Sunteți pe pagina 1din 15

UNIVERSITATEA CONSTANTIN BRANCUSI FACULTATEA DE STIINTE ECONOMICE SI GESTIUNEA AFACERILOR MASTER: MANAGEMENTUL DEZVOLTARII AFACERILOR

METODA BRAINSTORMING

Prof.univ.dr. Neamtu Adina Masterand: Coica Loredana

Targu-Jiu

Coica Loredana, Managementul dezvoltarii afacerilor, Master, An I, Zi

2011

METODA BRAINSTORMING

Brainstorming-ul este o tehnic de grup care ajut la generarea de idei i la stimularea gndirii creative. El este folositor atunci cnd se dorete evitarea tiparelor vechi de gndire, pentru a dezvolta noi moduri de a privi lucrurile. Statisticile spun c prin Brainstorming se emit de 1,7 ori mai multe idei dect individual. Dintre ideile emise, circa 20% sunt direct aplicabile. Dintre ele, o cincime sunt de o real valoare. De aceea, in zilele noastre managerii organizatiilor tind recurca tot mai des la aceasta metoda de generare si evaluare a ideilor. n publicitate, brainstorming-ul este pasul preliminar al gsirii unui concept creativ. Atunci cnd toat echipa creativ este familiarizat cu brief-ul, se organizeaz o ntlnire cu scopul de a genera liber idei creative pentru gsirea unui concept. Realizat n echip, brainstorming-ul este o cale uoar de a aduce, ntr-un singur loc, experiena tuturor membrilor, ceea ce duce la nmulirea ideilor explorate. In calitatea sa de tehnica manageriala, brainstormingul are o vechime considerabila, fiind imaginat si utilizat in cursul anilor '30 de Alex Oborn, care lucra intr-o agentie publicitara din New York. Cu trecerea anilor, termenele s-a mai demonetizat, ajungand sa defineasca un grup de persoane care stau in jurul unei mese si emit tot felul de idei. Avnd la baz budismul Zen, este sinteza ntre cultura intelectual a Indiei, spiritul pragmatic al Chinei i sensibilitatea emoional-sentimental a Japoniei, metoda faciliteaz
2

Coica Loredana, Managementul dezvoltarii afacerilor, Master, An I, Zi

transmiterea de la un participant la altul a iluminrii ideatice asociativ-combinatorie i, prin aceasta, realizarea unei reacii creative n lan. Metoda brainstorming este o activitate complexa, menita sa produca idei noi. Ca urmare a nevoii de a suspenda orice rationament se accepta chiar din cele mai neverosimile sugestii, sedintele de brainstorming sunt aproape incontrolabile. Brainstormingul poate fi definit ca o modalitate de a obtine, intr-un rastimp scurt, un numar mare de idei de la un grup de oameni. Definitia se axeaza pe trei elemente: - un numar mare de idei - un grup de oameni - un rastimp scurt. Brainstorming-ul este caracterizat de mai multe variabile, printre care: o atmosfer relaxant, libertatea exprimrii ideilor, jocul creativ. Brainstorming-ul, aa cum o spune i numele, trebuie s fie o furtun de idei, un efort colectiv pentru gsirea celei mai bune abordri.

Brainstorming-ul sau: evaluarea amnat, furtuna de creiere, cascada ideilor: metod interactiv de dezvoltare de idei noi ce rezult din discuiile purtate ntre mai muli participani; fiecare participant vine cu o mulime de sugestii; rezultatul acestor discuii se soldeaz cu alegerea celei mai bune soluii de rezolvare a situaiei dezbtute; atmosfer lipsit de critic, neinhibatoare, rezultat al amnrii momentului evalurii: brainstorming-ul se desfoar n cadrul unei reuniuni de durata a 3045 minute;
3

Coica Loredana, Managementul dezvoltarii afacerilor, Master, An I, Zi

grupul - 3 pn la 10 membri, de preferin eterogen din punct de vedere al pregtirii i al specializrilor, sub coordonarea unui moderator lider; rolul liderului - de animator, de mediator, de a asigura productivitatea emiterii de idei, de a scoate grupul din momentele de stagnare.

Metoda Brainstorming cuprinde dou momente: unul de producere a ideilor; momentul evalurii acestora - faza aprecierilor critice; participa liderul mpreun cu responsabilul de proiect (dac acesta nu este i lider). O sedinta de brainstorming bine condusa genereaza sute de sugestii si solutii - de la unele cu adevarat extraordinare la cele absolut nebunesti, stupide ori inutile. Numarul optim de participanti la o sedinta este de aproximativ doisprezece; astfel, fiecare isi poate aduce contributia la recolta de idei. Dimensiunile grupului nu trebuie sa depaseasca insa douazeci de persoane, in caz contrar, fluxul ideatic este atat de abundent incat unii participanti nu mai prind ocazia sa strecoare si ei "o vorba". Dupa o vreme exasperati, renunta, ratand prilejul de a-si aduce contributia la desfasurarea sedintei. Pe de alta parte, numarul minim de persoane trebuie sa se situeze in jur de sase, inclusiv liderul. Intr-un grup mai mic exista riscul de a se instaura o atmosfera de hiperpolitete si de curtoazie, fiecare membru invitandu-i pe ceilalti sa-si expuna opiniile. De asemenea, intr-o formatie restransa, spontaneitatea, rasul si libertatea de gandire sunt mai greu de instaurat. Durata unei sedinte de brainstorming este de aproximativ 30-45 de minute, dupa aceasta perioada participantii incepand sa oboseasca si pierzandu-si capacitatea de concentrare si interesul fata de problema discutata. Sedinta trebuie sa fie condusa de catre un moderator, pentru ca aceasta sa se desfasoare in directia dorita. Conducatorul echipei are urmatoarele sarcini: 1. Contribuie la conversatie, nu inhiba dialogul Nu controleaza excesiv. 2. Incurajeaza participarea tuturor. Nu lasati o singura persoana sa acapareze conversatia. 3. Readuce conversatia la subiectul principal, atunci cand aceasta se abate. 4. Introduce generatoare de idei cand energia sau entuziasmul se epuizeaza. 5. Introduce jocuri creative atunci cand se potrivesc. 6. Voteaza aprobator sau dezaprobator fiecare idee. 7. Elimina ideile proaste 8. Priveste apoi fiecare idee buna in parte si intreaba daca ar mai fi metode pentru a le imbunatati, sau vine cu idei similare. Numerosi manageri sustin ca nu au suficienta vreme pentru a organiza o sedinta de brainsorming; la urma urmei, ei au de luat decizii.
4

Coica Loredana, Managementul dezvoltarii afacerilor, Master, An I, Zi

Avantajele brainstorming-ului 1. Metod de lucru n echip: - punerea n comun a experienei i viziunii fiecrui participant; - abordare multifaetat a problemei prin contribuia fiecrui membru; - o multitudine de idei rezultate din efortul colectiv al echipei, idei care nu ar fi putut fi generate de un singur membru; 2. Evadare din gndirea clieic: - fiecare membru al echipei este ncurajat s abordeze problema din orice unghi dorete; - fiecare membru al echipei poate spune orice, fie c este relaionat sau nu cu subiectul n cauz (uneori, din ideile care par pe lng subiect se pot nate concepte frumoase); 3. Metod de teambounding: - fiecare membru are acceai libertate de exprimare, lucru care le ofer tuturor o ans egal de contribuie; - un singur scop (gsirea unei idei originale) care-i face pe membrii echipei s lupte pentru acelai lucru;

Coica Loredana, Managementul dezvoltarii afacerilor, Master, An I, Zi

Dezavantajele brainstorming-ului 1. Devierea de la subiect: - participanii au tendina de a ocoli subiectul n cauz, de aceea este important s existe un coordonator care s-i ghideze permanent spre scopul ntlnirii; 2. Timiditatea participanilor: - nu toi membrii echipei se exprim cu uurin sau nu toi au curajul de a-i face publice ideile, de accea este important de stabilit nc de la nceput c nimeni nu va fi judecat sau criticat pentru contribuia sa; 3. Monopolul: - unii participani la brainstorming pot acapa discuia, expunndu-i ideile n mod repetat i nelsndu-le celorlali timp s i le expun pe ale lor; 4. Brainstorming-ul nu este doar distracie: - dei este i o metod de relaxare i de unificare a echipei, brainstorming-ul trebuie s fie focusat n principal pe gsirea unei idei creative care s se potriveasc cu cerina brief-ului;

Regulile brainstorming-ului

1. ncurajarea ideilor Prima regul a brainstorming-ului este accea c nu exist idei nebuneti sau ridicole. Fiecare ideea adus n discuie poate fi nceputul unui concept extraordinar. Din acest motiv, fiecare
6

Coica Loredana, Managementul dezvoltarii afacerilor, Master, An I, Zi

participant trebuie s se simt liber s spun orice i trece prin cap, indiferent de ct de trznit poate prea. Este mai uor s modelezi o idee nebuneasc dect s transformi n original o idee banal. 2. Interzicerea criticilor Ideile celorlali nu trebuie judecate, pentru c n brainstorming nu exist idei bune i idei proaste. De asemenea, trebuie evitat i laudarea unor idei, pentru c exist riscul ca brainstorming-ul s se axeze doar pe acele idei. 3. Cantitatea primeaz n faa calitii Scopul brainstorming-ului este de a genera ct mai multe idei, indiferent de calitatea lor. Cu ct sunt mai multe cu att cresc ansele de a gsi o idee extraordinar. De aceea e important ca fiecare membru al echipei s nu-i limiteze gndirea doar la soluii creative, de calitate, pentru c exist riscul de a aprea un blocaj mental. 4. Toate ideile trebuie notate n faza de brainstorming, fiecare idee trebuie notat rapid, fr a reflecta foarte mult asupra ei. Ulterior se ncearc dezvoltarea lor i li se hotrte valabilitatea. 5. Generarea de idei Fiecare participant trebuie s fie atent la ce spun ceilali, pentru a putea s dezvolte ideile deja spuse cu noi adugiri care s genereze alte noi idei. 6. Fiecare membru este important n cadrul unui brainstorming, nu exist efi i subalterni, nu exist oameni mai creativi i oameni mai puin creativi. Fiecare individ are o perspectiv unic asupra situaiei discutate, de accea e important ca fiecare membru al echipei s participe activ la ntlnire. Tehnici de brainstorming n cadrul oricrui brainstorming se pot aplica mai multe tipuri de tehnici pentru a ncuraja generarea de idei.: - Time Travel Cum ai aborda problema dac ai fi ntr-o alt perioad de timp? Acum 10 ani? Acum 100 de ani? Dar dac ai fi n viitor?
7

Coica Loredana, Managementul dezvoltarii afacerilor, Master, An I, Zi

- Teleportation - Cum ai face fa situaiei dac ai fi n alt loc, ntr-o alt ar, ntr-o alt cultur? - Attribute change Cum ai analiza situaia dac ai fi de alt sex, de alt vrst, de alt ras? Cu fiecare schimbare de atribut, te expui unui nou spectru de gndire, pe care, n mod incontient, l aveai nchis. - Rolerstorming Ce ai face dac ai fi altcineva? Tatl tu? Profesorul din liceu? eful tu? Prietenul tu cel mai bun? - Mind Map Pornind de la o idee, dezvolt o hart de concepte asemntoare, ierarhizate i subcategorizate. - Brian Writing Fiecare participant i scrie ideile pe o foaie proprie, care ajunge, ulterior, la toi ceilali participani pentru a fi completat cu alte idei. - Random input Gsete-i o serie de stimuli aleatorii i vezi cum s-ar potrivi ei n situaia dat. Stimuli ca: un cuvnt, o imagine, un obiect din camer etc. - SWOT Analyses Realizeaz o analiz SWOT a situaiei. Vezi care i sunt Punctele Tari (Strenghts), Punctele Slabe (Weaknesses), Oportunitile (Opportunities) i Ameninrile (Threats). Aceast analiz i va deschide drumul ctre idei la care nu te-ai fi putut gndi altfel. - Reverse Thinking Gndete-te la cum ar face toi ceilali dac ar fi n situaia ta, apoi f exact opusul. Principiile care stau la baza acesteia sunt: - nu exist restricii privind emiterea ideilor; orice idee este luat n eviden, considerndu-se c nu poate fi gsit calitatea, dect dac se caut mai nti cantitatea de idei (principiu cantitatea nate calitate); - complementaritatea (de vrst, specialiti, temperamente) confer colectivului o eficien deosebit n elaborarea ideilor; - grupul poate fi considerat ca un rezervor de idei; el acioneaz ca un stimulent pentru fiecare dintre participani. O idee, chiar deplasat, este reinut, fr a fi criticat, ntruct ea poate sugera celorlali membri ai grupului, idei valoroase. Critica ideilor este cu desvrire interzis; - se poate obine un numr dublu de idei bune (n acelai interval de timp) dac se amn emiterea unei judeci asupra unei probleme pn dup ntocmirea unei liste care include toate soluiile posibile elaborate (principiul amnarea judecii).
8

Coica Loredana, Managementul dezvoltarii afacerilor, Master, An I, Zi

Pregtirea reuniunii cuprinde activitile de: programare a acesteia; stabilirea i organizarea corespunztoare a locului de desfurare; asigurarea materialului de nregistrare exact i complet a discuiilor; selecia i constituirea grupului; prezentarea de ctre lider (animator) a problemei de rezolvat (chiar cu cteva zile nainte de convocarea reuniunii, pentru a oferi posibilitatea de reflectare asupra problemei supuse dezbaterii). Desfurarea reuniunii este etapa la care particip: liderul; 1-2 secretari (care asigur materialul de nregistrare sau noteaz i numeroteaz ideile); 5 membri cu o bogat experien n brainstorming; 4-5 invitai, specialiti n problema pus n discuie. Este indicat ca cei 6-13 membrii ai grupului s fie aezai astfel nct s se vad (la o mas rotund sau oval). Toate ideile emise sunt notate sau nregistrate, fr nici un fel de reinere sau cenzurare. Aceast etap poate dura, n funcie de complexitatea problemei, ntre 20 minute i 3 ore. Evaluarea ideilor este etapa ce poate avea loc la 2-3 zile de la data desfurrii reuniunii. Se recomand ca la aceast etap s participe un alt grup de experi, mai redus ca numr, cu o gndire puternic convergent, care vor seleciona i clasifica ideile pe categorii: idei realizabile i cu aplicabilitate imediat; idei realizabile ntr-un timp mai ndelungat; idei neaplicabile. Soluiile astfel clasificate sunt apoi analizate i evaluate. n aplicarea metodei brainstorming, pentru a rezolva problemele trebuie asigurate o serie de condiii: - grupul trebuie s aib o structur eterogen, compus din specialiti (economiti, ingineri, chimiti etc.);

Coica Loredana, Managementul dezvoltarii afacerilor, Master, An I, Zi

- asigurarea unui climat creativ; - reuniunea trebuie condus de un lider dinamic i competent. Succesul activitatii de brainstorming depinde in mod considerabil de aplicarea in practica si de respectarea a patru jaloane, si anume: a) Suspendarea oricarui rationament b) Libertatea de gandire c) Cantitatea d) Fertilizarea incrucisata. Suspendarea oricarui rationament impune ca toti participantii, inclusiv liderul, sa se abtina de la critici, aprecieri sau judecati de valoare pe intreg parcursul sedintei. Nu se permite nici un fel de evaluare, indiferent de ideile generate sau de emitentul lor. Libertatea de gandire presupune eliminarea tuturor barierilor sau a inhibitiilor, lasand astfel mintii libertatea de a zburda si de a cerceta problema pe toate fetele. Orice idee - buna sau rea, logica sau stupida - este acceptata si notata. Cantitatea . Participantii fiind incurajati, in mod deliberat, sa emita un numar mare de idei, indiferent de nivelul lor calitativ. Toate sugestiile sunt considerate acceptabile. Fertilitatea incrucisata, impune ca ideile celorlalte persoane din grup sa fie studiate si elaborate. Intr-o sedinta obisnuita, de tip analitic, ideile celorlalti sunt respectate si lasate sa se dezvolte singure. Fertilizarea incrucisata presupune tocmai schimbul de idei, discutarea si elaborarea acestora in cadrul grupului, sub conducerea liderului. Aceste jaloane sunt deosebit de importante, incat pe tot parcursul sedintei de brainstorming ele trebuie afisate la loc vizibil. Orice participant care le incalca, tinzand de pilda sa faca aprecieri si evaluari, este admonestat cu promptitudine. Uneori, este necesar ca liderul sa dea dovada de fermitate si sa impuna cu strictete respectarea acestor jaloane; in caz contrar, daca permite cel mai mic semn de dezaprobare sau o cat de sumar analiza a ideilor propuse, atmosfera antrenanta, de libertate in gandire, risca sa fie imediat destramata. O sedinta de brainstorming cuprinde sase etape: 1. Enuntarea problemei si discutiile pe marginea ei
10

Coica Loredana, Managementul dezvoltarii afacerilor, Master, An I, Zi

2. Reformularea problemei 3. Alegerea unei reformulari esentiale si notarea ei 4. Incalzirea 5. Brainstormingul propriu-zis 6. Cea mai fantezista idee. Enuntarea problemei si discutiile pe marginea ei Este absolut necesar ca toti participantii la o sedinta de brainstorming sa cunoasca intr-o anumita masura problema studiata. Participantii nefamiliarizati cu problema trebuie sa afle despre exact atat cat sa le permita s-o inteleaga; prea multe informatii risca sa le inhibe imaginatia si sa impiedice gasirea unei solutii. Formularea problemei si o prima discutare a ei nu trebuie sa dureze, in general, mai mult de zece minute, evitandu-se intrebarile de tip analitic si amanuntele de stricta socialitate. Problema trebuie enuntata de persoana care a solicitat organizarea sedintei sau de un alt participant care o cunoaste bine. In acest stadiu, este important ca problema sa fie luata "ca atare", asa cum a fost enuntata. Persoana care enunta subiectul discutiei il percepe intr-un anume fel si nu accepta cu usurinta o respingere dura a acestuia. Alte idei si opinii pot fi emise numai in cel de al doilea stadiu, in care este reformulata problema.

Reformularea problemei Reformularile si posibilele solutii pot fi mai bine intelese daca le privim ca pe cele doua extremitati ipotetice ale unei axe continue. Pragul dintre ele nu este distinct si, in atmosfera incitanta a sedintei de brainstorming, poate fi usor de neobservat sau ratat. Liderul noteaza si numeroteaza toate reformularile pe coli de hartie ce vor fi apoi expuse astfel incat sa poata fi privite de toti participantii.
11

Coica Loredana, Managementul dezvoltarii afacerilor, Master, An I, Zi

Unele reformulari par a fi imaginea in oglinda a altora Este de dorit ca liderul, care trebuie sa-si aduca si el contributia in acest stadiu, sa-si pregateasca un numar de reformulari inca inainte de inceperea sedintei - fapt ce i-ar putea permite sa-si conduca grupul in zone noi si neexplorate ale problemei. Alegerea unei reformulari esentiale Exista doua modalitati de selectie: una "dictatoriala" si alta "democratica". In primul caz, cel care alege este, de fapt, liderul grupului - procedura utila mai cu seama atunci cand problema in discutie il intereseaza in mod direct. Metoda democratica implica participarea la selectie a tuturor membrilor. Intotdeauna exista o tendinta puternica de a renunta la notarea reformularii si de a trece in viteza direct la etapa propriu-zisa de brainstorming In atmosfera incitanta, antrenanta si divergenta care se instaureaza, este posibil ca intr-un stadiu ulterior, unul dintre participanti sa piarda firul discutiei si sa nu mai stie care dintre reformulari este supusa brainstormingului. In aceasta situatie, cel in cauza citeste rapid lista si isi reimprospateaza memoria. Daca insa reformularea nu a fost notata, el este nevoit sa intrerupa sedinta si sa-l roage pe lider sa-i aminteasca baza de discutie, rupand astfel fluxul de idei al celorlalti. Etapa de incalzire Desi, de obicei, este plasata in acest stadiu al unei sedinte de brainstorming, etapa de incalzire poate fi lasata in orice alta parte a discutiei. Deosebit de indicate sunt momentele de inceput, pentru a crea o atmosfera antrenanta si incitanta. O etapa de incalzire trebuie sa fie scurta, de maximum cinci minute, in care participantii sa emita idei in "foc continuu". Brainstormingul propriu-zis La inceputul acestei etape, liderul citeste reformularea aleasa si solicita solutii din partea participantilor. Ideile emise intr-un flux rapid, sunt scrise in viteza pe masura enuntarii lor. Fiecareia i se atribuie un numar de ordine si, cand coala de hartie s-a umplut, este afisata pe perete, la loc vizibil. Ideile sunt generate de obicei absolut la intamplare, desi apar uneori anumite tendinte rare, atunci cand unul din participanti avanseaza o sugestie cu mai multe posibilitati similare de evolutie. Pe parcursul sedintei, fluxul de idei variaza in anumite limite intial mari iar viteza si intensitatea scad treptat. Exista mai multe metode de contracarare a acestei scaderi si de evitare a perspectivei de secatuire totala. Prima metoda se refera la "minutul de incubatie tacuta". Liderul solicita liniste deplina si cere participantilor sa citeasca fiecare pentru sine lista de idei aflata la indemana. Astfel se urmareste asa-numita fertilizare incrucisata sau generarea unor idei, pornind de la cele deja enuntate. Dupa un anumit timp de tacere absoluta, liderul repeta reformularea asupra careia se poarta discutia si fluxul imaginativ continua cu inca aproximativ patruzeci - cincizeci de idei.
12

Coica Loredana, Managementul dezvoltarii afacerilor, Master, An I, Zi

O alta metoda de sporire a fluxului de idei presupune revenirea la o reformulare selectata anterior. Dezlantuirea ideilor i gsirea solutiilor au loc pe trei cai: 1. calea progresiv-liniara: o idee este derivata ca o continuare a alteia; 2. calea catalitic: declanarea ideilor se face prin analogie sau prin aparitia unor solutii fara legatura cu cele anterioare, ori chiar opuse acelora; 3. calea mixta (combinarea primelor dou cai). 3. Selectarea ideilor

Cea mai fantezista idee Cand inventivitatea a scazut la limita si participantii se simt obositi si la capatul puterilor mentale, sedinta se incheie cu asa-numita tehnica a "celei mai fanteziste idei": se preia cea mai nebuneasca idee emisa pe parcursul intregii sedinte si se rasuceste pe toate fatetele, astfel incat sa poata da nastere altor cateva solutii utile. Dat fiind faptul ca o idee fantezisa este, de regula si nostima, discutarea ei descreteste fruntile si le sporeste increderea in propriile forte. In plus, cea mai fantezista idee are uneori capacitatea de a deschide drumul unor solutii noi, extraordinare, neidentificate inca pana in acel moment. Datorita succesului sau foarte mare, metoda de brainstorming a fost raspandita foarte rapid si folosita in cele mai diverse domenii de activitate. Ea avut pana in prezent parte si de numeroase imbunatatiri, din care au rezultat tehnici inrudite. Astfel mai sunt cunoscute si alte metode: sinectica, listarea atributelor, relatiile fortate, brainstormingul invers cunoscut si ca metoda "avocatul diavolului". Amprenta personala De ce este utila acesta metoda? In cazul unui grup, cand este nevoie de gasirea unei solutii pentru probleme importante se poate apela cu succes la Brainstorming, deoarece in multe cazuri, participarea efectiva in gasirea unor idei, care de cele mai multe ori este surprinzator de buna, se poate datora faptului ca toate persoanele care contribuie isi exprima cate o parere intr-un mod cat mai liber si cat mai neingradit. Spre exemplu, in compania unde activez gasirea unei solutii putin mai delicate s-a gasit foarte usor in cadrul unei sedinte, cand am participat peste 50 de persoane, fiecare venind cu cate o idee, pana cand majoritatea a considerat ca s-a gasit ideea de care era nevoie. Si pe baza acesteia s-a luat decizia, deci rezolvarea. Brainstorming-ul negativ Brainstorming-ul negativ este folosit mai ales ca o strategie de a promova
13

Coica Loredana, Managementul dezvoltarii afacerilor, Master, An I, Zi

concentrarea asupra sarcinii i gndirea critic n echip. Este util pentru verificarea unei propuneri noi sau pentru evaluarea tacticilor, practicilor sau a obiectivelor deja existente Metoda n discuie are trei etape: Prima etap. Dup emiterea unei idei promitoare (sau dup clarificarea unei practici sau strategii deja existente), echipa caut aspectele sau consecinele negative ale acesteia. Brainstorming-ul trebuie s fie la fel de ndrzne ca varianta sa pozitiv din abordarea clasic. Intenia este de a obine o list cu toate elementele negative ale ideii sau ale strategiei, indiferent de ct de nentemeiate sau exagerate ar prea ele. A doua etap. Membrii aleg patru sau cinci dintre criticile cele mai solide i le examineaz n detaliu. Cel puin una dintre acestea se va dovedi nentemeiat sau exagerat. Etapa a treia. Echipa analizeaz felul n care ideea sau practica existent ar putea fi modificat pentru a rezista, pe rnd, fiecrei critici ridicate. Acest stadiu este n mod esenial constructiv, ntruct grupul ncearc s modeleze strategia pentru a prentmpina principalele neajunsuri. Se poate ns ntmpla s identificm o dificultate sau un dezavantaj fundamental pe care grupul s nu le poat nltura. n acest caz ideea sau practica respectiv trebuie abandonat. Cu toate acestea o astfel de ntmplare este benefic, ajutndu-ne s descoperim n timp util aspectele negative ale unei abordri sau propuneri. Exerciiul este util atunci cnd o idee a ajuns n faza de adoptare i implementare din cadrul procesului de luare a deciziilor. Pe lng semnalarea punctelor slabe ale proiectului

14

Coica Loredana, Managementul dezvoltarii afacerilor, Master, An I, Zi

Bibliografie
1. Burdus, E.,Caprarescu,Gh.,Androniceanu,A., Managementul schimbarilor organizationale,Editura Economica, Bucuresti, 2008; 2.. Petca, Ioan-Constantin - METODE SI TEHNICI MODERNE DE MANAGEMENT ORGANIZATIONAL 3.U, Mihail, Managementul Inovrii, Bucuresti,2005 4. BRETCU, ANGELA ,Bazele merceologie, Timisoara, 1998.

15