Sunteți pe pagina 1din 35

1

DREPT CIVIL

Lector univ. drd. Valer-Vasilie Bic





Titlul I
Teoria general

Capitolul I

Noiuni introductive

1. Dreptul civil n sistemul dreptului romnesc
Dreptul romnesc, privit ca totalitate a normelor juridice adoptate de stat n
scopul reglementrii relaiilor interumane din societate, are drept componente: dreptul
internaional si dreptul intern. n cadrul dreptului intern distingem ntre dreptul public si cel
privat. n cadrul dreptului privat se aIl, ca ramur de drept, si dreptul civil, alturi de dreptul
comercial, dreptul Iamiliei si dreptul muncii.
2. DeIiniia si obiectul dreptului civil
2.1. DeIiniia
Dreptul civil este acea ramur a dreptului privat care reglementeaz raporturile
patrimoniale si nepatrimoniale stabilite ntre persoanele Iizice si persoanele juridice situate pe
poziie de egalitate juridic.
2.2 Obiectul dreptului civil
Const n categoriile de raporturi, sociale aIlate n sIera de reglementare a dreptului
civil: raporturi patrimoniale si raporturi nepatrimoniale.
2.2.1. Raporturile patrimoniale
Sunt acele raporturi sociale care au un coninut economic, dreptul civil reglementnd
raporturile reale si raporturile obligaionale.
A. Raporturile reale
Au n coninutul lor drepturi reale, care se compun din dreptul de proprietate - nscris
ca atare n Constituia Romniei - si din celelalte drepturi reale principale, care sunt
dezmembrmintele dreptului de proprietate si drepturile reale accesorii.
B. Raporturile obligaionale
Au n coninutul lor dreptul de crean - drept subiectiv n virtutea cruia subiectul
activ (creditor) poate cere subiectului pasiv (debitor) s dea, s Iac, s nu Iac ceva -
indiIerent dac dreptul si are originea ntr-un act sau ntr-un fapt juridic.
2.2.2. Raporturile nepatrimoniale
Sunt acele raporturi sociale care nu au coninut economic. Ele
cuprind: raporturi care privesc existena si integritatea subiectelor de drept civil, raporturi de
identiIicare, precum si raporturi izvorte din creaia intelectual.

3. Delimitarea dreptului civil de alte ramuri de drept
Doctrina si jurisprudena au stabilit c dreptul civil, ca ramur de drept, are poziia de
drept comun. Delimitarea sa de alte ramuri de drept este cerut de considerente practice si
teoretice
3.1. Criterii de delimitare
2
Delimitarea dreptului civil Ia de celelalte ramuri de drept se Iace Iolosind
urmtoarele criterii : obiect de reglementare; metoda de reglementare; calitatea subiectelor;
caracterul normelor; natura sanciunilor; principiile de ramur.
3.2. Ramurile de drept de care se delimiteaz dreptul civil
A. Dreptul constituional
B. Dreptul administrativ
C. Dreptul financiar
D. Dreptul comercial
E. Dreptul familiei
F. Dreptul muncii
G. Dreptul procesual civil
H. Dreptul internaional privat
Spre exemplu, dreptul constituional, ca ramur a dreptului public care
reglementeaz prin norme juridice Iundamentale relaiile sociale din domeniul existenei,
organizrii si Iuncionrii statului si a puterilor sale, se deosebeste de dreptul civil prin :
obiectul de reglementare (alctuit n majoritate din raporturi nepatrimoniale), poziia de
subordonare a subiectelor sale, caracterul imperativ al majoritii normelor sale, calitatea
special cerut subiectelor sale (organele de stat, cetenii romni) etc.

Capitolul II

Izvoarele dreptului civil

1. Noiunea de izvor al dreptului civil
n sens material, prin izvor al dreptului civil se desemnez condiiile concrete de existen ale
societii, care stau la baza normelor civile.
n sens formal, prin aceast expresie se neleg Iormele speciale de exprimare a
normelor de drept prin care se consacr voina statal.
n sistemul de drept romnesc, principala Iorm de exprimare a dreptului o
constituie actele normative, acte emise sau adoptate de organe de stat anume investite cu
prerogativa legiIerrii.
2. Principalele izvoare ale dreptului civil
2.1. Legea
Legea este actul normativ adoptat de Parlament, unica autoritate legiuitoare a
rii.
Constituia stabileste trei categorii de legi : legi constituionale, legi organice si
legi ordinare.
Constituia, Codul Civil si alte legi (organice si ordinare) sunt izvoare de
drept civil din categoria legilor:

2.1.1. Constituia
2.1.2. Codul civil
2.1.3. Alte legi
2.2. Decrete - legi
Decretele - legi sunt acte normative adoptate n perioada 22 decembrie 1989 -
mai 1990 constituie izvoare de drept civil n msura n care conin norme reIeritoare la
obiectul de reglementare al acestei ramuri de drept.
2.3. Decretele
Acte normative cu putere de lege emise n regimul de dinainte de 22
decembrie 1989 de fostul Consiliu de Stat al R.S. Romnia, aflate n vigoare (Decretul nr.
31/1954 privitor la persoanele Iizice si juridice, Decretul nr. 167/1958 privind prescripia
extinctiv etc).
3
2.4. Hotrrile si ordonanele Guvernului Romniei
Hotrrile Guvernului sunt acte normative emise n baza si n executarea
legilor. Ordonanele sunt acte normative adoptate de Guvern n temeiul unei legi speciale de
abilitare n limitele si condiiile prevzute de aceasta.
2.5. Actele normative emise de ministri si de ali conductori ai organelor de
specialitate ale administraiei publice centrale
Aceste acte, indiferent de denumire - ordine, instruciuni, regulamente, statute,
contracte-cadru, contracte tip, standarde sau norme - sunt izvoare de drept civil dac
reglementeaz raporturi juridice civile.
2.6. Acte normative emise de autoritile administraiei publice locale
n exercitarea atribuiilor lor, Consiliile locale si judeene adopt hotrri,
primarii emit dispoziii, iar preIecii ordine.
2.7.Reglementrile internaionale
Tratatele, conveniile, pactele si acordurile internaionale la care Romnia este
parte prin aderare, aprobare sau ratificare, - sunt izvoare ale dreptului civil n msura n care
reglementeaz raporturi din sIera sa.
3. Obiceiul, morala, precedentul judiciar si doctrina
3.1. Obiceiul (cutuma)
3.2. Morala (bunele moravuri)
3.3. Precedentul judiciar
3.4. Doctrina
Obiceiul, precedentul judiciar si doctrina nu sunt izvoare ale dreptului civil, n
timp ce morala constituie izvor prin si o dat cu actul normativ care Iace reIerire la ea.
4. Aplicarea legii civile
Legea civil si produce eIectele ntr-o anume perioad de timp, pe un anumit teritoriu
si asupra unor subiecte determinate.
4.1. Aplicarea legii civile n timp
Este crmuit de dou principii ale dreptului civil: principiul neretroactivitii
legii noi (adic, o lege civil se aplic numai cazurilor ce apar n practic dup adoptarea ei)
si principiul aplicrii imediate a legii civile noi (din momentul n care a fost adoptat, legea
nou se aplic tuturor cazurilor ce apar n practic dup intrarea sa n vigoare).
4.2. Aplicarea legii civile n spaiu
n plan intern, aplicarea legii civile n spaiu se Iace dup urmtoarea regul :
actele adoptate de organele centrale ale puterii de stat se aplic pe tot teritoriul Romniei n
timp ce actele normative emise de organele locale ale puterii de stat se aplic pe raza
teritorial de competen.
n plan internaional aplicarea legii civile n spaiu este rezolvat de dreptul
internaional privat prin normele sale conIlictuale.
4.3. Aplicarea legii civile asupra persoanelor
Exist legi civile de aplicare general, legi civile care se aplic numai
persoanelor Iizice si legi civile care se aplic numai persoanelor juridice.

5. Interpretarea legii civile
Este acea operaiune logico-raional de lmurire a coninutului si sensului
normelor de drept civil n scopul justei lor aplicri.
5.1. ClasiIicarea interpretrii legii civile
ClasiIicarea interpretrii legii civile se Iace dup Iora obligatorie sau
neobligatorie a interpretrii dup rezultatul interpretrii, si dup metoda de interpretare.
5.1.1. ClasiIicarea dup Iora obligatorie sau neobligatorie a
interpretrii
a. Interpretarea oIicial
b. Interpretarea neoIicial
4
5.1.2. ClasiIicarea dup rezultatul interpretrii
a. Interpretarea literal (declarativ)
b. Interpretarea extensiv
c. Interpretarea restrictiv
5.1.3. ClasiIicarea dup metoda de interpretare
a. Interpretarea gramatical
b. Interpretarea sistematic
c. Interpretarea istorico-teleologic
d. Interpretarea logic

Capitolul III

Raportul juridic civil

1. Noiunea de raport juridic civil
Caractere. Structur
1.1. Noiunea de raport juridic civil
Raportul juridic civil este o relaie patrimonial sau nepatrimonial,
reglementat de norma de drept civil .
1.2. Caracterele raportului juridic civil
Caracterele raportului juridic civil sunt : caracterul social, caracterul dublu
voliional si egalitatea juridic a prilor.
1.3. Structura raportului juridic civil
Structura raportului juridic se reIer la trei elemente : subiecte (pri), coninut
si obiect
1.3.1. Subiectele raportului juridic civil
Subiectele (prile) raportului juridic de drept civil particip la acesta, Iie n
calitate de persoan Iizic, Iie n calitate de persoan juridic, titulare de drepturi si obligaii.
Subiectul raportului juridic civil care dobndeste drepturi este subiect activ, cel care se oblig
este subiect pasiv.
A. Pluralitatea subiectelor
Ca regul, un raport juridic se stabileste ntre un singur subiect activ si un
singur subiect pasiv. Intr-o multitudine de alte situaii, aceste raporturi se pot realiza ntre mai
multe persoane fie ca subiecte active, Iie ca subiecte pasive, Iie n ambele caliti.
Aceste cazuri le numim pluralitate de subiecte.
B. Determinarea (individualizarea) su-biectelor
n raporturile obligaionale subiectele sunt determinate (individualizate) din
momentul ncheierii actului juridic sau consumrii Iaptului care st la baza acestor raporturi.
Exist ns cazuri n care subiectul pasiv sau cel activ nu sunt determinate la data stabilirii
raportului juridic (n raporturile juridice de proprietate, persoanele care au obligaia de a
respecta drepturile proprietarului sunt nedeterminate).
C. Schimbarea subiectelor
Schimbarea subiectelor ntre care s-au nscut este posibil n cadrul
raporturilor juridice civile patrimoniale (cesiunea de crean, subrogaia personal, novaia
etc.
D. Capacitatea subiectelor
Capacitatea de drept civil a subiectelor se exprim prin capacitatea civil a
acestora, capacitate compus din: capacitatea de Iolosin - aptitudinea general si abstract a
omului de a avea drepturi si obligaii civile; capacitatea de exerciiu - aptitudinea general a
persoanei (fizice sau juridice) a a-si exercita drepturile civile si a-si ndeplini obligaiile civile
prin ncheierea de acte juridice civile.

5
1.3.2. Coninutul raportului juridic civil
l constituie drepturile subiective civile ale subiectului activ si obligaiile
civile ale subiectului pasiv.
A. Dreptul subiectiv civil
Dreptul subiectiv civil este posibilitatea recunoscut de legea civil,
subiectului activ - persoan Iizic sau persoan juridic, n virtutea creia aceasta poate, n
limitele dreptului si moralei, s aib o anumit conduit s pretind o conduit
corespunztoare - s dea, s Iac , s nu Iac ceva - de la subiectul pasiv si s cear concursul
Iorei coercitive a statului, n caz de nevoie.
a. Clasificarea drepturilor subiective civile
Drepturile subiective civile se clasiIic: dup coninut (drepturi patrimoniale si
drepturi nepatrimoniale), dup opozabilitatea lor (drepturi absolute si drepturi relative), dup
corelaia dintre ele (drepturi principale si drepturi accesorii) si n Iuncie de gradul de
certitudine pe care l conIer titularilor lor (drepturi pure si simple si drepturi aIectate de
modaliti).
Obligaia civil este ndatorirea subiectului pasiv de a avea o anume conduit
corespunztoare dreptului subiectiv corelativ.
b. Recunoasterea, ocrotirea si exercitarea drepturilor
subiective civile
B. Obligaia civil
T Noiune
Obligaia civil este ndatorirea subiectului pasiv de a avea o anume conduit,
corespunztoare dreptului subiectului pasiv.
T ClasiIicarea obligaiilor civile
Obligaiile se clasiIic dup criteriul obiectului, al opozabilitii si dup
criteriul sanciunii aplicabile n cazul nerespectrii lor.
1.3.3. Obiectul raportului juridic civil
A. Noiunea de obiect al raportului juridic civil
Obiectul raportului juridic civil este conduita subiectelor acestuia determinat
de aciunea la care este ndrituit subiectul activ si de cea de care este inut subiectul pasiv.
Aciunea sau inaciunea subiectelor se raporteaz la un anumit bun (obiect derivat al
raportului juridic civil).
B. Bunurile
T Noiunea
Bunul este o valoare economic util pentru satisIacerea nevoilor materiale si
spirituale ale omului si care este susceptibil de apropriere sub forma dreptului patrimonial.
T Clasificarea bunurilor
ClasiIicarea bunurilor se Iace dup diIerite criterii, printre care: natura si
caliIicarea dat de lege; regimul circulaiei lor juridice; dup cum este posibil sau nu
nlocuirea lor n executarea unei obligaii civile; dup cum produc sau nu Iructe, etc.
2. Izvoarele si proba raporturilor juridice civile concrete
2.1. Izvoarele raporturilor juridice concrete
T Noiunea
Izvoare ale raportului juridic civil concret sunt acele acte si Iapte care, potrivit
normei de drept civil, dau nastere unor raporturi juridice civile concrete.
T Clasificarea izvoarelor raporturilor juridice civile concrete
Izvoarele raporturi juridice civile concrete se clasiIic dup legtura lor cu
voina uman (aciuni omenesti si Iaptele naturale) si n Iuncie de sIera lor (Iapte juridice n
sens larg si Iapte juridice n sens restrns).

6
2.2. Proba raporturilor juridice civile concrete
2.2.1. Scurt istoric
Din cele mai vechi timpuri, judecarea litigiilor aprute ntre oameni s-a Icut
pe baza probelor care se nIisau judectorilor (acte scrise, martori, jurtori, mrturisiri,
ordalii etc.)
2.2.2. Noiuni generale
Proba: ntr-un prin sens al termenului, este prezentarea n Iaa instanei de
judecat a mijloacelor legale de convingere a acesteia asupra existenei unor anumite drepturi
si obligaii civile. ntr-un al doilea sens, proba este mijlocul juridic de stabilire a existenei
drepturilor subiective si obligaiilor civile.
Materia probelor este reglementat n art. 1169 -1206 din Codul civil si art.
167 - 225, 235-241 din Codul de procedur civil.
Obiectul probei este elementul de dovad - toate mprejurrile, acte sau Iapte
juridice care sunt izvoare ale raporturilor juridice civile concrete - menit a demonstra
existena unui drept subiectiv civil si a obligaiei corelative.
Sarcina probei revine n primul rnd reclamantului, apoi prtului, judectorul
putnd dispune din oIiciu administrarea probelor pe care le consider necesare.
Mijloacelede prob sunt: proba prin ncrisuri, mrturia, mrturisirea
(recunoasterea) si prezumiile.
2.2.3.1. Proba prin nscrisuri
Noiune si clasiIicare
nscrisurile reprezint consemnarea de date despre acte si Iapte juridice, cu un
mijloc adecvat pe un suport material.
T nscrisul autentic
Potrivit art. 1171 din Codul civil, actul autentic este acela ce s-a Icut, cu
solemnitile cerute de lege, de un Iuncionar public care are dreptul de a Iunciona n locul
unde actul s-a Icut.
T nscrisul sub semntura privat
Poate Ii scris de mn, n totalitate, de una sau alta dintre pri, ori parial de
una dintre pri si parial de cealalt parte, sau de ctre un ter. Acest nscris si are puterea
probant n semntura prilor care si exprim astIel voina.
T alte nscrisuri
Sunt cele care, pentru a Ii considerate probe, nu necesit a Ii semnate, Iiind
denumite si nscrisuri nesemnate. Exemple de astIel de ncrisuri sunt : registrele comerciale,
registrele, crile si hrtiile domestice meniunile Icute de creditor pe titlul de crean,
scrisorile si telegramele.
2.2.3.2. Mrturia (proba testimonial)
a. Noiunea de martor si de mrturie
b. Trsturile caracteristice ale mr-turiei
c. Condiiile de admisibilitate ale probei testimoniale
Martorul este persoana strin de proces ce are cunostine proprii despre Iapte
care sunt concludente n rezolvarea pricinii. Mrturia este relatarea oral Icut de o persoan
n Ia instanei de judecat, cu privire la acte sau Iapte litigioase svrsite n trecut, despre
care are cunostin personal. Este reglementat de art. 1191-1192 din Codul civil.
2.2.2.3. Mrturisirea (recunoasterea)
a. Noiunea de mrturisire si natura juridic a acesteia
b. Caracterele mrturisirii si consecinele lor juridice
c. Domeniul de aplicare al mrtu-risirii
d. Felurile mrturisirii
e. Puterea doveditoare a mrturisirii
f. Interogatoriul
7
Mrturisirea este recunoasterea de ctre o persoan a unui act sau Iapt pe care
o alt persoan si ntemeiaz o pretenie sau o aprare si care este de natur s produc
consecine juridice mpotriva autorului ei. Ea este admis n toate materiile cu excepia
situaiilor n care este interzis de lege, sau cnd prin admiterea mrturisirii s-ar eluda
dispoziiile legii sau s-ar pierde un drept la care nu se poate renuna sau care nu poate face
obiectul unei tranzacii.
2.2.3.4. Prezumiile
a. Noiunea
Potrivit art. 1199 din Codul civil prezumiile sunt 'consecinele pe care legea
sau magistratul le trage dintr-un fapt cunoscut la un fapt necunoscut.
b. Clasificarea
Exist prezumii legale - limitate numeric, determinate special prin de lege - si
prezumii simple (ale omului), care sunt opera judectorului si care sunt nenumrate.

Capitolul IV

Actul juridic civil

1. Noiunea si clasiIicarea actelor juridice civile

1.1. Noiunea
Actul juridic este acea maniIestare de voin a subiectelor de drept civil
exprimnd intenia de a produce eIecte juridice civile, n sensul de a naste, modiIica sau
stinge un raport juridic civil concret.
1.2. Clasificarea actelor juridice civile
1.2.1.Criterii de clasificare
Actele se clasiIic dup numrul prilor (acte unilaterale, bilaterale,
multilaterale); dup eIectul lor (constitutive, translative, declarative); dup scopul urmrit la
ncheierea lor (cu titlu oneros si cu titlu gratuit) etc.
1.2.2. Actele juridice civile
a. Acte juridice civile unilaterale, bilaterale si multilaterale
b. Acte juridice civile cu titlu oneros si acte cu titlu gratuit
c. Acte juridice civile constitutive, translative si declarative
d. Acte juridice civile de administrare si de dispoziie
e. Acte juridice civile patrimoniale si nepatrimoniale
I. Acte juridice civile consensuale, solemne si reale
g. Acte juridice civile ntre vii si pentru cauz de moarte
h. Acte juridice civile subiective si acte condiie
i. Acte juridice civile pure si simple si acte aIectate de
modaliti
j. Acte juridice civile principale si accesorii
k. Acte juridice civile cauzale si acte abstracte
l. Acte juridice civile personale si acte prin reprezentare
m. Acte juridice civile numite si acte nenumite
n. Acte juridice civile cu executare dintr-o dat si acte cu
executare succesiv
2. Condiiile actului juridic civil
2.1.Noiune si clasiIicare
Condiiile actului juridic civil sunt componente care trebuie, sau pot, s Iac
parte din structura acestuia. Acestea sunt: capacitatea de a ncheia actul juridic,
consimmntul, obiectul si cauza.
2.2.Capacitatea de a ncheia actul juridic civil
8

2.2.1. Noiune
Este aptitudinea subiectului de drept civil - persoan Iizic sau juridic - de a
deveni titular de drepturi si obligaii civile prin ncheierea de acte juridice civile.
2.2.2. Principiul capacitii
Capacitatea de a ncheia actul juridic civil constituie regula, incapacitatea fiind
excepia (expres prevzut de lege, de strict interpretare si aplicare).
2.3. Consimmntul
2.3.1. Noiune
Este hotrrea subiectului de drept civil maniIestat n exterior de a ncheia un
act juridic civil.
2.3.2. Condiiile de valabilitate a consim-mntului
Pentru a Ii valabil, consimmntul trebuie exteriorizat, s emane de la o
persoan cu discernmnt, s se Ii exprimat cu intenia de a produce eIecte juridice si s nu
Iie aIectat de vreun viciu de consimmnt.
2.3.3. Viciile de consimmnt
A. Eroarea
Falsa reprezentare a realitii la ncheierea unui act juridic civil.
B. Dolul (viclenia)
Inducerea n eroare a unei persoane folosind mijloace viclene n vederea
determinrii sale s ncheie un act juridic civil.
C. Violena
Ameninarea unei persoane cu suIerine Iizice sau morale care-i induc o
asemenea team nct o determin s ncheie un act juridic civil.
D. Leziunea
Disproporia de valoare evident ntre dou prestaii.

3. Obiectul actului juridic
3.1. Noiune
Obiectul actului juridic este conduita prilor, care se stabileste prin acel act,
reprezentnd aciunile sau inaciunile la care prile sunt ndreptite, sau la care sunt obligate.
3.2. Condiii de valabilitate
Obiectul actului juridic civil trebuie :
T s existe
T s Iie n circuitul civil
T s Iie determinat sau determinabil
T s Iie posibil
T s Iie licit si moral
4. Cauza actului juridic civil
4.1. Noiune
Este obiectivul avut n vedere la ncheierea actului juridic civil.
n structura cauzei intr dou elemente : scopul imediat (numit scopul
obligaiei) si scopul mediat (ca element abstract si invariabil).
4.2. Condiii de valabilitate
Cauza, pentru a Ii valabil, trebuie s existe, s Iie real, s Iie licit si moral.
4.3. Rolul si proba cauzei
Rolul cauzei const n importana practic a acestei condiii de Iond a actului
juridic civil. 'Cauza este prezumat pn la dovada contrarie (art.967 alin.2 din Codul
civil).
5. Forma actului juridic civil
9
5.1. Noiune
Este acea condiie care reprezint modalitatea de exteriorizare a maniIestrii
de voin Icut cu intenia de a crea, modiIica sau stinge un raport juridic civil.
5.2. Principiul consensualismului
Potrivit principiului consensualismului, simpla maniIestare de voin este
necesar si suIicient pentru ca actul s se nasc valabil din punct de vedere al Iormei.
Excepiile de la acest principiu sunt :
T forma cerut pentru valabilitatea actului juridic civil (Iorma ad validitatem);
T Iorma cerut pentru probarea actului juridic civil (Iorma ad probationem);
T Iorma cerut pentru opozabilitatea Iaa de teri
5.3. ClasiIicarea condiiilor de Iorm ale actului juridic civil
Se Iace dup consecinele juridice ale nerespectrii lor (Iorma ad validitatem,
forma ad probationem si Iorma cerut pentru opozabilitatea Ia de teri) si dup izvorul care
cere o anumit Iorm (Iorma legal si Iorma convenional).
5.3.1. Forma ad validitatem a actului juridic civil
5.3.2. Forma ad probationem a actului juridic civil
5.3.3. Forma cerut pentru opozabilitate Ia de teri a actului juridic
civil
6. Modalitile actului juridic civil
6.1. Noiune
6.2. Termenul
6.2.1. DeIiniie
Este un eveniment viitor si sigur c se va realiza, pn la care este amnat
nceperea, sau ncetarea, dup caz, a exerciiului drepturilor subiective sau a executrii
obligaiilor civile.
6.2.2. Clasificare
Dup diIerite criterii distingem ntre: termen suspensiv si extinctiv; termen
voluntar, legal si judiciar; termen cert si incert.
6.2.3. Efecte juridice
Termenul aIecteaz doar executarea actului, nu si existena sa.
6.3. Condiia
6.3.1. DeIiniie
Este un eveniment viitor si nesigur ca realizare de care depinde nasterea sau
desIiinarea actului juridic civil.
6.3.2. Clasificare
Dup criteriile stabilite n literatura juridic de specialitate, condiia este
suspensiv si rezolutorie; cauzal, mixt si protestativ; pozitiv si negativ.
6.3.3. Efecte juridice
Condiia aIecteaz nssi existena actului juridic civil si si produce eIectele
retroactiv.
6.4. Sarcina
6.4.1. DeIiniie
Este o obligaie de a da, a Iace, sau nu Iace ceva, impus de cel care dispune,
gratiIicatului prin liberaliti.
6.4.2. Clasificare
Exist sarcin n Iavoarea dispuntorului, sarcin n Iavoarea gratiIicatului si
sarcin n Iavoarea unei tere persoane.
6.4.3. Efecte juridice
Sarcina neexecutat aIecteaz doar eIicacitatea si nu valabilitatea actului
juridic civil.
7. Efectele actului juridic civil
10
7.1. Noiune
EIectele actului juridic civil sunt drepturile subiective si obligaiile civile la
care d nastere, pe care le modiIic sau stinge un asemenea act.
7.2. Principiile efectelor actului juridic civil
7.2.1. DeIiniie
Sunt reguli de drept care arat cum si Ia de cine se produc aceste eIecte.
7.2.2. Principiul Iorei obligatorii a actului juridic civil
Este regula potrivit creia actul juridic civil ncheiat n condiiile legii se
impune autorilor si, asemenea legii. Excepiile de la acest principiu sunt cazurile n care
eIectele nu se produc asa cum au dorit prile, aceste eIecte Iiind mai ntinse sau mai
restrnse, independent de voina lor sau a uneia dintre ele.
7.2.3. Principiul irevocabilitii actului juridic civil
Potrivit acestui principiu, actele juridice civile nu pot Ii revocate, prin voina
uneia dintre pri - n cazul actelor bilaterale -, si nici prin maniIestarea contrar de voin
din partea autorului actului unilateral. Excepiile de la acest principiu sunt revocarea din
cauze autorizate de lege (art. 969 alin.2 din Codul civil) - n cazul conveniilor - si cele
expres prevzute de lege, pentru actele unilaterale.
7.2.4. Principiul relativitii eIectelor actului juridic civil
Este principiul potrivit cruia actul juridic civil produce eIecte numai Ia de
autorii, sau de autorul acestuia. Excepiile de la acest principiu sunt cazurile n care actul
juridic civil ar produce eIecte si Ia de alte persoane dect prile, pentru c aceasta este
voina prilor actului.
8. Nulitatea actului juridic civil
8.1. Noiune
Este sanciunea de drept civil care nltur eIectele actului juridic contrare
scopului urmrit de dispoziiile legale ce reglementeaz condiiile pentru ncheierea sa
valabil.
8.2. ClasiIicarea, cauzelor si regimului juridic al nulitii actului juridic civil
Dup natura interesului - general sau individual - ocrotit prin norma juridic
nclcat, distingem ntre nulitate absolut si nulitate relativ. n Iuncie de ntinderea
efectelor sale, nulitatea este total sau parial. Dup modul de consacrare legislativ,
nulitatea se clasiIic n nulitate expres si nulitate virtual. Dup Ielul condiiei de
valabilitate nerespectate, nulitatea poate Ii de Iond si de Iorm.
8.3.Cauzele de nulitate
Sunt considerate cauze de nulitate absolut a actului juridic civil: nclcarea
regulilor privind capacitatea civil a persoanelor; lipsa total a consimmntului;
nevalabilitatea obiectului; nclcarea ordinii publice; Irauda legii; lipsa cauzei; cauza ilicit
sau imoral etc.
Constituie cauze de nulitate relativ viciile de consimmnt, lipsa
discernmntului n momentul ncheierii actului juridic civil, nerespectarea regulilor privind
capacitatea de exerciiu a persoanelor si nerespectarea dreptului de preemiune.
8.4. Regimul juridic al nulitii
8.4.1. Regimul juridic al nulitii absolute
Regimul juridic al nulitii absolute este exprimat n urmtoarele reguli:
a) nulitatea absolut poate Ii invocat de oricine are interes; b) aciunea n nulitate absolut
este imprescriptibil; c) nulitatea absolut nu poate Ii acoperit prin conIirmare;

8.4.2. Regimul juridic al nulitii relative
Regimul juridic al nulitii relative este crmuit de trei reguli: a) nulitatea
relativ poate Ii invocat numai de persoana al crui interes a Iost nesocotit la ncheierea
actului juridic; b) aciunea n anulabilitate este prescriptibil; c) nulitatea relativ poate Ii
conIirmat, expres sau tacit.
11
8.5. EIectele nulitii
8.5.1. DeIiniie
Sunt consecinele juridice ale aplicrii sanciunii nulitii
8.5.2. Principiile eIectelor nulitii actului juridic civil
A. Principiul retroactivitii
Este regula potrivit creia nulitatea nu produce eIecte numai pentru viitor, ci
si pentru trecut, adic aceste eIecte urc pn la momentul ncheierii actului juridic civil.
Excepiile de la principiu sunt situaiile n care eIectele produse ntre momentul ncheierii
actului si acela al anulrii sale sunt meninute.
B. Principiul repunerii n situaia ante-rioar
Este regula de drept potrivit creia tot ceea ce s-a executat n baza unui act
anulat se restituie, astIel nct prile raportului juridic s ajung n situaia n care acel act nu
s-ar Ii ncheiat. Sunt excepii de la principiu cazurile n care prestaiile eIectuate n temeiul
actului anulat nu se supun restituirii, meninndu-se.
C. Principiul anulrii actului subsecvent ca urmare a anulrii
actului iniial.
Principiul priveste eIectele nulitii Ia de teri. Este regula de drept potrivit
creia anularea actului principal atrage anularea si a actului subsecvent. Constituie excepii
cazurile n care, desi se anuleaz si actul iniial, actul subsecvent este meninut datorit:
principiului ocrotirii bunei credine a subdobnditorului unui bun cu titlu oneros; principiului
asigurrii stabilitii circuitului civil.
D. Principiul conversiunii actului juridic civil, al validitii
aparenei n drept si al rspunderii civile delictuale
Este un principiu care nltur regula: ceea ce este nul de la nceput nu-si
produce nici un efect (quod nullum est, nullum producit efectum). Conversiunea este
nlocuirea actului nul cu un act juridic valabil. Ea are ca temei regula de interpretare stabilit
n art. 978 din Codul civil: actul se interpreteaz n sensul n care ar putea produce un eIect,
nu n acela n care nu ar produce nici unul (actus interpretandus est potius ut valeat quam ut
pereat).
Pentru a opera conversiunea, trebuie ndeplinite condiiile:
- s existe un element de diIeren ntre actul nul si actul valabil; unul dintre acte s fie anulat
eIectiv si total; actul socotit valabil s ntruneasc toate condiiile de valabilitate si aceste
condiii s se regseasc n chiar cuprinsul actului anulat; din maniIestarea de voin a prilor
s nu rezulte inadmisibilitatea conversiunii.

CAPITOLUL V

Prescripia extinctiv

1. Noiunea si eIectul prescripiei extinctive
1.1. Noiunea
Prescripia extinctiv n dreptul civil este stingerea dreptului la aciune n sens
material prin neexercitarea sa n termenul stabilit de lege.
1.2. Efectul prescripiei extinctive
Art. 1091 din Codul civil enumer prescripia printre modurile de stingere a
obligaiilor civile.
ntr-o prere majoritar a autorilor de literatur juridic, prin prescripie se
stinge doar dreptul la aciune n sens material, iar nu nsusi dreptul subiectiv. Consecinele
acestui eIect al prescripiei extinctive sunt: supravieuirea dreptului subiectiv civil, ca si a
obligaiei civile corelative si imprescriptibilitatea dreptului la aciune n sens procesual.
1.3. Drepturile subiective civile prescriptibile extinctiv
1.3.1. Criterii de determinare
12
Un prim criteriu de determinare a drepturilor subiective civile prescriptibile
extinctiv l reprezint natura drepturilor subiective civile(patrimoniale si nepatrimoniale). Al
doilea criteriu este cel al actului normativ care reglementeaz prescripia (Decretul nr.
167/1958, Codul civil sau alte acte normative).
1.3.2. Drepturile patrimoniale
A. Drepturile de crean
Conform primului criteriu, n categoria drepturilor patrimoniale, principalul
domeniu al prescripiei extinctive l Iormeaz drepturile de crean. AstIel, aciunile personale
care nsoesc drepturile de crean sunt prescriptibile. Prin excepie, aciunea n restituirea
drepturilor la Casa de Economii si Consemnaiuni si aciunea avnd ca obiect partea cuvenit
din rezerva de prime n asigurrile Iacultative de persoane nu sunt prescriptibile.
B. Drepturile reale principale
n materia drepturilor reale principale sunt imprescriptibile : aciunea n
revendicare imobiliar, aciunea n partaj, aciunea negatorie, conIesorie si aciunea n
revendicare imobiliar ntemeiat pe dreptul de proprietate public. Sunt aciuni reale
prescriptibile extinctiv: aciunea n revendicare imobiliar ntemeiat pe dreptul de proprietate
privat, aciunea conIesorie si aciunea n revendicare imobiliar n caz de avulsiune (art. 498
din Codul civil) si n cazul prevzut de art. 561 alin.1 din Codul de procedur civil.
1.3.3. Drepturile nepatrimoniale
Principiul imprescriptibilitii drepturilor nepatrimoniale este regula de drept
conIorm creia protecia acestora, prin aciunea n justiie, nu este limitat n timp. Ca
excepie, aciuni nepatrimoniale prescriptibile sunt : aciunea n anulabilitate (n nulitate
relativ), aciunea n tgada paternitii, aciunea n stabilirea paternitii, aciunea n nulitatea
relativ a cstoriei.
1.3.4. Prescripia extinctiv n situaii juridice speciale
Practica jurisdicional, n unele situaii a dat soluii neuniIorme sau care
necesit explicaii teoretice speciale pentru nelegerea modului de rezolvare a problemei
prescriptibilitii. Aceste situaii sunt : aprarea dreptului subiectiv pe calea excepiei,
aciunea n constatare, aciunile mixte, dualitatea de aciuni, aciunea n repararea unei daune
morale, aciunea n restituire ca urmare a anulrii unui act juridic civil, unele aciuni n
materie succesoral etc.

2. Termenele de prescripie extinctiv
2.1. Noiune si clasiIicare
Termenul de prescripie extinctiv este perioada de timp stabilit de lege n
care se poate exercita dreptul la aciune n sens material. Dup criteriul sIerei de aplicare,
exist termene generale si termene speciale de prescripie extinctiv. Dup izvorul normativ
al lor, exist termene instituite de Decretul nr. 167/1958 si termene instituite de alte izvoare
de drept civil.
2.2. Termenele generale ale prescripiei extinctive
2.2.1. Termenul general de prescripie de 3 ani
Termenul general de prescripie de 3 ani, aplicabil aciunilor personale care
nsoesc drepturile civile de crean este consacrat de art. 3 alin.1 din Decretul nr. 167/1958
privind prescripia extinctiv. Este un termen care si gseste aplicaie practic ori de cte ori
nu-si gseste aplicaie un termen special.
2.2.2. Termenul general de prescripie de 30 de ani
Termenul general de prescripie de 30 de ani este aplicabil aciunilor reale care
nsoesc drepturile reale principale prescriptibile extinctiv si este reglementat de art. 1890 din
Codul civil.
2.3. Termenele speciale de prescripie extinctiv
2.3.1. Termene speciale privind aciunile personale nepatrimoniale
13
Aceste termene sunt prevzute n Codul Iamiliei : termenul de 6 luni (aplicabil
aciunii n anulabilitatea cstoriei), termenul de 6 luni ( aplicabil aciunii n tgada
paternitii), termenul de un an (aplicabil aciunii n stabilirea paternitii copilului din aIara
cstoriei).
2.3.2. Termenele speciale privind aciunile personale ce au la baz
drepturi de crean
Decretul nr.167/1958 stabileste urmtoarele termene speciale de prescripie:
termenul de 2 ani, aplicabil raporturilor de asigurare; termenul de 3 ani, aplicabil sumelor
aIlate n depozit; termenul de 6 luni, aplicabil aciunii n rspundere pentru vicii ascunse Ir
viclenie; termenul de 60 de zile n care se prescrie dreptul la aciune privind sumele de bani
ncasate din vnzarea biletelor pentru spectacole.
Codul civil prevede urmtoarele termene: termenul de 6 luni (pentru dreptul de
opiune succesoral); termenul de 1 an prevzut de art. 1334; termenul de 6 luni stabilit de
art. 1903 si termenul de 1 an prevzut de art.1904.
2.3.2. Termene speciale privind unele aciuni reale
Acestea sunt: termenul de 1 an, prevzut de art. 498 din Codul civil si
termenul de 5 ani, prevzut de art. 561 din Codul de procedur civil.
3. nceputul prescripiei extinctive
3.1. Reguli privind nceputul prescripiei extinctive
3.1.1. Regula general
Regula general privind nceputul prescripiei extinctive avnd ca obiect
dreptul la aciune este : prescripia ncepe s curg de la data nasterii dreptului la aciune. Ea
este reglementat de art. 7 al Decretului nr. 167/1958 si de art. 1886 din Codul civil.
3.1.2. Reguli speciale
Decretul nr. 167/1958 instituie urmtoarele reguli speciale privind nceputul
prescripiei extinctive :
- pentru dreptul pur si simplu prescripia dreptului la aciune ncepe s curg de la data
nasterii raportului juridic (art. 7 alin.2);
- pentru dreptul aIectat de un termen suspensiv sau de o condiie suspensiv,
prescripia ncepe s curg de la data mplinirii termenului ori realizrii condiiei (art.
7 alin.3);
- pentru aciunea n rspundere pentru paguba cauzat prin Iapta ilicit si n cazurile
asimilate, prescripia ncepe s curg de la data cnd pgubitul a cunoscut sau trebuia
s cunoasc paguba si pe cel care rspunde de ea, sau de la expirarea termenului
prevzut de lege (art. 8 din Decretul nr. 167/1958 si art. 12 din Legea nr. 11/1991);
- prescripia aciunii n anulabilitate ncepe s curg n momente diIerite n Iuncie de
cauza de nulitate relativ (art. 9 din Decretul nr. 167/1958);
- prescripia dreptului la aciune privind viciile, ascunse ale unui lucru, ale unei lucrri
sau ale unei construcii ncepe s curg de la data descoperirii viciilor ns cel mai
trziu de la mplinirea termenului de garanie pentru aceste vicii (art. 11 din Decretul
nr. 167/1958).

4. Suspendarea prescripiei extinctive
4.1. Noiunea si cauzele suspendrii prescripiei extinctive
Suspendarea prescripiei extinctive este acea modiIicare a cursului acesteia n
sensul opririi, de drept, a curgerii termenului de prescripie, n perioada ct dureaz situaiile,
limitativ prevzute de lege, care l mpiedic s acioneze pe titularul dreptului la aciune.
Cauzele de suspendare sunt prevzute de art. 13 si art. 14 din Decretul
nr.167/1958 : Iora major; apartenena la Iorele armate ale Romniei puse pe picior de
rzboi; reclamaia administrativ; ntre soi n timpul cstoriei. Prescripia nu curge, de
asemenea, mpotriva celui lipsit de capacitate de exerciiu ct timp nu are reprezentant legal
si nici mpotriva celui cu capacitate restrns, ct timp nu are cine s-i ncuviineze actele ;
14
ct timp socotelile nu au Iost date si aprobate ntre prini sau tutori si cei ce se aIl sub
ocrotirea lor.
4.2. EIectele suspendrii prescripiei extinctive
4.2.1. Efectul general
Efectele generale ale suspendrii sunt urmtoarele: pentru perioada anterioar
cauzei, suspendarea nu produce nici un efect juridic, deoarece timpul scurs ntre nceputul
prescripiei si data suspendrii intr n calculul termenului de prescripie; pe durata cauzei de
suspendare eIectul const n oprirea curgerii prescripiei; ulterior cauzei de suspendare eIectul
const n reluarea cursului prescripiei din momentul n care el a Iost oprit.
4.2.2. Efectul special
EIectul special al suspendrii const n prorogarea momentului mplinirii
termenului de prescripie existent, astIel nct ntre momentul ncetrii cauzei de suspendare
si momentul mplinirii termenului de prescripie s se asigure 6 luni, ori 1 lun, dup cum
termenul de prescripie aplicabil este mai mare sau mai mic de 6 luni.
5. ntreruperea prescripiei extinctive
5.1. Noiunea si cauzele ntreruperii prescripiei extinctive
ntreruperea prescripiei extinctive este acea modiIicare a cursului acesteia, n
sensul nlturrii prescripiei scurse nainte de a se ivi cauza de ntrerupere si nceperea unei
alte prescripii extinctive.
Cauzele ntreruperii sunt: recunoasterea dreptului a crui aciune se prescrie
de cel n Iolosul cruia curge prescripia; introducerea unei cereri de chemare n judecat
chiar dac cererea a Iost introdus la o instan necompetent; printr-un act nceptor de
executare.
5.2. EIectele ntreruperii prescripiei extinctive
Potrivit art. 17 din Decretul nr. 167/1958, ntreruperea prescripiei produce
dou eIecte :
T anterior datei ntreruperii, prescripia este stears, nlturat, ca si cum n-ar fi curs;
T posterior ntreruperii, eIectul const n nceperea altei prescripii, un nou termen de
prescripie ncepnd s curg.
6. Repunerea n termenul de prescripie
6.1. Noiune
Repunerea n termen este beneficiul prevzut de lege n Iavoarea titularului
dreptului la aciune, care, din motive bine ntemeiate, nu a putut Iormula aciunea n justiie
n cadrul termenului de prescripie, astIel c instana de judecat este n drept s soluioneze
n fond pricina, desi cererea de chemare n judecat a Iost introdus dup mplinirea
termenului de prescripie.
6.2. Cauzele, termenul si eIectul repunerii n termenul de prescripie extinctiv
Jurisprudena a considerat cauze care justiIic repunerea n termen : existena
unor mprejurri speciale n care s-a gsit mostenitorul, ce l-au mpiedicat s aIle despre
deschiderea unei mosteniri; spitalizarea ndelungat ori repetat; prsirea minorului;
recunoasterea unor Iapte, stabilite de organele de urmrire penal numai dup mplinirea
termenului de prescripie.
Termenul de repunere n termenul de prescripie are durata de o lun si ncepe
sa curg de la data ncetrii cauzei care justiIic depsirea termenului de prescripie.
Efectul repunerii n termenul de prescripie este c, desi termenul de
prescripie a expirat, prescripia nu s-a mplinit. Acest eIect permite organului de jurisdicie s
treac la judecata n Iond a cauzei.
7. Calculul prescripiei extinctive
7.1. DeIiniie
Prin calculul prescripiei extinctive se nelege stabilirea momentului n care
expir termenul de prescripie.
15
7.2. Regulile de calcul al termenelor de prescripie
Calculul termenului de prescripie, stabilit pe ani si pe luni se face, potrivit
Codului de procedur civil, astIel: termenul se va mplini n ziua corespunztoare din
ultimul an ori ultima lun ; dac ultima lun nu are o zi corespunztoare, termenul se
socoteste mplinit n ultima zi a acestei luni.
Calculul termenului de prescripie pe zile potrivit Codului civil se face astfel:
ziua n cursul cruia prescripia ncepe nu intr n calcul, iar prescripia se consider mplinit
numai dup mplinirea celei din urm zi a termenului deIinit prin lege.

Titlul II
Persoanele

Capitolul I

Noiuni generale
Subiectele dreptului civil, sunt oamenii, persoanele cu vocaie de a avea
drepturi si obligaii care particip, n mod individual sau n Iorme organizate, la raporturi
juridice. Atributul de subiect al dreptului civil aparinnd persoanelor Iizice si juridice se
exprim prin capacitatea civil.

Capitolul II

Persoana fizic

1. Capacitatea de Iolosin a persoanei Iizice
1.1. Noiune si caractere juridice
Capacitatea de Iolosin a persoanelor Iizice este acea component a
capacitii civile care exprim posibilitatea omului de a avea drepturi si obligaii civile.
Caracterele juridice ale capacitii de Iolosin a persoanei Iizice: sunt
legalitatea, generalitatea, inalienabilitatea intangibilitatea, egalitatea si universalitatea. Aceste
caractere rezult din prevederile Decretului nr. 31/1954, ale Conveniei internaionale privind
drepturile copilului, si ale Conveniei europene pentru aprarea drepturilor omului si a
libertilor Iundamentale.
1.2. nceputul capacitii de Iolosin a persoanei Iizice
Regula privind nceputul capacitii de Iolosin, de la nasterea persoanei, este
stabilit de art. 7 alin. 1 din Decretul nr. 31/1954. Exist si o excepie prevzut de acelasi act
normativ: 'Drepturile copilului sunt recunoscute de la concepie numai dac se naste viu.
Pentru ca aceast excepie (capacitatea de Iolosin anticipat) s Iie aplicat, trebuie ntrunite
cumulativ dou condiii: copilul conceput s dobndeasc numai drepturi si copilul conceput
s se nasc viu.
1.3. Coninutul capacitii de Iolosin a persoanei fizice
1.3.1. Noiunea, regulile si criteriile de determinare
n coninutul capacitii de Iolosin sunt cuprinse toate drepturile si obligaiile
prevzute de legislaia n vigoare. Acest coninut se determin dup anumite reguli, printre
care: se stabileste prin raportarea la sistemul legislativ al unui anumit stat la un moment dat;
limitele coninutului capacitii de Iolosin se aIl n ngrdirile stabilite de legislaia unui
anumit stat la un moment dat; se stabileste prin raportarea la izvoarele specifice dreptului
civil, etc.
Criteriile de determinare a coninutului capacitii de Iolosina a persoanei
Iizice sunt: natura drepturilor civile si sursa legislativ a drepturilor si obligaiilor civile.
1.3.2. ngrdirile capacitii de Iolosin a persoanei fizice
A. ngrdiri - sanciune
16
Pot avea caracter de pedeaps penal sau caracter de sanciune civil.
a) Din categoria ngrdirilor cu caracter de pedeaps penal Iac parte
pedeapsa complementar a interzicerii unor drepturi si pedeapsa
accesorie a interzicerii unor drepturi prevzute de art. 53, 64, 71 din
Codul penal.
Deosebirea ntre cele dou categorii de ngrdiri: sanciunea const n aceea c
pedeapsa complementar opereaz ca eIect al hotrrii judectoresti, n timp ce pedeapsa
accesorie opereaz de drept (conform art. 71 alin.2 din Codul penal).
b) n categoria sanciunilor civile, Codul Iamiliei reglementeaz decderea din
drepturile printesti (art. 109, 112), Legea nr. 47/1993 prevede msura delegrii exerciiului
drepturilor printesti, iar Codul civil, n materie succesoral reglementeaz nedemnitatea
succesoral, acceptarea Iorat a mostenirii si decderea din beneIiciul de inventar.
B. ngrdiri avnd caracter de msur de protecie
ngrdirile cu caracter de msur de protecie, n dreptul civil, se reIer la
incapacitatea privind anumite categorii de persoane Iizice aIlate n situaii speciale si sunt
prevzute de Constituie, Codul civil si Codul Iamiliei.
1.4. ncetarea capacitii de Iolosin a persoanei Iizice
Potrivit Decretului nr. 31/1954, capacitatea de Iolosin ncepe la nasterea
persoanei si nceteaz o dat cu moartea acesteia. Dovada datei morii (data ncetrii
capacitii de Iolosin) se Iace cu certiIicatul de deces eliberat n baza actului de deces, act de
stare civil.
1.4.1. Declararea judectoreasc a morii
Declararea judectoreasc a morii, reglementat de Decretul nr. 31/1954,
poate Ii, sau nu, precedat de declararea judectoreasc a dispariiei si se explic prin nevoia
resimit de societate de a Ii clariIicat situaia persoanei disprute, despre care nu se stie dac
mai este sau nu n via.
1.4.1.1. Declararea judectoreasc a dispariiei
Declararea judectoreasc a dispariiei poate Ii cerut n condiiile art. 16 din
Decretul nr. 31/1954 atunci cnd absena de la domiciliu are o durat minim de un an si
cnd aceasta naste incertitudini Ia de existena n via a persoanei n cauz.
Procedura declarrii dispariiei este reglementat de Decretul nr. 32/1954 prin
art. 36-39, Iiind structurat pe patru etape: introducerea cererii, etapa prealabil judecii,
judecarea cererii si etapa ulterioar judecii.
1.4.1.2. Declararea judectoreasc a morii precedat de
declararea judectoreasc a dispariiei
1.4.1.3. Declararea judectoreasc a morii neprecedat de
declararea judectoreasc a dispariiei
1.4.2. Comorienii
Comorienii sunt persoane cu vocaie succesoral reciproc, care au decedat n
aceeasi mprejurare, Ir posibilitatea de a se putea determina dac una a supravieuit alteia
(prezumia de moarte simultan - art. 21 din Decretul nr. 31/1954).
2. Capacitatea de exerciiu a persoanei Iizice
2.1. Noiune si caractere juridice
Capacitatea de exerciiu a persoanei Iizice este componenta capacitii civile
care exprim aptitudinea omului de a dobndi si exercita drepturi civile si de a-si asuma si de
a exercita obligaii civile, prin ncheierea de acte juridice civile.
Caracterele juridice ale capacitii de exerciiu sunt : legalitatea (capacitatea de
exerciiu are unicul izvor n lege); generalitatea (este o aptitudine general si abstract);
inalienabilitatea (nu poate Iorma obiectul unei tranzacii); intangibilitatea (nimeni nu poate Ii
lipsit de aceast capacitate); egalitatea (sexul, rasa, naionalitatea sau gradul de cultur au
inIluent asupra capacitii de exerciiu).
17
2.2. mprejurri ale capacitii de exerciiu a persoanei Iizice
2.2.1. Lipsa capacitii de exerciiu
a. Categoriile de persoane fizice lipsite de capacitate de
exerciiu
Nu au capacitate de exerciiu : minorul care nu a mplinit 14 ani si persoanele
puse sub interdicie (art. 11 din Decretul nr. 31/1954).
b. Reprezentarea legal a persoanelor Iizice lipsite de capacitate
de exerciiu
Reprezentarea legal a minorului n vrst de 14 ani este asigurat de prinii
acestuia. Dac acestea nu sunt n via sau n msur s-si exercite drepturile printesti, se
instituie curatela asupra minorului.
c. Acte juridice permise celui lipsit de capacitate de exerciiu
Incapabilii nu au puterea de a ncheia direct si personal acte juridice civile,
acest principiu fiind conceput de legiuitor ca o msur de protecie a intereselor legitime ale
persoanelor lipsite de discernmnt. Totusi, incapabilii pot Iace acte de conservare (cele care
urmresc ocrotirea si pstrarea dreptului pentru a se evita pierderea lui) si acte mrunte,
zilnice.
d. ncetarea strii juridice a lipsei capacitii de exerciiu a
persoanei fizice
mprejurrile care determin ncetarea incapacitii de exerciiu a minorului
care nu a mplinit 14 ani sunt: mplinirea vrstei de 14 ani si moartea Iizic constatat sau
declarat judectoreste. Incapacitatea interzisului judectoresc nceteaz n urmtoarele
condiii : ridicarea interdiciei judectoreasc, ca urmare a ncetrii cauzelor care au legitimat-
o; moartea Iizic constatat sau judectoreste declarat.
2.2.2. Capacitatea de exerciiu restrns
a. Noiunea capacitii de exerciiu restrnse
Capacitatea de exerciiu restrns este aptitudinea minorului, de vrst, ntre
14 si 18 ani, de a dobndi si exercita drepturi civile si de a-si asuma si executa obligaii civile
prin ncheierea, personal, a anumitor acte juridice civile (reglementate n art. 9 din Decretul
nr. 31/1954). Minorul ncheie acte cu ncuviinarea prealabil a prinilor sau tutorelui. Fr
aceast ncuviinare, el poate Iace depuneri la 'casele de pstrare de stat si s dispun de
aceste depuneri.
b. nceputul capacitii de exerciiu restrnse
Dobndirea capacitii de exerciiu restrnse are loc prin mplinirea de ctre
minor a vrstei de 14 ani (vrst mplinit eIectiv - an, lun, zi).
c. Coninutul capacitii de exerciiu restrnse
Determinarea coninutului capacitii de exerciiu restrnse se Iace pe baza
clasiIicrii actelor juridice civile, prin raportarea lor la minorul cu vrst ntre 14-18 ani.
Astfel, actele juridice pe care minorul cu vrsta ntre 14-18 ani le poate ncheia valabil,
personal si singur, Ir vreo ncuviinare sunt: actele de conservare si cele mrunte,
testamentul (minorul n vrst de 16 ani dispune de din ceea ce putea dispune ca major),
acte de administrare, si altele.
Actele juridice pe care minorul (14-18 ani) le poate ncheia valabil numai cu
ncuviinarea prealabil a ocrotitorilor legali sunt actele de administrare privind Iie un bun,
Iie patrimoniul su.
Actele juridice pe care minorul le poate ncheia personal, condiionat de dubla
ncuviinare a ocrotitorului legal si autoritatea tutelar, sunt actele de dispoziie.
Actele juridice interzise minorului sunt donaiile si actele prin care se
garanteaz obligaia altuia.
d. ncetarea capacitii de exerciiu restrnse
Capacitatea de exerciiu nceteaz: la data cnd persoana mplineste 18 ani;
prin cstoria minorei de 16 ani; prin punerea sub interdicie judectoreasc a persoanei cu
18
capacitate de exerciiu restrns; n cazul morii Iizic constatate si a celei judectoreste
declarate a persoanei care avea capacitatea de exerciiu restrns.
2.2.3. Capacitatea de exerciiu deplin a persoanei Iizice
a. Noiuni generale
Capacitatea de exerciiu deplin reprezint aptitudinea omului de a dobndi si
exercita drepturile civile si de a-si asuma obligaiile civile prin ncheierea - personal si singur
- a tuturor actelor juridice civile.
b. nceputul capacitii de exerciiu depline
Dobndirea capacitii depline de exerciiu are loc: la mplinirea vrstei de 18
ani si prin eIectul ncheierii cstoriei de ctre Iemeie, nainte de a avea vrsta de 18 ani.
c. Coninutul capacitii de exerciiu depline
Persoana cu deplin capacitate de exerciiu poate ncheia singur - Ir
reprezentant legal si Ir ncuviinarea prealabil din partea vreunui ocrotitor legal - orice act
juridic civil. n aIar de actele strict personale, persoana Iizic cu capacitate deplin de
exerciiu poate ncheia acte juridice si prin reprezentantul su convenional.
d. ncetarea capacitii de exerciiu depline
Capacitatea de exerciiu deplin nceteaz prin eIectul morii Iizic constatate
sau al celei judectoreste declarate, prin punerea sub interdicie judectoreasc si prin
desIiinarea cstoriei (ca eIect al anulrii sau nulitii ei) mai nainte ca Iemeia s Ii mplinit
18 ani.

2.2.4. Sanciunea nerespectrii regulilor capacitii de exerciiu
Nerespectarea dispoziiilor ce reglementeaz materia incapacitii de exerciiu
atrage diIerite consecine : consecine penale, dac nu s-a respectat caracterul intangibil ori
cel de egalitate a capacitii de exerciiu; nulitatea relativ, sanciune speciIic n domeniul
capacitii de exerciiu, n cazul actelor juridice ncheiate cu nclcarea normelor legale
incidente.
3. Ocrotirea persoanei fizice
3.1. Noiuni generale
Sistemul mijloacelor juridice de ocrotire a omului cuprinde reglementri
proprii Iiecrei ramuri de drept printr-o multitudine de acte normative : Codul familiei, Codul
civil, Codul de procedur civil, Codul comercial, Codul penal, Codul de procedur penal,
Codul muncii, Decretul nr. 31/1954, Decretul nr. 32/1954 si altele.
3.2. Ocrotirea minorului
3.2.1. Ocrotirea printeasc
a. Noiune
Ocrotirea printeasc este mijlocul juridic comun prin care drepturile si
obligaiile cu privire la persoana si bunurile minorului se exercit si se execut de ctre
prinii si Iiresti sau adoptivi.
b. Durata ocrotirii printesti
Persoana Iizic beneIiciaz de ocrotire printeasc pe toat durata minoritii
sale.
c. Principiile ocrotirii printesti
Acestea rezult din Constituie, Codul Iamiliei si din Convenia cu privire la
drepturile copilului, ratiIicat prin Legea nr. 18/1990, Iiind urmtoarele :
T Drepturile printesti se exercit n interesul minorului.
T Prinii sunt egali n drepturi si obligaii n exercitarea si ndeplinirea
acestora Ia de copii lor minori.
T Prinii sunt egali n drepturi si obligaii n exercitarea si ndeplinirea
acestora Ia de copiii lor minori indiIerent dac ei sunt din cstorie sau
din aIara cstoriei sau din adopie.
19
T Separarea patrimonial dintre prini si copiii;
T Exercitarea ocrotirii printesti este supus supravegherii si controlului
statului.
a. Modalitile de exercitare a ocrotirii printesti
Regula o constituie exercitarea ocrotirii printesti de ctre ambii prini (art.
98 alin.1 din Codul Iamiliei). Excepia const n exercitarea drepturilor printesti de un singur
printe, atunci cnd cellalt este mort, deczut din drepturile printesti, sau pus sub
interdicie, sau n neputin de a-si maniIesta voina.
b. Rspunderea pentru nendeplinirea ndatoririlor printesti
Neexercitarea sau exercitarea necorespunztoare a drepturilor, precum si
nendeplinirea sau ndeplinirea necorespunztoare a ndatoririlor printesti, atrage
rspunderea prinilor, att n planul ocrotirii persoanei minorului, ct si n al ocrotirii
patrimoniului acestuia. Rspunderea prinilor poate Ii de natur penal, contravenional,
civil sau de dreptul Iamiliei.
3.2.2. Tutela minorului
a. Noiune, caractere si principii
Tutela este mijlocul juridic de ocrotire a minorului lipsit de ocrotire
printeasc. AltIel spus, este o sarcin prevzut de lege, obligatorie, gratuit si personal, n
virtutea creia o persoan, numit tutore, exercit drepturi si ndatoriri printesti Ia de un
copil minor ai crui prini sunt decedai, necunoscui sau aIlai n imposibilitate de a-si
ndeplini obligaiile de printe.
Potrivit Codului Familiei, tutela este guvernat de urmtoarele principii:
exercitarea tutelei exclusiv n interesul minorului (art. 114 din Codul Familiei); exercitarea
tutelei sub controlul statului; independena patrimonial dintre minor si tutore (art. 125 din
Codul Familiei).
b. Deschiderea tutelei minorului
Deschiderea tutelei se dispune cnd un minor este lipsit de ocrotire printeasc
(ambii prini sunt disprui, decedai, necunoscui, deczui din drepturile printesti, sau pusi
sub interdicie, sau se aIl n imposibilitate permanent de a-si exercita drepturile si de a-si
ndeplini ndatoririle printesti).
Tutela se deschide, de asemenea, cnd nIierea unui minor este desIcut, n
condiiile legii, iar instana apreciaz c nu este oportun ca Iostul nIiat - nc minor - s se
rentoarc la prinii lui Iiresti.
c. Capacitatea de a fi tutore
n principiu, poate fi numit tutore orice persoan major care se bucur de
capacitate deplin de exerciiu. Totusi, anumite categorii de persoane nu pot Ii numite tutore :
minorul sau cel pus sub interdicie judectoreasc; cel deczut din drepturile printesti sau
cel declarat incapabil de a fi tutore; cel care, din cauza intereselor potrivnice celor ale
minorului, nu ar putea ndeplini sarcina tutelei etc.
d. Atribuiile tutorelui cu privire la persoana si bunurile
minorului
Atribuiile tutorelui cu privire la persoana minorului constau n exercitarea, n
interesul minorului, a drepturilor si ndatoririlor printesti. Atribuiile tutorelui cu privire la
bunurile minorului diIer dup cum minorul are vrsta sub 14 ani, sau, dimpotriv, minorul
are vrsta ntre 14-18 ani.
e. Reprezentarea legal a minorului de ctre tutore
Tutorele are obligaia de a administra bunurile minorului si de a-l reprezenta n
acte civile, ns numai pn la data la care acesta mplineste vrsta de 14 ani.
Actele juridice pe care tutorele le poate ncheia singur, n numele si pe
socoteala minorului sunt: actele de conservare a patrimoniului si actele de administrare a
patrimoniului.
20
Actele juridice care pot Ii ncheiate de tutore numai cu ncuviinarea
prealabil a autoritii tutelare : sunt actele de dispoziie juridic (nstrinarea, constituirea
unor drepturi reale principale sau accesorii etc.).
f. ncuviinarea prealabil, de ctre tutore, a actelor juridice
ncheiate de ctre minorul avnd capacitate de exerciiu
restrns
Tutorele minorului cu capacitate restrns de exerciiu are dreptul de a
ncuviina ca acesta s ncheie actele pe care tutorele minorului lipsit de capacitatea de
exerciiu le-ar fi putut ncheia singur, prin reprezentare.
g. ncetarea Iunciei tutorelui. ncetarea tutelei. Rspunderea
tutorelui
ncetarea Iunciei tutorelui intervine pentru cauze legate de persoana tutorelui :
decesul tutorelui; nlocuirea tutorelui la cererea sa; numirea unui alt tutore n cazul n care
minorul cu capacitate de exerciiu restrns este pus sub interdicie si ndeprtarea de la tutel
(art. 117 din Codul Familiei).
ncetarea tutelei intervine cnd dispare cauza care a impus instituirea ei : tutela
nceteaz cnd minorul pus sub interdicie dobndeste deplin capacitate de exerciiu; cnd
cel puin unul dintre prinii minorului redobndeste capacitatea sau posibilitatea de a exercita
el nsusi ocrotirea minorului; cnd moare minorul.
Rspunderea tutorelui pentru nendeplinirea sau ndeplinirea
necorespunztoare a sarcinilor sale poate Ii de natur civil (patrimonial si nepatrimonial)
sau penal.
3.2.3. Curatela minorului
a. Noiune
Curatela minorului este un mijloc juridic temporar si subsidiar de ocrotire a
minorului. Este o tutel provizorie. Curatela se instituie de autoritatea tutelar de la
domiciliul minorului, Iie din oIiciu, Iie la cererea oricrei persoane din cele prevzute de art.
115 din Codul familie.
b. Cazurile de instituire a curatelei minorului
Codul Iamiliei stabileste urmtoarele situaii care necesit instituirea curatelei
: cnd apare o contrarietate de interese ntre minor si printele sau tutorele su; cnd
nceteaz sarcina unui tutore pn la numirea si intrarea n Iuncie a altui tutore; n cazul unui
minor cu capacitate de exerciiu restrns pus sub interdicie, pn la numirea unui tutore al
interzisului; cnd printele sau tutorele este mpiedicat vremelnic s-si exercite drepturile si
ndatoririle Ia de persoana sau bunurile minorului, din cauz de boal sau din alte motive.
3.3. Ocrotirea bolnavului psihic prin interdicia judectoreasc
Ocrotirea bolnavilor psihici este reglementat de Codul Iamiliei si de Decretul
nr. 32/1954.
3.3.1. Noiunea interdiciei judectoresti
Interdicia judectoreasc este ansamblul msurilor care se pot lua, n
condiiile expres prevzute de lege, pentru ocrotirea persoanelor lipsite de discernmnt din
cauza alienaiei sau debilitii mintale de care suIer.
3.3.2. Condiiile punerii sub interdicie judectoreasc
A. Condiia de Iond, esenial pentru a se putea pronuna interdicia
judectoreasc asupra unei persoane, este ca aceasta s nu aib discernmntul necesar
pentru a se ngriji de interesele sale din cauza alienaiei sau debilitii mintale.
B. Condiiile de Iorm ale punerii sub interdicie reprezint procedura
judiciar prin care se instituie aceast categorie de ocrotire a persoanei Iizice, pentru c
nimeni nu poate Ii pus sub interdicie dect printr-o hotrre judectoreasc rmas
deIinitiv.
4. ncetarea interdiciei judectoresti
21
ncetarea interdiciei judectoresti se produce, fie prin moartea interzisului, fie
prin ridicarea interdiciei pronunat prin hotrre judectoreasc (cu o procedur
asemntoare celei de punere sub interdicie) atunci cnd au ncetat cauzele care au
determinat instituirea ei.
5. Efectele punerii sub interdicie judectoreasc
Hotrrea produce dou eIecte asupra persoanei n cauz: A) Lipsirea
interzisului de capacitate de exerciiu de la data cnd hotrrea judectoreasc a rmas
deIinitiv. B) Instituirea tutelei interzisului, msur care urmreste s-l ocroteasc si s
asigure reprezentarea acestuia la ncheierea actelor juridice.
3.3.3. Tratamentul medical obligatoriu al bolnavilor psihici
periculosi
Asistena bolnavilor psihici periculosi, sub Iorma tratamentului medical
obligatoriu, este reglementat de Decretul nr. 313/1980. Tratamentul medical obligatoriu se
deosebeste de interdicia judectoreasc prin aceea c este o msur administrativ pe care o
hotrste autoritatea medical si nu are eIect asupra capacitii civile a persoanei creia i se
aplic.
3.4. Ocrotirea persoanei Iizice prin curatel
3.4.1. Noiune si clasiIicare
Curatela propriu-zis (curatela capabilului) se instituie cu scopul de a ocroti
persoana cu capacitate de exerciiu deplin, care temporar, nu poate singur s-si administreze
patrimoniul, sau s-si ngrijeasc de interese.
Curatela special (curatela incapabilului) se instituie, n beneIiciul unor
persoane lipsite de capacitate de exerciiu sau avnd capacitate de exerciiu restrns, care nu
au tutore sau al cror tutore nu este n msur s-si ndeplineasc sarcina. Acest Iel de
curatel reprezint o tutel provizorie.
3.4.2. Instituirea, coninutul si ncetarea curatelei
Instituirea curatelei se face la cererea celui care urmreste a Ii reprezentat, a
soului su, a rudelor, a celor artai la art. 115 din Codul Iamiliei, a tutorelui si, din oficiu, de
autoritatea tutelar.
Coninutul curatelei este identic cu cel al reprezentrii. AstIel, puterile
curatorului vor Ii numai cele ncredinate de ctre cel reprezentat, iar n caz de imposibilitate
a acestuia, cele determinate de autoritatea tutelar care l-a numit; autoritatea tutelar poate da
instruciuni curatorului n locul celui reprezentat, cnd acesta nu este n msur s o Iac.
ncetarea curatelei priveste att ncetarea Iunciei curatorului (prin nlocuirea
sa la cerere, dup 3 ani de la numire, sau prin consimmntul reprezentatului), ct si
ncetarea curatelei nssi (prin ridicarea ei, la ncetarea cauzelor care au determinat instituirea
acesteia de ctre autoritatea tutelar, la cererea curatorului, a celui reprezentat sau n urma
decesului persoanei ocrotite).
4. Identificarea persoanei fizice
4.1. Noiune
Prin identiIicarea persoanei Iizice se nelege individualizarea omului n
raporturile juridice civile.
4.2. Mijloacele de identificare a persoanei fizice
Mijloacele de identificare a persoanei fizice - drepturi personale
nepatrimoniale - prevzute de normele dreptului civil sunt : numele , domiciliul si starea
civil.
4.2.1. Numele
A. Noiune si caractere juridice
Numele este atributul de identificare a persoanei fizice, reprezentnd dreptul
Iiinei umane de a Ii individualizat n societate si n Iamilie, potrivit legii, prin anumite
cuvinte cu acest neles. Caracterele juridice ale numelui ca drept personal nepatrimonial
22
sunt: legalitatea, generalitatea, egalitatea, individualitatea, imprescriptibilitatea,
intangibilitatea, personalitatea, universalitatea, unitatea si opozabilitatea erga omnes.
B. Numele de familie
Exist trei cazuri de stabilire a numelui de Iamilie al copilului, dup situaia
juridic a acestuia la nasterea sa: copilul din cstorie (primeste numele de Iamilie comun al
prinilor, sau numele unuia dintre prini, sau numele de Iamilie al prinilor reunite),
copilul din aIara cstoriei (dac i s-a stabilit Iiliaia numai Ia de un printe va purta numele
acestuia, iar dac ambii l-au recunoscut, numele de Iamilie al unuia din prini sau numele
prinilor reunite) si numele de Iamilie al copilului gsit cu prini necunoscui (numele de
familie se stabileste prin decizia organului local al administraiei publice).
a. Modificarea numelui de familie
ModiIicrile numelui de Iamilie sunt determinate de Iiliaie, adopie si
cstorie.
Schimbrile n ceea ce priveste Iiliaia intervin n patru ipoteze : Iiliaia
copilului gsit, nscut din prini necunoscui; stabilirea Iiliaiei copilului din aIara cstoriei
si Ia de cellalt printe; tgduirea paternitii copilului din cstorie; contestarea sau
anularea recunoasterii de Iiliaie.
Modificarea numelui de Iamilie ca urmare a adopiei are n vedere trei ipoteze
: ncuviinarea, desIacerea si anularea adopiei. ModiIicarea numelui de Iamilie ca urmare a
cstoriei poate interveni n urmtoarele ipoteze : ncheierea cstoriei, divorul si nulitatea
cstoriei.


b. Schimbarea numelui de familie
Schimbarea numelui de Iamilie se Iace pe cale administrativ n condiiile
prevzute de Decretul nr. 975/1968 cu privire la nume. Prin schimbarea numelui de Iamilie se
nelege substituirea oIicial si la cerere, a unui nume de familie cu alt nume de familie prin
decizie administrativ.
c. Retranscrierea numelui de familie
Retranscrierea numelui de Iamilie este reglementat de Decretul nr. 975/1968
si priveste persoana al crui nume de Iamilie a Iost nregistrat n actele de stare civil, tradus
n alt limb, dect cea matern, ori cu ortograIia altei limbi. Aceasta poate cere nscrierea
prin meniune, pe actele de stare civil, a numelui de Iamilie retradus sau cu ortograIia limbii
materne att la rubricile privind pe titular, ct si la cele privind pe prinii si.
C. Prenumele
a. Noiune, rol, caractere
Prenumele este acea parte a numelui - n sensul su larg - care individualizeaz
persoana Iizic n cadrul Iamiliei si o distinge n aIara acesteia de alte persoane cu acelasi
nume de familie. Caracterele juridice ale prenumelui sunt: legalitatea, generalitatea,
egalitatea, individualitatea, universalitatea, imprescriptibilitatea, intangibilitatea,
personalitatea, unitatea si opozabilitatea erga omnes.
b. Stabilirea, schimbarea si retranscrierea prenumelui
Stabilirea prenumelui se Iace la data nregistrrii nasterii pe baza declaraiei de
nastere Icute de cel care declar nasterea.
Schimbarea prenumelui se Iace pe cale administrativ. Retranscrierea se poate
cere pentru aceleasi motive si urmeaz aceeasi procedur ca si n cazul numelui.
D. Pseudonimul si porecla
Pseudonimul este un cuvnt sau grup de cuvinte alese de persoana Iizic cu
scopul de a-l individualiza n societate, cu precdere ntr-un domeniu de activitate cultural-
artistic. Porecla este numele dat unei persoane , pe lng numele propriu, n semn de cinste
sau de batjocur, n legtur cu o trstur caracteristic a aspectului su exterior, a psihicului
sau a activitii sale.
23
4.2.2. Domiciliul
A. Noiunea, importana, caracterele juridice si Ielurile
domiciliului
Domiciliul este atributul de identificare a persoanei fizice care o
individualizeaz n spaiu, prin indicarea unui loc cu acest neles juridic.
Caracterele juridice ale dreptului la domiciliu sunt unele generale (proprii
oricrui drept personal nepatrimonial) si unele speciIice: stabilitatea, unicitatea si
obligativitatea.
B. Domiciliul de drept comun
Domiciliul de drept comun este acel drept al persoanei fizice cu capacitate de
exerciiu deplin n - mod excepional si al minorului de peste 14 ani - de a se individualiza
n spaiu prin locuina sa statornic.
Schimbarea domiciliului de drept comun este un drept al persoanei fizice
circumscris principiului libertii circulaiei garantat cetenilor de Constituie prin art. 25.
C. Domiciliul legal
Domiciliul legal este domiciliul pe care legea o stabileste pentru anumite
categorii de persoane Iizice. Stabilirea domiciliului legal se Iace potrivit dispoziiilor
Decretului nr. 31/1954, Legii nr. 105/1996 si Codului Iamiliei, dup urmtoarele reguli:
T minorul are domiciliul legal la prinii si, la printele la care locuieste
statornic, la printele care l ocroteste, sau la tutore;
T interzisul judectoresc are domiciliul legal la tutore;
T persoana ocrotit prin curatel are domiciliul legal la curatorele su, dac
acesta are dreptul s-l reprezinte.
D. Domiciliul convenial
Domiciliul convenional este locuina (adresa) asupra creia se neleg prile
n vederea executrii actului juridic, soluionrii litigiului, sau comunicrii actelor de
procedur. El este reglementat de Codul civil si de Codul de procedur civil.
E. Resedina
Resedina reprezint atributul de identiIicare n spaiu a persoanei Iizice,
materializat prin indicarea unei locuine temporare. Caracterul temporar si Iacultativ al
resedinei se opune caracterelor domiciliului. Stabilirea resedinei se Iace dup cum cer
interesele persoanei Iizice, opernd principiul libertii prevzut de art. 24 alin.1 din Legea nr.
105/1996.
4.2.3. Starea civil
A. Noiunea si caracterele juridice ale strii civile
Starea civil este un mijloc juridic de individualizare a persoanei Iizice care se
materializeaz prin indicarea calitilor personale cu aceast semniIicaie. Ca totalitate de
nsusiri personale, starea civil se exprim prin urmtoarele elemente: nscut din prini
necunoscui, din cstorie, din aIara cstoriei; necstorit; divorat; recstorit; vduv; brbat
sau femeie.
Caracterele juridice ale strii civile sunt date de natura sa juridic de drept
personal nepatrimonial : inalienabilitatea, imprescriptibilitatea, personalitatea, universalitatea,
opozabilitatea erga omnes, legalitatea.
Regimul juridic al strii civile se exprim prin aciunile de stare civil,
nregistrrile de stare civil si prin proba strii civile.
B. Aciunile de stare civil
Aciunile de stare civil (aciuni de stat) sunt aciuni n justiie care au ca
obiect starea civil a persoanei Iizice.
Exist trei criterii de clasiIicare a aciunilor de stare civil, si anume: dup
obiectul sau Iinalitatea lor (aciuni n reclamaie de stat; aciuni n contestaie de stat si aciuni
n modiIicare de stat); dup persoanele ndreptite s le exercite (aciuni care pot Ii introduse
24
de orice persoan interesat; aciuni care pot Ii promovate numai de titularul strii civile, de
reprezentantul su legal ori de procuror si aciuni care pot Ii pornite numai de titularul strii
civile); dup corelaia lor cu prescripia extinctiv (aciuni imprescriptibile si aciuni
prescriptibile).
C. nregistrrile de stare civil
a. DeIiniia si Ielurile nregistrrilor de stare civil
Prin nregistrri de stare civil nelegem totalitatea operaiunilor juridice de
consemnare a actelor si Iaptelor de stare civil n registrele de stare civil, precum si a altor
elemente prevzute de lege, de ctre organele abilitate de lege.
Legea nr. 119/1996 stabileste dou categorii de nregistrri de stare civil :
nregistrri pe calea ntocmirii actelor de stare civil si nregistrri pe calea nscrierii de
meniuni pe actele de stare civil.
b. Organizarea si regulile nregis-trrilor de stare civil
Sunt competente s Iac nregistrri de stare civil : consiliile judeene si
autoritile administraiei publice locale prin oIierii de stare civil; primriile locului de
coborre sau de debarcare; comandantul navei sau aeronavei si reprezentanii diplomatici si
consulari ai Romniei.
Regulile nregistrrilor sunt:
- reguli generale: se reIer la declaraia n vederea nregistrrii de stare civil;
la reIuzul eIecturii unei nregistrri de stare civil; la anularea, rectiIicarea sau completarea
unei nregistrri de stare civil si la principiul error communis facit jus n materia
nregistrrii de stare civil.
- regulile speciale: nregistrarea nasterii; nregistrarea recunoasterii sau
hotrrii judectoresti de stabilire a Iiliaiei; nregistrarea adopiei; nregistrarea cstoriei;
nregistrarea divorului; nregistrarea schimbrii numelui pe cale administrativ; nregistrarea
decesului; nregistrarea actelor de stare civil ale cetenilor romni aIlai n strintate;
nregistrarea actelor de stare civil n caz de mobilizare, rzboi ori participarea la misiuni de
meninere a pcii, sau n scop umanitar.
D. Actele de stare civil
Prin acte de stare civil nelegem actul din registrul de stare civil n care sunt
consemnate de ctre organele cu atribuii de stare civil, n condiiile legii, elementele strii
civile a persoanei fizice .
Natura juridic a actului de stare civil apare ca avnd caracter complex, mixt
: din punct de vedere al dreptului civil, actul de stare civil este un nscris autentic care
serveste drept mijloc de identiIicare a persoanei Iizice, iar din punct de vedere al dreptului
administrativ actul de stare civil este nscrisul doveditor al actului administrativ individual
reprezentat de nregistrarea de stare civil pe care o conine.
Fora probant a actului de stare civil este similar oricrui nscris autentic,
fiind aplicabile prevederile art. 1171-1174 din Codul civil.
Actele de stare civil pot Ii reconstituite, ntocmite ulterior, anulate, rectiIicate
si completate n condiiile Decretului nr. 31/1954 si ale Legii nr. 119/1996.
E. Proba strii civile
'Starea civil se dovedeste cu actele ntocmite sau cu cele nscrise, potrivit
legii, n registrele de stare civil . CertiIicatele eliberate n temeiul registrelor de stare civil
au aceeasi putere doveditoare ca si actele ntocmite sau nscrise n registre (art. 22 din
Decretul nr. 31/1954).
Certificatele de stare civil sunt de dou Ieluri : originale si duplicate, ntre ele
neexistnd diIerene din punct de vedere al Iorei probante, ci numai din punct de vedere al
Iormalitilor necesare ntocmirii si eliberrii lor.
Starea civil se va putea dovedi, naintea instanei judectoresti prin orice
mijloc de prob admis de lege n condiiile prevzute de art. 24 literele a) - d) din Decretul
nr. 31/1954.
25

Capitolul III

Persoana juridic

1. Noiunea, clasiIicarea si elementele constitutive ale persoanei juridice
1.1. Noiunea persoanei juridice
Persoana juridic este subiectul colectiv de drept, reprezentat de un colectiv
de oameni constituit n condiiile legii, care este titular de drepturi subiective si obligaii
civile.
1.2. Clasificarea persoanelor juridice
ClasiIicarea persoanelor juridice se Iace dup mai multe criterii : dup Iorma
dreptului de proprietate care este la originea patrimoniului; dup naionalitate; dup sediul
lor; dup legtura dintre ele; dup regimul juridic ce li se aplic si dup esena scopului lor.
1.3. Elementele constitutive ale persoanei juridice
Din coninutul textului art. 26 lit. e) din Decretul nr. 31/1954 rezult
urmtoarele elemente constitutive: organizarea de sine stttoare, patrimoniu si scop propriu.
2. nIiinarea persoanei juridice
2.1. Noiunea si reglementarea nIiinrii persoanei juridice
nIiinarea persoanei juridice este crearea, n condiiile prevzute de lege, a
unui subiect colectiv de drept civil. Reglementarea nIiinrii persoanei juridice s-a fcut prin
norme generale (Decretul nr. 31/1954) si prin norme speciale (care privesc diIeritele categorii
de subiecte colective de drept civil).
2.2. Modurile de nIiinare a persoanei juridice
A. Actul de dispoziie al organului de stat competent
Prin act de dispoziie al organului de stat competent prin care se nIiineaz
persoana juridic nelegem legile adoptate de Parlament, hotrrile Guvernului si hotrrile
consiliului judeean sau local.
B. Actul de nIiinare recunoscut
Prin 'act de nIiinare recunoscut nelegem nIiinarea unei persoane juridice
cooperatiste pe baza unui act de constituire aprobat de adunarea general, conIerin sau
congres si a unui statut, acte supuse recunoasterii, prin veriIicarea legalitii .
C. Actul de nIiinare autorizat
nIiinarea persoanei juridice printr-un astfel de act are n vedere, potrivit
Decretului nr. 31/1954, organizaiile obstesti (sindicate, uniunile de scriitori, artisti, sau
compozitori, asociaiile cu scop nepatrimonial), precum si instituiile si ntreprinderile lor
anexe. Prin actul de nIiinare autorizat nelegem nIiinarea unei persoane juridice pe baza
unui act de constituire ncheiat n Iorm autentic si a unui statut, acte supuse autorizrii de
ctre organele puterii judectoresti sau ale puterii executive.
D. Alt mod reglementat de lege
nIiinarea printr-un alt mod reglementat de lege are n vedere statul romn
(art. 25 din Decretul nr. 31/1954), precum si misiunile diplomatice si oIiciile consulare
(Legea nr. 37/1991).
3. Capacitatea civil a persoanei juridice
3.1. Noiune
Capacitatea civil a persoane juridice reprezint aptitudinea subiectului
colectiv de drept de a avea drepturi si obligaii civile si aptitudinea de a dobndi si exercita
drepturi subiective civile de a-si asuma si ndeplini obligaiile prin ncheierea de acte
juridice civile.
3.2. Capacitatea de Iolosin a persoanei juridice
3.2.1. Noiune
26
Capacitatea de Iolosina a persoanei juridice este aptitudinea acesteia de a avea
drepturi si obligaii civile.
3.2.2. nceputul capacitii de Iolosin a persoanei juridice
Decretul nr. 31/1954, prin art. 32 si art. 33. stabileste urmtoarele reguli
generale privind nceputul capacitii de Iolosin a persoanei juridice: a) capacitatea de
Iolosina a persoanelor juridice supuse nregistrrii ncepe de la data nregistrrii;
b) capacitatea de Iolosina a celorlalte persoane juridice ncepe n Iuncie de modul de
nIiinare; de la data actului de dispoziie, de la data recunoasterii actului de nIiinar: de la
data autorizrii nIiinrii, sau de la data ndeplinirii altei cerine legale.
3.2.3. Coninutul capacitii de Iolosin a persoanei juridice
Coninutul capacitii de Iolosin reprezint aptitudinea persoanei juridice de
a avea drepturi si obligaii civile n concordan cu scopul stabilit prin lege, act de nIiinare
sau prin statut. ConIorm principiului specialitii capacitii de Iolosin a persoanei juridice,
aceasta nu poate avea dect acele drepturi si obligaii civile care sunt n concordan cu
scopul ei.
3.2.4. ncetarea capacitii de Iolosin a persoanei juridice
Capacitatea de Iolosin restrns a persoanei juridice nceteaz la data
dobndirii de ctre aceasta a capacitii de Iolosin, respectiv de la data nregistrrii
persoanei juridice, de la data nscrierii persoanei juridice, de la data nmatriculrii persoanei
juridice, de la data rmnerii deIinitive a hotrrii judectoresti de admitere a nregistrrii, etc.
Capacitatea deplin de Iolosin a persoanei juridice nceteaz la data ncetrii
existenei persoanei juridice.
4. Sanciunea nerespectrii regulilor privind capacitatea de Iolosin a persoanei juridice
Sanciunea nerespectrii regulilor privind capacitatea de Iolosin este
nulitatea absolut n urmtoarele cazuri: actul juridic s-a ncheiat n lipsa capacitii de
Iolosin a persoanei juridice; actul juridic s-a ncheiat cu nesocotirea principiului specialitii
capacitii de Iolosin a persoanei juridice.
3.3. Capacitatea de exerciiu a persoanei juridice
3.3.1. Noiunea si reglementarea legal a capacitii de exerciiu a
persoanei juridice
Capacitatea de exerciiu a persoanei juridice este aptitudinea subiectului
colectiv de drept civil de a dobndi si exercita drepturi subiective civile si de a-si asuma si
ndeplini obligaiile civile, prin ncheierea de acte juridice. Regulile generale privind
capacitatea de exerciiu a persoanei juridice sunt stabilite de Decretul nr. 31/1954.
Regulile speciale privind capacitatea de exerciiu a persoanei juridice sunt
cuprinse n acte normative privind diferitelor categorii ale acestora.
3.3.2. nceputul capacitii de exerciiu a persoanei juridice
Persoana juridic dobndeste capacitate de exerciiu de la data nIiinrii,
aceast capacitate putnd Ii valoriIicat ncepnd cu data desemnrii organelor sale de
conducere.
3.3.3. Coninutul capacitii de exerciiu a persoanei juridice
Determinarea coninutului capacitii de exerciiu se Iace innd cont de
principiul specialitii capacitii de Iolosin si de limita puterilor conIerite organelor sale de
conducere.
Realizarea coninutului capacitii de exerciiu a persoanei juridice are la baz
principiul pluralitii organelor de conducere ale persoanei juridice si principiul rspunderii
persoanelor fizice care compun aceste organe, pentru modul de valorificare a capacitii de
exerciiu a acesteia.
3.3.4. ncetarea capacitii de exerciiu a persoanei juridice
Capacitatea de exerciiu a persoanei juridice nceteaz o dat cu sIrsitul
capacitii de Iolosin, respectiv concomitent cu ncetarea existenei persoanei juridice.
27
3.3.5. Sanciunea nerespectrii regulilor privind capacitatea de
exerciiu a persoanei juridice
Nerespectarea normelor privind capacitatea de exerciiu nu are sanciuni
expres prevzute de lege, astIel c se aplic principiile ce guverneaz nulitatea actelor civile.
Sunt lovite de nulitate relativ, actele juridice ncheiate n urmtoarele
condiii : de o persoan mandatat, dar care a depsit puterile ncredinate; de o persoan din
colectivul aceleeasi persoane juridice, dar care nu avea calitatea de organ de conducere si nici
mputernicire; cu nclcarea delimitrilor de atribuii ntre organele de conducere ale aceleiasi
persoane juridice.
4. Reorganizarea persoanei juridice
4.1. Noiunea reorganizrii persoanei juridice
Reorganizarea este operaiunea juridic privind cel puin dou persoane
juridice, care produce efecte creatoare, modificatoare, sau de ncetare, asupra lor.
Reorganizarea persoanei juridice se face potrivit principiului simetriei juridice, pe calea
urmat la nIiinarea acesteia.
4.2. Formele reorganizrii persoanei juridice
Reorganizarea persoanei juridice se Iace prin comasare si prin divizare.
4.2.1. Comasarea
Este o Iorm de reorganizare a persoanei juridice, care se realizeaz prin
absorbie si prin Iuziune. Absorbia este ncorporarea unei persoane juridice care nceteaz
astIel s mai existe, de ctre o alt persoan juridic. Fuziunea este contopirea a dou sau mai
multe persoane juridice, care nceteaz astIel s mai existe, si crearea, prin aceasta, a unei noi
persoane juridice.
4.2.2. Divizarea
Este o Iorm de reorganizare a persoanei juridice care const n mprirea n
tot, sau n parte, a patrimoniului unei persoane juridice. Divizarea este total si parial.
4.3. EIectele de drept civil ale reorganizrii persoanelor juridice
EIectele de drept civil ale reorganizrii persoanei juridice sunt prevzute de
Decretul nr. 31/1954 si privesc: eIectul creator si eIectul extinctiv; eIectul translativ; limitele
rspunderii; modul de transmitere a contractelor si momentul producerii efectelor
reorganizrii.
4.3.1. EIectul creator si eIectul extinctiv
EIectul creator const n nIiinarea persoanei juridice ca rezultat al
reorganizrii. El se produce n cazul Iuziunii si al divizrii. EIectul extinctiv const n
ncetarea existenei persoanei juridice ca urmare a reorganizrii. El se produce n cazul
comasrii si al divizrii totale.
4.3.2. Efectul translativ
Comasarea are ca eIect o transmisiune universal. Absorbia are ca eIect
transIerarea tuturor drepturilor si obligaiilor persoanei juridice absorbite, asupra persoanei
juridice care o ncorporeaz n acest Iel. Divizarea are ca eIect o transmitere cu titlu universal
care const n transIerarea unor Iraciuni de patrimoniu de la persoana juridic divizat la mai
multe persoane juridice
4.3.3. Limitele rspunderii
Comasarea n ambele sale forme - absorbie si Iuziune - are drept consecin
rspunderea persoanei juridice dobnditoare pentru toate obligaiile ce i-au fost transferate.
Divizarea este supus principiului rspunderii proporionale, potrivit cruia
persoana juridic dobnditoare care a primit aceeasi Iraciune matematic din activul si
pasivul persoanei divizate va rspunde n limita cotei de pasiv, indiIerent de raportul dintre
valoarea activului si pasivului
4.3.4. Modul de transmitere a contractelor
28
n cazul comasrii, toate contractele ncheiate de persoana juridic absorbit,
sau de persoanele juridice care Iuzioneaz, se transmit persoanei juridice ce a absorbit, sau
noii persoane juridice, dup caz, ca elemente ale patrimoniului.
4.3.5. Momentul producerii eIectelor reorganizrii
Decretul nr. 31/1954 stabileste urmtoarele reguli: n cazul persoanei juridice
supuse nregistrrii, eIectele reorganizrii ntre pri, si Ia de teri, se produc de la data
nregistrrii; n cazul persoanelor juridice care nu se supun nregistrrii, eIectele reorganizrii
se produc de la data aprobrii de ctre organele competente a documentelor ntocmite n
vederea realizrii acesteia.
5. ncetarea persoanei juridice
5.1. Noiunea si modurile de ncetare a persoanei juridice
ncetarea persoanei juridice reprezint pierderea calitii de subiect colectiv de
drept civil. Modurile de ncetare a persoanei juridice sunt reorganizarea si dizolvarea.
5.2. Dizolvarea persoanei juridice
5.2.1. Noiunea si reglementarea legal a dizolvrii
Dizolvarea persoanei juridice este un mod de ncetare a persoanelor juridice
asociative, n cazurile expres prevzute de lege si care se Iace prin lichidare. Reglementarea
general a cazurilor de dizolvare este cuprins n Decretul nr. 31/1954. Reglementarea
special a cazurilor de dizolvare este cuprins n urmtoarele acte normative : Legea nr.
21/1924. Legea nr. 31/1990, Legea nr. 36/1991, Legea nr. 18/1991 si Legea nr. 109/1996
5.2.2. EIectele dizolvrii. Lichidarea
EIectul Iundamental al dizolvrii este lichidarea persoanei juridice. Momentul
ncheierii lichidrii, marcheaz ncetarea existenei persoanei juridice. Reglementarea
general privind eIectele dizolvrii se aIl n Decretul nr. 31/1954. Reglementarea special a
eIectelor dizolvrii persoanei juridice este cuprins n Legea nr. 21/1924, Legea nr. 31/1990,
Legea nr. 36/1991, Legea nr. 18/1991, Legea nr. 109/1996. Lichidarea este mijlocul juridic de
ncetare a existenei persoanei juridice supuse dizolvrii. Potrivit art.28 alin.1 si art. 231 din
Legea nr. 31/1990, dizolvarea poate avea loc Ir lichidare n cazul Iuziunii sau divizrii
totale a societii, precum si n cazul dizolvrii unei societi cu rspundere limitat cu asociat
unic. Momentul producerii eIectelor lichidrii reprezint momentul dizolvri, al ncetrii
persoanei juridice, aceasta fiind data ultimului act de lichidare.
5.3. Transformarea persoanei juridice
5.3.1. Noiune
TransIormarea este operaiunea juridic n urma creia, n mod consecutiv,
nceteaz existena unei persoane juridice si se nIiineaz, n locul ei, o alt persoan juridic.
TransIormarea se deosebeste att de reorganizare ct si de dizolvarea persoanelor juridice,
singurul lor element comun Iiind acela c reprezint moduri de ncetarea existenei
subiectului colectiv de drept civil.
5.3.2. Cazurile de transformare a persoanei juridice
Cazurile de transformare a persoanei juridice sunt reglementate de Legea nr.
15/1990, Ordonana de urgen a Guvernului nr. 30/1997 si Legea nr. 31/1990. Legea nr.
15/1990 Ioloseste termenul de reorganizare n sensul de transIormare a tuturor unitilor
economice de stat n regii autonome si societi comerciale si nu n cel prevzut de Decretul
nr. 31/1954. Ordonana de urgen a Guvernului nr. 30/1997 privind organizarea regiilor
autonome, desemneaz cu acest termen divizarea regiilor autonome si transIormarea regiilor
autonome si societilor comerciale.
5.3.3. EIectele transIormrii persoanei juridice
Transformarea persoanei juridice produce dou eIecte juridice consecutive:
ncetarea existenei unei anumite persoane juridice si nIiinarea n locul ei a unei alte
persoane juridice, cu un alt proIil juridic, care devine succesoare universal a primei.
6. Identificarea persoanei juridice
6.1. Noiunea si importana identiIicrii persoanei juridice
29
Identificarea persoanei juridice este individualizarea subiectului colectiv de
drept civil n cadrul raporturilor civile n care este participant n nume propriu.
6.2. Natura juridic. Ocrotirea mijloacelor de identificare
Pentru dreptul civil, mijloacele de identiIicare a persoanei juridice, ca natur
juridic, sunt drepturi subiective personale nepatrimoniale. Ocrotirea mijloacelor de
identiIicare se asigur potrivit dispoziiilor art. 54-55 din Decretul nr. 31/1954 .
7. Reglementarea si clasiIicarea mijloacelor de identiIicare a persoanei juridice
Decretul nr. 31/1954, prin art.38 si art. 39, stabileste modul n care persoana
juridic si stabileste denumirea si sediul.
Legea nr. 15/1990, Legea nr. 31/1990 Legea nr. 26/1990, Legea nr. 36/1991,
Legea nr. 58/1998 si Legea nr. 27/1998 reglementeaz obligativitatea stabilirii, la nIiinare, a
denumirii, sediului si a altor atribute speciIice de identiIicare pentru: regii autonome si
societi comerciale cu capital de stat; societi comerciale cu capital privat; comerciani;
societi bancare si partide politice.
ClasiIicarea mijloacelor de identiIicare a persoanelor juridice se Iace dup
domeniul lor de aplicare, distingnd ntre mijloace de identificare generale (denumire, sediu,
naionalitate, cont bancar) si mijloace de identiIicare speciale (cod Iiscal, Iirm, marc,
telefon, fax).
6.3.1. Denumirea si sediul persoanei juridice
A. Denumirea persoanelor juridice este mijlocul de identificare a
subiectului colectiv de drept civil reprezentat de cuvntul sau de grupul de cuvinte cu acest
neles, n condiiile legii.
Reglementarea general privind stabilirea denumirii persoanei juridice este
coninut de Decretul nr. 31/1954 : persoana juridic va purta denumirea stabilit prin actul
de nIiinare sau prin statut (art.38). Reglementri speciale cu privire la denumirea unor
persoane juridice apar n urmtoarele acte normative : Legea nr. 31/1990, Legea nr. 58/1998,
Legea nr. 36/1991.
B. Sediul persoanei juridice este mijlocul de identificare constnd n
indicarea unui anumit loc stabilit, n condiiile legii, cu aceast semniIicaie.
6.3.1. Naionalitatea
Naionalitatea persoanei juridice, reprezint originea sa, n Iuncie de statul n
care a luat Iiin si de sistemul de drept naional cruia i aparine. Pentru dreptul civil
naionalitatea persoanei juridice are importan n ceea ce priveste capacitatea acesteia, legi
speciale stabilind mai multe reguli n domeniu.
6.3.2. Contul bancar
Contul bancar este mijlocul de identificare a persoanei juridice prin
intermediul unui simbol ciIric al sucursalei bncii unde aceasta are deschis, pe baz de
contract, contul bancar.
6.3.3. Codul fiscal. Firma. Telefon, telex, fax.
Codul fiscal este un mijloc de identificare avnd rolul de a individualiza
persoana juridic n raporturile Iinanciare si n raporturile privind evidena statistic. Firma -
n ceea ce priveste persoana juridic, este un mijloc de identiIicare speciIic comercianilor ( n
sensul dat noiunii de dreptul comercial). Marca este mijlocul de identificare al persoanei
juridice prin care aceasta si individualizeaz produsele, lucrrile si serviciile, n raport cu
cele identice, sau asemntoare ale altor participani la circuitul civil. Telefonul, telexul,
faxul sunt mijloace de identificare a persoanei juridice prin simboluri numerice, ce se nscriu,
de regul, n actele juridice pe care aceasta le ncheie si pe imprimatele pe care le Ioloseste.




30
























TEST

de autoevaluare a cunotinelor




1. Care sunt principiile care guverneaz aplicarea legii civile n timp ? DeIinii aceste
principii?
- 1 pct.
2. Care sunt regulile de interpretare logic a normelor de drept civil?
- 1 pct.
3. DeIinii prezumia ca mijloc de prob n dreptul civil si artai cum se clasiIic
prezumiile legale, dup Iora lor probant.
- 1 pct.
4. DeIinii obligaiile de a da, a Iace si a nu Iace si artai n ce const importana
juridic a acestei clasiIicri.
- 1 pct.
5. DeIinii bunul ca obiect derivat al raportului juridic civil si enumerai categoriile de
bunuri mobile si imobile.
- 1 pct.
6. Enumerai si deIinii condiiile de Iond (eseniale) ale actului juridic civil.
- 1 pct.
7. DeIinii eroarea ca viciu de consimmnt, artai cum se clasiIic aceasta dup
criteriul consecinelor pe care le produce si care sunt condiiile cerute pentru ca eroarea s Iie
considerat viciu de consimmnt.
- 1 pct.
31
8. DeIinii principiul irevocabilitii actului juridic civil si artai care sunt excepiile
de la acest principiu, n categoria actelor unilaterale.
- 1,5 pct.
9. Artai care sunt si deIinii modalitile actului juridic civil.
- 1,5 pct.
10.DeIinii nulitatea actului juridic si enumerai Iunciile acesteia.
- 1 pct.
11. Artai care sunt regulile speciale privind nceputul prescripiei dreptului la
aciune pentru dreptul pur si simplu, pentru dreptul aIectat de un termen suspensiv ori de o
condiie suspensiv si, n cazul aciunii n rspundere, pentru paguba cauzat prin Iapta ilicit.
- 1,5 pct.
12. Artai care sunt cauzele de ntrerupere a prescripiei extinctive si care sunt
eIectele acesteia, anterior si posterior datei la care a intervenit.
- 1,5 pct.
13. DeIinii capacitatea de Iolosin a persoanei Iizice si artai n ce const regula si
excepia dobndirii acesteia potrivit Decretului nr.31/1954 si Codului civil.
- 1 pct.
14. DeIinii capacitatea de exerciiu restrns a persoanei Iizice si artai care sunt
actele juridice civile pe care cel aIlat n aceast situaie le poate ncheia valabil, personal si
singur.
- 1,5 pct.
15.DeIinii situaia juridic numit comorieni si artai utilitatea practic a acesteia.
- 1 pct.
16. Artai ce se nelege prin 'curatela minorului si care sunt cazurile de instituire a
acesteia.
- 1 pct.
17. Artai care sunt ipotezele modiIicrii numelui de Iamilie determinate de
schimbri n Iiliaie.
- 1 pct.
18. Enumerai si artai care este coninutul elementelor constitutive ale persoanei
juridice.
- 1,5 pct.
19. Artai care sunt modurile de nIiinare a persoanei juridice.
- 1 pct.
20. Artai n ce mod se Iace transmiterea contractelor n cazul reorganizrii persoanei
juridice.
- 1 pct.


Punctaful i semnificaia sa

23 puncte : pregtire foarte bun
18-23 puncte : pregtire bun
12-18 puncte : pregtire satisfctoare
sub 12 puncte : pregtire insuficient






32
#$!&$&#

1. Principiul neretroactivitii legii civile noi - regula juridic potrivit creia o
lege civil se aplic numai situaiilor ce se ivesc n practic dup adoptarea ei, iar nu si
situaiilor anterioare - si principiul aplicrii imediate a legii civile noi, potrivit cruia, de
ndat ce a Iost adoptat, legea nou se aplic tuturor situaiilor ce apar dup intrarea ei n
vigoare, excluznd aplicarea legii vechi.
2. Regulile de interpretare logic sunt: excepia este de strict interpretare si
aplicare; unde legea nu distinge, nici interpretul nu trebuie s disting; legea civil trebuie
interpretat n sensul aplicrii ei, iar nu n sensul neaplicrii.
3. Pre:umia este considerarea unui Iapt existent dedus din existena altui Iapt
vecin si conex.
Dup Iora lor probant, prezumiile legale sunt: prezumii absolute (juris et de
jure); prezumii relative (juris tantum)
4. Obligaia de a da este ndatorirea de a constitui sau a transmite un drept
real.
Obligaia de a face este ndatorirea de a executa o lucrare, a presta un serviciu, ori
de a preda un lucru.
Obligaia de a nu face:
- ca obligaie corelativ unui drept relativ nseamn a nu Iace ceva ce ar fi putut face,
dac debitorul nu s-ar Ii obligat la abinere;
- ca obligaie corelativ unui drept absolut, nseamn ndatorirea general de a nu Iace
nimic de natur a aduce atingere acelui drept.
Importana juridic a clasiIicrii const n caliIicarea actelor juridice si n
posibilitatea aducerii la ndeplinire silit a obligaiilor.
5. Bunul este o valoare economica ce satisface nevoile materiale sau spirituale
ale omului si este susceptibil de apropriere sub Iorma dreptului patrimonial.
Bunurile sunt mobile prin natura lor, prin determinarea legii si prin anticipaie.
Bunurile sunt imobile prin natura lor, prin obiectul la care se aplic si prin destinaie.
6. Condiiile de fond (eseniale) ale actului furidic civil sunt: capacitatea
(aptitudinea subiectului de drept civil de a deveni titular de drepturi si obligaii);
consimmntul (maniIestarea de voina prin care o parte si exprim hotrrea de a ncheia
un act juridic civil sau acordul de voin al prilor n cazul actelor juridice civile bilaterale si
multilaterale); obiectul (obiectul obligaiei creia i d nastere n cadrul raportului juridic
civil); cauza (scopul concret urmrit la ncheierea actului juridic civil).
7. Eroarea este Ialsa reprezentare a realitii la ncheierea unui act juridic civil.
Dup criteriul consecinelor pe care le produce, eroarea este: eroare obstacol;
eroare viciu de consimmnt; eroare indiIerent.
Condiiile pentru ca eroarea s Iie viciu de consimmnt sunt : elementul
asupra cruia cade eroarea s Iie determinant; n cazul actelor bilaterale, cu titlu oneros, cocon
tractantul s Iie stiut, sau s Ii trebuit s stie c elementul asupra cruia cade Ialsa
reprezentare este determinant pentru ncheierea actului juridic.
8. Regula de drept potrivit creia actului juridic civil bilateral nu i se poate
pune capt prin voina numai a uneia din pri, iar actului unilateral nu i se poate pune capt
prin maniIestarea de voin n sens contrar din partea autorului actului.
n cazul actelor juridice civile unilaterale, constituie excepie de la principiul
irevocabilitii : testamentul, care este revocabil; retractarea renunrii la mostenire;
revocarea oIertei, dac se Iace pn la momentul ajungerii ei la destinatar.
9. Modalitile actului furidic civil sunt : termenul (eveniment viitor si sigur ca
realizare, pn la care este amnat Iie nceperea, Iie ncetarea exerciiului drepturilor
subiective si executrii obligaiilor civile); condiia (eveniment viitor si nesigur ca realizare,
de care depinde existena - nasterea sau desIiinarea - actului juridic civil); sarcina (obligaia
33
de a da, a Iace, sau a nu Iace ceva, impus de dispuntor, gratiIicatului, n actele cu titlu
gratuit - liberaliti).
10. Nulitatea este sanciunea de drept civil care lipseste actul juridic civil de
eIectele contrarii normelor juridice edictate pentru ncheierea sa valabil.
Funciile nulitii sunt : Iuncia preventiv; Iuncia sancionatorie; mijloc de
garanie a principiului legalitii n domeniul actelor juridice civile.
11. Pentru dreptul pur si simplu, prescripia extinctiv ncepe s curg de la
data nasterii raportului juridic civil. Pentru dreptul aIectat de un termen suspensiv, ori de o
condiie suspensiv, prescripia ncepe s curg de la data mplinirii termenului ori realizrii
condiiei. Pentru aciunea n rspundere pentru paguba cauzat prin Iapta ilicit, prescripia
ncepe s curg de la data cnd pgubitul a cunoscut, sau trebuia (ori putea) s cunoasc
paguba si pe cel care rspunde de ea, sau de la expirarea termenului prevzut de lege.
12. Cau:ele de intrerupere a prescripiei extinctive sunt : recunoasterea
dreptului a crei aciune se prescrie Icut de cel n Iolosul cruia curge prescripia;
introducerea unei cereri de chemare n judecat ori de arbitrare, chiar dac s-a introdus la o
instan judectoreasc necompetent; un act nceptor de executare.
Efectul intreruperii prescripiei : pentru perioada anterioar ntreruperii,
prescripia se sterge; posterior, de la data ntreruperii, ncepe s curg o nou prescripie
extinctiv.
13. Capacitatea de folosin a persoanei fi:ice este acea parte a capacitii
civile care const n aptitudinea omului de a avea drepturi si obligaii civile. Ca regul, data
nasterii este data nceputului capacitii de Iolosin. Excepie : 'Drepturile copilului sunt
recunoscute de la concepie, ns numai dac el se naste viu (art. 7 alin. 2 din Decretul nr.
31/1954). Pentru a succede trebuie neaprat ca persoana ce succede s existe n momentul
deschiderii succesiunii.
Copilul conceput se consider c exist. Copilul nscut mort este considerat c
nu exist (art. 654 din Codul civil).
14. Capacitatea de exerciiu restrans a persoanei fi:ice este aptitudinea
minorului de 14-18 ani de a dobndi si exercita drepturi civile si de a-si asuma si exercita
obligaii civile prin ncheierea personal, a anumitor acte juridice civile.
Actele juridice civile pe care le poate ncheia valabil, personal si singur, sunt :
actele pe care le putea ncheia pn la mplinirea vrstei de 14 ani (acte de conservare si acte
mrunte); depozitul CEC; acte de administrare, dac nu sunt lezionare; dac a mplinit 16
ani, poate dispune prin testament de jumtate din ce ar putea testa ca major.
15. Comorienii, comuritorii, sunt persoane care au murit n aceeasi
mprejurare, Ir a se putea stabili c una a supravieuit celeilalte.
Situaia juridic - comorieni - are utilitate practic n materie succesoral,
deoarece, pentru a succede, trebuie neaprat ca succesorul s existe n momentul deschiderii
succesiunii.
16. Curatela minorului este mijlocul juridic temporar si subsidiar de ocrotire a
minorului.
Cazurile de instituire sunt : cazul contrarietii de interese ntre minor si
reprezentantul, sau ocrotitorul su legal; cazul nlocuirii unui tutore al minorului cu alt tutore;
cazul punerii sub interdicie a minorului; cazul mpiedicrii vremelnice a printelui, ori
tutorelui minorului de a-l ocroti.
17. Ipote:ele modificrii numelui de familie determinate de schimbri in
filiaie sunt : ipoteza stabilirii Iiliaiei copilului gsit, nscut din prini necunoscui; ipoteza
stabilirii Iiliaiei copilului din aIara cstoriei si Iaa de al doilea printe; ipoteza tgduirii
paternitii copilului din cstorie; ipoteza contestrii ori anulrii recunoasterii de Iiliaie.
18. Elementele constitutive ale persoanei juridice sunt : organizarea de sine
stttoare (acel element constitutiv care const n alctuirea ca un tot unitar , ori structurarea,
compartimentarea colectivului de oameni); patrimoniul propriu (totalitatea drepturilor si
34
obligaiilor patrimoniale care au ca titular nssi persoana juridic); scopul propriu (obiectul
de activitate al subiectului de drept civil).
19. Modurile de infiinare a persoanei juridice sunt: prin actul de dispoziie al
organului de stat competent; prin actul de nIiinare recunoscut; prin actul de nIiinare
autorizat; prin alt mod reglementat de lege.
20. In cazul reorganizrii persoanei juridice, contractele se transmit astfel : n
cazul comasrii, contractele se transmit ca elemente ale patrimoniului; n cazul divizrii,
opereaz principiul transmiterii contractului neIracionat.









B I B L I O G R A F I E

I. Bibliografie obligatorie

1. Gheorghe Beleiu, Drept civil romn - Introducere n dreptul civil,
subiectele dreptului civil, Ediia a VI, revzut si adugit de Marian
Nicolae si Petric Trusc, Casa de editur si pres 'Sansa, Bucuresti ,
2000.
2. Ion Dogaru, Drept civil romn, Tratat, volumul I, Editura Europa,
Craiova 1996.
3. Paul Cosmovici, Introducere n dreptul civil, Editura 'All, Bucuresti ,
1998.
4. Gabriel Boroi, Drept civil. Partea general, ediia a II-a, Editura All
Beck, Bucuresti, 1997.
5. Valer-Vasilie Bic, Ioan Burghelea, Drept civil, Editura Fundaiei
'Romnia de Mine, Bucuresti, 2000 (n curs de apariie)



II. Bibliografie suplimentar

1. C. Hamangiu , I. Rossetti - Blnescu, Al. Bicoianu, Tratat de drept civil
romn, vol I, Editura 'All, Bucuresti, 1998.
2. Institutul de Cercetri Juridice, Tratat de drept civil, volumul I, Partea
general, coordonator Paul Cosmovici, 'Editura Academiei, Bucuresti,
1989.
3. Teofil Pop, Drept civil romn - Teoria general, Editura Lumina Lex,
Bucuresti, 1993




35
III. Bibliografie facultativ

1. M. Cantacuzino, Elementele dreptului civil, Editura 'Cartea Romneasc,
Bucuresti, 1924.
2. T.R. Popescu, Drept civil, vol. I, Editura Oscar Print, Bucuresti, 1994.
3. Traian Ionascu, s.a., Persoana fi:ic, Editura Academiei, Bucuresti, 1963.
4. Doru Cosma, Teoria general a actului juridic civil, Editura StiiniIic,
Bucuresti, 1969.
5. Iosif R. Rus, Smaranda Angheni, Drept civil. vol. I, Partea General.
Persoanele, Editura Oscar Print, Bucuresti, 1998.
6. E. Poenaru, Introducere n dreptul civil. Teoria general. Persoanele, vol.
I, Editura Europa Nova, 1994.