Referat Pile Hidrogen

UNIVE
ERSITATEA
A TEHNIC
CA CLUJJ NAPOC
CA
Domeniu
uldedoctorrat:
Ing
ginerieCivilaaFacultate
eadeInstalatii
PIILELE DE
D COMBUSTTIE SI
UTTILIZAR
REA ACESTO
A
ORA IN
N
A
APLICA
ATII REZ
ZIDENTI ALE
ConducatorStiintiffic,
niv.Dr.Ing.GheorgheB
BADEA
Prof.Un
Docttorand,
Arh..MihalceaM
Marina
Departaamentul:InggineriaInstaalatiilor
Cicluldeestudii:Maasterat
DISCIPLINATehnolo
ogiiavansattedeseparaarepentruaapasihidrogenProf. univ.dr.IoanStefanesscu
UNIVERSITATEA TEHNICA CLUJ NAPOCA

Domeniuldedoctorat:
InginerieCivilaFacultateadeInstalatii
Cuprins
1. Hidrogenul,economiahidrogenului...............................................................................................3
2. Pileledecombustie.........................................................................................................................8
3. Utilizareapilelordecombustieinaplicatiistationare(PEMsiSOFC)..........................................12
4. Intergareapilelorcualtesistemecefurnizeazaenergie(electricitatesicaltura)ptocladire...17
5. Masuridesigurantaprivindpileledecombustiecelucrazacuhidrogensigazmetan.............23
6. Elementededesignprivindamplasareapilelordecombustie....................................................27
7. Concluzii,elementefinale.............................................................................................................32
Departamentul:IngineriaInstalatiilor
Cicluldestudii:Masterat
DISCIPLINATehnologiiavansatedesepararepentruapasihidrogenProf.univ.dr.IoanStefanescu

Domeniuldedoctorat:
1. Hidrogenul,economiahidrogenului
Sistemeleenergeticedeazisebazeazapecombustibilifosili,careraspundlaaproximativ80%din
totalul nevoilor energetice la nivel mondial. Arderea combustibililor fosili este considerata a fi
principala cauza a schimbarilor climatice. Europa depinde in mare masura de combustibilii fosili
importati,inspecialpetrolsigazenaturale,dinsursecenusuntintotdeaunasigure.
Hidrogenul are un mare potential ca si combustibil nepoluant si este de asemeni un mijloc de
sprijinire a reducerii importurilor de surse de energie. Economia bazata pe hidrogen reprezinta
totalitateainfrastructurilorenergeticelanivelnationalsiinternationalcareaucasursadeenergie
hidrogenul. Realizarea unei infrastructuri care sa permita usor si eficient, transportul si livrarea
energieihidrogenului,esteoetapacriticacatreoposibilaviitoareeconomiepebazadehidrogen.
Cu siguranta orice solutie pentru aceste probleme va necesita utilizarea unui portofoliu vast de
optiunitehnologicesipolitice.Capartedinacestportofoliu,seenumerasitehnologiilepebazade
hidrogen, care adreseaza doua probleme importante: stocare a energiei din surse de energie
intermitentesifurnizareadecombustibilalternativpentrutransport.
Din ambele puncte de vedere, atat cel al dezvoltarii sustenabile cat si din perspectiva securitatii
resurselor, productia de energie din surse regenerabile indigene este foarte recomandata.
Varianteleactualeaulabazasolutiiceasiguranecesarulinmodintermitentsinusuntdisponibilela
cererecimaidegrabadepinddeconditiiexterioare(oradinzi,graduldeacoperirealceruluicunori,
vant,etc.).
Stocarea energiei in mod economic, la scara larga nu poate fi privita ca o optiune fezabila la
momentul prezent, cu tehnologiile actuale. Utilizarea echipamentelor de stocare a energiei
electrice este o necesitate daca obiectivul este de a obtine energie din resurse regenerabile, la
aceeasi cota cu cea actuala obtinuta prin alte mijloace si, fara a investi sume semnificative in
dezvoltarea unor sisteme de rezerva pentru perioadele in care energia obtinuta din resurse
regenerabilenuestedisponibila.
Transportulpoatefiuncapitolincaretehnologiilepebazadehidrogenpotjucaunrolimportant,
fiinduncapitolceimplicatotodatauneledintrecelemaimaridificultatiinceeaceprivesteprocesul
depoluareaeconomieimondialesieliberareaEuropei(sinunumai)denevoiadeaimportacea
mai mare parte a energiei sale primare. O slabiciune a acestui drum al hidrogenului spre crearea
unui model energetic sustenabil, o constituie nevoia unei dezvoltari tehnologice semnificative.
Acest fapt cauzeaza incertitudine in ceea ce priveste viitorul acestor tehnologii. Pentru a evalua
potentialulhidrogenuluiesteimportantastudiereaproceselordeproductie,transport,distributiesi
utilizarefinala.
UNIVE
ERSITATEA
A TEHNIC
CA CLUJJ NAPOC
CA
Domeniu
uldedoctorrat:
Ing
eadeInstalatii
In perio
oadele incip
piente, noile
e tehnologi i in domeniul energetic tind sa ffie vazute ca solutii cheie
pentru multiplepro
oblemeumane.Hidroggenulnufacceexceptie delaaceasstaabordarresiesteprrivit
ca soluttia suprema pentru problemele
p
ce tin de securitatea energetica , schimbarile climaticee si
poluareaaerului.
mia hidrogen
nului poate fi vazuta cca implicand
d o producttiesiutiliza rediversificcatasilascara
Econom
largaah
hidrogenulu
ui.Mergand
dmaideparrte,introviiziunesima
aiambitioassa,acestasarutilizacaasi
combusstibilpentru
utoatetipurriledetranssport,pentruincalziresigenerareeadeenergieelectrica.
Ideea u
unei economii bazate pe hidroggen prinde amploare o data cu interesul alocat pentru
reducerrea emisiilorr de dioxid de carbon si interesu
ul pentru ca
alitatea aerrului si apro
ovizionarea cu
energielanivelnattionalasocietatilorbazzatepeindu
ustriecuutilizaredeco mbustibiliiffosili.
ulenergeticintarileindustrializat eesteesen
ntialpentrufunctionarreasasiesttecompus din
Sistemu
tehnolo
ogiimultipleesisofisticatteaflatein interactiune
ecomplexasicontinuaa.Componentelefiziceale
unui sisstem energetic sunt in
nglobate in structurile
e sociale si economicee si in acee
easi masuraa in
institutiilecareinfluenteazain
nmodcruciaalfelulincaaresuntutilizatesimoddulincaressedezvolta.
Pentru ca o tranzitie spre o economie bbazata pe hidrogen

h
sa
a fie posibil a, prin ope
erarea forteelor
a
pietei, ttehnologiilee pe baza de hidrogenn trebuie saa concureze efectiv cu combustibiilii fosili si alte
alternattive.Inaltecuvinte,disspozitiveleccefolosesch
hidrogen(deex.Pilele decombusstie)trebuieesa
DISCIPLINATehnolo

Domeniuldedoctorat:
concureze cu succes cu dispozitivele ce utilizeaza combustibilii concurenti (de ex. Sisteme hibride
de propulsie) si, de asemenea, hidrogenul trebuie sa concureze cu succes cu electricitatea si
combustibiliisecundari(ex.benzina,motorinasimetanol).
Hidrogenul, adesea mentionat ca cel mai comun element din natura, nu exista liber ci, trebuie
produs. De aceea, el nu reprezinta o sursa regenerabila de energie, fiind doar un purtator de
energie.Pentruaseobtinehidrogentrebuieconsumataenergie.
Principaleleprocedee de separarea hidrogenului, cunoscute si utilizate in prezent, sunt termice,
chimicesibiologice.
Deasemenea,transportulhidrogenuluigazosprininfrastructurareteleideconductedegazmetan
existente in prezent este imposibil iar pentru a comprima sau lichefia hidrogenul in vederea
transportului,trebuiesaseconsumeenergie.Aceeasiproblemasepunelastocareahidrogenului,
acestafiindgreudedepozitatcutehnologiileclasice,dincauzapropprietatilorsalefizicochimice.In
plus,intervinesiproblemasecuritatiipersonalului.
Hidrogenul se foloseste ca si combustibil pentru rachete, avioane cu reactie, motoare cu ardere
interna,piledecombustiesicentralenuclearedefuziune,camaterieprimaindiferiteprocesede
fabricatie,caagentderacire,camaterialsinteticsiinsudura.
Existemultetehnologiicepotproducehidrogenul,multecepotasiguradepozitareasitransportulsi
deasemeni,multeaplicatiialeacestuia.Maimultdecatatat,acesteelementepotficombinatein
diverse feluri pentru a creea o paleta larga de posibile utilizari. Intrebarea este care din aceste
combinatii va asigura beneficiile in sectorul public si privat astfel incat acestea sa fie utilizate la
scara larga in societate. Exista inca o necesitate de imbunatatire fundamentala a costurilor si
performanteitehnologiilorceutilizeazahidrogenpentruaconcurapepiatasiasatisfacecerintele
deemisiiscazutesisecuritateenergetica,cerintepentrucaresuntputernicsustinute.Cailustrare,
cererea de pile de combustie depinde de alte doua cereri: cererea pentru o sursa de energie si
cererea pentru produsul care utilizeaza aceasta energie. Pilele de combustie vor concura cu alte
sursedeenergieinacelasitimpincareprodusulalimentatconcureazacualteprodusecesatisfac
necesitati similare. Castigatoare va fi solutia prin care sursa de energie si produsul alimentat
asociat,vorsatisfacecelmaibinepreferinteleconsumatorilor.
In aceeasi masura perspectiva in care vehiculele pe baza de hidrogen ar acapara piata de
autoturisme de familie, este extrem de provocatoare datorita dificultatii de a identifica valori
distincte care ar convinge in mod plauzibil consumatorul sa favorizeze astfel de tehnologii in
defavoareacelorconventionale,avandinvedereactualelebariereininfrastructurasimodificarede
comportament. Principala caracteristica ce departajeaza net vehicolele pe baza de hidrogen este

Domeniuldedoctorat:
necesitatea de vehicole cu zero emisii. De asemeni, la aceasta categorie sunt si automobilele

electrice,dejamultinfatacelorcufunctionarepehidrogen.
Pentru ca aceasta directie sa ia amploare e nevoie de factori externi ce tin de politici
guvernamentalesauoabordarecomportamentalaaschimbariivalorilor.
Mai facil de abordat pare a fi directia prin care astfel de politici ar fi implementate la nivel de
transport public. Pentru aceasta categorie ar fi mai usor de implementat politici de reducere a
emisiilor si cerinte minimale. De asemeni traseul predictibil precum si consumul sau punctul de
aprovizionare, constituie factori ce ar facilita impelmentarea unor astfel de tehnologii. De
mentionat este totusi aspectul producatorilor care pentrumoment sunt retinuti in a crea o noua
liniedeproductiepentruocerereincerta.
Motivatia in aceasta directie vine din dorinta de a avea un aer mai curat la nivel local dar si
contributia la reducerea emisiilor de carbon si pozitionarea oraselor in frunte ca si utilizatori ai
ultimelordescoperiritehnologice.
Pileledecombustieportabilesiunitatiledealimentareauxiliareaupotentialuldeafaceprogrese
spontan pe piata intrun sistem sociotehnic ca cel actual si sunt astfel mai putin susceptibile de
sprijinpolitic.Desiimpactullaniveldemediuinconjuratoraltehnologiilorpebazadehidrogeneste
major, beneficiile sunt integral publice ceea ce conduce la concluzia ca factorii culturali in
schimbariletehnologicepotaveaoinfluentasemnificativa.
In acest contex, viziuni nationaliste includ orasele dezvoltate ca potentiali factori de propagare si
implementare a tehnologiilor pe baza de hidrogen, ca metoda de validare. Aspiratii politice
nationaliste implica dezvoltarea unei economii pe baza de hidrogen ca metoda de securitate
economica prin reducerea dependentei de resurse straine si dezvoltarea unei strategii de
autosuficienta. Pe aceasta directie, Islanda cauta sa devina prima economie bazata pe hidrogen
panain2050,StateleUniteaspirasaasigurecompetitivitateanationalaprinfolosireahidrogenului
pentru efectele asupra calitatii aerului si dependenta de resurse straine iar Canada isi mentine
pozitia de lider in ceea ce priveste evolutia unei economii pe baza de hidrogen. Rolul politicilor
publiceestedecatalizatorincreareaunuimediuprimitorpentruastfeldetehnologii.
Oabordarefezabilaidentificaoraselecasipolicueconomiepebazadehidrogenlanivellocal.Astfel
deabordaredevinefezabila,dinpunctdevederealinfrastructuriipentrutransportsidepozitaresi,
arducelaodecuplarealocalitatiidelainfrastructuraregionalasipozitionareaacestoracaliderisi
exempludesistempebazadeenergiiregenerabilesiprotejareamediului.Incercarideareproduce
acest sistem de oras cu economie pe baza de hidrogen se fac in orase precum San Francisco si
Londra,ColumbiasiCarolinadeSud,orasecaresiaudeclaratdedicareainspreaceastadirectieprin
diverse masuri ca proiecte demonstrative, promovarea aplicarii acestor tehnologii la scara larga,

Domeniuldedoctorat:
incurajarea producatorilor mari si mici, dezvoltarea de modalitati prin care sar putea utiliza
hidrogenulincladiripublicesiblocuridelocuintecolective.Strategiaarelabazaconlucrareaintre
diversi factori, adesea cu motivatii si aspiratii diferite, precum: factorii politici, factori ce tin de
cercetaresidezvoltare,punereinpracticasicomercializare. Aceasta strategie isi gaseste punct de
pornireineconomiiregionalebazatepeinovatie.Acesteaspectenuconduclaconcluziacaoastfel
deeconomielascaraunuiorasarcreaorupturaci,aspecteletrebuievazutelascarageneralain
caresuntimplicatecompaniimultinationaleproducatoaredeautomobilesaualtiposibiliutilizatori
ai energiei pe baza de hidrogen si totodata, trebuie avut in vedere aspectul conlucrarii diversilor
factoridedecizielaniveldetaripentruacreaobazacomunadepractici,curezultatemaimultsau
maiputinsatisfacatoaresiposibilecaideurmat.
UNIVE
ERSITATEA
A TEHNIC
CA CLUJJ NAPOC
CA
Domeniu
uldedoctorrat:
Ing
eadeInstalatii
2. Pileledecombustie
e
Pilele de combustie reprezintta una dinttre cele maai curate si eficiente ttehnologii de
d generaree a
energiei.Pileledeccombustieaaufostdezvvoltatesiutilizatemult timpinproogramelesp
patialecasurse
deenerrgiesiapap
potabilapen
ntruastronaauti.Inultim
muldeceniu
uaplicatiile pilelordecombustiesau
extinssilanivelterrestru,indo
omeniulproopulsariiautomobilelorrsialproduuceriideenergieelectrrica
incentrralestationaaresauporttabile.
Concepttul de pila de combusstie a fost eefectiv dem
monstrat la inceputul ssecolului XIX
X de Humphry
Davy, in
nventator si
s chimist englez,
e
urm
mat de mun
nca de pion
nierat a om
mului de sttiinta Christtian
FriedrichSchnbein
nasupraacceeaceurm
masadevin
napiladeco
ombustiieinnanul1938
8.Principiulce
sta la baza functionarii pile
elor de com
mbustie ii este atribu
uit in modde general fizicianuluii si
judecato
oruluigalezzSirWilliam
mGrove,car eaincercattsainversezeprocesullelectrolizeiinanul1839.
Termen
nulafostprrimadatafo
olositdecaatreCharlessLangersi LudwigMoondinanul 1889,care au
facutceercetariprivvindpileledecombustieecucombu
ustibilgazos.
Inanul 1932,FranccisBaconde
elaCambriidgeamodificatechipa
amnetulde zvoltatdeC
CharlesLanger
bustiealcalinadarabiaainanul1959,ingineru
ului
siLudwigMondpeentruarealizaprimap iladecomb
englezFFrancisThom
masBaconaareusitfinaalizareauneipiledecom
mbustiede 5kWpentrrualimentarea
unuimo
otostivuitor de2tone.Injurulaceeleasiperioaade,HarryK
KarlIhrigaffacutodem
monstratiep
prin
modificaareauneip
pileintrunaade15kW pentruun tractoragricolAllisChhalmers.AllisChalmerssin
parteneeriatcuUSA
AirForce,a dezvoltatuulerioroseriedevehicculealimenttatecupile decombusstie
incluzan
ndunmotosstivuitorsiaaltele.
In 19588 chimistul Leonard Niedrach a cconceput un
u mod prin care sa sse depozite
eze platina pe
membraana, care a servit ca si catalizato r pentru re
eactiile de oxidare
o
a hi drogenului si reactiile de
reducerre a oxigenului. Prima lor utilizarre semnificaativa a avutt loc in anuul 1960, cand au deveenit
sursele principale de energie electrica inn cadrul misiunilor spa
atiale din prrogramul Gemini.
G
In anul
1991a fostrealizaatprimulau
utomobilcu piladecom
mbustiepe bazadehiddrogen,de catreomul de
stiinta R
Roger Billinggs. UTC Pow
wer a fost pprima comp
panie care a realizat s i comercializat un sistem
stationaardepiledeecombustie
ecuutilizareecacentrallaelectricadecogenerrareinspitale,universittati
sicladiridebirouri..
PPrincipiulde
efunctionare:
ula galvanicaa in care energia liberra a
Pila de combustie este o celu
uneireaactiichimiceeestetranssformatain energieele
ectrica.Inca
azul
unei pile de comb
bustie clasicce, care funnctioneaza cu
c hidrogen
n si
oxigen,reactiacareearelocestte:
DISCIPLINATehnolo

Domeniuldedoctorat:
O pila de combustie consta dintrun anod alimentat cu combustibil (H2) si un catod alimentat cu
oxigen din aer, separati intre ei printrun electrolit care permite transferul de ioni intre cei doi
electrozi.Electroniiformatiprindisociereahidrogenuluilaanodsedeplaseazasprecatodprintrun
circuitexternpentruaparticipalareducereaoxigenuluicuformaredeapa.Reactiileelectrochimice
careaulocsuntconstituitedindouareactiidistincte:
a)Oxidareahidrogenuluilaanod;2H2(g)4H++4e
b)ReducereaoxigenuluilacatodO2(g)+4H++4e2H2O(l)
Reactiaglobalacarearelocinpilaeste:2H2(g)+O2(g)H2O(l)
Toatepileledecombustieauostructuraasemanatoare:acesteacontindoielectroziseparatideun
electrolitsicaresuntconectatiintruncircuitextern.Anodulestealimentatcucombustibiligazosi,
aiciavandlocoxidarealordirectaiarcatodulestealimentatcuunoxidant(deexempluoxigenuldin
aer).Electroziitrebuiesafiepermeabili,asadarauostructuraporoasa.Electrolitultrebuiesaaibao
permeabilitatecatmaiscazuta.
Pileledecombustiesuntclasificatedeobiceidupatipulelectrolituluifolosit.OexceptieesteDMFC
(DirectMethanolFuelCell)careesteopiladecombustieincaremetanolulesteintrodusdirectin
anod.Electrolitulacesteipiledecombustienudeterminaclasadincarefaceparteaceasta.
O alta clasificare poate fi facuta in functie de temperatura de functionare. Exista astfel pile de
combustiedejoasatemperaturasideinaltatemperatura.
Pileledecombustiedejoasatemperaturasunt:
- AFC(AlkalineFuelCell);
- PEMFC(PolymerElectrolyteFuelCell);
- DMFC(DirectMethanolFuelCell)si
- PAFC(PhosphoricAcidFuelCell).
Pileledecombustiedeinaltatemperaturafunctioneazala6001000C.Acestesuntdedouatipuri:
- MCFC(MoltenCarbnateFuelCell)si
- SOFC(SolidOxideFuelCell).
Electrolitul este elementul definitoriu care determina proprietatile principale, performantele si

temperaturadeoperareapileidecombustie.Infunctiedetipuldeelectrolitsedistingurmatoarele
tipuridepiledecombustie:
- PilecuelectrolitalcalinAFC(AlkalineFuelCells);
- PilecuelectrolitacidfosforicPAFC(PhosphorusAcidFuelCells);
- PilecuelectrolitdetippolimerisoliziPEMFC(PolymerElectrolyteMembraneFuelCells);
UNIVE
ERSITATEA
A TEHNIC
CA CLUJJ NAPOC
CA
Domeniu
uldedoctorrat:
Ing
eadeInstalatii
- PilecuelecttrolitcarbonatitopitiM
MCFC(MoltenCarbona
ateFuelCellls);
- PilecuelecttrolitioxizissoliziSOFCC(SolidOxid
desFuelCells).
Pilele de combustie pot fi incadrate in sistemele energetice

e
de tip ,,sofft'' datorita urmatoareelor
caracterristici:
produccureentelectriccontinuul atensiunisscazutesiin
ntensitatim
medii,carep
poatefifolo
osit
d
directdecaatreutilizato
oriifinali;
nuproducp
poluareame
ediului;
ffunctioneazzalinistit,faravibratiis auzgomote
e,neavnde
elementeinnmiscareettc.
PEMFC,ProtonExchangeMem
mbraneFuel
Electrolitul acestuii tip de celule este oo membrana pentru scchimb de pprotoni. Temperatura de
function
nare este in
n jurul valo
orii de 80C. Cu toate ca
c pentru aplicatii
a
stattionare exista mai mu
ulte
solutii ccu diverse alte
a tipuri de
d celule d e combustie, celulele PEMFC sunnt din ce in
n ce mai mult
m
utilizatee datorita scaderii
s
sem
mnificative aa preturilorr acestora in
i ultimii a ni. De asem
menea, aceeste
celulereeprezintaso
olutiapreferatapentruuaplicatiiintransport.
Avantajeleutilizariiiacestuitip
pdecelulessuntpusein
nevidentainspecialla utilizareain
naplicatiicare
necesitaatimpscurttdepornire
esidecompoortareastab
bilainsarcin
nasiincareealimentare
eacuhidroggen
DISCIPLINATehnolo

Domeniuldedoctorat:
nuprezintaolimitare.DensitateadeputerefurnizatadecelulelePEMFCseridicalastadiulactual
dedezvoltarelavaloareade0,7W.cm2,siesteincontinuacrestere.
DMFC,DirectMethanolFuellCell
Acest tip de celula de combusie foloseste acelasi tip de electrolit ca si celula PEMFC. In loc de
hidrogen, pentru combustie se foloseste o solutie de metanol cu apa din a carei oxidare rezulta
CO2.
PAFC,PhosphoricAcidFuelCell
ElectrolitulpentruceluleledecombustiePAFCesteacidulfosforiclichid.Temperaturadeoperare
estedeaproximativ200C.CelulaPAFCpoatefolosihidrogenextrasdinhidrocarburicuconcentratii
depanala12%.Densitateadeputereaacesteiceluleestedeaproximativ0,14W.cm2.Cutoate
cacelulelePAFCaudominatpiataincipientaacelulelordecombustiecuhidrogen,acesteaaufost
depasitedeceulelePEMFCsiMCFC.Aplicatiiletipicesegasescindomeniulindustrialsicomercialin
carefurnizeazasimultancaldurasienergieelectrica.
AFC,AlkalineFuellCell
ElectrolitulceluleidecombustieAFCestehidroxiduldepotasiulichid.Temperaturadeoperareeste
deaproximativ80C,darpoatecrestepanala200C.CelulaAFCesteutilizatainmodcurentinnave
spatiale.Combustibilulestehidrogenulpur.
MCFCMoltenCarbonateFuelCell
Caelectrolitestefolositunamestectopitdelitiu,sodiusicarbonatdepotasiu.Estenecesara,spre
deosebiredealtetipuridecelule,prezentacontrolatabioxiduluidecarbonlacatod.Temperatura
de operare se gaseste in intervalul 600 la 700C. Datorita temperaturii crescute de operare este
posibilaobtinereainternaahidrogenuluidinhidrocarburi.Densitateadeputereseaflaindomeniul
0,1 0,12 W.cm2. Puterea sistemelor cu celule MFC se gaseste in domeniul 50 kWe 5 MWe.
Aplicatiiletipicesuntceleindustrialesicomercialecarenecesitaatatenergiecaloricacatsienergie
electrica.
SOFCSolidOxideFuelCell
Deobiceisefolosesteunelectrolitsoliddinzirconstabilizatcuytriu.Infunctiedecaracteristicilesi
compozitiaelectrolituluisiamaterialuluidincaresuntalcatuitieletrozii,celuladecombustieSOFC
poate opara la temperaturi intre 600C si 1000C. Pe langa hidrogen, poate fi utilizat pentru
combustibil gazul natural si unele hidrocarburi. Celulele SOFC se utilizeaza in principal pentru
generareastationaraaenergieielectricecuputeriindomeniul1kWe5MWe.Valoriledensitatilor
deputeresegasescintrunintervallargindomeniul0.150.7W.cm2.
UNIVE
ERSITATEA
A TEHNIC
CA CLUJJ NAPOC
CA
Domeniu
uldedoctorrat:
Ing
eadeInstalatii
3. Utilizareaapilelorde
ecombusttieinaplicatiistation
nare(PEM
MsiSOFC)
Daca in
n deceniul sapte al secolului XXX a avut lo
oc validarea utilizarii pilelor de combustie in
a acestor dispozitivee si
explorarea spatiului cosmic, in ultimii ani se constata o patrundere
p
echipam
menteenerggeticeintottmaimulte domeniiale
eactivitatilo
orumane.
Aplicatiiile stationaare ale pilelor de coombustie isi concentreaza activvitatea de cercetare pe
dezvoltaareasistemelorsiansamblurilord epilerobusste,conceputepentru aoferipute
erelaunpunct
fix,inco
onditiidefu
unctionareinsistemde scentralizattpentrupro
oducereaennergiei.
Piledeccombustieccefolosescm
membranaccuschimbdeprotoni
(P
PEM)
Utilizeazzaunelectrrolitpolimerizatinform
ma
unei membrane foarte subtiri si
permeabile. Polim
merul folositt contine dde
obiceiu
un derivat organic al acidullui
perfluorrosulfonic prins intrun lant dde
politetraafluoretilen
n(PTFEsautteflon).
Acest laant contine,, din loc in loc, structuuri
chimice terminatee cu grup
parea SO3 H.
Hidrogeenul acesteii grupari se disociaza dde
moleculla cand acceasta este
e umezita si
apare iin solutie ca proton. Pe de al ta
parte,aanioniiSO3sunt maidegrabaprinnsi
in moleecula polimerului decaat liberi in solutie. Ace
esta este unul dintre avantajele principale ale
acizilor polimerizatti. Protonii liberi in so lutie se pott astfel dep
plasa si mobbilitatea lorr sta la baza a
ceeaceesanumit conductie protonica .Deaicivin
nesidenum
mireaacestuuitipdepila(PEM):deela
expresiaaprotonexxchangeme
embranesaau,deasem
menea,dela
apolymereelectrolytemembrane.
Membraaneledepo
olimeracid potfireali zateinfoliiiextremde
esubtiri,su b50m,facandposib
bila
micsoraareadimenssiunilorpileiisiprinurm
mare,obtine
ereaunorde
ensitatidepputerecresccute.Scaderea
grosimiii foliei de electrolit sccade considderabil rezistenta inte
erna a pilei si, prin urrmare, scad
d si
pierderiilerezistivedininteriorrulei.
Unuldin
ntrepolimeeriiceimaiffolositieste dejarenum
mitulNafion.Acestaeesteuncopolimerdeaacid
perfluorrosulfonicsiPTFEinforrmaacida,rrealizatcuaaproximativ 40deaniinnurmadeffirmaDupon
nt.
Membraanele Nafio
on PFSA au o utilizare larga in pillele de com
mbustie cu m
membrana cu schimb de
protoni (PEM).Membranafun
nctioneazaccaunseparatorsiune
electrolitsollidcepermitetransporrtul
DISCIPLINATehnolo

Domeniuldedoctorat:
selectiv de cationi prin jonctiunea pilei. Polimerul este rezistent din punct de vedere chimic si
durabil.
Utilizareacatalizatorilorestefoarteimportanta,iarcantitatileutilizatesuntmaimaridecatincazul
altorpile,datoritatemperaturiijoasedefunctionare(7080 C).Temperaturanupoateficrescuta
peste80 C,deoarece,latemperaturimaimariexistarisculevaporariiapeidinmembranaincazul
unorvarfurideconsum,fenomencepoatedistrugepila.
0
Se foloseste de obicei platina, in cantitati de minim 0.4 mg/cm2, la fiecare electrod. Cantitatile
ridicatecrescrezistentapileilaotravireacumonoxiddecarbon,incazulutilizariiunuihidrogen
impur. Datorita temperaturii joase, la care catalizatorii sunt putin activi, o cantitate mai mare de
catalizatorestenecesaralacatod,datoritaionizariimaidificileaoxigenului.
Pentru a impiedica otravirea anodului cu CO, o metoda este utilizarea unui aliaj catalitic Pt/Ru.
Prezenta ruteniului modifica structura catalizatoruului si face absorbtia monoxidului de carbon in
acestamultmaidificila.Performanteleacestorpilesereducoricumsimtitordacasefolosesteun
hidrogenrezultatprinreformare,cecontineCOinconcentratiemaimarede50ppm.
Membrana cu schimb de protoni pe baza de Nafion functioneaza de obicei sub 7085C.
Temperatura scazuta de functionare asigura o pornire rapida si nu necesita o izolatie termica
pentruprotectiapersonalului.
Conditiilemoderatedefunctionareconstituieunmareavantajalacestorpile,comparativcualte
modelecenecesitautilizareaacizilorfoartecorozivi,aceramicilormentinutelatemperaturiinalte
sauasarurilortopite.
Pedealtaparte,pilelecuschimbdeprotonisuntinmodspecialvulnerabilelacrestereacantitatii
deapadinmembrana;aceastapoateaparedatoritaproductieiconstantedeapalacatodsipoate
blocadifuziareactantilor.Deaceea,inconstructiaacestorpile,trebuieluatemasurisuplimentare
pentruevacuareaapeiinexces.
Eficienta electrica este intre 4050% si temperatura de operare in jur de 80C. Pilele astfel
realizate genereaza intre 50 si 200 KW. Electrolidul solid nu prezinta scurgeri sau crapaturi si
temperatura de operare este suficient de mica pentru a putea fi folosite in casa sau in masina.
Aproximativ 50% din puterea maxima este disponibila imediat la temperatura camerei. Puterea
totalaesteatinsainaproximativ3minuteinconditiinormale.
UNIVE
ERSITATEA
A TEHNIC
CA CLUJJ NAPOC
CA
Domeniu
uldedoctorrat:
Ing
eadeInstalatii
Pilelecu
uoxizisoliziSOFC(SolidOxideFuel Cell)
Folosescccaelectro
olituncomp
plexceramiccde
oxizi (O
Ox) metalicci (calciu sau zirconniu).
Eficientaa este in ju
ur de 60% si temperattura
de opeerare in jur de 1000C. Datoorita
temperaaturiiatatd
deridicaten
nuesteneceesar
unrefo
ormatorpeentruaextrragehidrogeenul
dincom
mbustibil,iarcaldurare
ezultantapooate
fi folossita pentru
u a generra suplimenntar
electriciitate. Purtatorii de sarrcina sunt iionii
deoxigeen(O2),ceeeacefacep
posibilachiaarsi
utilizareeamonoxiduluidecarb
bon(CO)drrept
combusstibil.
Nu necesita utilizarea uno
or catalizaatori
mina probleema
scumpi. Electrolitii solizi elim
ntelaaltep
piledecom bustie,insaaaicipotap
parefisuri.U
Uzualsau realizatbaterii
scurgerilor,existen
peraturafoa
arteridicataasidimensiu
uniledestulde
deastfeeldepilecegenereazapanala1000kW.Temp
marilim
miteazafolossireaacestu
uitipdepileepentruapllicatiicasnicce,comerciaalesaumob
bile.
Una din
n principaleele aplicatii ale pilelor de combusstie o consttituie centr alele electrice stationaare,
inclusivunitatiledeecogenerare.
Ocaraccteristicaap
pilelordecombustieeesentialaestte
faptul cca eficientaa lor este aproape neeafectata de
d
dimeniu
uni. Acest fapt face po
osibila dezvvoltarea uno
or
centralee de dimensiuni mici,
m
eficiennte, evitan
nd
implicattiile si costurile cauzatte de dezvvoltarea uno
or
centralee de dimensiuni mari. De asemenni se adaugga
alteavaantajeprecu
um:suntsile
entioase,coompacte,fara
elementte in miscare si fara vibratii,
v
fara degajare de
d
noxesiffaraafiafecctatedetem
mperaturaeexterioara.
Maimultdeotreim
medinnece
esaruldeennergieprimaaraaluneitariindustriaalizateprecumGerman
nia,
este utiilizata pentrru alimentaarea cu calddura si elecctricitate a locuintelor. Generareaa de calduraa si
od combinat este o abbordare avaantajoasa, realizata
r
prrin intermed
diul pilelor de
electriciitate in mo
combusstie.
DISCIPLINATehnolo

Domeniuldedoctorat:
Pilele de combustie de inalta temperatura sunt in mod particular adaptate tipului de aplicatii
stationarececombinaproductiadeenergiesicaldura.Avantajulspecificalpilelordecombustiede
inalta temperatura este reformarea interna a gazului natural sau alte hidrocarburi in hidrogen cu
degajarea de caldura; astfel se evita un reformator extern suplimentar. Ba mai mult, caldura
degajatadepiladecombustieecapabilasagenerezeaburipentruproductiaindustriala.
Principalulavantajalutilizariipilelordecombustiepebazadehidrogenuluiinaplicatiilestationare,
ilconstituiefaptulcainaltulgraddeeficientaalacestorapoateficombinatinacestmodcuemisii
zerodeCO2.PileledecombustieSOFCseintegrezabinepentruaplicatiirezidentialedeoarecenu
necesitaunreformatorseparatdar,pileledecombustiePEMpotfiutilizatedeasemeneainaplicatii
stationare.
DuratadeviataaunuisistemrezidentiallascaramicadetipSOFCestemomentaninjurde4500de
ore(SulzerHexis,2004).Darounitatede100kWprodusadeSiemensWestinghouseafunctionat
timpdemaibinede20000deore.Cercetarileseindreaptaspreobtinereaunuisistemstationarcu
oduratadeviatade4000060000deore,sau58anideoperare.Duratadeviatadepindefoarte
mult de conditiile de operare. Cresterea duratei de viata a pilelor de combustie este esentiala
pentrureducereacostuluitotalalenergieigenerate.
PileledecombustieSOFCfolosesccaelectrolituncomplexceramicdeoxizi(Ox)metalici(calciusau
zirconiu)siseprezinatcafiindceamaipromitatoaretehnologiedegenerareaelectricitatii.Pilelecu
oxizisoliziSOFC(SolidOxideFuelCell)cutemperaturadeoperaredeaproximativ1000oCproduc
electricitate si degaja caldura. Aflate sub presiune , pilele cu oxizi solizi SOFC in combinatie cu o
microturbina(850oC/3bar)atingceamaimareeficientaelectrica,deaproape60%si,luandincalcul
sicalduradegajata,utilizareaenergieiinansamblupoateatingecotade90%.
Sistemele de tip SOFC ar putea fi integrate cu usurinta in sistemele de termoficare. Impreuna cu
turbinecugaz,acesttipdepiledecombustieauoeficientamaimaredecatinconfiguratiesimpla.
Primul sistem hibrid SOFC turbina cu gaz (SOFCGT) a fost livrat la Southern California Edison.
Sistemuleracaracterizatprinurmatoriiparametriiputere220kWdincare200kWdelaSOFCsi
20 kW de la un generator de tip microturbina. A functionat aproape 3 400 de ore si a atins o
eficientaelectricade53%.Acestpragestecelmaiinaltpragatinspanaatuncideoricesistemla
scara comerciala pe baza de pile de combustie. In teorie, acest tip de sistem ar fi capabil de
eficientaelectricadepanala6070%.
Producatorii se axeaza pe acest tip de pile de combustie pentru piata rezidentiala. De exemplu,
Sulzer Hexis are in atentie sisteme la scara mica de pile de combustie SOFC cu utilizare de gaz
naturalpentrucogenerareinregimrezidential.Eficientaatinsadeeide30%esteconsiderabilsub
eficientacepoateatinge107%,aunorcazanepegazincondensatie.Unsistemtipicpentruocasa
unifamiliala ar necesita o capacitate electrica de 1 4 kW. Aceasta capacitate ar asigura sarcina

Domeniuldedoctorat:
termicadebazasaucerereamedie,ceeaceinseamnacainperioadeledevarfacereriiarfinevoie
de furnizare energiei electrice din sursa externa sau baterii. Intrun sistem de cogenerare, ratia
tipicacalduraenergieestepatru.
Importantdinpunctdevedereeconomicesteaspectulnecesaruluidecaldura.Acestasedividein
necesar de incalzire pentru apa calda si necesar de caldura pentru incalzirea spatiilor. In general,
necesarul pentru incalzirea spatiilor atinge procentul de 55 % din energia utilizata in spatiile
rezidentiale,iarnecesarulpentruincalzireaapeiatingeprocentulde19%.Acesteprocentedepind
de climat, termoizolarea cladirii si dimeniunea spatiilor. In Germania, Franta sau Marea Britanie,
consumul de energie anual pentru incalzire este de 3035 GJ/ pe cap de locuitor in timp ce in
Statele Unite sau Canada, aceasta cifra atinge 4045 GJ/ pe cap de locuitor pe an. In opozitie, in
JaponiasauAustralia,estesub20GJ/pecapdelocuitorpean.
Necesarul de caldura pentru apa calda este aproape constant pe intreaga perioada a unui an, in
timpcenecesarulpentruincalzireaspatiilorestedetipsezonier(variabil).Datoritafaptuluicapilele
de combustie functioneaza in mod continuu, sunt mai potrivite pentru asigurarea necesarului de
incalzirepentruapacalda.
Intimpcemaimultde25%dincalduraprodusadeopiladecombustiepoatefiutilizatapentrua
incalzi apa, caldura utila care poate fi utilizata este, in practica, cu mult sub potentialul de
producereadeenergietermiceauneipiledecombustie.
Termoizolareaconstructiilorprecumsimasuriledeeficientaenergeticaindustrialapotlimitacererea
deenergietermicapeviitor.Pedeopartecerereadeenergietermicaredusalimiteazapotentialul
pilelor de combustie stationare, dar pe de alta parte, cresterea ratiei dintre putere cerere de
energie termica face ca pilele de combustie sa fie mai atractive in raport cu alte tehnologii de
cogenerare.

Domeniuldedoctorat:
4.
Integrareapilelorcualtesistemecefurnizeazaenergie(electricitatesicaltura)ptocladire
Pilele de combustie ce folosesc cogenerarea energiei termice si electrice sunt de interes pentru
alimentareacaselorsicladirilor,incazulincareprezintaunrandamentdepanala90%.
Cladirileexistentesunt,inmodcurent,conectatelareteauadeelectricitatesiechipatecusisteme
cegenereazacaldurasiapacaldapebazadecombustibilifosilisauelectricitate.Inanumitezone
unde,incalzireapetimpdeiarnasiracireapetimpdevarasuntnecesare,pompeledecalduraauo
cotadepiatasemnificativa.
Gazul este unul dintre combustibilii utilizati cel mai frecvent la incalzirea spatiilor rezidentiale in
tarileindustrializate.Cazanelepegazpotatingeeficienteincepandcu75%lamodelelemaivechi
sau 85 % in cazul sistemelor centralizate, pana la 107 % in cazul cazanelor in condensatie pe
combustibil gazos. Eficienta de 140 % poate fi atinsa prin combinarea unei pompe de caldura pe
baza de gaz cu un cazan in condensatie. In aceasta categorie pot fi aduse imbunatatiri prin
modernizarea cazanelor, izolarea conductelor de distributie, inlocuirea radiatoarelor cu unele
performante,controlprintermostat,etc.
Pelangacazanelecurandamentridicatpebazadecombustibilifosili,sistemeledeincalziresolaraisi
facsimtitaprezentainmulteregiuni.Desiutilizarealorestelimitata,ratadecrestereaprocentului
deutilizatoriesteinjurde20%pean.
Necesarul de caldura depinde de climat, de nivelul de termoizolare si de temperatura interioara
necesara. Temperatura interioara medie in spatiul rezidential, in Marea Britanie, a crescut de la
13oC pana la 18 oC in ultimii ani si se prevede o crestere la 20 oC pana in 2020. De asemeni,
diferentele culturale (ca de exemplu cazul Japoniei) pot limita utilizarea pilelor de combustie in
sectorul rezidential sau comercial si trebuie ca aceasta situatie sa fie tratata la nivel regional sau
chiarnational.
Pentruincalzireaspatiilorsiaapei,inliniimari,sepotdiferentiasistemelecetransformacaldurain
energieutilizabila(arzatoaresicazane)desistemelecefolosescenergiepentruaseparaenergiadin
mediuintropartecaldasiunarece(chilleresipompedecaldura).Chillerelesipompeledecaldura
pot atinge eficiente de peste 100% dat fiind faptul ca energia luata din mediu este "gratuita".
Mareledezavantajalacestorsistemeestefaptulcanecesitacombustibilideinaltacalitateprecum
electricitatesaugazsicostulinvestitieiinitialeesteridicatdatoritacomplexitatiitehnologiei.Astfel
ceamaimareparteaserviciiloresteincaasigurataprinsistemececonvertesccombustibiliifosiliin
energieutilizabila.

Domeniuldedoctorat:
Tehnologia prin care se intergreaza pilele de combustie cu alte sisteme ce furnizeaza energie
(electricitate si caltura) reprezinta o alternativa cu eficienta crescuta prin generarea simultana de
energieelectricasitermicadintrounitate,pesit.Aceastatehnologiepermitereducereaconsumului
generaldecombustibilifosili,aemisiilorsitotodataacosturilorinfazadeexploatare,fiindtotodata
unsistemfunctional24deorepezi,indiferentdeconditiileexterioare.
Pileledecombustietransformaenergiachimicainenergieelectricafaracombustie,acesteaputand
fi alimentate cu hidrogen pur produs industrial, hidrogen generat din apa prin electroliza,
descompunandulinoxigensihidrogengazosiarenergieeolianasausolarapoatefifolositapentrua
asiguraacestproceselectrolitic.
Produselesecundarealeuneipiledecombustiesuntcaldurasiapacurata,faradegajaredenoxe.
Producatoriioferasolutiidela1la5kWprinpiledecombustiePEMpentrusistemederezervasau
aplicatiilascaramicasicogenerare.Costurilelaoraactualasuntincaridicatepentruacesttipde
sisteme dar, se preconizeaza reducerea acestora prin intermediul cresterii productiei, precum si
diverse programe de finantare/ sprijin pentru achizitia unor astfel de tehnologii. De mentionat
pentruimplicareainrealizareaunorastfeldesitemesuntJaponia,GermaniasiSUA.
Pileledecombustieinsferarezidentialapotfiutilizateindiverseconfiguratii:
Unitatea poate fi te tip autosuficient, independenta, generand energie electrica si caldura.
Conceptuldecogenerare semnifica producerea simultana a doua sau mai multe tipuri de energie
utilizabila dintro singura sursa. Cogenerarea este producerea simultana de energie termica si
electrica sau mecanica, utiliznd combustibili fosili sau regenerabili, cel mai adesea gaze naturale,
carbune sau biomasa lemnoasa si biogaz. Cogenerarea economiseste energie ca urmare a
produceriisimultanedeenergieelectricasitermicalafatalocului(onsite),prevenindastfelpierderi
majorecareaulocincelemaimultecentraleelectrice.
Inurmadezvoltariirecenteintense,ogamalargadetehnologiieficientedecogenerareadevenit
disponibilapentruafacerisiaplicatiiintoatesectoareleeconomice:
Gospodarii:dezvoltarearapidaatehnologiilordemicrocogenerare,cumarfimotoareleStirlingsau
motoarelecucombustieinterna,precumsipileledecombustie,permiteutilizareadecogenerarein
furnizareaeficientadeincalziresielectricitateacladirilorunisimultifamiliale,inconformitatecu
standardulcladirilorcuconsumdeenergieaproapeegalcuzero.
Prin interconectarea de microcentrale pe baza de pile de combustie din zonele rezidentiale,
birouri,etc., se pot realiza centrale virtuale ce prezinta toate avantajele generarii distribuite. In
statiile pilot din Germania, Olanda, Portugalia sau facut testari pe centrale virtuale cu reglarea
cantitatii de energie calorica si electrica livrate, avnd la baza curbe de sarcina si date meteo pe
bazacarorasepoateprevizionaincarcareasistemului.

Domeniuldedoctorat:
UnadincelemaicunoscutelocuintecefolosesteenergiialternativeiiaprtineingineruluiMikeStrizki
siareosuprafatadecca280mp.Sistemulacesteilocuintefunctioneazapeenergiesolarasipilede
combustie. Panourile solare alimenteaza locuinta pe perioada calda iar excesul de energie se
stocheaza in rezervoare sub forma de hidrogen gazos. Pe perioada iernii, energia din hidrogen e
returnatainsistemulelectricallocuintei,printropiladecombustie.
PrimacasapebazadeenergiesolarasihidrogendinAmericaafostrealizatadeechipaInstitutuluide
Tehnologie din New York pentru competitia 2005 U.S. Department of Energys Solar Decathlon si
are o suprafta de cca 75 mp. Sistemul acesteo case realizeaza o alimentare pe baza de energie
solarapetimpulzileisi,hidrogenulprodusprinenergiasolara,alimenteazaopiladecombustiecare
asiguranecesarullocuinteipetimpulnoptii.Alteproiectecestaulabazaacesteidirectiisuntcasa
devacantapeInsulaStuart,Washington,casaBryanBeaulieuinScottsdale,Arizona.
Toate aceste realizari din domeniul rezidential functioneaza pe acelasi principiu panouri solare
capteazaenergiasiasiguraelectricitatepentrulocuintaiarexcesuldeenergiesolaraesteprocesat
printrunelectrolizorcetrensformaapainhidrogengazosstocatinrezervoarepentruafiutilizatla
nevoie, moment in care hidrogenul alimenteaza pilele de combustie. Acest sistem ce foloseste
energiasolaraincombinatiecupiledecombustiepebazadehidrogennudegajaemisiiiarcasele
nuaunicioamprentadecarbon.
O gama variata de tehnologii este disponibila pentru a produce caldura si electricitate pentru
spatiilerezidentiale.Inmoduzual,consumatorulisiacoperanecesaruldecaldurasielectricitatedin
cazane proprii cu combustibil fosil, repspectiv prin cumparare de energie electrica din sistem.
Producereasimultana,cuacelasiechipament,aambelorformedeenergieelectricasitermica,este
maieficientadecatproducerealorseparata.
Cogenerarea,casolutiedeproducereaenergieitermicesielectrice,avandlabazatehnologiapilei
decombustie,prinavantajeleenergetice,economicesiecologicepecareleprezinta,seincadreaza
incategoriatehnologiilorcuratedeproducereaenergiei.
Utilizareaeficientaacombustibiluluiinproducereasimultanaacalduriisienergieielectricepoate
oferi economii de energie si poate conduce la diminuarea emisiilor de CO2, cogenerarea
reprezentandopartedinstrategiaglobalapentruoutilizareeficientaaenergiei.
La producerea prin metode clasice a energiei electrice, o mare parte din energia continuta in
combustibil este disipata in mediul ambiant sub forma de caldura de nivel termic scazut.
Cogenerarearecupereazaaceastapierderesiproducesimultanenergieelectricasicaldura,fiindun
cicludetransformreincare,porninddelauncombustibil,seproducinaceeasiinstalatie,inacelasi
timp,energiemecanicasienergietermica,inmareamajoritateacazurilor,energiamecanicafiind
transformataprinintermediulunuigeneratorelectric,inenergieelectrica.

Domeniuldedoctorat:
COMBUSTIBIL
INSTALATIEDE
ENERGIE
MECANICA
ENERGIE
ELECTRICA
COGENERARE
ENERGIE
TERMICA
Cogenerarea,casolutiedeproducerecombinatasisimultanaaenergieielectricesitermice,poatefi
clasificata in functie de procesuldeconversieacombustibilului, astfel rezultand doua tipologii ale
sistemelordecogenerare:
1. Sisteme de cogenerare pe baza de combustie (arderea amestecului carburantaer la o
temperatura ridicata produce energie mecanica, care este apoi utilizata pentru a genera
energie electrica). Aceste sisteme au ca principii de functionare diferite cicluri
termodinamice, astfel ciclul OTTO (motoare cu piston), ciclul Rankine (motoare cu abur),
respectivciclulStirling(motoarecuaercaldcucicluinchisregenerativ).
2. Sisteme de cogenerare pe baza de conversie electrochimica directa (energia chimica este
transformata direct in energie electrica). Aceste sisteme au ca principiu de functionare
tehnologiapilelordecombustie.
Incazulutilizariicogenerariicatehnologieenergetica,inmodcurent,85%dinenergiacontinutain
combustibil se transforma in energie utila (sub forma de electricitate si caldura). Aceasta
caracteristica evidentiaza faptul ca in cogenerare, valorificarea combustibilului se realizeaza cu o
eficientaenergeticaaproximativdubla,inraportcueficientaincazulproduceriideelectricitateprin
procedeeleclasice.
Pileledecombustiepebazadehidrogenoferaposibilitateaproduceriienergieicurate,inconditiide
eficienta energetica. La functionarea pilelor de combustie pe baza de hidrogen, randamentul de
producereaenergieielectriceestede4060%,iarpentrucrestereaeficienteipileidecombustie,
caldura utila poate fi recuperata la un nivel de temperatura satisfacator pentru utilizatorii
rezidentiali si industriali, rezultand astfel un randament energetic global de pana la 90 % in cazul
utilizariitehnologieiinproductiacombinatadeenergieelectricasitermica.
Toate sistemele de cogenerare bazate pe tehnologia pilei de combustie sunt compuse din trei
subsisteme primare care efectueaza functii similare, indiferent de tipul constructiv al pilei de
combustie:
Procesor/ reformator combustibil care converteste combustibilul sursa in gaz bogat in

hidrogensieliminacontaminantiicarearputeaotravielectrozii;
Piladecombustiecaregenereazaenergieelectricasubformadecurentcontinuusienergie
termica;

Domeniuldedoctorat:
Invertorelectroniccaretransformacurentulcontinuugeneratinpiladecombustieincurent
alternativnecesarinmajoritateaaplicatiilor.
Unaspectremarcabilalsistemelordecogenerarepebazadepiledecombustieestecaacesteapot
folosi caldura reziduala la refrigerare. A fost estimat ca refrigerarea necesita 40 % din energia
necesara intrun supermarket. Sistemele de cogenerare pot compensa aceasta cheltuiala atunci
cand sunt combinate cu un dispozitiv de racire, chiller, care utilizeaza energia termica pentru a
asiguraracirea.
Sistemele de cogenerare pe baza de pile de combustie indeplinesc criteriile si conditiile necesare
pentruocogeneraredeinaltaeficienta,incadranduseincerinteleDirectiveiComisieiEuropene.In
Romania, Legea nr. 13/2007 Legea energiei electrice, capitolul V, reglementeaza promovarea
energiei electrice produse din surse regenerabile de eenrgie si in cogenerare de inalta eficienta,
fiindadaptatadupaDirectivaComisieiEuropene2004/8/ECdepromovareacogenerariibazatepe
cererea de eenrgie termica utila in pietele interne de energie. In scopul promovarii reducerii
energiei electrice in cogenerare, articolul 68 al Legii defineste cogenerarea de inalta eficienta ca
fiindprocesulcareindeplinesteunuldintreurmatoarelecriterii:
a).Realizareadeeconomiedeeenrgieprimaralaproducereaenergieielectriceincogeneraredecel
putin 10 % fata de valorile de referinta stabilite prin reglementari specifice pentru producerea
separataaenergieielectricesitermiceincentraleleelectricedecogenerarecuputeriinstalatede
ceputin1MW;
b).Realizareadeeconomiedeeenrgieprimaralaproducereaenergieielectriceincogenerarefata
de producerea separata a energiei electrice si termice in centralele electrice de cogenerare cu
puteriinstalatesub1MW.
Totodatareglementeazaconditiilenecesarepentrucaoinstalatiedecogeneraresafieconsiderata
deinaltaeficienta,sianumeconditiacaeconomiadeenergieprimara(combustibil)laproducereain
cogenerare a celor doua forme de energie (electrica si termica) sa fie de cel putin 10 % fata de
producereaseparataaacestora,adica:
EEP = 1

1
+
10%
randamentulelectricalinstalatieidecogenerare;
randamentultermicalinstalatieidecogenerare;
randamentulelectricalinstalatieidereferinta;
randamentultermicalinstalatieidereferinta;

Domeniuldedoctorat:
=
+

randamentulglobalalinstalatieidecogenerare.
Randamentulenergetic(electricsitermic)alcogenerariiinfunctiederandamentulglobalsepoate
exprimainfunctiederelatiiledemaisus.Astfelsepoatedeterminadacasistemuldecogenerarese
incadreaza in cerintele Directivei Comisiei Europene privind cogenerarea de inalta eficienta, in
functiededateletehnicecarecaracterizeazainstalatia,garantatesicertificatedecatrefurnizorul
= 52,5% si
= 90%,
de echipamente de cogenerare, tinand seama de coeficientii
stabilitiprinreglementarilesiprevederileANREprivindcriteriilesiconditiilenecesaredeindeplinit
pentruocogeneraredeinaltaeficienta.
Unica forma logica de productie a hidrogenului , integrata intrun sistem tehnicoeconomic cu

impact minim asupra mediului, o constituie generarea acestuia din apa cu ajutorul energiilor
regenerabile. Principala sursa de energie regenerabila este Soarele. Energia solara poate fi
convertita in mod traditional in electricitate si caldura, amandoua forme putand juca un rol
importantinproductiadehidrogenprinelectrolizaapeisiprinprocesetermochimicededisocierea
acesteia.
Energiaeolianaaremariperspectivesafieutilizatalapreturicompetitiveinviitorulapropiat,putand
ficombinatacuusurintacualteprocesedestocareaenergiei,iarproductiasistocareasubteranaa
hidrogenuluiestecelmaielocventexemplu.Energiahidroesteutilizatademaibinedeunsecolsi,
alaturi de energia mareomotrica isi poate gasi diverse aplicatii in procesul de electroliza a apei si
productiadehidrogen.Oaltasursadeenergieregenerabilacarepoatefiutilizatasiinproductiade
hidrogenesteenergiageotermala,carepoateserviproceseledeelectrolizaatatcasursadecurent
electric cat si ca sursa de caldura. Energia ce provine din resurse regenerabile variaza in timp si
spatiu,existandrisculrealcaaceastasanufiedisponibilaatuncicanddorestesaofoloseascaun
utilizator,ceeacefacesafienevoiedeomodalitatedestocaresauconvertireaacesteia.Osursade
energie regenerabila este utila daca poate fi livrata sub forma de energie electrica sau chimica.
TehnologiiledestocareaenergieiincludH2.Bateriile,hidropomparea,gazulcomprimat,stocarea
energiei rotationale cu ajutorul volantelor, supercapacitori electrochimici si stocarea energiei cu
ajutorulcampuluimagneticlatemperaturicriogenice.
Odata ce o resursa regenerabila a fost localizata, este necesar transportul energiei la locul unde
este necesar a fi utilizata, asadar purtatorul de energie trebuie sa fie portabil. Hidrogenul este
consideratcelmaiadecvatmediuincareenergiapoatefiefectivstocatasitransportata.

Domeniuldedoctorat:
5.
Masuridesigurantaprivindpileledecombustiecelucrazacuhidrogensigazmetan
Hidrogenul este un purtator de energie. La fel ca si gazul metan acesta are caracteristica de a fi
volatil.Hidrogenulnuestetoxic.Spredeosebiredebenzinasiuleicaresunttoxicesicareincazul
unorscapariafeceazanegativatatmediulnaturalcatsioamenii,hidrogenulincazulunorscapari
sarevaporaimediatlasandinurmaapa.
Incazulsistemeledepiledecombustieatatpentruautomobilecatsipentruspatiirezidentialede
dimensiunimici,nusepuneproblemastocariiuneicantitatifoartemaridehidrogensaugazmetan,
astfelincatsaexisterisculproduceriiunoraccidentemasivecuimpactasupraunorzonemari.
Grija pentru siguranta este prioritatea numarul unu in ceea ce priveste cercetarilesi realizarile in
domeniul pilelor de combustie si a sistemelor de stocare a hidrogenului. Rezervoarele utilizate
pentru a stoca hidrogen lichid sau gazos sunt trecute prin procese de testare privind siguranta,
inaintedeaficertificate.Pentrucahidrogenulsareactionezesubformauneibombe,estenevoie
de circumstante deosebite un nivel extrem de ridicat depreiune si temperatura, ceea ce nu se
intamplaniciodataincazulpileordecombustiesauarezervoarelordestocare.
O problema esentiala in asigurarea viabilitatii unei economii bazate pe hidrogen o reprezinta
stocarea hidrogenului fabricat. Aceasta problema a aparut odata cu dezvoltarea procedeelor de
producere a hidrogenului cu ajutorul energiei regenerabile, o energie imprevizibila, dependenta
meteorologic. Cu tehnologiile clasice, hidrogenul este greu de depozitat, din cauza proprietatilor
salefizicochimice.Astfelinprezentaaeruluiseproduceunamestecexploziv,pentrucahidrogenul,
inamesteccuoxigenulinproportiede585%esteinflamabil.
Ca urmare a dimensiunilor extrem de reduse ale moleculelor sale, hidrogenul difuzeaza printrun
mare numar de materiale, procesul de difuzie fiind favorizat de presiunea inalta si de caldura. In
contactindelungatcuotelul,seproducehidrogenareaacestuia,careilfacesadevinacasant.Din
cauzadensitatiisalefoartemici,putereaenergeticaraportatalavolumahidrogenuluiestedetrei
ori mai mica decat cea a gazului metan, ceea ce inseamna ca, la aceeasi cantitate inmagazinata,
estenecesarunrezervorcupresiunedetreiorimaimaredecatpentrugazulmetan.
Toateacesteproblemesuntpecalederezolvareprinrealizareaunornoimaterialesitehnologiide
stocare. Astfel au fost reduse pierderile prin difuzie si sau realizat etanseizari speciale care au
permisstocareahidrogenuluisubformadegazsubpresiune.Pentrudepozitareaincantitatimarise
utilizeazainprezentrezervoaredehidrogenlichid.Sereduceastfelreactivitateahidrogenuluisise
obtineocrestereadensitatiisalececca.800deorifatadestareagazoasalatemperaturanormala,
insaaparpierderidecalduralaevaporare.

Domeniuldedoctorat:
Probleme mari de costuri implica izolatia termica a rezervoarelor si a conductelor, care este
necesarapentruaevitaaparitiafierberii,darsiaformariidegheatainjurulacestora.
Sefaccercetariinvedereadizolvariihidrogenuluiinaltematerialeaflatefieinstarelichida,fiein
stare solida. Aceste materiale hidrogenate se numesc hidruri. Un alt mijloc de stocare a
hidrogenului il poate reprezenta amoniacul , din care poate fi eliberat printrun procedeu de
reformare catalitica. In ultimii sni se profileaza o noua tehnica de stocare prin utilizarea
nanotuburilor de grafit, numite fulerene. Cercetari in curs sunt si cele privind inmagazinarea
hidrogenului in retele metaloorganice utilizand pentru aceasta o serie de materiale poroase
sintetice,polimericuatomidetitanatasati,microsferedesticla,etc.
Ca o paralela intre sistemul traditional de centrala termica sau un cazan si sistemul cu pile de
combustie cu hidrogen si gaz metan, conditionarile impuse prin reglementari pentru amplasarea
sistemelortraditionalesepotaplicainmaremasurainambelesituatii:
Centraleletermicepegazpotfiamplasatesiinincaperiseparate.Conformlegii,acesteincaperiau
tamplarieobisnuitacugeamurinormalesausecurizate,undeexistaoprizadeaerneobturabila,cu
dimensiuni de 6 cm patrati pentru fiecare 1.000 kcal ai centralei, dar nu mai putin de 100 cm
patrati.Volumulincaperiitrebuiesafiedeminim18mcpentrucentralacutirajnaturalsiminim7,5
mcpentrucentralacutirajfortat.
Locul de amplasare al centralei depinde in aceeasi masura si de natura combustibilului utilizat.
Centraleletermicepecombustibilsolidseamplaseazaintroincapereadiacentapentrudepozitarea
combustibilului la nivelul consumului zilnic si, eventual, al boilerului. Necesitatea montarii unui
boilersestabilesteincadinfazadeproiectare,tinandcontdenumarulderadiatoare,denumarul
persoanelorcarelocuiescincasasidecantitateadeapacaldafolositazilnic.
Este obligatoriu ca in incaperea prevazuta de proiectant pentru amplasarea centralei termice sa
existe un circuit electric separat (din tabloul electric) prevazut cu sistem de impamantare. Este
necesar, de asemenea, ca prin proiect sa se asigure posibilitatea facila de acces, astfel incat
alimentareacucombustibilsanusefacaanevoiossipentruafipastratacuratenia.
Centraleletermicesicazanelecufunctionarepegaznuseampalseaza:
Indormitoaresaucameradezi;
Inspatiiincarearblocacailedeevacuareapersoanelorpecoridoare,holuri,casascarii
de mentionat e faptul ca in cazul amplasarii in astfel de spatii se analizeaza fiecare caz in
parte si in functie de capacitatea de evacuare a spatiului, posibilitatea de montare a unor
astfel de sisteme e conditionata de latimea libera a culoarului de trecere ramasa in urma
amplasarii;
Peperetisaupardoseliconstruitedinmaterialecombustibile;

Domeniuldedoctorat:
Inincaperiundesuntdepozitatematerialeinflamabilesauexplozive;
Inbalcoanedeschisesauinlocuriundeexistapericoldeinghetsaucondens;
Inincaperiundeseproduceprafsauungradridicatdeumiditate;
in incaperi unde exista posibilitati de poluare a aerului cum ar fi: frizerii, tipografii,
curatatoriichimice,laboratoareetc.;
inbai(incazulincarecentralaestecucameradearderedeschisasitirajnatural).
Acesteconditiideamplasaresepreteazasipentrusistemeledepiledecombustiecuhidrogensi
gazmetan,fiindadaptatesituatieiinfunctiedesursa.Reglementarilegeneralesuntadresate
echipamentelorcefunctioneazapegazsaucareimplicafocdeschisinincaperi.
CONDITIIPENTRUTIRAJNATURAL:
saaibaunvoluminteriorminim,prevazutdelegislatiainvigoare(I6/198);
saasigurepatrundereaaeruluiproaspatnecesararderii;
saaibaunsistemdeventilarenaturalasaumecanica;
sapermitaevacuareatotalaagazelordeardere,inexterior,deasupraacoperisuluicladirii;
saaibaprevazutesuprafetevitrate(goluriinzidarieferestre,luminatoare).
Suprafata vitrata (pentru explozie), traditional, trebuie sa fie de minim 0.03 mp/mc volum
incapere constructii din beton sau 0.05 mp/mc constructii din caramida. Se considera
suprafatavitratagolurileinzidarieincareseaflatocurileferestrelor,luminatoareloretc.
Incazulechipamentelortraditionale,trebuiesaexisteposibilitateadeeliminareagazelorarse
printrun cos individual cu respectarea normelor specifice. Gazele arse nu pot fi eliminate in
exteriorulcladirii,prinsimplatraversareaunuiperete.Deexemplu,incazulutilizariiunuisistem
decogenerarecupiledecombustiepoatesanumaiexisteproblemaeliminariigazelorarsesi
astfel nici necesitatea realizarii unui cos de evacuare. Produsele secundare ale unei pile de
combustiesuntcaldurasiapacurata,faradegajaredenoxe.
Lainstalare,seprevedeingeneralunspatiudeaccesinjurulaparatului(minim0.4m),precum
si acces liber permanent asupra par i frontale.
Centralele care folosesc combustibil GPL
(propan sau butan) nu se amplaseaza la subsolul cladirilor. Se admite instalarea in demisoluri
dar, numai daca incaperea este prevazuta cu instalatie de detectie a scurgerilor de gaze
combustibile si electrovana automata de inchidere a alimentarii cu combustibil amplasata in
exteriorulcamereiincareseaflamontatamicrocentrala.
CONDITIIPENTRUTIRAJFORTATobligatoriulabloc:
Inacestcazaspiratiaaeruluisievacuareagazelordearderesepoatefacedirectdin/catre
exterior,printraversareaunuiperete;

Domeniuldedoctorat:
Incapereatrebuiesaaibasuprafatavitrata(expolozie)deminim0,03mp/mcvolumincapere
constructiidinbetonsau0,05mp/mcconstructiidincaramida;
Acestecentraletermicepotfimontatesiinbaidarnumaidacaauunagrementtehnicemis
deMLPTLinacestsens;
In cazul instalarii in baie alimentarea la reteaua electrica se va face numai printrun
intrerupator diferential (pentru tetectarea strapungerii izolatiei electrice a componentelor
centralei);
Tabloulsauprizadealimentareelectrica(inclusivintrerupatoruldiferential)trebuiesafiein
afarabaii;
Nuestenecesaraexistentauneiprizedeaerproaspatinincapere;
Lainstalaresevaprevedeaunspatiudeaccesinjurulaparatului(minim0.4m)precumsi
accesliberpermanentasuprapartiifrontale;
Aspiratiasievacuareagazelordearderesepoatefaceatatprintrunkitcoaxialcatsiseparat
prinracorduridin/inafaracladirii.
Sistemul de pile de combustie cu hidrogen si gaz metan poate fi tratat per ansamblu ca orice alt
sistemcefunctioneazapebazadegazmetan(conditiiledemaisusprivindpozitionareainincaperi,
accesulpentruintretinere,mediulambiant,etc).
Elementulceapareinplusestehidrogenul,elementcupotentialdeafipericulos.Pentruacestase
prevad instalatii de avertizare, alarmare si semnalizare automata a pericolelor reprezentate de
acestegaze.
Hidrogenulareodensitaterelativainraportcuaerulde0,07,esteconsideratungazinflamabil,nu
estetoxic,nicicuactiunecoroziva,iritantasaucancerigen.Hidrogenulcasigazulmetannecesita
masurideprecautiaatatprivindtransportul,distributia,stocareacatsiutilizare.Lafelcasiincazul
altormaterialedeacestgen,aufostelaboratesiseaplicaregulisistandardepentrutransportulsi
manipulareainconditiidesiguranta.
Anumite proprietati ale hidrogenului il fac mai sigur decat alti combustibili conventionali.
Hidrogenulestemaiusorcasiaerulsiseevaporarepede.Atuncicandarde,temperaturaradianta
este mai scazuta decat in cazul benzinei arzande, ceea ce scade si riscul izbunirii unor incendii
secundare in vecinatate. Rezervoare compozite din fibra de carbon utilizate pentru stocarea
hidrogenului sunt foarte rezistente la socuri mecanice, chiar si la impact foarte mare. Rezultatele
inregistrate privind siguranta utilizarii hidrogenului nu prezinta nicio evidenta a vreunui risc
neobisnuit.
Principala masura de siguranta, indiferent de tipul sistemului utilizat in spatii rezidentiale, este
asigurarea faptului ca lucrarile de montaj, intretinere precum si transport se fac de persoane
autorizate.

Domeniuldedoctorat:
7. Concluzii,elementefinale
Dezvoltarea si promovarea tehnologiilor energetice bazate pe surse de energie regenerabile de

reprezinta un obiectiv primordial al politicilor energetice mondiale care, in contextul dezvoltarii
durabile, au ca scop: cresterea sigurantei in alimentarea cu energie; promovarea unei structuri
energeticecaresaconducalacrestereaeficienteitehnologiilorpropuse,lareducereaemisiilorde
gazecuefectdeserasiimplicitlaprotejareamediuluiinconjurator;dezvoltarealascaracomerciala
aunortehnologiienergeticeviabile.
Pileledecombustiepotoferistabilitatesipredictibilitatereteleideenergieelectrica,iarincazulin
caresuntalimentatecuhidrogenprovenitdinsurseregenerabilepotoferiaceleasiemisiiredusede
carbon ca si incazul surselor de energie regenerabila. Pe langa productia principala de energie
electrica, sistemul produce caldura si apa calda care pot fi valorificate in case, crescand eficienta
totalaasistemului.
Pileledecombustiearputeafiprimeletehnologiibazatepehidrogencomercializatelascaramare,
cu aplicatii de tip mobil, pentru autovehicole, sisteme navale sau spatiale si pana la aplicatii
destinate sistemelor stationare de generare cogenerare de energie pentru cladiri rezidentiale.
Producerealocaladeenergieelectricainunitatideputeremici,mediisimari,reprezintaobiectivul
diferitelor proiecte administative, care vor permite validarea acestor tehnologii de producere a
energieicaalternativeciabilealceleclasice.
Aspectulreferitorlacapabilitateaacestorsistemedeaproduceenergiefaraemisiidenoxe,faceca
potentiala lor realizare la scara larga sa poata reprezenta o solutie imediata pentru deosebit de
importantasimediatizataproblemaapoluariiatmosfericedecatremareamajoritateasistemelor
clasice de producere a energiei electrice, in special in zonele in care poluarea atmosferica are o
semnificatiedeosebita.
In linii mari initiativele privind dezvoltarea tehologiilor pe baza de hidrogen sunt orientate in
vedereaasigurariiuneialternativeinceeaceprivestesectorultransporturilorautosauposibilitatea
stocariienergieiprovenitedinsurseleregenerabileintermitente.
Oeconomiepebazadehidrogenpoatefisolutiapentruzonedefavorizate,puternicindustrializate,
cuconsummaredeenergiesinivelridicatdepoluare.Asfelsarputearealizaorevalorizareazonei
si crearea de locuri de munca prin revitalizarea unei economii industriale in declin, in timp ce se
capitalizeazaabilitatileexistentesiinfrastructura.
Infinal,trebuieavutinvederesiaspectulrisculuicevineodatacuutilizareatehnologiilorpebaza
dehidrogen.Inprezentesteincanevoiedecercetareprivindposibileleriscurisiefectenegativepe
carelepoateaveasi,unaspectdementionatestesinumarullimitatdeprototipuripecaresepoate

Domeniuldedoctorat:
facetestareapentrudiverselesituatiicepotapareaprinutilizarealascaralarga.Existasiparericare
sustinposibilulriscceaparedatoritaroluluiimportantpecarehidrogenulilareincomplexachimie
a atmosferei ce regularizeaza climatul. Exista temeri referitoare la scaparile accidentale in
atmosferaaunorcantitatiimportantedehidrogen,inmodrepetatcarearputeacreaperturbariale
climatului.Peransamblu,efecteleuneieconomiipebazadehidrogentindsafiepozitive.
Concluzionand,lascarabeneficiilorpublicealeutilizariienergieipebazadehidrogen,staconceptul
de reducere a poluarii si a emisiilor de dioxid de carbon intimp ce, petermen lung, accentul se
pune pe oportunitatile la nivel de scara nationala. Politicile la nivel national in ceea ce priveste
utilizarea hidrogenului, trebuie sa fie deschise si maleabile in fata aspiratiilor la nivel regional,
conferindinacelasitimpoviziunedeansamblucaresafieconsistentacudezvoltarileregionalesisa
aibainacelasitimpinprimplancontextulgeneralalsistemuluienergetic.
O economie pe baza de hidrogen inseamna interactiunea dintre cerere, investitie si inovatie
stimulataprinpoliticipublice.Cucatemaimaredecalajultehicsieconomicdintrenoiletehnologii
siceleexistente,cuatatemaimareprovocareapentrupoliticileguvernamentalecaretindsafaca
atractivenoiletehnologiiprinpenalizareaalternativelor.Tehnologiilepebazadehidrogensuntin
centrul atentiei ca si posibil contribuabili majori in problema schimbarii climatului si a incalzirii
globale si merita suportul public international pentru cercetare, dezvoltare, experimentare si
implementare,carevorfinecesareinperspectivauneiposibileeconomiipebazadehidrogen.

Domeniuldedoctorat:
Bibliografie:
1. U.S. Department of Energy Office of Fossil Energy Fuel Cell Handbook, Morgantown
WestVirginia,Noviembrie2004
2. PaulEkinsHydrogenEnergy.EconomicandSocialChallenges,London,UKWashington,
DC,USA,2010
3. TheGouvernmentoftheStateofNorthRhineWestphaliaHydrogenSustainableEnergy
forTransportandEnergyUtilityMarkets.SupportedbyStateandIndustry,2007
4. INTERNATIONALENERGYAGENCYProspectsforHydrogenandFuelCells,Paris2005
5. Directiva2004/8/ECcuprivirelapromovareacogenerariibazatapecerereadecaldurautila,
pepiatainternadeenergiesiDirectiva92/42/EEC;
6. Gheorghe Badea, Raluca Andreea Felseghi, Emil Moldovan, Calin Safirescu Consideratii
privind utilizarea tehnologiei pilelor de combustibil in sisteme de cogenerare a energiei,
StiintaModernasiEnergia,EdituraRisoprint,ClujNapoca2013
7. TaniaCatarig,GeorgeNaghiu,Calin SafirescuUtilizareapilelordecombustibilinaplicatii
rezidentiale,StiintaModernasiEnergia,EdituraRisoprint,ClujNapoca2013
8. Gheorghe Badea, Raluca Andreea Felseghi, Constantin Cilibiu, Calin Safirescu Rolul
hidrogenuluiincontextuldirectiilortehnicoeconomiceactuale,StiintaModernasiEnergia,
EdituraRisoprint,ClujNapoca2012
9. Dr.ing. Ioan Iordache, Prof.dr.ing. Ioan Stefanescu Tehnici avansate de tratare a apei si
separareahidrogenuluiAplicatiiindomeniulpilelordecombustibil,EdituraAgir.Bucuresti
2010
10. Dr.ing. Ioan Iordache, Prof.dr.ing. Ioan Stefanescu Obtinerea hidrogenului. Metode si
procedee,EdituraAgir.Bucuresti2011
11. http://www.ecolife.ro/articole/tehnologie/53tipuridepiledecombustie.html
12. http://www.axeltelecom.ro/fuelone/tipuri_de_celule_de_combustie.html

Referat Pile Hidrogen

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Referat Pile Hidrogen

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

UNIVE

UNIVERSITATEA TEHNICA CLUJ NAPOCA

UNIVERSITATEA TEHNICA CLUJ NAPOCA

Pentru ca o tranzitie spre o economie bbazata pe hidrogen

UNIVERSITATEA TEHNICA CLUJ NAPOCA

UNIVERSITATEA TEHNICA CLUJ NAPOCA

necesitatea de vehicole cu zero emisii. De asemeni, la aceasta categorie sunt si automobilele

UNIVERSITATEA TEHNICA CLUJ NAPOCA

UNIVERSITATEA TEHNICA CLUJ NAPOCA

Electrolitul este elementul definitoriu care determina proprietatile principale, performantele si

Pilele de combustie pot fi incadrate in sistemele energetice

UNIVERSITATEA TEHNICA CLUJ NAPOCA

UNIVERSITATEA TEHNICA CLUJ NAPOCA

UNIVERSITATEA TEHNICA CLUJ NAPOCA

UNIVERSITATEA TEHNICA CLUJ NAPOCA

UNIVERSITATEA TEHNICA CLUJ NAPOCA

UNIVERSITATEA TEHNICA CLUJ NAPOCA

UNIVERSITATEA TEHNICA CLUJ NAPOCA

UNIVERSITATEA TEHNICA CLUJ NAPOCA

Procesor/ reformator combustibil care converteste combustibilul sursa in gaz bogat in

UNIVERSITATEA TEHNICA CLUJ NAPOCA

UNIVERSITATEA TEHNICA CLUJ NAPOCA

Unica forma logica de productie a hidrogenului , integrata intrun sistem tehnicoeconomic cu

UNIVERSITATEA TEHNICA CLUJ NAPOCA

UNIVERSITATEA TEHNICA CLUJ NAPOCA

UNIVERSITATEA TEHNICA CLUJ NAPOCA

UNIVERSITATEA TEHNICA CLUJ NAPOCA

UNIVERSITATEA TEHNICA CLUJ NAPOCA

Dezvoltarea si promovarea tehnologiilor energetice bazate pe surse de energie regenerabile de

UNIVERSITATEA TEHNICA CLUJ NAPOCA

UNIVERSITATEA TEHNICA CLUJ NAPOCA

S-ar putea să vă placă și