Metode de instruire

METODE DE INSTUIRE

Cel supranumit „părintele didacticii în şcoala românească”, şi anume profesorul Ioan

Cerghit, prezintă metodele de predare utilizate în învăţământ, ca acţiuni de instruire care
au loc în condiţii specifice în care intervenţia precisă de predare a profesorului se îndreaptă
spre obţinerea unei schimbări benefice în formarea elevului.
Metoda de instruire a profesorului întâmpinată de acţiunea proprie de învăţare a
acestuia duce inevitabil la obţinerea rezultatelor favorabile la învăţătură, implicit, la
atingerea obiectivelor stabilite anterior de către cadrul didactic.
Astfel, ceea ce întreprinde educatorul, ca acţiune exterioară, nu se răsfrânge automat
asupra dezvoltării individuale, ci devine o condiţie de angajare a elevului în activitatea de
învăţare şi gândire.
Etimologic, termenul de metodă derivă din grecescul „methodos” care este compus,
la rândul său, din „odos” care înseamnă „cale” şi „metha” care semnifică un „drum care
duce spre…”, „o cale de urmat”, în vederea aflării adevărului.
 Deci, putem sublinia ideea că metoda este o cale de acţiune, comună profesori-elevi
care conduce adesea la realizarea instrucţiei şi educaţiei.
Organizarea acţiunii pedagogice corespunde întotdeauna, aşadar, unei elaborări
metodice. În felul acesta, din punct de vedere metodologic, procesul de învăţământ este
totodată şi un ansamblu de metode, de căi de instruire. În acest sens, metoda constituie o
cale sigură de acces spre cunoaşterea realităţii şi a comportamentelor umane în general.
Metoda este un mod de a proceda, care tinde să plaseze elevul într-o situaţie de
învăţare mai mult sau mai puţin dirijată.
Noţiunea de metodă include în sine 4 elemente:
 Punct de plecare;
 Punct final (rezultatul obţinut);
 Subiectul acţiunii, şi
 Obiectul asupra căruia se răsfrânge acţiunea (elevul).

Brainwriting (engleză Brainwriting) este un instrument de creativitate, derivat

din brainstorming, care a fost dezvoltat în anul 1969 de consultantul german
în marketing Bernd Rohrbach și publicat în revista germană Absatzwirtschaft, sub
denumirea de Metoda 635. Participanții își scriu ideile și le transmit la ceilalți participanți
ca inspirație pentru idei noi. Variantele metodei sunt : Metoda 6-3-5, Metoda bilețelelor
Crawford, Metoda cartonașelor, Metoda galeriei.
Metoda 6/3/5 este o metodă de rezolvare de probleme prin stimularea creativității ce
se utilizează atunci când se dorește o gamă largă de idei creative, originale și când se
urmărește implicarea întregului grup de participanți. Se folosește pentru tipuri de probleme
cu complexitate mică până la medie.
Tehnica se numeşte 6/3/5 pentru că există: − 6 membri în grupul de lucru, care
notează pe o foaie de hârtie câte − 3 soluţii fiecare, la o problemă dată, timp de − 5 minute
(însumând 108 răspunsuri, în 30 de minute, în fiecare grup).

Etapele metodei 6/3/5

 I. Împărţirea clasei în grupe a câte 6 membri fiecare.
II. Formularea problemei şi explicarea modalităţii de lucru. Moderatorul
analizează subiectul sau enunță problema care va fi examinată. De obicei este
mai bine ca moderatorul să formuleze o întrebare de tipul de ce, cum sau ce.
Elevii/studenţii primesc fiecare câte o foaie de hârtie împărţită în trei coloane.
III. Desfăşurarea activităţii în grup. În acestă etapă are loc o îmbinare a activităţii
individuale cu cea colectivă. Pentru problema dată, fiecare dintre cei 6
participanţi, are de notat pe o foaie, 3 soluţii în tabelul cu 3 coloane, într-un timp
maxim de 5 minute. Foile migrează apoi de la stânga spre dreapta până ajung la
posesorul iniţial. Cel care a primit foaia colegului din stânga, citeşte soluţiile deja
notate şi încearcă să le modifice în sens creativ, prin formulări noi, adaptându-le,
îmbunătăţindu-le şi reconstruindu-le continuu sau generează alte 3 idei.
IV. Analiza soluţiilor şi reţinerea celor mai bune. Se centralizează datele obţinute,
se discută şi se apreciază rezultatele.

Avantajele aplicării tehnicii 6/3/5 sunt următoarele: ƒ

* este o metodă de creativitate foarte simplă și deci este ușor și rapid de asimilat, iar
moderatorul nu necesită o instruire specială.
*oferă elevilor mai puţin comunicativi posibilitatea de a se exprima; ƒ
*similar brainstorming-ului, stimululează construcţia de „idei pe idei”; ƒ
*încurajează solidaritatea în grup şi competiţia între grupuri, îmbinând munca individuală
cu cea de echipă;
*are caracter formativ-educativ, dezvoltând atât spiritul de echipă cât şi procesele psihice
superioare (gândirea cu operaţiile ei: analiza ideilor emise de ceilalţi, comparaţia, sinteza,
generalizarea şi abstractizarea; dezvoltă imaginaţia, creativitatea, calităţile atenţiei etc);

Dezavantajele aplicării tehnicii 6/3/5

  Dezavantajele rezultă din constrângerea participanţilor de a răspunde într-un timp
fix. Se neglijează tratarea diferențiată a elevilor, pentru că unii au nevoie de mai
mult de 5 minute pentru a găsi soluții creative și valoroase.
 De asemenea, pot exista fenomene de contagiune negativă între răspunsuri. Elevii
pot fi influenţaţi de soluţiile anterioare, intrând într-un blocaj creativ.
 Există posibilitatea apariției unor ,,timpi morți” pentru membrii grupurilor, în
momentul în care fișa de brainwriting se află la un alt membru;
 Mecanismul rigid de desfășurare a metodei poate incomoda creativitatea
participanților.

Aplicații

Grupa: mare
Domeniul de activitate: DEC (domeniul estetic și creativ)
Categoria de activitate: educație artistico-plastică
Subiectul: „Să ne jucăm cu figurile geometrice!”
Forma de realizare a activității: desen
Tipul activității – formare de priceperi și deprinderi
Se împart copiii în grupe de câte 6. Educatoarea le explică că vor realiza un desen
folosindu-se de figurile geometrice învățate: cerc, pătrat, dreptunghi, triunghi și distribuie
fiecărui copil o coală de hârtie și un creion colorat (culori diferite). Fiecare copil va realiza
câte 3 elemente timp de 5 minute. După expirarea timpului, foile migrează de la stânga spre
dreapta. Cel care a primit foaia colegului din stânga, studiază elementele desenate deja şi
încearcă să le modifice în sens creativ prin adăugarea de noi elemente. Se strâng planșele și
se apreciază rezultatele.

Clasa: a III-a
Aria curriculară: Limbă și comunicare
Disciplina: Limba și literatura română
Subiectul: „Sarea în bucate” de Petre Ispirescu
Tipul lecției: consolidare
Se împart copiii în grupe de câte 6. Învățătoare enunță problema ce va fi examinată
și distribuie fiecărui copil o coală de hârtie și un creion colorat (culori diferite). Pe foaia de
hârtie sunt formulate trei întrebări. Fiecare copil va găsi soluții la cele 3 probleme timp de 5
minute. După expirarea timpului, foile migrează de la stânga spre dreapta. Cel care a primit
foaia colegului din stânga, citeşte soluţiile deja notate şi încearcă să le modifice în sens
creativ, prin formulări noi, adaptându-le, îmbunătăţindu-le şi reconstruindu-le continuu sau
generează alte 3 idei. Se centralizează datele obţinute, se discută şi se apreciază rezultatele.

Elev De ce a fost alungată de la Ce calități ale fetei, l-au Cum și-a demonstrat
palat fata cea mică a determinat pe fiul fiica cea mică
împăratului? împărătesei, să o ia de dragostea?
soție pe fiica cea mică a
împăratului?
1 Fiica cea mică a fost Frumusețea, hărnicia, Fata și-a invitat la
alungată deoarece nu a știut cumințenia. nuntă tatăl.
răpunsul corect.
2 Fiica cea mică a fost Fiul împărătesei s-a Fata și-a invitat la
alungată deoarece i-a spus hotărât să o ia de soție nuntă tatăl unde i-a
tatălui ei că îl iubește ca pentru că era harnică, servit mâncarea foarte
 sarea în bucate. frumoasă,cuminte și dulce.
sinceră.
3 Fiica cea mică a fost Fiul împărătesei s-a Fata și-a invitat tatăl la
alungată deoarece i-a spus hotărât să o ia de soție pe nuntă și i-a servit
tatălui ei că îl iubește ca fata împăratului pentru mâncare foarte dulce,
sarea în bucate, iar că era harnică, în care a pus miere și
împăratul nu a apreciat frumoasă,cuminte, zahăr.
acest răspuns. sinceră și isteață.
4 Fiica cea mică a fost Fiul împărătesei s-a Fata și-a invitat tatăl la
alungată de la palat hotărât să o ia de soție pe nuntă. Ea i-a gătit
deoarece i-a spus tatălui ei fata împăratului, pentru special mâncare foarte
că îl iubește ca sarea în că aceasta era harnică, dulce, cu miere și
bucate, iar împăratul nu a frumoasă,cuminte, zahăr, fără sare.
apreciat acest răspuns sinceră și isteață. Mama
pentru că nu l-a înțeles. prințului o admira și o
prețuia foarte mult.
5 Fiica cea mică a fost Fiul împărătesei s-a Fata și-a invitat tatăl la
alungată de la palat hotărât să o ia de soție pe nuntă. I-a gătit special
deoarece i-a spus tatălui ei fata împăratului, pentru mâncare foarte dulce,
că îl iubește ca sarea în că aceasta era harnică, cu miere și zahăr, fără
bucate, spre deosebire de frumoasă,cuminte, sare. Împăratul nu
surorile ei, iar împăratul nu sinceră și isteață și l-a înțelegea de ce
a apreciat acest răspuns ajutat când a fost rănit. mâncarea sa nu era
pentru că nu l-a înțeles. Mama prințului o admira bună.
și o prețuia foarte mult
6 Fiica cea mică a fost Fiul împărătesei s-a Fata și-a invitat tatăl la
alungată de la palat hotărât să o ia de soție pe nuntă. I-a gătit special
deoarece nu a fost fata împăratului, pentru mâncare foarte dulce,
lingușitoare ca surorile ei și că aceasta era harnică, cu miere și zahăr, fără
 i-a spus tatălui ei că îl frumoasă,cuminte, sare. Împăratul nu
iubește ca sarea în bucate, sinceră,isteață, blândă și înțelegea de ce
iar împăratul nu a apreciat înțeleaptă și l-a ajutat mâncarea sa nu era
acest răspuns pentru că nu a când a fost rănit. Mama bună. Când a înțeles
înțeles cât de mare e prințului o admira și o cât de gustoasă este
dragostea fiicei sale. prețuia foarte mult. mâncarea cu sare, a
înțeles și cât de mult îl
iubea fiica sa.

Bibliografie

1. Cerghit, I. (1976). Metode de invătământ. Bucureşti: Ed. Didactică şi Pedagogică.

2. Iucu, R. (2005). Teoria şi metodologia instruirii. Bucureşti: Ministerul Educaţiei,
Cercetării, Tineretului şi Sportului