inceput de directorul general care a prezentat subiectul edinei i anume o soluie pentru cuptorul electric cu arc, fie modernizarea lui pentru a corespunde normelor de mediu si pentru a elimina rebuturile, fie inlocuirea lui, valoarea proiectului de modernizare ridicandu-se la valoare de 200 000 de mii de euro .

Pe perioada dezbaterilor au fost emise 25 de idei care au fost notate de ctre managerul general. Acesta intervenea dup fiecare idee enunat i stabilea dac este sau nu operaional bazndu-se pe resursele firmei. Structura celor 25 de idei emise se prezint astfel: Propuneri privind retehnologizarea 25% Cei doi ingineri de la proiectare au propus achiziionarea unei noi linii de turnare ce presupune achiziionarea unui cuptor cu instalaie de regenerare amestec pe baz de rini furanice care corespunde din punct de vedere al mediului. Ideea de retehnologizare a fost propusa si de cei doi economisti. Directorul general noteaz ideile emise privind retehnologizarea. Propuneri privind contracte de materii prime de calitate superioar 30%; Inginerul din cadru copartimentului de aprovizionare a sutinut ideea de a se achiziiona materii prime de calitate pentru obinerea oelului si a fontei. Din cadrul compartimetului de CTC i din cadrul productiei a venit acceai idee. Inginerul de la CTC argumentand faptul ca se aduce un nisip de formare de o calitate inferioara ceea ce duce la craparea formei in timpul turnarii ducand la deformarea piesei. Directorul general noteaz ideile.

Propuneri privind accesarea unor fonduri nerambursabile 15%; Cei doi economiti au propus accesarea de Fonduri Europene neramburabile mai precis scrierea unui proiect pentru modernizarea intregii hale de turnare, achizitionarea unui nou cuptor bazat pe materie prima regenerabila si achiziionarea unei noi linii de formare si dezbatere. Propuneri privind intrarea pe noi piee de desfacere 25%; Au fost propuse de catre economisti aproximativ 5 noi piee de desfacere avand relevana i fiind apreciat idee de a face un contract cu o companie producatoare de motoare pentru utilaje de mare tonaj, pentru turnarea pieselor si a blocurilor motor. Alte propuneri 5%. Ponderea n emiterea ideilor se prezint astfel: - ingineri 20% - maitri 30% - economiti 50% A fost luat hotarrea de ctre directorul general si anume de retehnologizare, urmand ca la viitoarea edin s fie prezentate costurile de achizitie.

Dup 4 zile a fost organizata cea de-a doua edinta de brainstorming de catre directorul general. Ora 15 30 Au sosit cei chemai la edinta, directorul genral incepe prin expunerea subiectului edinei i anume stabilirea formei de finaare a investiiei, fie prin din fonduri proprii, fie prin accesarea de fonduri europene. Finatarea din fonduri proprii 30 % din idei Finatarea din fondul de mediu 10% din idei Accesarea de fonduri eurpene 60 % din idei A fost luat decizia de accesare de fonduri europene dei este cea mai greoaie din punct de vedere al implemetrii, necesitand timp pentru scrierea proiectului, aprobari de la primarie, acord de mediu, timpul pentru aprobarea proiectului. Aceast decizie avand avanajul ca organizaia trebuie sa contribuie cu 50 % din valoarea proiectului care se ridic la suma de 1 500 000 euro, un alt avantaj este ca proiectu se desfasoara pe o perioada de 4 ani in care se fac achiziii si se monteaza liniile de producie evitnd blocajele finaciare. Decizia a fost luat si datorit faptului c organizaia nu dispune de suma necesara pentru retehnologizare, aceasa investitie crend blocaje finaciare majore.

Concluzii:

Metoda are un cmp larg de aplicabilitate, n etapa de depistare a diferitelor variante sau soluii a problemelor care trebuie s stea la baza procesului de analiz i luare a deciziilor. Avantajele utilizrii acestei metode sunt multiple: lucrtorii sau managerii, pot preciza efectul pe care ideea altcuiva l poate exercita asupra propriului su domeniu de activitate; specialiti din aproape orice domeniu de activitate trebuie s furnizeze motivaii i orientri pentru specialitii din alte domenii; se apeleaz n mod direct la mai mult pricepere n tratarea unei probleme, iar obiectivul si profunzimea efortului sunt incomparabil lrgite; se utilizeaz la modul cel mai efectiv timpul disponibil, deoarece problemele sunt mai uor rezolvate prin comunicare direct; Dezavantajele brainstorming-ului devierea de la subiect; timiditatea participanilor; monopolul.