Sunteți pe pagina 1din 16

CAPITOLUL IV CONTRACTE COMERCIALE SPECIALE 1.

Contractul de vnzare-cumprare comerciala Vnzarea-cumprarea este o operaiune comerciala care nlesnete si face posibil schimbul mrfurilor. Marea majoritate a actelor de comer prevzute de art. 3 C.com. se afla in legtura cu contractul de vnzare-cumprare. Astfel: - realizarea circulaiei mrfurilor se realizeaz pe calea unei vanzari-cumparari comerciale; - ntreprinderile de transport fac posibila tocmai aceasta circulaie, dup ce in prealabil a fost ncheiat un contract de vnzare-cumprare; - ntreprinderile de asigurare garanteaz realizarea echivalentului mrfurilor vndute, daca au fost distruse in caz de fora majora; - ntreprinderile de banca finaneaz - prin intermediul operaiunilor de credit - schimbul, punnd la dispoziie fondurile necesare cumprtorului sau vnztorului. Determinarea comercialitatii unui contract de vnzare-cumprare se face fie in funcie de criteriul pozitiv prevzut in art. 3 pct. l si 2 C.com., fie, privind criteriului negativ prevzut in art. 5 C.com. Caracterele juridice ale contractului de vnzare-cumprare a) Contractul de vnzare-cumprare este un contract sinalagmatic (bilateral) perfect, existnd o reciprocitate a obligaiilor ce incumba ambelor pri. Vnztorul are obligaia de a transmite dreptul de proprietate, de a preda lucrul vndut se de-al garanta pe cumprtor pentru eviciune si pentru viciile lucrului, iar cumprtorul are obligaia de preluare a bunului, de a plai preul si, de regula, de a suporta cheltuielile vnzrii1. Fiind un contract bilateral, se vor aplica efectele specifice acestei categorii de contracte, respectiv: rezolutionarea sau rezilierea contractului, excepia de neexecutare a contractului2 si riscul contractual. b) Contractul de vnzare-cumprare este un contract cu titlu oneros, ambele pri urmrind realizarea unui avantaj material (patrimonial), si anume: vnztorul urmrete sa primeasc preul, iar cumprtorul sa primeasc bunul in schimbul prestaiei sale de plata a preului.
1 2

c) Contractul de vnzare-cumprare este un contract cumulativ deoarece ambele pri cunosc existenta si ntinderea obligaiilor pe care le au nc din momentul ncheierii contractului. d) Contractul de vnzare-cumprare este, de regula, un contract consensual, fiind ncheiat in mod valabil prin simplul acord de voina al parilor, fr ndeplinirea vreunei formaliti sau predarea bunului vndut3 e) Contractul de vnzare-cumprare este, in principal, un contract translativ de proprietate. Varieti ale contractului de vnzare-cumprare Vnzarea dup greutate, numr sau msura In cazul vnzrii dup greutate, numr sau msura obiectul ii formeaz bunuri de gen dintr-un lot determinat, dintr-un gen limitat si este absolut necesar a se proceda la individualizarea bunurilor prin: cntrire, msurare, numrare4 sau individualizare prin determinarea preului5. In ambele situaii de individualizare a bunurilor de gen, vnzarea este perfecta din momentul realizrii acordului de voina6. Efectele contractului, respectiv dreptul de proprietate si riscul pieirii fortuite, se transmit dup individualizarea bunurilor fie prin cntrire, msurare, fie prin determinarea preului. Vnzarea dup greutate, numr sau msura se deosebete de vnzarea cu grmada7. In cazul vnzrii in bloc, obiectul contractului este o cantitate determinata de bunuri dintr-o masa unica8. Individualizarea bunurilor se face in momentul ncheierii contractului. Efectele contractului in privina transmiterii drepturilor de proprietate si a riscului pieirii fortuite se produc din momentul realizrii acordului de voina, data la care se individualizeaz bunurile vndute. Vnzarea pe ncercare Potrivit art. 1302 C.civ., vnzarea pe ncercare este o varietate a contractului de vnzare-cumprare, in care realizarea acordului de voina este supus (afectat) unei condiii suspensive a ncercrii bunului de ctre cumprtor. Pentru determinarea calitilor bunului trebuie efectuata o expertiza, cci astfel realizarea acordului de voina ar depinde in
3 4 5 6 7 8

exclusivitate de voina (plcerea) cumprtorului, situaie in care s-ar pune problema validitii unei asemenea condiii, fiind condiie pur protestativa supusa nulitii, potrivit art. 1010 C.civ. Vnzrea pe gustate Conform art. 1301 Cod civil contractul nu se considera ncheiat dect dup ce cumprtorul a gustat bunul si este de acord sa-l cumpere, in schimb in cazul vnzrii pe ncercate contractul se ncheie, dar este afectat de o condiie suspensiva de realizarea creia depinde transmiterea dreptului de proprietate de la vnztor la cumprtor, inclusiv riscul pieirii fortuite a bunului. Vnzarea cu pact de rscumprare Vnzarea cu pact de cumprare este o vnzare afectata de o condiie rezolutorie expresa care consta in facultatea pe care si-o rezerva vnztorul de a relua (de a se napoia) lucrul vndut, restituind preul si cheltuielile fcute de cumprtor. Restituirea ctre vnztor a bunurilor rscumprate are efect retroactiv in sensul ca opereaz att in privina cumprtorului a succesorilor in drepturi ai cumprtorului, si a terilor dobnditori reinnduse doar fructele. Se excepteaz situaiile in care terul dobnditor invoca uzucapiunea pentru imobilele sau posesia de buna-credina in materia bunurilor imobile. 2.Contractul de mandat comercial Potrivit art. 374 Cod comercial, mandatul are ca obiect tratarea de afaceri comerciale pe seama si socoteala mandatului. Mandatul este contractul in temeiul cruia o persoana (mandant) mputernicete alta persoana (mandatar) sa ncheie anumite acte juridice in numele si pe seama mandantului9. Mandatul comercial prezint urmtoarele caracteristici: a) Mandatul comercial, spre deosebire de mandatul civil, are drept obiect afaceri comerciale si nu se presupune a fi gratuit. Prin afaceri comerciale trebuie sa se neleag actele enumerate in art. 3 din Codul comercial, care sunt fapte de comer pentru mandant. Mandantul va fi comercial numai daca actele ncheiate sunt acte comerciale, pe cnd mandatul civil are ca obiect ncheierea de acte civile.

b) Mandatul comercial este un act cu titlu oneros, mandatarul fiind remunerat printr-o suma printr-o suma ferma sau forfetara ori sub forma unui procent calculat la cifra de afaceri. Chiar daca prile nu au prevzut in contract plata sau modalitile de plata, mandantul datoreaz remuneraia10. In absenta unei stipulaii contractuale, remuneraia este stabilita de instana de judecata. c) Mandatul comercial poate fi cu reprezentare, dar si fr reprezentare; aceasta nu este de esena mandatului ci numai de natura lui. d) Mandatul comercial poate fi general, pentru toate afacerile mandatului, sau special, pentru o anumita afacere. In cazul mandatului comercial se confer mandatarului o mai mare libertate de aciune si independenta, potrivit dinamicii activitii comerciale. Condiiile de validitate a contractului de mandat comercial Condiii de fond Pentru a fi valabil ncheiat, contractul de mandat comercial trebuie sa respecte condiiile cerute in art. 948 Cod civil: consimmntul, capacitatea prtilor, obiectul contractului si cauza. Consimmntul prtilor Mandatul comercial, fiind un contract consensual, se considera perfect in momentul acordului de voina al mandatarului si mandatului. Mandatul poate fi expres sau tacit, acceptarea mandatului putnd fi tacita si sa rezulte executarea lui. Mandatarul care nu dorete a primi nsrcinarea data de mandant trebuie sa-l ntiineze imediat pe acesta. Daca mandantul ntrzie in luarea masurilor cu privire la bunurile ncredinate, mandatarul poate cere punerea bunurilor sub sechestru judiciar. Capacitatea prtilor Mandantul trebuie sa aib capacitatea de a ncheia el nsui actele juridice care urmeaz sa fie ncheiate in numele sau de ctre mandatar. Mandatarul trebuie sa aib capacitatea de exerciiu pentru a fi in msura sa ncheie acte juridice personal, in numele si pe seama altuia, fr insa ca legea sa-i ceara si calitatea de comerciant.

10

Cat privete calitatea voinei, buna sau reaua-credina la ncheierea actului juridic, modalitatea si locul ncheierii actului juridic, se raporteaz la persoana reprezentantului mandatar si la ter. Obiectul contractului In art. 374 din Codul Comercial se arata ca obiectul mandatului comercial este tratarea de afaceri comerciale". Deci obiectul contractului de mandat l constituie faptele de comer. In afara condiiilor generale, comune tuturor contractelor - respectiv: sa fie determinat sau determinabil, sa fie posibil, licit, in circuitul civil etc. - cu privire la obiectul mandatului se impun urmtoarele precizri: - mandatul are ca obiect ncheierea de acte juridice de ctre mandatar. Daca acesta ndeplinete si fapte materiale, actele sau faptele materiale vor avea caracter accesoriu11. - actele juridice au caracter strict personal12 nu pot fi ncheiate prin mandatar ori alte declaraii strict personale. Cauza (scopul) contractului Cauza, ca element de validitate a contractului de mandat, trebuie sa ndeplineasc condiiile generale, comune tuturor actelor juridice: sa fie reala, licita, morala, sa nu contravin regulilor de convieuire sociala. Forma contractului (conditi de forma) Contractul de mandat se ncheie prin simplul acord de voina al prtilor13 avnd, de regula, caracter consensual. Legea, respectiv Codul civil, nu impune o anumita forma, deoarece, potrivit art. 1533 C.civ., mandatul poate fi acordat in forma scrisa, verbala sau poate fi chiar tacit. Deoarece Codul Comercial nu prevede reguli derogatorii de la dreptul comun nseamn ca in privina formei mandatului sunt aplicabile dispoziiile Codului civil. In practica, mandatul este exteriorizat, de obicei, printr-un nscris numit procura. Cu aceeai semnificaie, de reprezentare, a unei persoane fata de terele persoane, se folosete si termenul de mputernicire" sau chiar de delegaie14. Procura poate fi data sub forma nscrisului sub semntura privata sau sub forma nscrisului autentic. Forma autentica a
11 12 13
14

procurii este necesara ori de cate ori actul juridic pe care-l va ncheia mandatarul15 cu tera persoana este ntocmit in forma autentica. Felurile mandatului In funcie de ntinderea puterilor conferite mandatarului, mandatul poate fi general sau special. - Mandatarul este general in cazul in care mandatarul este mputernicit sa ncheie orice acte juridice, cu excepia acelora pentru care legea impune existenta unui mandat special16. - Mandatul este special daca mandatarul este mputernicit sa ncheie un anumit act juridic17 sau pentru anumite operaiuni determinate. Efectele contractului de mandat comercial Contractul de mandat face parte din categoria contractelor intuitu personae", in care ncrederea prtilor, in special a mandatului fata de mandatar, trebuie sa fie perfecta. Obligaiile mandatarului: - mandatarul are obligaia sa execute nsrcinarea primita cu diligenta unui bun comerciant, ca si cum afacerile ar fi ale sale; - mandatarul trebuie sa arate terilor mputernicirea; - mandatarul este dator sa incunostiinteze fr ntrziere pe mandant despre executarea mandatului; - mandatarul este obligat sa pstreze destinaia sumelor primite pe socoteala mandantului. In cazul neexecutrii acestei obligaii mandatarul este dator la plata dobnzilor aferente sumei, din ziua primirii acesteia. In caz de doi sau frauda, mandatarul este posibil sa rspund si penal; - mandatarul este inut a plai dobnzi la sumele de bani cuvenite mandantului, din ziua in care era dator a le trimite sau a le consemna18 Obligaiile mandantului:

15 16 17 18

- mandantul este obligat sa pun la dispoziia mandatarului mijloacele necesare pentru executarea mandatului (art. 385 C.com.); - mandantul este inut de obligaia de plata a remuneraiei convenite; - mandantul are obligaia sa restituie cheltuielile fcute de mandatar pentru executarea mandatului. Mandantul are obligaii si fata de terele persoane in baza actelor juridice ncheiate de mandatar, evident in limitele mputernicirii sale. Privilegiul mandatarului Mandatarul beneficiaz de un privilegiu special (drept de retenie) pentru tot ce i se datoreaz din executarea mandatului (art. 386 C.com.). Creanele mandatarului au prioritate fata de orice alte creane pe care le are fata de mandant. Pentru a exercita acest privilegiu (garanie), mandatarul trebuie sa notifice sumele datorate mandantului, cu somaia de a plai in 5 zile, cu precizarea ca in caz contrar va trece la vnzarea terenurilor. Mandantul poate face opoziie (art.388 C.com.). Daca termenele de formulare a opoziiei expira, mandatarul poate trece la vnzarea bunurilor. ncetarea contractului de mandat comercial Contractul de mandat nceteaz prin: ndeplinirea funciei sale juridice. Exista si situaii de natura obiectiva sau subiectiva, care duc la stingerea mandatului. Cu toate acestea, contractul de mandat rmne si in dreptul comercial un contract care se bazeaz pe ncrederea pe care o are mandantul in persoana mandatarului, aa nct mandatul poate fi revocat in cazuri ntemeiate. Revocarea poate fi expresa printr-o declaraie fcuta in acest sens si care trebuie sa fie notificata (comunicata) terelor persoane care, de bunacredina ar putea ncheia acte juridice cu primul mandatar. In lipsa notificrii terii se pot apar invocnd aparenta de drept in privina primului mandatar. Revocarea poate sa fie tacita, ceea ce nseamn ca poate fi dedusa din orice mprejurri care dovedesc voina mandantului de a revoca mandatul ncredinat unei persoane. De exemplu, desemnarea unui nou mandatar pentru ndeplinirea aceleai operaiuni nseamn, tacit, revocarea mandatarului precedent. In cazul in care mandatul este cu titlu oneros,

mandatarul poate sa-i solicite mandantului despgubiri daca revocarea sa este intempesiva sau abuziva19. - ndeplinirea termenului pentru care a fost ncheiat contractul Renunarea mandatarului, este cauza de stingere a mandatului civil. In cazul mandatului comercial, mandatarul este inut sa-l despgubeasc pe mandant, in caz de renunare la mputernicirea primita. Mandatarul poate sa renune la mandat, anuntandu-1 pe mandant despre aceasta intenie. Daca prin renunare mandantul este prejudiciat, mandatarul poate fi tras la rspundere pentru acoperirea prejudiciului, cu excepia cazului cnd se dovedete ca el nsui ar fi suferit o paguba nsemnata daca ar fi continuat executarea mandatului. - Moartea mandatarului sau a mandantului Daca mandatarul decedeaz, motenitorii lui trebuie sa-l incunostiinteze pe mandant si sa continue executarea acestuia pentru a nu cauza paguba mandantului. Tot astfel, daca moare mandantul motenitorii acestuia trebuie sa-i comunice mandatarului. Acesta va fi obligat sa ncheie operaiunea pentru care a primit mputernicire, pentru a nu cauza pagube motenitorilor mandantului. - Incapacitatea, interdicia, falimentul uneia dintre pri au ca efect ncetarea mandatului. Aceste clauze se ntemeiaz tot pe caracterul intuitu personae"al mandatului, pe ncrederea" existenta intre pri dublata de faptul ca, mandatarul trebuie sa fie o persoana capabila" sa ncheie acte juridice in numele si pe seama mandantului. 3. Contractul de leasing Potrivit art.l din O.G. nr. 51/199720, republicata, operaiunile de leasing sunt acele operaiuni prin care o parte, denumita locator/finanator, transmite pentru o perioada determinata dreptul de folosina asupra unui bun al crui proprietar este cealalt parte, denumita utilizator, la solicitarea acestuia, contra unei plai periodice, denumita rata de leasing Prin rata de leasing, in sensul art. 2 lit. d) din lege, se nelege: in cazul leasingul financiar, cota parte din valoarea de intrare a bunului si a dobnzii de leasing. Dobnda de leasing reprezint rata medie a dobnzii bancare pe piaa romneasca; in cazul leasingului operaional, cota de amortizare, calculata in conformitate cu actele normative in vigoare si un beneficiu stabilit de ctre prile contractante.
19 20

La sfritul perioadei de leasing locatorul/finanatorul se obliga sa respecte dreptul de opiune al utilizatorului de a cumpra bunul, de a prelungi contractul de leasing ori de a nceta raporturile contractuale. In ceea ce privete noiunea de leasing financiar la care am fcut referire mai sus, aceasta reprezint operaiunea de leasing care ndeplinete una sau mai multe din urmtoarele condiii: - riscurile si beneficiile aferente dreptului de proprietate trec asupra utilizatorului din momentul ncheierii contractului de leasing; - prile au prevzut expres ca la expirarea contractului de leasing se transfera utilizatorului dreptul de proprietate asupra bunului; - utilizatorul poate opta pentru cumprarea bunului, iar preul de cumprare va reprezenta cel mult 50% din valoarea de intrare (piaa) pe care aceasta o are la data la care operaiunea poate fi exprimata; - perioada de folosire a bunului in sistem de leasing acoper cel puin 75% din durata normala de utilizare a bunului, chiar daca, in final, dreptul de proprietate nu este transferat. Condiiile leasingului financiar nu sunt cumulative. Leasingul operaional reprezint operaiunea de leasing care nu ndeplinete nici una din condiiile leasingului financiar. In ce privete calitatea de finanator, aceasta poate fi o societate de leasing, persoana juridica romana sau strina. Societile de leasing Operaiunile de leasing sunt realizate de ctre societile de leasing, persoane juridice romane care se nfiineaz si funcioneaz potrivit Legii nr. 31/1990 privind societile comerciale, republicata. Societile de leasing sunt acele societi care au in obiectul de activitate desfurarea operaiunilor de leasing si un capital social minim, subscris si vrsat integral la nfiinare de 500 milioane lei. Aa cum se cunoate, in momentul constituirii unei societi comerciale in actul constitutiv trebuie artat obiectul sau obiectele de activitate cu precizarea obiectului principal. Consideram ca, pentru a fi calificata ca o societate de leasing, aceasta trebuie sa aib ca obiect principal de activitate operaiuni de leasing". Contractul de leasing

Leasingul este la acest moment, pe plan internaional, unul din cele mai rspndite mijloace de realizare a finanrilor. Problema eseniala pe care o ridica noiunea de ,,contract de leasing" o reprezint existenta sau inexistenta unui asemenea contract. Se pune ntrebarea: este leasingul un contract sau o operaiune formata dintr-un complex de contracte? Dei se aseamn cu contractele de nchiriere, vnzare in rate, cat si de locaie viagera, leasingul ca natura juridica este o modalitate contractuala de finanare la termen. Leasingul era, pana nu demult, un contract ntlnit mai cu seama in legislaia comerciala internaionala, fiind impus insa de noile realiti economice pe plan naional, ca un adevrat contract complex avnd urmtoarele caracteristici: - un contract de vnzare-cumprare, prin care se achiziioneaz bunul solicitat de utilizator; - un contract de mandat, prin care sunt stabilite elementele vnzrii si, in acelai timp, se realizeaz operaiunile tehnice, dar si formalitile administrative necesare; - un contract de locaie, a crui durata cat si ratele sunt determinate din cota parte din valoarea de intrare a bunului si a dobnzii de leasing in cazul leasingului financiar si din cota de amortizare calculata in conformitate cu actele normative in vigoare si un beneficiu stabilit de ctre prile contractante in cazul leasingului operaional; - o promisiune unilaterala de vnzare in favoarea cumprtorului utilizator. Se poate concluziona astfel, ca leasingul este un contract propriu de finanare, fiind o fuziune de tehnici juridice. Ca urmare, finanatorul nu poate fi confundat cu un simplu locator aa cum desprindea din redactarea iniiala a O.G. nr. 51/1997. Analiznd trsturile juridice ale contractului de leasing, constatam ca acesta este un act bilateral, numit, cu titlu oneros, avnd coninut patrimonial, cu executare succesiva, intuitu personae si consensual. Prile contractului Potrivit art. 31 lit. a) din Legea nr. 99/199921 de modificare si de completare a O.G. nr. 51/1997, un element esenial al contractului de leasing ii constituie prile in contract, si anume locatorul-finanatorul si utilizatorul. lata deci ca, spre deosebire de complexa operaie de leasing bazata pe o operaie trilaterala (furnizor-finanator, utilizator) contractul in sine se ncheie intre doua pri. Drepturile si obligaiile finanatorului
21

Finanatorul se bucura de urmtoarele drepturi stipulate in art. 13 al O.G. nr. 51/1997, republicata: - daca utilizatorul se afla in reorganizare judiciara si/sau faliment, in conformitate cu dispoziiile Legii nr. 64/199522, cu modificrile ulterioare drepturilor reale ale finanatorului asupra bunului utilizat in baza unui contract de leasing sunt opozabile judectorului sindic; - daca insa utilizatorul se afla in dizolvare si/sau lichidare, dispoziiile alineatului precedent se aplica si lichidatorului numit potrivit Legii nr. 31/1990 privind societile comerciale, republicata. Potrivit art. 9 finanatorul are urmtoarele obligaii: - sa respecte dreptul utilizatorului de a alege furnizorul potrivit necesitailor; - sa ncheie un contract de vnzare-cumprare cu furnizorul desemnat de utilizator, in condiiile expres formulate de ctre acesta; - sa ncheie contract de leasing cu utilizatorul si sa transmit acestuia, in temeiul contractului de leasing, toate drepturile derivnd din contractul de vnzare-cumprare, cu excepia dreptului de dispoziie; - sa respecte dreptul de opiune al utilizatorului, care consta in posibilitatea de a opta pentru prelungirea contractului sau achiziionarea ori restituirea bunului; - sa ii garanteze utilizatorului folosina linitita a bunului, in condiiile in care acesta a respectat toate clauzele contractuale; - sa asigure, printr-o societate de asigurare, bunurile oferite in leasing. Drepturile si obligaiile beneficiarului Intr-un contract de leasing utilizatorul are urmtoarele drepturi: - in cazul reclamaiilor privind livrarea, calitatea, asistenta tehnica, service-ul necesar in perioada de garanie si postgarantie utilizatorul are drept de aciune asupra furnizorului; - dreptul de a exercitar aciunile posesorii fata de teri. Obligaiile utilizatorului sunt reglementate prin art. 10 si constau in urmtoarele: - sa recepioneze si sa primeasc bunul la termenul stipulat in contractul de leasing; - sa exploateze bunul conform instruciunilor elaborate de ctre furnizor si sa asigure instruirea personalului desemnat sa ii exploateze; - sa nu greveze de sarcini bunul care face obiectul contractului de leasing fr acordul finanatorului; - sa respecte termenele de plata si cuantumul ratelor de leasing;
22

- sa suporte cheltuielile de ntreinere si alte cheltuieli ce deriva din contractul de leasing; - sa i asume totalitatea obligaiilor care decurg din folosirea directa sau prin prepuii si (inclusiv riscul pierderii, distrugerii sau avarierii), precum si din cazuri fortuite a bunului pe ntreaga perioada contractuala in paralel cu plata ratelor de leasing pana la atingerea valorii contractului de leasing; - sa nu mpiedice finanatorul in verificarea strii modului de exploatare a bunului obiect al contractului de leasing; - sa informeze finanatorul, in timp util, cu privire la orice tulburare venita din partea unui ter, referitor la dreptul acestuia de proprietate; - sa nu modifice obiectul contractului fr acordul prealabil al finanatorului; - sa restituie bunul respectnd prevederile contractuale.

4. Contractul de franciz Contractul de franciz a aprut n SUA odat cu legislaia antitrust prin care s-a interzis desfacerea produselor de ctre productor. Datorit dinamismului i rentabilitii sale a devenit o form de cooperare comercial; fiind o varietate recent i rspndit a contractului de concesiune, franciza constituie o metod modern de afaceri, bazat pe colaborarea permanent ntre parteneri. n sistemul de drept comercial romnesc franciza a fost definit legal prin articolul 1 din Ordonana Guvernului nr. 52/1997, modificat i completat prin Legea nr. 79/1998, republicat n M. Of. Nr. 180 din 14 mai 1998: Franciza este un sistem de comercializare bazat pe o colaborare continu ntre persoane fizice sau juridice, independente din punct de vedere financiar, prin care o persoan, denumit francizor, acord altei persoane, denumit beneficiar, dreptul de a exploata sau a dezvolta o afacere, un produs, o tehnologie sau un serviciu. Aceast definiie este deficitar sub mai multe aspecte: - nu sunt definite elementele eseniale ale francizei, ca de exemplu: know-how-ul, asistena comercial i tehnic, folosina de ctre beneficiar a nsemnelor atragerii clientelei (marc, renume) ale francizorului;

- legiuitorul a introdus o parte din elementele definitorii ale francizei n definiiile date partenerilor contractuali i n obligaiile prilor; - se las loc la interpretri ale unei serii de alte contracte din gama contractelor de distribuie, licene i cesiuni. n doctrina juridic, franciza s-a definit n diverse moduri: 1. Contractul de franchising (termen englez) const n acordarea de ctre comerciantul productor, numit franchiser, a dreptului de a beneficia de un sistem de relaii care conine marca, renumele, know-how-ul i asistena unui comerciant, persoan fizic sau juridic, numit franchisee, n schimbul unui pre constnd ntr-o sum de bani iniial i o redeven periodic, numit franchisefee. 2. n sistemul american, franciza este o convenie care ofer unei pri dreptul de a distribui, de a vinde, de a furniza bunuri i servicii sau faciliti ntr-o zon determinat. 3. Un autor francez conchide plastic: A franciza nseamn a transmite altora cum s reueasc cum noi am reuit, a reitera o reuit. Caracterele contractului de franciz Contractul de franciz este un contract : - bilateral - consensual - cu titlu oneros Francizorul este un comerciant care: - este titularul drepturilor asupra unei mrci nregistrare; drepturile trebuie s fie exercitate pe o durat cel puin egal cu durata contractului de franciz; - confer dreptul de a exploata ori de a dezvolta o afacere, un produs, o tehnologie sau un serviciu; - asigur beneficiarului o pregtire iniial pentru exploatarea mrcii nregistrate; - utilizeaz personal i mijloacele financiare pentru promovarea mrcii sale, a cercetrii i inovaiei, asigurnd dezvoltarea i viabilitatea produsul. Beneficiarul este un comerciant, persoan fizic sau juridic, selecionat de francizor, care ader la principiul omogenitii reelei de franciz aa cum este ea definit de francizor. Reeaua de franciz cuprinde un ansamblu de raporturi contractuale ntre francizor i mai muli beneficiari, n scopul promovrii unei tehnologii, unui produs sau serviciu, precum i pentru dezvoltarea produciei i distribuiei unui produs sau serviciu.

Know-how-ul este ansamblul formulelor, definiiilor tehnice, documentelor desenate i modelelor, reelelor, procedeelor i altor elemente analoage care servesc la fabricarea i comercializarea unui produs. ncheierea contractului de franciz este precedat de o faz precontractual, care are ca scop s permit fiecrei pri s-i confirme decizia de a colabora. Francizorul furnizeaz viitorului beneficiar informaii care-i permit acestuia s participe, n deplin cunotin de cauz, la derularea contractului de franciz. Legiuitorul a prevzut obligativitatea ca n contractul de franciz s fie introduse urmtoarele clauze: - obiectul contractului; - drepturile i obligaiile prilor; - condiiile financiare; - durata contractului; - condiii de modificare, prelungire, reziliere. Contractul de franciz va respecta obligatoriu urmtoarele principii: - termenul va fi fixat astfel nct s permit beneficiarului amortizarea investiiilor; - francizorul va ntiina pe beneficiar, cu un preaviz suficient de mare, asupra inteniei de a nu mai rennoi contractul la data expirrii sau de nu semna un contract nou; - n cadrul clauzelor de reziliere se vor stabili circumstanele care pot determina o reziliere fr preaviz; - condiiile n care va putea s opereze cesiunea drepturilor decurgnd din contract, n special condiii de desemnare a unui succesor; - dreptul de preemiune va fi prevzut, dac interesul meninerii sau dezvoltrii reelei de franciz necesit recunoaterea acestui drept; -clauzele de non-concuren vor fi cuprinse n contract pentru protejarea know-howului; - obligaiile financiare ale beneficiarului vor fi precizate cu claritate, astfel nct s favorizeze obiective comune. Francizorul controleaz respectarea tuturor elementelor constitutive ale imaginii mrcii; marca francizorului constituie garania calitii produsului, serviciului, tehnologiei furnizate consumatorului, garanie asigurat prin transmiterea i prin controlul respectrii know-how-ului, furnizarea unei game omogene de produse i/sau servicii i/sau tehnologie.

Efectele contractului de franciz Francizorul se oblig s furnizeze informaii despre: 1. experiena dobndit i transferabil; 2. condiiile financiare ale contractului, respectiv redevena iniial sau taxa de intrare n reea redevene periodice, de publicitate, determinarea tarifelor privind prestrile de servicii i tehnologii, n cazul clauzei tarifelor privind prestri de servicii i tehnologii, n cazul clauzei obligaiilor contractuale de cumprare; 3. elemente care permit beneficiarului s fac un calcul al rezultatului previzionat i s-i ntocmeasc planul financiar; 4. obiectivele i aria exclusivitii acordate; 5. durata contractului, condiiile rennoirii, rezilierii, cesiunii. Francizorul trebuie s ndeplineasc urmtoarele cerine: 1. s dein i s exploateze o activitate comercial pe o anumit perioad, anterior lansrii reelei de franciz; 2. s fie titularul drepturilor de proprietate intelectual i/sau industrial; 3. s asigure beneficiarilor si o pregtire iniial i asisten comercial i/sau tehnic permanent pe toat durata existenei drepturilor contractuale. Francizorul va notifica n scris beneficiarului orice nclcare a obligaiilor contractuale i-I va acorda un termen rezonabil de remediere. Francizorul se asigur c beneficiarul, printr-o publicitate adecvat, face cunoscut c este o persoan independent din punct de vedere financiar n raport cu francizorul sau cu alte persoane. Beneficiarul trebuie s ndeplineasc urmtoarele cerine: 1. s dezvolte reeaua de franciz i s menin identitatea sa comun, precum i reputaia acesteia; 2. s furnizeze francizorului orice informaie de natur a facilita cunoaterea i analiza performanelor i a situaiei reale financiare, pentru a asigura o gestiune eficient n legtur cu franciza; 3. s nu divulge la tere persoane know-how-ul furnizat de ctre francizor, att pe durata contractului ct i ulterior. Beneficiarului i se va impune de ctre francizor respectarea unor obligaii ferme de protejare a caracterului confidenial al afacerii, n special neutralizarea know-how-ului de ctre o reea concurent.

Publicitatea pentru selecionarea beneficiarilor trebuie s fie lipsit de ambiguitate i s nu conin informaii eronate. ncetarea contractului de franciz poate interveni prin rezilierea contractului, relatiile postcontractuale se vor baza pe regulile unei concurente loiale.