Sunteți pe pagina 1din 1

Metoda analizei produselor activitatii Este una dintre cele mai folosite metode n psihologia copilului si psihologia scolara.

Orice produs realizat de copil sau elev poate deveni obiect de investigatie psihologica. Prin aplicarea acestei metode obtinem date cu privire la: capacitatile psihice de care dispun copiii (coerenta planului mental, forta imaginatiei, amploarea intereselor, calitatea cunostintelor, deprinderilor, priceperilor si aptitudinilor, etc), stilul realizarii (personal sau comun, obisnuit), nivelul dotarii (nalt, mediu, slab), progresele realizate n nvatare (prin realizarea repetata a unor produse ale activitatii). Pentru cercetatori o mare importanta o are fixarea unor criterii dupa care sa evalueze produsele activitatii. Printre acestea mai semnificative sunt: corectitudinea-incorectitudinea, originalitatea-banalitatea, complexitatea-simplitatea, expresivitatea-nonexpresivitatea produselor realizate. Trasaturile personalitatii umane, capacitatile, disponibilitatile, potentele sale, se exteriorizeaza nu doar in conduite non verbale, motorii sau expresiv-emotionale, ci si in produsele activitatii. Analiza psihologica a produselor activitatii, compuneri, produse realizate, modul de rezolvare a unor probleme, furnizeaza informatii despre insusirile psihice ale unei persoane, constituind reale surse de cunoastere stiintifica a unor persoane. Folosirea acestei metode presupune exercitiu indelungat, precum si utilizarea unor grile speciale de decodificare prin care sa se evidentieze relatiile dintre diferitele elemente ale produsului activitatii si diferitele structuri ale personalitatii. Analiza produselor activitatii se bazeaza pe principiul unitatii dialectice dintre structurile psihice interne si actiunile de realizare a diferitelor tipuri de produse. Se foloseste pentru cunoasterea motivatiilor, intereselor si disponibilitatilor creatoare ale personalitatii. Obiect al analizei psihologice il pot constitui atat produsel4e realizate in cadrul activitatii libere, cat si cele realizate in contextul unor sarcini date de experimentator. In acest scop se recurge la sarcini de desen, compunere, constructie de obiecte, etc. Pentru fiecare gen de de sarcini se stabilesc anumite criterii de ordin cantitativ si cantitativ de analiza si interpretare. In clinica metoda respectiva se foloseste in doua scopuri: pentru a evalua nivelul premorbid al personalitatii si a stabili prin comparatie, deficitul general provocat de focarul patologic si pentru determinarea diagnosticului diferential si a dinamicii evolutiei tulburarilor psihice de diferite etiologii.