Investigația

-metodă modernă/complementară de evaluare-

I. Definiție

Investigația „constă în solicitarea de a rezolva o problemă teoretică sau de a realiza o

activitate practică pentru care elevul este nevoit să întreprindă o investigație (documentare,
observarea unor fenomene experimentare etc pe un interval stabilit.” (I.T.Radu, 2008, p.
189).

Aceasta evaluează mai mult procesul decât produsul, desfăşurându-se individual sau colectiv,
iar ca şi timp, aceasta poate fi de lungă durată sau de scurtă durată, putându-se manifesta şi
într-o oră de curs, iar produsul său se poate concretiza într-un raport privind rezultatele
investigației.

II. Caracteristici

Ca orice metodă de evaluare complementară, investigația se distinge printr-o serie de

caracteristici, din rândul cărora C. Cucoş (2002, p. 386) menționează:

a) are un pronunțat caracter formativ;

b) are un profund caracter integrator, atât pentru procesele de învățare anterioare,
cât şi pentru metodologia informării şi a cercetării ştiințifice, fiind în acest fel o
modalitate de evaluare foarte sugestivă, precisă, intuitivă şi predictivă;
c) are un caracter sumativ, angrenând cunoştințe, priceperi, abilități şi atitudini
diverse, constituite pe parcursul unei perioade mai îndelungate de învățare;
d) se pot exersa în mod organizat activități de cercetare utile în formarea ulterioară
şi în educația permanentă;

După ce investigația s-a finalizat, în evaluarea acesteia pot să se aibă în vedere mai multe
criterii din rândul cărora menționăm:

 Noutatea temei sau a subiectului care a făcut obiectul investigației;

 Originalitatea strategiei utilizate în demersul investigativ;
 Modul de aplicare a cunoştințelor necesare în realizarea investigației;
  Calitatea prelucrării datelor obținute;
 Modul de prezentare şi argumentare a rezultatelor obținute în desfăşurarea
investigației;
 Atitudinea elevilor pe perioada desfăşurării investigației.

III. Etapele esentiale intr-un proces investigativ sunt:

1. definirea problemei;

2. alegerea metodelor adecvate;

3. identificarea soluţiilor.

Acestea pot fi detaliate după cum urmează:

1. planificarea investigaţiei;

2. selectarea şi utilizarea eficientă a divereselor tehnici şi materiale (cărţi, pliante, dicţionare

etc.);

3. colectarea datelor;

4. formularea şi testarea unor ipoteze de lucru;

4. prelucrarea datelor;

5. formularea concluziilor;

6. comunicarea rezultatelor obţinute într-un raport, reflecţii.

IV. Avantaje

Avantajele pe care le prezintă utilizarea metodei investigatiei in procesul de evaluare

sunt mai multe decât dezavantajele. Printre acestea s-ar afla următoarele:

 prezintă atractivitate pentru cadrele didactice creative şi cu disponibilitate pentru

experiențe noi;
  permite o apreciere complexă şi nuanțată a învățării elevilor;

 oferă posibilitatea de a evalua cunoştințe, dar mai ales capacități, atitudini şi interese;

 permite formularea de judecăți de valoare,opinii, adaptări atitudinale şi

comportamentale;

 determină un nivel crescut de implicare şi de motivare al elevului;

 permite valorizarea muncii individuale a elevului acționând ca factor de dezvoltare a

personalității;

 oferă posibilitatea modulării acțiunilor de evaluare în funcție de răspunsurile elevului;

 urmăreşte formarea unor tehnici de lucru în grup şi individual, precum şi a atitudinii

elevilor implicați în rezolvarea sarcinii;

 solicită elevul în îndeplinirea unei sarcini de lucru precise, prin care îşi poate demnostra în
practică, un întreg complex de cunoştințe şi de capacități;

 intervenția factorilor emoționali este atenuată de timp;

 promovează interrelațiile în grup şi stimulează capacitatea de a lucra în comun, dorința şi

priceperea de colaborare;

 formează competențe de comunicare şi de afirmare a liderilor;

 fiecare metodă este adeseori însoțită de aprecierea verbală asupra activităților elevilor.

V. Dezavantaje

Dezavantajele metodei investigației în procesul de evaluare sunt:

 are o pondere scăzută în practica pedagogică, deoarece prezintă noutate şi nu intră în

obişnuința cadrelor didactice.

 adeseori rezultatele evaluării nu se obțin imediat, deoarece evaluarea se face pe o

perioadă mai mare de timp;
  unele forme precum portofoliul, presupun un volum de muncă sporit, inclusiv activitate
individuală în afara clasei.

VI. Rolurile profesorului

Crawford susține că profesorul are rolul, într-o oră de curs bazată pe investigaţie, de
motivator, diagnostician, ghid, inovator, experimentator, cercetător, modelator, mentor,
colaborator, discipol.
O altă listă enumeră la rolurile profesorului următoarele:
-instructor, sfătuitor, consultant, transmiţător de cunoştinţe, formator, supraveghetor,
coordonator, cercetător critic, broker de cunoştinţe, colaborator.
Astfel profesorul devine persoana care facilitează procesul învăţării pentru elevi,
încercând să descopere ce anume este interesat să înveţe elevul, şi determinând apoi cea
mai bună modalitate de a-i pune la dispoziţie elevului acele informaţii prin furnizarea de
sisteme de cunoştinţe sau materiale, care să-i dea acestuia posibilitatea să se achite mai
eficace de o sarcină. Aceasta se face prin ascultare, punere de întrebări, furnizare de idei,
sugerarea de alternative şi identificarea de posibile resurse.

-Aplicație pentru învățământul primar-

Clasa: a III-a;

Disciplina: Științe ale naturii;

Tema: Apa în natură;

Tipul lecției: Sistematizarea şi consolidarea cunoştințelor;

Obiectiv fundamental: Consolidarea cunoştințelor dobândite la tema „Apa: stari de agregare”;

Obiective operaționale:

O1–să identifice starea de agregare inițială a apei;

O2- sa explice ce se petrece cu apa la temperatură ridicată şi la temperatură scăzută;

O3- sa identifice starea de agregare rezultată în urma experimentului ;

Strategii didactice:

Metode şi procedee: conversația, observația, experimentul, investigația;

Materiale didactice: apa, fierbator electric/aragaz, congelator, două vase;

 Forme de activitate: frontal, individual.

Durată: 2 zile.

Secvența de investigatie

Secvența lecției: Obținerea performanței (se realizează individual, pe durata unui weekend)

Obiectiv referință:

-să investigheze problema dupa cerințele date până la obținerea concluziilor finale.

Conținut instructiv educativ:

ETAPE:

1. Definirea problemei

Cu ajutorul apei vom realiza două investigații asupra stării de agregare a ei. Vom lua două
vase în care în unul dintre ele vom fierbe apa la 100 grade C şi vom observa că apa dupa
o fierbere mai îndelungată începe să se evapore, din starea de agregare lichidă devenind
gazoasă, iar în cel de-al doile vas, vom pune apa şi o vom băga în congelator, unde după
câteva zeci de minute vom observa că din starea lichidă pe care o avea apa inițial a
devenit solidă, formându-se cuburi de gheață.

2. Alegerea metodelor adecvate

Ne vom folosi în efectuare investigației de două vase, de aragaz, de congelator şi de apă.

În utilizarea aragazului putem cere ajutorul părinților pentru o desfăşurare cât mai în
siguranță a investigației.

Vom concepe un plan dupa care să ne ghidăm pe parcursul investigației noastre.

3. Identificarea soluţiilor.

După fiecare rezultat obținut va trebui să ne trecem într-un raport tot ce am observant pe
parcursul investigației şi să formulăm nişte concluzii proprii.
Bibliografie

4. Cerghit, I. (2002). Sisteme de instruire alternative și complementare. Structuri,

stiluri, strategii. Bucureşti: Editura Aramis;

5. Cucos, C. (2002). Pedagogie (Ediția a II-a, revăzută și adaugită). Iasi: Editura

Polirom;

6. Ion, T. R. (2008). Evaluarea în procesul didactic. Bucureşti: Editura Didactică şi

Pedagogică.