MINISTERUL EDUCAŢIEI NAŢIONALE

UNIVERSTITATEA „1 DECEMBRIE 1918” DIN ALBA IULIA

FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE SOCIALE
MASTERAT: ASISTENŢĂ MANAGERIALĂ ÎN SECTOARELE PUBLIC ŞI PRIVAT

Modelarea analitică a
proceselor de stocare

Prof. Coordonator:
Conf. univ. dr. Cabulea Lucia

Masteranzi:
Emilia Codrea

Monica Man

Petru Sorin Bucea

Alba Iulia
2018
 INTRODUCERE
Modelarea şi simularea proceselor economice este o ramură a economiei, o disciplină
economică la graniţa cu matematica şi tehnica de calcul. Aceasta se ocupă cu fundamentarea
deciziei manageriale în condiţii de eficienţa pentru producător, cu ajutorul unor modele
economico-matematice şi cu posibilitatea utilizării tehnicii simulării1.
Obiectul de studiu al disciplinei Modelarea şi smiularea proceselor economice îl constituie
studierea sub aspect cantitativ şi calitativ a diverselor procese economice din industrie, construcţii,
transporturi, telecomunicaţii, pe baza metodelor matematice clasice sau a unor medele noi
elaborate în scopul fundamentării ştiinţifice a deciziilor.
Modelarea economico-matematică a proceselor de stocare a condus la dezvoltarea teoriei
stocurilor. Acest lucru s-a realizat în condiţii de concurenţă.
Scopul aplicării acestei teorii este triplu:
a. Încercarea reducerii fenomenului de rupere a stocului;
b. Încercarea de realizare de economii cu depozitarea/stocarea materialelor;
c. Încercarea de a diminua imobilizările de fonduri băneşti în stocuri.

1. GESTIUNEA STOCURILOR

Gestiunea stocurilor are două accepţiuni:

a. În sens restrâns
- În sens restrâns, această accepţiune îşi propune determinarea stocului la un moment dat
pentru fiecare material cu ajutorul relaţiei balanţiere:
Stoc final= stoc iniţial+intrări-ieşiri
b. În sens lag.
- Accepţiunea în sens larg, managerial, permite determinarea:
1. Momentului optim de lansare a comenzii (când se lansează comanda de reaprovizionare?);

1
http://www.referatele.com/referate/economie/online4/MODELAREA-Sl-SIMULAREA-PROCESELOR-ECONOMICE-
referatele-com.php
2. Cantităţii optime de reaprovizionare (cât sa se comande?);
3. Mărimea stocului de siguranţă (cât să fie stocul de siguranţă? astfel încât cheltuielile totale
de aprovizionare-stocare să fie minime.

În ceea ce priveşte elementele principale ale unui proces de stocare, acestea pot fi sintetizate
în:
1. Cererea de consum
- Aceasta poate fi:
a. Cunoscută: modele deterministe cu cerere constanta sau cu cerere variabilă;
b. Necunoscută, dar previzibilă – modele probabiliste;
2. Cantitatea de aprovizionat/lotul
- Reprezintă cantitatea cu care se face reaprovizionarea la intervalele stabiltite în cadrul
perioadei de gestiune în funcţie de caracterul cererii.
3. Parametrii temporali:
a. Perioada de gestiune = 12 luni
b. Intervalul de timp dintre doua aprovizionări successive;
c. Durata de aprovizionare;
d. Momentul la care se emit comenzi;
4. Costurile
- Reprezintă chletuielile ce se efectuează pentru derularea procesului de aprovizonare,
aducerea, depozitarea, stocarea şi satisfacerea cererii de consum.
- Pot fi sintetizate în:
a. Costul de lansare a comenzii (c1)
- include toate cheltuielile ce se fac cu întocmirea comenzii, trimiterea acesteia la furnizor,
pregătirea livrării unei partizi de materiale, cheltuielile de transport ale partizii, deplasarea
delegatului, beneficiarului, etc.. De regulă, aceste cheltuieli sunt fixe pe o comandă;
- se exprima în u.m/comandă.
b. Costul de stocare (cs)
- include toate cheltuielile efectuate pe timpul staţionării resurselor materiale în stoc: cheltuieli
cu primirea, recepţia, pentru transportul intern, manipulare, depozitarea propriu-zisă,
conservare, pază, evidenţă, eventuale deteriorări.
- Se exprimă în u.m/U.M./zi stocare.
c. Costul de penalizare (de penurie, lipsă, rupere)
- Apare atunci când cererea de consum este mai mare decât stocul existent , deci cererea nu
poate fi satisfăcuta integral sau parţial.
- Se exprimă în u.m/U.M./zi cât lipseşte din stoc materialul.

2. MODELUL ANALITIC DE STOCARE

Determinarea cantităţii optime de aprovizionat:
1. Ipotezele de lucru ale modelului:
- Cerere constantă;
- Perioade egale de aprovizionare cu materiale;
2. Notaţii folosite:
- N = cererea anuală pentru material
- T = perioada de gestiune considerată (1 an)
- cl = cost lansare;
- cs = cost stocare;
- no = cantitatea optimă de aprovizionat
- t = ciclul de reaprovizionare

Expresii de calcul:
2⋅𝐶𝑙 ⋅𝑁
no= √ 𝐶𝑠 ⋅𝑇

𝑁 𝑇
= = numărul de comenzi
𝑛 𝑡

𝑛𝑇
t= 𝑁 = ciclul de aprovizionare

𝑁
c1* = costul total de lansare
𝑛0

1
*cs*T*no= costul total de productie
2
 3. STUDIU DE CAZ.

Cunoscând cererea anuală de 30000 televizoare şi faptul că de la iniţerea comenzii şi până la sosirea
televizoarelor la firma solicitantă sunt necesare 10 zile, conducerea compartimentului administrativ şi de
achiziţii doreşte să cunoască cantitatea optimă cu care să se aprovizioneze pentru satisfacerea cererii.

Aceste reaprovizionari urmează sa se efectueze cu cheltuieli minime. Pentru aceasta s-au calculat costul de
lansare care este de 50 u.m. şi costul de stocare care este de 3 u.m./t/an.

Aplicand formulele, rezultă:

2⋅𝐶𝑙 ⋅𝑁 2⋅50⋅30000
no=√ =√ =1000
𝐶𝑠 ⋅𝑇 3⋅1

Numarul de comenzi:

𝑁 30000
= =30
𝑛 1000

Ciclul de reaprovizionare

𝑁 𝑇 𝑛𝑇 1000⋅365
=𝑡⇒𝑡= = =12.16 zile
𝑛 𝑁 30000

Costul total de lansare

𝑁
𝐶𝑙 ⋅ 𝑛 =50 ⋅ 30=1500 euro

Costul total de stocare

1 1
⋅ 𝐶𝑠 ⋅ 𝑇 ⋅ 𝑛0 =2 ⋅ 3 ⋅ 1 ⋅ 1000=1500 euro
2
Reprezentarea grafică a rezultatelor se poate urmări în figura nr. 1:

1000
bucăţi

821.9
bucăţi

10 zile

12 zile 30 ori

Fig. 1
BIBLIOGRAFIE:

1. ***Abordări moderne în managementul şi economia organizaţiei, vol. 4: Eficienţa

economică şi managerială a organizaţiei, Bucureşti, Editura Economică, 2003.
2. RAŢIU-SUCIU, Camelia (coordonator), Modelarea economică aplicata. 50 studii de caz,
Bucureşti, Editura Economică, 2002.
3. RAŢIU-SUCIU, Camelia, Modelarea& simularea proceselor economice. Teorie şi
practică, editţia a patra, Bucureşti, Editura Economică, 2005.
4. STOICA, Marcel, IONIŢĂ, Ion, BOTEZATU, Mihai, Modelarea&simularea proceselor
economice, s.l., Editura Economică, 1997.