ISSN: 1453-2360 Nr.

11, NOIEMBRIE 2007

Reducerea volumului emisiilor de CO2

din sectorul energiei.
Reglement`ri [i solu]ii tehnice

INSTITUTUL NA}IONAL ROM¢N

pentru
STUDIUL AMENAJ±RII [i FOLOSIRII SURSELOR de ENERGIE
Reprezentantul Rom~niei la EURELECTRIC

ANIVERS¢ND 80 DE ANI DE LA |NFIIN}ARE

 ISSN: 1453-2360
e ®
anul 55, nr. 11 / noiembrie 2007

Mas` rotund` / Round Table

Reducerea volumului emisiilor de CO2 din sectorul energiei. Reglement`ri [i solu]ii tehnice 417
Mitigating CO2 Emissions within Power Sector. Regulation and Technical Solutions

Tendin]e mondiale privind reducerea nivelului emisiilor de dioxid de carbon 418

World Trends to Mitigate CO2 Emissions
Carmencita CONSTANTIN, Claudia TOMESCU, Radu George FILIP

Implementarea unui sistem personalizat pentru monitorizarea

[i raportarea emisiilor de CO2 424
Implementing a Dedicated System for Monitoring and Reporting CO2 Emissions
Dorel B~DESCU, Adrian NEC{ULESCU, Alexandru ENESCU, Irene Roxana SAMOIL~,
Oana NIHFIDOV

Reducerea emisiilor de CO2 ale centralelor termoelectrice prin utilizarea

biomasei pentru înlocuirea par]ial` a c`rbunelui 427
Mitigating Power Plants CO2 Emissions Using Biomass as a Partial Substitute for Coal
Magdalena MATEI, Lucian MATEI, Gabriela TUDORECI, Cornel S~LI{TEANU, Iulian UDROIU

Centrale electrice cu „zero emisii de CO2“ 431

Power Plants with „Zero Emissions of CO2“
Anca POPESCU, Anca Simona BARDICI

Energiile regenerabile [i emisiile de CO2 433

Renewable Energy and CO2 Emissions
Carmencita CONSTANTIN, Alexandra B~DESCU

Biodiesel — un nou actor pe scena Implement`rii Comune 435

Biodiesel — A New Technological Solution for Joint Implementation
Dorel B~DESCU, Lavinia STOICA

Verificarea rapoartelor de monitorizare a emisiilor de gaze cu efect de ser` 438

Checking the Monitoring Reports for Greenhouse Gases Emissions
Cristiana ION, Ana Maria B~L~NESCU

Environmental Risk Assessment Application Extended for Decisions

Implying Climate Changes 440
Aplica]ie de evaluare a riscului de mediu extins` la decizii ce pot conduce la schimb`ri climatice
Mircea GRIGORIU, Gheorghe CIOBANU, Antoniu BEIOGLU

Realiz`ri [i perspective în sechestrarea geologic` a CO2 444

Accomplishments and Further Prospects in the Geological Sequestration of CO2
Constantin MARIN, Ioan POVAR~

Plan de ac]iune în sectorul energiei pentru limitarea schimb`rilor climatice 452

Power Sector Action Plan to Mitigate Climate Changes
Petre NAIDIN

Informa]ii de la EURELECTRIC 458

EURELECTRIC News

Legisla]ie 461
Legislation

Apari]ie / New Books 463

Fatih BIROL, OECD / IEA / Economic Analysis Division
Perspective mondiale ale energiei - 2007. China [i India
World Energy Outlook 2007. China and India
Masa rotund` - Reducerea volumului emisiilor de CO2 din sectorul energiei. R eglement`ri [i solu]ii tehnice 417

Masa rotund`

Reducerea volumului emisiilor de CO2 din sectorul energiei.

Reglement`ri [i solu]ii tehnice
Dovezile [tiin]ifice sunt cople[itoare: schimb`rile climatice reprezint` o amenin]are
global` cert` [i necesit` m`suri urgente la acela[i nivel.

Numeroase cercet`ri, studii [i rapoarte au evaluat o gam` variat` de dovezi cu

privire la impactul schimb`rilor climatice [i la costurile economice aferente,
folosind diferite tehnici de estimare a riscurilor [i a costurilor asociate.

Ultimul raport în domeniu — Raportul Stern, întocmit relativ recent în Anglia [i

considerat ca o lucrare prestigioas` — are drept concluzie principal` ideea c`
beneficiile adopt`rii unor m`suri substan]iale [i imediate sunt net superioare
costurilor economice ale non-ac]iunii.

Dac` nu ac]ion`m, riscurile [i costurile asociate schimb`rilor climatice vor fi

echivalente cu o pierdere anual`, de acum încolo, de 5% din PIB global. Dac` se
ia în calcul o palet` mai larg` de riscuri [i efecte ale schimb`rilor climatice, atunci
daunele estimate ar putea dep`[i 20% din PIB. |n schimb, costurile asociate
ac]iunilor necesare pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de ser` ar putea
fi limitate la o cot` anual` de 1% din PIB global.

Lupta cu schimb`rile climatice reprezint` strategia pro-cre[tere economic` pe

termen lung, iar ea poate fi realizat` într-un mod care s` nu limiteze aspira]iile de
dezvoltare ale ]`rilor s`race sau al celor bogate.

Din punctul de vedere al sectorului energiei, volumul emisiilor poate fi redus prin
cre[terea eficien]ei energiei, prin modificarea cererii [i prin adoptarea unor
tehnologii curate de producere a energiei electrice [i a celei termice. Volumul
emisiilor de carbon din sectorul energiei ar trebui redus cu cel pu]in 60% pân` în
anul 2050, pentru a se reu[i o stabilizare a concentra]iei de carbon din atmosfer`
la un nivel mai mic decât 550 ppm. De asemenea, trebuie redus substan]ial [i
volumul emisiilor provenite din sectorul transporturilor.

Chiar [i în condi]iile în care pe scar` larg` energia va fi produs` din resurse rege-
nerabile sau din alte resurse de energie cu emisii de carbon reduse, este posibil
ca în anul 2050 jum`tate din necesarul global de energie s` fie asigurat tot prin
arderea combustibililor fosili. În întreaga lume, inclusiv în ]`rile cu dezvoltare
economic` rapid`, c`rbunele va r`mâne o resurs` de baz`. Prin urmare, pentru
a putea utiliza în continuare combustibilii fosili, f`r` a afecta îns` atmosfera,
trebuie realizat` captarea [i depozitarea extensiv` a emisiilor de carbon.

Schimb`rile climatice reprezint` cel mai mare e[ec de pia]` cunoscut [i interac-
]ioneaz` cu alte imperfec]iuni ale pie]ei. Este nevoie de trei tipuri de politici publice
pentru a ob]ine rezultate eficiente la nivel global. Primul tip se refer` la crearea
unei pie]e a carbonului, cu taxele, mecanismele comerciale [i reglement`rile
aferente. Al doilea tip de politic` presupune sprijinirea inova]iei [i a dezvolt`rii
tehnologiilor cu emisii de carbon sc`zute. Al treilea prive[te eliminarea barierelor
din calea eficien]ei energiei [i informarea, educarea [i convingerea indivizilor cu
privire la modul în care pot (re)ac]iona ca r`spuns la schimb`rile climatice.

Printre elementele cheie ale viitorului cadru interna]ional de ac]iune ar trebui s`

se numere: (i) comer]ul cu emisii, (ii) cooperarea tehnologic`, (iii) m`suri pentru
reducerea defri[`rilor [i (iv) m`suri de adaptare în confruntarea cu schimb`rile
climatice.

Din aceste considerente Asocia]ia IRE apreciaz` c` organizarea acestei mese

rotunde este mai mult decât necesar`, ea permi]ând întâlnirea reprezentan]ilor
sectorului energiei, dar [i ai altor sectoare, pentru dezbateri privind una dintre cele
mai actuale, mai dezb`tute [i mai interesante probleme cu care se confrunt`
întreaga omenire.
Moderatori:
Ing. Constantin IOANI}ESCU, Director, Direc]ia Dezvoltare, Termoelectrica
Ing. Carmencita CONSTANTIN, Director, Divizia Energie-Mediu, ISPE
 418
Tendin]e mondiale privind reducerea
nivelului emisiilor de dioxid de carbon
Carmencita CONSTANTIN1, Claudia TOMESCU2, Radu George FILIP 3
Abstract: According to estimates of the International
Energy Agency (IEA), the increase of the world energy
demand will be higher than 40% for the first two decades
of this century. Other international energy institutions,
such as World Energy Council and US Department of
Energy, come to similar conclusions. Coverage of this
increasing demand for electricity and the replacement of
obsolete power stations will require additional power
generation capacities, estimated by the IEA to a worldwide
total of more than 3500 GW up to the year 2030. An energy
efficiency increase on the consumer-side, along with ex-
tensive renewable energy use would not be enough to
satisfy the energy demand for the coming decades, so the
conventional fuels will continue to play an important role,
as well. However, this situation will lead to increasing CO2
emission level, unless the average power plant efficiency
could be improved and/or CO2 separation and seques-
tration technologies are applied.
During the up-coming time horizon to use conventional
fuels, especially coal, within the framework of the climate
protection scheme would come to:
- reducing emissions by the short-term extensive
application of „state of the art” power plant tech-
nology;
- a further increase in power plant efficiency by
further technological development, following the
medium- to long-term targets for emission level
reduction (up to 2020);
- investigating and assessing the vision of power
plant technologies which allows for the
introduction of CO2 sequestration and option for
its final disposal (for long-term climate protec-
tion, behind 2020).
Key words: efficiency, clean technologies, gasification,
emission, emission level reduction, burning technologies,
CO2 capture and storage
Descriptori: eficien]`, tehnologii curate, gazificare emisii,
reducerea nivelului emisiilor, tehnologii de ardere, captarea [i
stocarea CO2
Contribu]ii
Potrivit mai multor estim`ri, cererea global` de energie va
cre[te anual cu circa 1,8% în perioada 2000—2030. Acest
lucru conduce la necesitatea cre[terii produc]iei de
energie direct propor]ional cu cererea. Dac` vom corela
aceast` estimare cu cea potrivit c`reia energia nuclear`,
cea hidroelectric`, biomasa [i alte energii curate vor
r`mâne la o pondere ce cel mult 25% din produc]ia de
energie, se contureaz` dou` situa]ii.
În prima situa]ie, de nedorit, cre[terea necesar` a
produc]iei va însemna în mare parte cre[terea consumului
de combustibil conven]ional, care în condi]iile în care nu
se ac]ioneaz` în sensul cercet`rii [i al dezvolt`rii de
tehnologii curate pentru combustibili fosili, va însemna o
cre[tere considerabil` a nivelului emisiilor de CO2 în
atmosfer`.
1 Director, Divizia Energie - Mediu, S.C . ISP E S.A.
2 Adjunct {ef Sec]ie, Ingineria Mediului, S.C . ISP E S.A.
3 Sec]ia Ingineria Mediului, S.C . ISP E S.A..
anul 55, nr. 11/2007
Cea de-a doua situa]ie reprezint` primul pas care trebuie
f`cut în lupta cu emisiile CO2 [i anume cercetarea, dezvol-
tarea [i în final utilizarea de instala]ii cu eficien]` crescut`
de producere de energie electric` [i de energie termic`
utilizând ca resurse primare de energie combustibili
conven]ionali; cre[terea eficien]ei se traduce în acest caz
prin reducerea consumului de combustibil pentru aceea[i
cantitate de energie produs`. În aceast` direc]ie, trebuie
s` ]inem cont [i de costul cresc`tor al gazelor naturale [i
al combustibililor lichizi, concomitent cu epuizarea
rezervelor acestora, ceea ce cu siguran]` va impune, în
continuare, utilizarea preponderent` a combustibililor fosili
solizi (c`rbune).
Energia chimic` a combustibililor fosili solizi poate fi folo-
sit` la ora actual` prin dou` procese tehnologice principa-
le: ardere sau gazificare, pentru ambele tehnologii exis-
tând mai multe solu]ii ajunse la maturitate sau aflate în fa-
ze de cercetare/proiecte pilot, ce vor fi descrise în conti-
nuare. De asemenea, sunt în curs cercet`ri pentru dezvol-
tarea de tehnologii hibrid.
1. Tehnologii de ardere
Principalele tehnologii de ardere aflate la scar` comer-
cial` sunt:
1.1. Arderea pulverizat`
Arderea c`rbunelui prin pulverizarea sub form` de pulbe-
re, în focarul generatoarelor de abur, reprezint` cea mai
utilizat` tehnologie de ardere din lume la ora actual` [i cu
siguran]` cea mai utilizat` tehnologie de ardere din
România.
Pentru centralele în care arderea c`rbunelui se face prin
pulverizare (figura 1), metoda cea mai utilizat` de cre[tere
a randamentului global brut este reprezentat` de
cre[terea temperaturii medii superioare a ciclului termo-
dinamic, în mod concret prin cre[terea parametrilor aburu-
lui viu. La ora actual`, centralele noi se construiesc cu
generatoare de abur de tip Benson, cu str`batere for]at`
unic` ce asigur` parametri supracritici ai aburului viu ce
va fi utilizat în turbine special adaptate din punct de ve-
dere constructiv pentru ace[ti parametrii ridica]i. Este [tiut
faptul c` singura limitare în cre[terea parametrilor aburului
viu o reprezint` propriet`]ile de material ale elementelor
cu care acesta vine în contact. Dac` asigurându-se con-
di]ii de func]ionare a unei centrale cu parametri ai aburului
viu superiori [i pentru condi]ii atmosferice medii, o
cre[tere a eficien]ei cu 10% înseamn` - de exemplu - o
reducere a consumului de combustibil de 8% (deoarece
cre[terea parametrilor aburului viu conduce la cre[terea
randamentului termic al ciclului termodinamic, îns` consu-
murile proprii tehnologice r`mân în general acelea[i),
aceasta ar însemna o reducere anual` a emisiei de CO2,
cu aproximativ 80 000 t (deci circa 8 %).
Carmencita Constantin - Tendin]e mondiale privind reducerea nivelului emisiilor de dioxid de carbon
Fig. 1. Schema de producere a energiei electrice folosind
combustibil fosil (c`rbune) pulverizat [1]
Eficien]ele atinse ast`zi de centralele moderne pe baz` de
combustibili fosili cu ardere pulverizat`, func]ionând la
parametri supracritici ai aburului viu (temperaturi de circa
600°C [i presiuni de aproximativ 250 bar) sunt cuprinse
în intervalul 40...52%. Pentru compara]ie, preciz`m c` efi-
cien]a centralelor din România este în cele mai bune
cazuri de 37%.
În tabelul 1 se prezint` caracteristicile pentru trei dintre
grupurile de mare performan]` din lume aflate în func]iune
de cel pu]in 5 ani.
Tabelul 1
Caracteristicile de baza ale unor scheme termice
performante
Proiectul AD700 finan]at de Uniunea European` urm`re[-
te atingerea parametrilor ultra-supracritici cu temperaturi
ale aburului viu, respectiv 700°C [i 375 bar, ceea ce va
conduce la eficien]e de 52...55%.
Fig. 2. Schema de producere a energiei electrice cu combustibil
fosil (c`rbune) [i ardere în strat fluidizat [1]
419
1.2. Arderea în strat fluidizat atmosferic
Tehnologia (figura 2) const` în men]inerea particulelor de
c`rbune cu granula]ie de ordinul milimetrilor sau al zecilor
de milimetri, într-un flux de aer ascendent. Datorit`
modific`rii densit`]ii prin ardere c`rbunele abia introdus în
pat va sta la suprafa]a patului [i pe m`sur` ce arde va
coborî spre partea de jos, aceast` mi[care a particulelor
creeaz` senza]ia vizual` a fierberii unui fluid, de unde
tehnologia a mai primit [i denumirea de pat fluidizat
fierb`tor. Fluxul de aer ascendent are o vitez` care s`
asigure un echilibru între greutatea particulelor de
c`rbune [i for]a ascensional` creat` de acesta.
Eficien]ele sunt în jur de 40%, îns` marele avantaj vine din
posibilitatea de reducere a nivelului emisiilor de oxizi de
sulf [i de azot datorit` temperaturii din focar de apro-
ximativ 900°C (fa]` de 1 800 K la arderea pulverizat`),
ceea ce reduce formarea de NOx termic [i este propice
reac]iilor dintre dolomit`/carbonat de calciu [i dioxidul de
sulf.
În lume sunt 1 200 de centrale cu ardere în pat fluidizat
circulant cu o putere termic` total` de 65 GW, repartizate
astfel: Asia 52%, America de Nord 26%, altele 1%.
Companiile care conduc deta[at pe aceast` pia]` sunt
Foster Wheeler /Ahlstrom (cu circa 180 de unit`]i în func-
]iune) [i Lurgi Lentjes Babok (circa 90 de unit`]i); alte
companii sunt Alstom Power, Kvaerner [i Babcock &
Wilcox.
În prezent se observ` o tendin]` de dezvoltare a acestei
tehnologii, atingând puteri cât mai mari, în 2020 putând fi
produ[i astfel 150 GW datorit` evolu]iei pozitive a pie]ei.
1.3. Arderea în pat fluidizat sub presiune
Fig. 3. Schema de producere a energiei electrice cu combustibil
fosil (c`rbune) [i ardere în strat fluidizat sub presiune [1]
Tehnologia este asem`n`toare cu cea anterioar`, îns`
viteza aerului este mai mare, iar arderea are loc la presiuni
supra-atmosferice. Viteza aerului face ca patul fluidizat s`
urmeze drumul gazelor de ardere, trecând din focar în
ni[te cicloane, care separ` cenu[a antrenat` [i particulele
de c`rbune nearse din gazele de ardere. Partea solid`
separat` se reintroduce pe la baza focarului. Aceast`
circula]ie a patului a condus la denumirea de pat fluidizat
circulant.
Randamentul global al instala]iei este crescut datorit`
recuper`rii atât a c`ldurii gazelor de ardere (recuperativ`
[i regenerativ`), cât [i a c`ldurii zgurii [i a cenu[ii. Contri-
 420
bu]ia cea mai important` la randamentul global al centra-
lei îl are îns` eficien]a arderii, care aproape indiferent de
combustibil atinge cu u[urin]` 99%.
Cele mai recente [i mai avansate centrale cu arderea în
pat fluidizat circulant sub presiune, construite de liderul
mondial în acest domeniu - Alstom Power, sunt
urm`toarele:
a) Can-Turkey: Centrala are o putere instalat` de
2 × 160 MWe [i func]ioneaz` pe baz` de lignit.
Fiecare generator de abur are 4 cicloane.
b) Red Hills (SUA): Este o central` cu o putere de 500
MWe (2 × 250 MWe), pus` în func]iune în 2002, [i
care arde lignit.
c) Guyana (Puerto Rico Power Authority): Centrala
este pus` în func]iune în 2002, cu o putere de
2 × 250 MWe. Datorit` limitelor de emisie stricte,
centrala a fost dotat` cu denoxificare [i desulfurare.
2. Gazificare
Tehnologia de gazificare (ciclu combinat cu gazificarea
c`rbunelui — IGCC) const` în ob]inerea de gaz sintetic din
combustibilul fosil solid.
Exist` tendin]a general` de a nu considera aceast`
tehnologie ca fiind deja comercial`, mai ales datorit` unui
cost de 10...20% mai mare fa]` de centralele cu ardere
pulverizat`. Îns` de cele mai multe ori nu a fost luat în
calcul pentru centralele clasice [i costul instala]iilor de
reducere a emisiilor de SOx, NOx, pulberi [i CO2.
Considerând o reducere a nivelului emisiilor de CO2 de
85...90% pentru ambele tehnologii, diferen]a de pre] se
reduce sau î[i schimb` sensul, IGCC devenind mai ieftin`.
Principalele avantaje [i dezavantaje sunt:
a) Investi]ia de la zero: 1 400 ... 1 600 $/kW (într-
adev`r cu 10% mai mari fa]` de o central` cu
ardere dar f`r` nicio m`sur` de reducere a emisiilor
poluante);
b) Disponibilitatea tehnologiei de 90%;
c) Eficien]e: de cel pu]in 40% NET;
d) Poate func]iona pe baz` de c`rbune, biomas`,
de[euri [i mai ales poate func]iona pe baz` de
reziduuri petroliere;
e) Este înlesnit` captarea CO2; cât despre celelalte
emisii de substan]e poluante, acestea sunt reduse
sau nu mai rezult` în urma proceselor din instala]ie;
f) Performan]ele IGCC pot fi influen]ate negativ de
con]inutul mare de umiditate [i/sau de con]inutul
crescut de cenu[`;
g) Puterea calorific` a gazului sintetic, care este
compus în principal din hidrogen [i monoxid de
carbon, are o putere calorific` de aproximativ 4 ori
mai mic` decât cea a gazului natural, ceea ce
înseamn` c` o turbin` cu gaze va necesita o
cantitate de 4 ori mai mare de gaz sintetic pentru a
produce aceea[i putere ca la func]ionarea pe baz`
de gaze naturale.
h) Gazificarea se poate face cu oxigen sau cu aer, la
gazificarea cu oxigen investi]ia în sta]ia de
producere a oxigenului este de circa 15% din total,
iar energia electric` pierdut` este de aproximativ
15% din brut, la gazificarea cu aer datorit` volumului
mare de gaz sintetic cre[te pre]ul instala]iilor de
r`cire [i cur`]are a acestuia, iar puterea calorific`
este jum`tate din cea a gazului sintetic ob]inut la
gazificarea cu oxigen.
anul 55, nr. 11/2007
În urma celor enumerate, se poate concluziona c` gazifi-
carea este o tehnologie care în urm`torii ani are mari [an-
se de a deveni o solu]ie fezabil` din ce în ce mai utilizat`
la construc]ia de noi centrale, care se dore[te a avea
incluse toate sistemele de protec]ie a mediului, îndeosebi
cele de limitare a emisiilor atmosferice.
3. Cicluri hibride
Dintre tehnologiile în curs de dezvoltare în Europa, se pot
men]iona:
a) Arderea pulverizat` a c`rbunelui, sub presiune;
b) ABGC = gazificare cu aer + ardere în pat fluidizat
circulant a reziduurilor de gazificare;
c) APCFB/PFBC hibrid = gazificare par]ial` + arderea
reziduurilor de gazificare;
d) CCC = Ardere în bucl` chimic`.
3.1. Tehnologii în faz` de cercetare:
a) PCFB/APCFB = gazificarea par]ial` + ardere în pat
fluidizat circulant sub presiune;
b) IGCC-FC = cicluri combinate cu gazificare (IGCC) +
pile cu combustibil, de înalt` presiune [i tempe-
ratur`.
3.2. ABGC
Mai multe consor]ii precum European Gas Turbines (UK),
Stein Industrie (France), EVT (Germania), PowerGen (UK),
Mitsui Babcock (UK), British Coal (UK) [i altele [i-au reunit
for]ele pentru a produce componentele necesare unui
prototip de central`, de 90 MWe.
Ulterior Mitsui Babcock Energy Ltd [i-a însu[it tehnologia
[i cu sprijinul EC Thermie, a format o nou` colaborare in-
dustrial` cu GEC Alsthom (actualul Alstom Power) [i
Scottish Power Plc, pentru construc]ia unei centrale
demostrative.
În graficele urm`toare se poate analiza compara]ia ABGC
cu alte tehnologii avansate disponibile la ora actual`, din
punctul de vedere al pre]ului energiei livrate [i al
investi]iei. Studiul a fost considerat pentru o putere de 500
MWe [i un amplasament din China, cu o clim` ce asigur`
o bun` temperatur` la condensatorul turbinei cu abur (o
presiune sc`zut`, deci eficien]` mai bun`).
Ardere Ardere
pulverizat` pulverizat`
[i parametrii [i parametrii
supracritici supracritici
ABGC ABGC
Pat fluidizat Pat fluidizat
circulant circulant
IGCC IGCC
Investi]ia
Eficien]a
Fig. 4. Eficien]a [i investi]ia specifice diferitelor tehnologii.
3.3. APCFB/PFBC hibrid
Alstom Power [i Universitatea Tehnic` din Lund au efec-
tuat studii, având ca referin]` centrala demonstrativ` P200
cu ardere în pat fluidizat sub presiune, la care au ad`ugat
gazificatorul par]ial, un singur recuperator de c`ldur` [i pe
rând mai multe tipuri de turbine existente (GT 10, GTX
100, GT 24) [i cu posibilitatea utiliz`rii postcombustiei.
Carmencita Constantin - Tendin]e mondiale privind reducerea nivelului emisiilor de dioxid de carbon
În urma rezultatelor model`rii cu IPSEpro [i SimTech, a re-
zultat c` în cazul utiliz`rii ciclului cu turbina GTX100 de 43
MW [i f`r` a se practica postcombustia, se ob]ine o eficien]`
global` de 57,37%. Alte efecte sinergetice ar mai fi:
a) disponibilitate m`rit`, deoarece se poate func]iona
[i cu numai una din instala]iile de ardere (gazificator
sau cazan cu ardere în pat fluidizat) în cazul
postcombustiei cu gaze naturale;
b) reducerea investi]iei, dac` sistemul este integrat la
o central` pe abur existent`, deoarece se pot
men]ine, de exemplu, turbina cu abur [i anexele.
3.4. CCC
Principiul const` în frac]ionarea combustiei tradi]ionale în
dou` reac]ii diferite incluzând un reactiv circulant.
Reactivul este un oxid metalic (OM), care într-un cadrul
unui ciclu particip` la urm`toarele reac]ii:
OM + Combustibil → Metal+CO2+ H2O
M + 0,5 O2 → OM
Avantajele decurg din lipsa contactului direct dintre com-
bustibil [i oxigen, ceea ce conduce la separarea inerent`
a dioxidului de carbon [i la evitarea producerii de oxizi de
azot.
În cadrul acestui principiu se mai studiaz` [i carboniza-
rea/calcinarea carbonatului de calciu, ca mijloc de sepa-
rare a CO2.
3.5. IGCC-FC
Principiul const` în combinarea ciclului combinat cu gazifi-
care cu pilele cu combustibil de înalt` presiune [i tem-
peratur`, o parte din gazul sintetic fiind folosit în acestea
din urm`.
Trebuie men]ionat` centrala-pilot din Japonia, de la
Wakamatsu, care consum` 150 t de c`rbune pe zi [i care
în octombrie 2003 atinsese deja 1 295 de ore de func-
]ionare. Aceasta face parte din proiectul EAGLE, în cadrul
c`ruia s-a ob]inut un randament brut de 59,6% [i net de
53,3%, pentru o putere net` livrat` de 551 MWe; centrala
utilizeaz` o turbin` cu gaze cu temperatura de intrare de
1 300°C.
Oricât de bine [i cât de mult am folosi tehnologiile
performante prezentate anterior, nu vom ob]ine o
reducere a cantit`]ii de CO2 emis în atmosfer` mai mare
de 25%.
În contextul în care se dore[te producerea de energie
electric` [i de energie termic` în instala]ii pe baz` de
combustibil conven]ional care s` evacueze la co[ doar
aer [i vapori de ap` [i cum Uniunea European` s-a
angajat s` realizeze o reducere cu cel pu]in 20% a
nivelului emisiilor de gaze cu efect de ser` pân` în anul
2020 (Consiliul UE, 8-9 martie 2007, Bruxelles), rezult`
c` omenirea trebuie s` se gândeasc` la mai mult. În acest
sens au fost gândite [i sunt în diverse faze de cercetare
[i dezvoltare, tehnologii de re]inere a CO2, de transport [i
de depozitare a acestuia, [i de ce nu, chiar valorificarea
acestuia.
4. Captarea CO2
Captarea CO2 are trei direc]ii principale, fiecare cu tehno-
logii specifice:
421
a) Decarbonizarea gazelor de ardere:
- sp`lare cu amine;
- sp`lare cu s`ruri alcaline;
- membrane / site moleculare.
b) Decarbonizarea gazului combustibil:
- sp`lare cu amine;
- sp`lare cu s`ruri alcaline;
- membrane / site moleculare;
- absorb]ie fizic`: rectisol [i selecsol.
c) Re]inere dup` concentrarea în gazul evacuat.
4.1. Sp`larea cu amine
Formula chimic` a celei mai simple amine este: H2N-CH2-
CH2-OH (figura 5). Aceste substan]e în anumite condi]ii au
o mare capacitate de re]inere a CO2.
Fig. 5. Structura specific` aminei H 2N-CH 2-CH 2-OH
Tehnologia de re]inere a CO2 prin sp`lare cu amine const`
în trecerea gazului, care se dore[te a fi decarbonizat - fie el
gaz de ardere sau gaz combustibil - printr-un absorber unde
are loc amestecul solu]iei de amine cu dioxidul de carbon.
Gazul decarbonizat î[i continu` traseul s`u ie[ind din
absorber pe la partea superioar`, în timp ce pe la partea
inferioar` se extrage solu]ia saturat` de amine+CO2.
Aceast` solu]ie se trimite la un schimb`tor de c`ldur` de
amestec (stripper) unde solu]ia se înc`lze[te cu abur [i are
loc desorb]ia din acesta a dioxidului de carbon. Solu]ia de
amine s`r`cit` în CO2 se recircul` c`tre absorber, iar
dioxidul de carbon se colecteaz` pe la partea superioar` a
stripper-ului. Liderii în sp`larea cu amine sunt FLUOR
(Ecoamine FG PlusSM) [i Mitsubishi Heavy Industry.
Dintre avantajele tehnologiei se pot men]iona urm`toarele:
a) Se poate adapta rapid la centralele existente,
asemenea instala]iilor de desulfurare;
b) Reprezint` o tehnologie dovedit` de înl`turare a CO2
[i H2S din gazele de ardere sau din gazul combustibil;
c) Reactivul este caracterizat de o înc`rcare mare (chiar
la presiuni par]iale reduse ale CO2) [i este relativ ieftin
(3,5…4,5 $/kg de reactiv);
I se repro[eaz` îns` urm`toarele dezavantaje:
a) Consum mare de energie termic` pentru reac]ie:
- 3 500…8 150 kJ/kg de CO2 re]inut,
- aburul de joas` presiune extras de la turbina cu
abur nu se mai destinde în aceasta reducând
astfel puterea electric` produs`, deci randamentul
global al centralei, cu 10…15%;
b) Degradare [i coroziune în situa]ia în care con]inutul de
sulfuri este mai mare decât 10 ppm;
c) Costuri totale mari;
d) Tehnologie netestat` la scar` comercial`.
Procedeul de sp`lare cu s`ruri alcaline este asem`n`tor
celui de sp`lare cu amine singura diferen]` fiind reactivul
 422
folosit care de aceast` dat` este constituit din solu]ii de
s`ruri alcaline.
4.2. Membrane moleculare
Fig. 6. Captarea CO 2 prin folosirea membranelor [2]
Principiul de captare a dioxidului de carbon este aseme-
nea oric`rei filtr`ri, numai c` de aceast` dat` „filtrarea” are
loc la nivel molecular în sensul c` membranele nu permit
trecerea moleculelor de CO2. Produc`torul principal de
astfel de membrane este firma UOPTM.
Avantajele acestei tehnologii includ:
a) Investi]ie relativ redus`: construc]ia modular` reduce
costurile de instalare, structura de sus]inere este
relativ ieftin`, [i spre deosebire de alte tehnologii nu
necesit` sta]ii de tratare a apei, sau depozite de
reactivi;
b) Costuri de operare reduse: membranele se înlocuiesc
periodic, dar costul înlocuirii este mai mic decât cel al
energiei consumate de celelalte tehnologii;
c) Spa]iul ocupat [i greutatea sunt reduse [i acolo unde
este posibil se pot instala [i pe ap` (pe platforme
plutitoare); de asemenea, structura poate fi adaptat`
spa]iului;
d) Adaptabilitate: num`rul de module necesare este
dictat în special de rata de re]inere a CO2, astfel la
varia]ii ale cantit`]ii de CO2 din gazul de cur`]at se
ob]ine aceea[i calitate de gaz cur`]at;
e) Varia]ia sarcinii se acoper` cât mai uniform prin
ad`ugarea/scoaterea de module.
Dezavantajele tehnologiei sunt:
a) Se preteaz` în special la aplica]iile unde se recurge la
decarbonizarea gazelor combustibile, ceea ce
înseamn` c` tehnologia se poate aplica mai greu
centralelor existente;
b) La separarea CO2 din gazul sintetic, odat` cu acesta
trece [i o cantitate de hidrogen care este cu atât mai
mare, cu cât se func]ioneaz` la temperaturi mai mari
[i cu cât se opereaz` cu un num`r mai redus de
treceri prin membrane;
c) Pentru o bun` separare, gazul cur`]at trebuie men]inut
la o presiune apropiat` de cea a gazului de cur`]at,
ceea ce înseamn` un consum suplimentar de energie;
anul 55, nr. 11/2007
d) Este necesar` o pre-tratare destul de preten]ioas` a
gazului de cur`]at pentru eliminarea lichidelor, a hi-
drocarburilor grele, a diverselor pulberi, a diver[ilor
inhibitori chimici de coroziune sau a altor aditivi care
ar putea afecta drastic performan]ele membranelor;
e) Nu exist` înc` instala]ii dezvoltate la scar` comercial`
pentru separarea CO2 din gazele de ardere.
4.3. Absorb]ie fizic`
Tehnologiile de absorb]ie fizic` a CO2 din gazul sintetic sau
din alte gaze combustibile, se folose[te de mai bine de 30
de ani în industria petrochimic`. La ora actual`, exist` dou`
tehnologii asem`n`toare ca principiu: Rectisol (sub patentul
Linde Engineering) [i Lurgi AG [i Selexol (sub patent
UOPTM).
Tehnologia se bazeaz` pe propriet`]ile termo-fizice ale
dioxidului de carbon [i anume temperatura de vaporizare
(satura]ie) a acestuia. Astfel, gazul care se dore[te a fi
decarbonizat se r`ce[te pân` sub temperatura de
vaporizare a CO2, devine lichid [i este re]inut.
Tehnologiile Rectisol [i Selexol sunt folosite la scar`
comercial` de ani de zile pentru purificarea hidrogenului, a
amoniului, a metanolului [i a altor gaze.
Avantajele principale sunt: un reactiv ieftin [i u[or de procu-
rat, ob]inerea separat` a diferitelor gaze, flexibilitate în
configura]ia procesului [i posibilitatea atingerii unui grad de
re]inere a CO2 de 100%;
Dezavantajele principale provin din consumul de energie
electric` [i de energie termic`, necesare pe de o parte r`cirii
la temperaturi negative, sau înc`lzirii cu abur în diferitele
procese ale instala]iei.
Tehnologia este aplicat` la scar` comercial` pentru purifi-
carea gazului sintetic rezultat din gazificarea c`rbunelui.
Adaptarea instala]iei la centrale clasice cu arderea c`rbu-
nelui nu a fost înc` dezvoltat`.
4.4. Re]inerea dup` concentrarea în gazul evacuat
Combustibilul este ars în mediu de O2/CO2, iar oxigenul
trebuie mai întâi produs, costul fiind de aproximativ 0,27
kWh/kg de oxigen. În urma arderii rezult` în principal mai
mult CO2 (în plus de cel introdus odat` cu O2) [i vapori de
ap`, arderea cu oxigen reduce emisia de NOx, deoarece
NOx termic nu se formeaz` întrucât nu mai este prezent
azotul din aer, ca la arderea clasic`. CO2 este re]inut prin
condensarea apei, totodat` prin aceast` metod`
concentra]ia de SO2 din gazele de ardere este drastic
redus` f`r` a mai fi necesar` o instala]ie de desulfurare
ulterioar`.
O cot` de CO2/H2O se reintroduce în instala]ia de ardere
(concentrarea CO2). La func]ionarea sub presiune, CO2 se
poate destinde într-o turbin` cu gaz apoi poate fi amestecat
cu frac]ii de SO2 [i pompat c`tre depozitare, putând fi
realizat astfel un rad de re]inere de 100 %. Operarea cu
oxigen modific` tipul arderii [i transferul de c`ldur`, ceea ce
impune testarea procesului la scar` demonstrativ`, înainte
de a se trece la scar` comercial`. Se sper` c` se vor
dezvolta membrane ce pot fi traversate doar de c`tre O2
ob]inându-se astfel cu costuri mai reduse oxigenul necesar.
Carmencita Constantin - Tendin]e mondiale privind reducerea nivelului emisiilor de dioxid de carbon
5. Transportul CO2
Dup` re]inere, CO2 este direct compresat în central` la o
presiune de 100...200 bar în vederea transportului prin
conducte, sau este lichefiat, prin r`cire la —55°C [i
presurizare la peste 6 bar, pentru transportul în rezervoare.
Conducte de CO2 exist` înc` din anul 1970, ast`zi
însumând circa 4 000 km, din care mare parte se afl` în
SUA, care are standarde recunoscute interna]ional, pentru
un astfel de transportul.
CO2 poate fi transportat în rezervoare pe vapor, ce au
construc]ia similar` cu cele pentru transportul gazului
petrolier lichefiat (LPG), [i se justific` aceast` metod` pentru
distan]e lungi sau pentru proiecte pe termen scurt pentru
care o conduct` nu se justific` tehnico-economic.
La nivel european exist` mai multe proiecte privind
transportul CO2 dintre care se pot men]iona: GESTCO,
NASCENT [i RECOPOL.
6. Depozitarea CO2
Depozitarea CO2 ar putea fi f`cut` în sol (fostele domuri
gazifiere; straturile de c`rbune; z`c`mintele de petrol cu
recuperarea avansat` a acestuia; minele de c`rbune sau de
sare) sau în ap` (acvifere de ap` s`rat` [i mare adâncime).
Depozitarea CO2 în domurile gazifiere:
a) implic` probleme de adaptare a programelor actuale
ce simuleaz` un astfel de z`c`mânt, simulare pe baza
c`reia se estimeaz` cantit`]ile de gaz existente [i se
vor putea estima astfel cantit`]ile de dioxid de carbon
ce pot fi depozitate;
b) se mai studiaz` posibilitatea recuper`rii avansate a
gazului;
c) un domeniu important de cercetare este cel al
estim`rii unor reac]ii posibile între dioxidul de carbon
[i apa din domurile gazifiere [i/sau rocile acestora;
d) în Germania costul transportului [i depozit`rii este
estimat la 10…24 €/t CO2.
Depozitarea CO2 în straturile de c`rbune:
a) C`rbunele are proprietatea de a absorbi mai rapid CO2
decât metanul, într-o propor]ie de 2:1; astfel ar putea fi
posibil` depozitarea CO2 [i eventual ob]inerea unui gaz
combustibil pe baz` de metan, îns` solu]ia nu este înc`
func]ional` din punct de vedere tehnico-economic;
b) Procesele de absorb]ie trebuie înc` studiate în condi]ii
de înalt` presiune;
c) Schimb`rile în propriet`]ile mecanice ale c`rbunelui
trebuie, de asemenea, cercetate.
d) Sunt necesare studii pentru dezvoltarea unei bune
injec]ii de CO2, care în mod normal se a[teapt` a fi
sc`zut`.
În cazul depozit`rii CO2 în z`c`mintele de petrol epuizate [i
cu recuperarea avansat` a petrolului; problemele sunt
asem`n`tore depozit`rii în domurile gazifiere.
Depozitarea în mine de c`rbune sau în ocne de sare:
a) Principala problem` este asigurarea unei bune etan-
[eit`]i pe termen lung, din aceast` cauz` solu]ia nu
este momentan corespunz`toare tehnico-economic;
b) Se studiaz` îns` posibilitatea reac]iei dintre ap` [i
sare [i rocile din salin` cu posibilitatea fix`rii CO2 în
acestea.
Depozitarea CO2 în acvifere:
a) Acviferele de ap` s`rat` reprezint` un mare poten]ial
423
datorit` în principal grosimii lor mari [i a r`spândirii
acestora, ele fiind pe fundul oceanelor [i al m`rilor;
b) Reac]iile dintre apele carbogazoase [i silica]i decurg
cu mare greutate, îns` sunt decisive pentru o
depozitare sigur` de lung` durat`;
c) Cercetarea este îngreunat` de imposibilitatea
model`rii fidele, în laborator, a proceselor naturale;
d) Una din cele mai importante probleme ]ine de cadrul
legal de protec]ie a apelor de mare adâncime.
7. Valorificarea CO2 captat [i stocat
La ora actual` se cunosc dou` posibilit`]i de utilizare sau
reciclare a CO2 captat [i stocat:
a) Aplica]ie tehnic` ca agent de r`cire, gaz carburant
pentru motoare cu reac]ie, gaz de izolare [i gaz
pentru inertizarea diferitelor incinte care în prezen]a
aerului ar putea exploda;
b) În industria chimic` ca materie prim`.
Numai 0,1% din totalul emis în prezent poate fi astfel utilizat,
din aceast` cauz` sunt necesare înc` noi cercet`ri, pentru:
a) Conversia de CO2 în componente monomoleculare [i
polimerice prin procedee petrochimice cu energie
înalt`. Aceasta va duce la o reutilizare de 5% din can-
titatea total`.
b) Aplica]ii în producerea de combustibil stabil prin
combina]ia cu hidrogenul care este foarte instabil în
industria energiei.
Bibliografie
[1] PowerClean R, D&D Thematic Network report „FOSSIL FUEL POWER
GENERATION. STATE-OF-THE-ART, 30.07. 2004
[2] Recent Developments in CO2 Removal Membrane Technology, David
Dortmundt, Kishore Doshi
[3] Research and Development Concept for Zero-Emission Fossil-Fuelled
Power Plants,Summary of COORETEC, No. 527
[4] Koss U., Schlichtin H. - LURGI’S MPG GASIFICATION PLUS
RECTISOLÒ GAS PURIFICATION – ADVANCED PROCESS
COMBINATION FOR RELIABLE SYNGAS PRODUCTION, Gasification
Technologies 2005, San Francisco, October 9 – 12, 2005, Lurgi AG,
Germany
[5] Davison J. - CO2 Transmision, IEA Greenhouse Gas, R&D Programme
[6] Ciferno J.P. - CO2 Capture: Comparison of Cost & Performance of
Gasification and Combustion-based Plants, Workshop on Gasification
Technologies, Denver, Colorado, March 14, 2007, National Energy
Technology Laboratory
[7] Fisher K.S., Beitler C., Rueter C., Searcy K., Rochelle G., Jassim M. -
INTEGRATING MEA REGENERATION WITH CO2 COMPRESSION
AND PEAKING TO REDUCE CO2 CAPTURE COSTS, Final Report of
Work Performed Under Grant No.: DE-FG02-04ER84111, Report
Submitted, June 09 2005, To U.S. Department of Energy, National
Energy Technology Laboratory 626 Cochrans Mill Road, P.O. Box
10940, Pittsburgh, Pennsylvania 15236-0940, Trimeric Corporation,107
S Austin Street, Buda, TX 78610; The University of Texas at Austin1
University Station C0400, Austin, TX 787112-0231. TRIMERIC
CORPORATION
[8] Green D.A., Turk B.S., Portzer J.W., Gupta R.P., Michael W.J., Liang Z.,
Moore T., Harrison D.P. - CARBON DIOXIDE CAPTURE FROM FLUE
GAS USING DRY REGENERABLE SORBENTS QUARTERLY
TECHNICAL PROGRESS REPORT, Reporting Period: April 1, 2003 to
June 30, 2003
[9] Anheden E. M., Lyngfelt A., Abanades C., Younes M., Clodic M., Bill
A.A., Feron P.H.M., Rojey A., Giroudière F. - Oil & Gas Science and
Technology – Rev. IFP, Vol. 60 (2005), No. 3, pp. 497-508, Institut
Français du Pétrole, Novel Capture Processes,
Referent:
Prof. dr. ing. George DARIE
Universitatea „POLITEHNICA“ din Bucure[ti
 424 anul 55, nr. 11/2007

Implementarea unui sistem personalizat pentru

monitorizarea [i raportarea emisiilor de CO2
Dorel B~DESCU1, Adrian NEC{ULESCU2, Alexandru ENESCU3, Irene Roxana SAMOIL ~4, Oana NIHFIDOV5

Abstract - Target of EU scheme regarding the emission tra- Sectoarele [i activit`]ile care intr` sub inciden]a EU ETS,
ding of GHG, represents promotion of reducing efficiently cuprinse în Anexa nr. 1 la HG nr. 780/2006 sunt cuprinse
device from technical and economic point of view of GHG by în tabelul 1.
economics operators with activity that generate this kind of
emission, in order that the completion of the commitment Tabelul 1
assumed by EU under Kyoto Protocol be less expensive. Sectoarele [i activit`]ile cuprinse în Anexa nr. 1
la HG nr. 780 / 2006
Starting from 1st January 2007, installation that develop
activities provided in Annex 1 of GD 780/2006, will have to Denumirea Denumirea
monitor and report GHG emissions, according to Order sectorului ETS activit`]ii ETS
1175/2006, so that the operator shall monitor activity data Activit`]i în Instala]ii de ardere cu o putere
and quality parameters, document and archive monitoring domeniul termic` nominal` mai mare de
data from all sources, draw up the annual report and retain energiei 20 MW (cu excep]ia
it and all the data used for emissions calculation for at instala]iilor pentru de[euri
least 10 years. periculoase [i municipale)
Instala]ii pentru rafinarea ]i]eiului
For all these problems ECO2Premium—CIA, a software de- Cuptoare de cocs
signed to fulfill the obligation as laid out in the national Produc]ia [i Instala]ii de pr`jire sau sinterizare
monitoring guidelines, could be an answer. prelucrarea a minereului metalic (inclusiv a
metalelor minereului cu con]inut de sulf)
Key words: European emission trading scheme, monitoring feroase Instala]ii pentru producerea
fontei sau a o]elului (topire
and reporting of CO2 emissions, annual report, primar` ori secundar`),
ECO2PREMIUM — CIA inclusiv instala]ii pentru turnarea
continu`, cu o capacitate de
Descriptori: Schema de comercializare a certificatelor de emisii, produc]ie mai mare de 2,5 t/h
monitorizarea [i raportarea emisiilor de CO2, raport anual, Industria Instala]ii pentru producerea
ECO2PREMIUM — CIA. mineralelor clincherului de ciment în cuptoare
rotative cu o capacitate de produc]ie
Nota]ii mai mare de 500 t/zi. Instala]ii pentru
producerea varului în cuptoare
EU — ETS — Schema Uniunii Europene de comercializare a rotative cu o capacitate de
certificatelor de emisiilor de gaze cu efect de ser` produc]ie mai mare de 50 t/zi
GES — gaze cu efect de ser` sau în alte tipuri de cuptoare,
GHG — greenhouse gas nerotative, cu o capacitate de
FE — factor de emisie produc]ie mai mare de 50 t/zi
Instala]ii pentru fabricarea sticlei,
FO — factor de oxidare
inclusiv a fibrei de sticl`, cu o
FC — factor de conversie capacitate de topire mai mare
PCN — putere calorific` net` de 20 t/zi
Instala]ii pentru fabricarea
Contribu]ii produselor ceramice prin ardere,
în special a ]iglelor, c`r`mizilor,
În prezentul articol autorii prezint` o analiz` comparativ` a c`r`mizilor refractare, dalelor,
resurselor software disponibile pentru gestionarea datelor pl`cilor de gresie sau de faian]`:
a) cu o capacitate de produc]ie
referitoare la emisiile de gaze cu efect de ser`, iden- mai mare de 75 t/zi; [i/sau
tificând [i recomandând solu]ia cea mai potrivit` specific` b) cu o capacitate a cuptorului
domeniului men]ionat [i etapei actuale de implementare a mai mare de 4 m3 [i cu o
unui sistem de comercializare a certificatelor de emisii. densitate stabilit` pentru fiecare
cuptor mai mare de 300 kg/m3
1. Cadrul legal Alte activit`]i Instala]ii industriale pentru
producerea de:
a) celuloz` din lemn sau din
În calitate de stat membru UE, România a realizat trans- alte materiale fibroase;
punerea în legisla]ia na]ional` a Directivei 2003/87/EC b) hârtie [i carton, având o
(EU ETS), care face parte din acquis-ul comunitar de capacitate de produc]ie mai
mediu, [i a permis înfiin]area schemei de comercializare a mare de 20 t/zi
certificatelor de emisii de gaze cu efect de ser` (GES).
1
2. Obliga]iile operatorilor în contextul
Director General Eninvest S.A., România schemei EU — ETS
2 Director Executiv, Eninvest S.A., România
3 Expert Schimb`ri Climatice, Eninvest S.A., România
4 Inginer de mediu – Expert Schimb`ri Climatice, Institutul de Începând cu 1 ianuarie 2007, instala]iile care intr` sub inci-
Studii [i Proiect`ri Energetice, România den]a Directivei trebuie s` respecte cerin]ele de monitorizare
5 Inginer de mediu, Institutul de Studii [i Proiect`ri Energetice, [i raportare a emisiilor de CO2, în conformitate cu
România prevederile Ordinului MMGA nr. 1175/2006.
D. B`descu - Implementarea unui sistem personalizat pentru monitorizarea [i raportarea emisiilor de CO2
Astfel, pentru a se putea alinia la standardele EU ETS, ope-
ratorii trebuie:
a) s` monitorizeze datele de activitate [i a parametrilor
de calitate (PCN, FE, con]inut de carbon) pentru
fluxurile de combustibili / materii prime utilizate în
instala]ia care genereaz` emisii de CO2;
b) s` întocmeasc` raportul anual de emisii de GES
aferent fiec`rei instala]ii EU ETS, care va fi validat de
c`tre un Organism de verificare acreditat;
c) s` gestioneze [i s` arhiveze pentru o perioad` de 10
ani rapoartele de monitorizare, precum [i datele
relevante utilizate pentru calcularea emisiilor anuale
de CO2 (date de activitate, PCN, FE, con]inut de
carbon, FO, FC);
d) s` analizeze pia]a de carbon [i s` gestioneze eficient
certificate de emisii de GES pentru a alege momentul
optim pentru achizi]ionarea sau pentru vânzarea acestora.
Volumul informa]iilor solicitate pentru respectarea noilor re-
glement`ri prev`zute în cadrul schemei de comercializare
este în continu` cre[tere, la fel [i riscul neconform`rii sau cel
al pierderii de date la nivel de instala]ie.
Posibilele probleme care pot ap`rea ar putea fi generate de:
a) pierderea informa]iilor [i întreruperi în fluxul opera-
]ional;
b) procesul de înregistrare [i/sau de transmitere/ra-
portare a datelor;
c) procesul de prelucrare a datelor, care necesit` alo-
care de timp;
d) posibile pierderi care pot fi costisitoare, cauzate de
unele decizii eronate.
3. Solu]ii optime pentru monitorizarea [i raportarea
emisiilor de gaze cu efect de ser`
Gradul ridicat de nesiguran]` din actuala schem` de co-
mercializare a emisiilor GES ar putea fi gestionat eficient
printr-un proces atent de planificare [i analiz`, prin
implementarea unui sistem eficient [i u[or de folosit pentru
monitorizarea [i raportarea emisiilor de GES.
Solu]ia ar putea consta într-un software profesional care s`
colecteze eficient toate datele într-o baz` de date, din care
s` se poat` genera diferite tipuri de rapoarte.
O astfel de solu]ie o reprezint` resursele software ECO2
Premium — CIA, care permite introducerea, prelucrarea tuturor
datelor legate de emisiile de CO2 în conformitate cu
metodologia individual` de monitorizare prev`zut` în Planul de
m`suri privind monitorizarea [i raportarea emisiilor de GES.
Implementarea ECO2 Premium — CIA la nivelul instala]iei
permite:
a) introducerea datelor de c`tre diver[i utilizatori din loca-
]ii diferite din cadrul instala]iei, la locul de generare al
datelor;
b) introducerea datelor cu aceea[i frecven]` cu care
sunt ob]inute;
c) îndeplinirea tuturor cerin]elor EU — ETS de
monitorizare [i raportare;
d) urm`rirea valorii certificatelor de emisii de CO2
de]inute în mod curent;
e) minimalizarea riscului unei verific`ri cu rezultat negativ;
f) interfe]e facile [i u[or de utilizat pentru introducerea
datelor în sistem.
Procesul de monitorizare [i raportare presupune implicarea
mai multor departamente / servicii din cadrul instala]iei, care
425
au responsabilit`]i de gestionare, procesare, coordonare, [i
raportare. Implementarea solu]iei propuse — ECO2 Premium
— CIA, exemplificat` pentru cazul general al unei instala]ii la
care procesul de monitorizare [i raportare sunt implica]i
Directorul General [i trei departamente / servicii permite
gestionarea eficient` a fluxului de date, care se desf`[oar`
conform schemei de principiu din figura 1.
Fig. 1. Schema de principiu a fluxului de date în cazul implement`rii
resurselor software ECO 2 Premium — CIA
ECO2 Premium — CIA include interfe]e de culegere de date
pentru fiecare utilizator, angrenat numai într-o anumit` zon`
a procesului de monitorizare [i raportare, reducând riscul
introducerii de date false sau incomplete, oferind [i
posibilitatea control`rii modului de administrare a datelor
dintr-o loca]ie central`, de c`tre un administrator central.
Prin interfe]ele de acces individuale se permite utilizatorilor
(în func]ie de rolul lor):
a) s` introduc` date;
b) s` acceseze (s` verifice) date;
c) s` genereze rapoarte;
d) s` monitorizeze [i s` planifice emisiile.
Pentru schema de principiu analizat`, interfe]ele de acces
individuale îndeplinesc urm`toarele func]ii:
a) Directorul General:
- supervizeaz` procesul;
- coordoneaz` activitatea de monitorizare [i
raportare a emisiilor de CO2;
- poate genera raportul „jurnalul de modific`ri”
pentru a urm`ri schimb`rile efectuate în baza
de date;
- poate citi (verifica) toate datele [i constantele;
- are acces la toate rapoartele;
- planific` [i controleaz` emisiile aferente
instala]iei.
b) Departamentul de mediu:
- poate citi (verifica) datele de activitate [i
parametrii de calitate;
- poate introduce (modifica) constantele (FE,
FO, FC, PCN);
- are acces la unele rapoarte;
- genereaz` rapoartele lunare / trimestriale;
- genereaz` rapoartele anuale de emisii de
GES solicitat de autoritatea competent`.
c) Departamentul Tehnic:
- introduce datele de activitate pentru
combustibili / materii prime / produse;
- genereaz` [i acceseaz` unele rapoarte.
d) Laboratorul:
- introduce parametrii de calitate pentru com-
bustibili / materii prime / materiale / produse;
- genereaz` [i acceseaz` unele rapoarte.
 426
Prin implementarea sistemului informatic se creeaz` la
nivelul instala]iei o baz` de date ce va con]ine:
a) date de identificare ale instala]iei, date despre surse
de emisii;
b) date despre consumul [i parametrii de calitate ai
combustibilului / materiilor prime / produselor;
c) nivelele de aplicare abordate;
d) metodologia de calcul a emisiilor.
Pornind de la aceast` baz` de date la nivelul instala]iei, în
care sunt introduse [i stocate toate datele necesare pentru
calculul emisiilor de CO2 aferente instala]iei, programul
genereaz` rapoarte, care îndeplinesc cerin]ele de format [i
de con]inut ale Deciziei 2004/156/EC privitoare la
metodologia de monitorizare [i de raportare a emisiilor GES
[i a altor legi, inclusiv a raportului de emisii anuale de CO2,
în formatul [i în con]inutul solicitat de Ordinul MMGA nr.
1175/2006. În func]ie de cerin]ele fiec`rui utilizator, exist`
posibilitatea de a realiza diferite rapoarte pentru
înregistrarea, prelucrarea de date [i luarea deciziilor interne.
Pe lâng` raportul de monitorizare privind emisiile de GES
solicitat de autoritatea competent`, ECO2 Premium — CIA
permite utilizatorilor posibilitatea gener`rii altor tipuri de
rapoarte, de exemplu:
a) raport pentru Organismul de verificare acreditat,
b) raport analize de laborator,
c) alte tipuri de rapoarte personalizate, adaptate la
cerin]ele specifice fiec`rui operator, de exemplu:
raportul „jurnal de modific`ri”, care cuprinde toate
modific`rile efectuate: natura, tipul, autorul.
În sprijinul procesului de verificare, raportul pentru
organismul de verificare acreditat va con]ine toate datele
brute necesare calcul`rii emisiilor de CO2, formule aplicate
[i rezultate finale. Se ofer`, astfel, verificatorului posibilitatea
atât de a verifica dac` metodele de calcul folosite respect`
legisla]ia în vigoare, cât [i de a vizualiza emisiile aferente
fiec`rui tip de combustibili / materie prim`, utilizate în
instala]ie.
O alt` func]ie care spore[te valoarea programului este
planificatorul de emisii, care prin intermediul unei conexiuni
on-line la Point Carbon permite calcularea valorii
certificatelor de]inute [i corelarea acestora cu emisiile de
CO2 aferente instala]iei, oferindu-se astfel posibilitatea
gestion`rii eficiente a certificatelor prin cunoa[terea în timp
real a excedentului sau deficitului de certificate.
ECO2 Premium — CIA este conceput personalizat în func]ie
de metodologia de monitorizare specific` instala]iei, este
securizat [i prev`zut cu drepturi de acces în func]ie de rolul
fiec`rui participant în procesul de monitorizare [i raportare.
4. De ce s` folosim un program special [i nu MS
Excel?
În opinia noastr`, cea mai la îndemân` solu]ie nu este
întotdeauna si cea mai bun` alternativ`.
Iat` câteva motive pentru care autorii acestui articol sunt de
p`rere ca MS Excel nu poate rezolva problema raport`rii EU
ETS: în primul rând atragem aten]ia asupra lipsei de
securitate a datelor, mul]i dintre noi având surpriza s`
constat`m pierderea datelor în timpul unei pene de curent.
Excel nu este cea mai buna solu]ie nici atunci când mai mul]i
utilizatori trebuie s` introduc` datele în acela[i timp, existând
posibilitatea apari]iei [i a extinderii unei erori în toate
formularele fi[ierului. Spre deosebire de sistemul propus,
anul 55, nr. 11/2007
Excel nu ]ine cont de reglement`rile legale, l`sând aceast`
responsabilitate exclusiv în seama utilizatorului. Luând în
considerare cantitatea de date ce trebuie gestionat` am
ajuns la concluzia c` este foarte dificil pentru un manager s`
g`seasc` în timp util informa]iile necesare, în timp ce
folosind o aplica]ie de genul ECO2 Premium generarea
rapoartelor necesare se ob]ine printr-un simplu „click”.
Spre deosebire de MS Excel, o aplica]ie profesional` ofer`
posibilitatea de a crea diferite scenarii, necesare atunci când
intervin modific`ri în structura companiei sau intereseaz`
profiturile trecute, prezente sau viitoare ale companiei,
provenite din activitatea EU ETS.
5. Avantaje economice
Din experien]a utilizatorilor care au implementat un astfel de
sistem la nivelul instala]iei, s-a constatat c` utilizarea
programului ECO2 - Premium CIA conduce la îmbun`t`]irea
procesului de gestionare [i de monitorizare a datelor utilizate
pentru calculul emisiilor de CO2 aferente instala]iei,
reducând erorile umane, care pot fi cuantificate cu o
reducere de circa 1...2% din cantitatea total` de emisii
generate.
În cazul unei instala]ii care genereaz` o cantitate anual` de
250 000 t CO2, prin gestionarea eficient` a datelor moni-
torizate se ob]ine o reducere emisiilor de CO2 aferente
instala]iei cuprins` între 2 500 [i 5 000 tone CO2. Luând în
considerare pre]ul estimat al certificatelor pentru a doua
perioad` EU ETS (2008-2012) de circa 20 €, se poate
aprecia c` utilizarea aplica]iei ECO2 - Premium, va conduce
în acest caz la economii de cel pu]in 50 000 €/an.
Concluzii
În condi]iile transpunerii în legisla]ia na]ional` a Directivei
2003/87/EC (EU ETS), care stabile[te schema de
comercializare a emisiilor de gaze cu efect de ser`, a
obliga]iilor care decurg din aceasta, referitoare la
monitorizarea [i raportarea emisiilor CO2 [i a complexit`]ii
datelor necesare întocmirii raportului de emisii anuale de
CO2, în formatul [i con]inutul solicitat de Ordinul MMGA nr.
1175/2006 se impune necesitatea configur`rii unui sistem
informatic.
O solu]ie o reprezint` programul ECO2 Premium — CIA, care
este un instrument de monitorizare [i de raportare a emisiilor
care ajut` la controlarea tuturor aspectelor legate de emisiile
de CO2. Printre avantajele implement`rii la nivelul instala]iei
a acestui soft se num`r`:
a) monitorizarea [i raportarea emisiilor de CO2 în
conformitate cu cerin]ele EU — ETS [i a legisla]iei
na]ionale [i generarea automat` a rapoartelor de
monitorizare privind emisiile de GES;
b) colectarea datelor direct din sistem cu aceea[i
frecven]` cu care sunt m`surate, eliminându-se erorile
umane [i crescând acurate]ea determin`rii emisiilor;
c) posibilitatea urm`ririi valorii certificatelor de emisii de
CO2 de]inute în mod curent;
d) facilitarea procesului de verificare [i reducerea
costurilor aferente acestuia;
e) cre[terea securit`]ii datelor din sistemul de
management al instala]iei, oferind posibilitatea
arhiv`rii [i a refacerii bazei de date.
Referent:
Dr. ing. Ioana IONEL
Universitatea Politehnica Timi[oara
Magdalena Matei - Reducerea emisiilor de CO2 ale centralelor termoelectrice prin utilizarea biomasei pentru înlocuirea par]ial` a c`rbunelui
Reducerea emisiilor de CO2 ale centralelor termoelectrice prin
utilizarea biomasei pentru înlocuirea par]ial` a c`rbunelui
Magdalena MATEI1, Lucian MATEI2, Gabriela TUDORECI, Cornel S~LI{TEANU, Iulian UDROIU
Abstract - Emissions trading is the most compatible flexible
mechanisms of Kyoto Protocol within deregulated elec-
tricity markets. The Directive 2003/87/CE on CO2 emission
trading within Europe entered into force and till March 31st,
2004 all the countries had to submit to the Commission
their national plan to comply with Directive’s provisions.
Romania, as a new Member State transposed and imple-
mented EU environmental legislation. The Directive
2003/87/CE was transposed into Romanian legislation by
GD No. 780/2006. A big challenge for thermal power
plants sector is the National Allocation Plan. The public
central authority for environment protection established
the total number of certificates for GHG emissions and
their allocation for each plant for a one-year period begi-
nning with January 1st, 2007, and for a five-year period
beginning with January 1st, 2008.
The paper presents a case-study concerning the amounts
of CO2 which could be avoided employing the biomass-
coal co-combustion in a steam boiler with a capacity of
420 t/h. The greenhouse gas emission certificates could
be sold on the market, the revenues being used for envi-
ronment investments.
Introducere
Amplificarea efectului de ser` conduce la cre[terea glo-
bal` a temperaturii aerului, iar continuarea procesului de
înc`lzire a climei pe Terra va conduce implicit la schimb`ri
ireversibile cum ar fi:
a) topirea ghe]arilor, cre[terea nivelului oceanelor care
va conduce la inundarea permanent` a zonelor joase;
b) cre[terea frecven]ei inunda]iilor datorate precipita-
]iilor abundente, amplificarea fenomenelor de ma-
ree [i furtuni maritime [i terestre, schimbarea con-
figura]iei plajelor [i eroziunea falezelor;
c) salinizarea estuarelor [i a pânzelor freatice de
suprafa]`, a terenurilor agricole precum [i a zonelor
litorale [i a deltelor;
d) afectarea ciclului hidrologic de precipita]ii [i umidi-
tate, a râurilor [i a fluviilor conducând la perioade
de precipita]ii în exces (inunda]ii [i viituri), dar [i la
deficit de precipita]ii (cre[terea unor la zone de[er-
tice precum [i la apari]ia altor zone semi-de[ertice).
Toate aceste fenomene climatice vor pune în pericol
numeroase specii ale florei [i faunei, [i nu în ultimul rând
chiar specia uman`.
Intrarea în vigoare a Protocolului de Kyoto (PK) în februa-
rie 2005, prin semnarea lui de c`tre Federa]ia Rus` a
creat legitimitate tuturor prevederilor sale dar [i
mecanismelor pe care ]`rile semnatare sunt obligate s` le
aplice în vederea reducerii în medie cu 5,2% a emisiilor de
gaze ce produc efectul de ser` la nivelul planetar.
Trecerea acestei problematici de mediu, pe care preve-
1 Facultatea de Inginerie Electric`, Universitatea „Valahia“
Târgovi[te, magdalenamatei@mmediu.ro
2 Univers itatea Bucure[ti, Bdul B`lcescu nr. 1, Bucure[ti
lucianm@geo.edu.ro
427
derile PK o asigur`, din domeniul constrâgerilor (regle-
ment`ri, directive) în domeniul oportunit`]ilor (afacerilor) a
creat posibilitatea ca realizarea obiectivelor PK s` nu fie o
sarcin` financiar` exclusiv` a actorilor poluan]i, aducând
în scen` tot arsenalul necesar unui mediu de afaceri mo-
dern: b`nci, fonduri de investi]ie, firme de consultan]`,
cump`r`tori, vânz`tori, burse, etc.
Cel pu]in dou` elemente vin în sprijinul acestei afirma]ii:
a) num`rul impresionat de participan]i la edi]ia 2005 la
conferin]ei [i târgului interna]ional Carbon Expo
2005 (Köln);
b) implementarea în ianuarie 2005 a European Union
Emission Trading Scheme (EU-ETS).
Pân` acum investi]iile [i tranzac]iile cu emisii în spiritul
mecanismelor PK (care pentru produc`tori de energie,
sunt, în principal, emisiile de CO2) s-au îndreptat pe plan
mondial în zona energiei regenerabile.
Deoarece, atât pentru majoritatea statelor lumii, cât [i
pentru România, producerea energiei electrice pe baz` de
combustibil fosili (în special c`rbune) reprezint` [i va re-
prezenta, pe termen lung, o op]iune important`, aplicarea
mecanismelor PK în aceast` zon` se face mai greu cel
pu]in din dou` motive:
a) investi]iile sunt mari din punct de vedere financiar;
b) reducerea emisiilor nu este spectaculoas` în valori
relative, dar este semnificativ` în valori absolute.
1. Comer]ul interna]ional cu credite de emisii
Comer]ul interna]ional cu credite de emisii reprezint` abili-
tatea a dou` entit`]i, care trebuie s`-[i reduc` emisiile, de
a tranzac]iona între ele o parte din creditele de emisii.
Acest concept a evoluat în principal într-un context intern,
ca o modalitate de control asupra emisiilor interne.
De[i, unii pun, în mod justificat, sub semnul îndoielii drep-
tul de a polua [i crearea unei pie]e de credite de poluare,
comer]ul cu credite de emisii este ferm înscris în PK, în
articolul 17. El permite oric`ror dou` p`r]i cu angajamente
stipulate în Anexa B a protocolului, s` tranzac]ioneze o
parte din angajamentele de emisii, redistribuind, în
consecin]`, reparti]ia de credite de emisii între ele, în orice
moment.
Principiul comer]ului cu emisii st` la baza faptului c` GES
au efect la nivel global, deci, nu conteaz` de unde provin
aceste emisii [i în consecin]`, nu conteaz` nici unde se
reduc. Astfel, efectul comer]ului cu emisii asupra climei
este neutru, atât timp cât emisiile globale de GES sunt
limitate la nivel global de angajamentele P`r]ilor sub PK.
Statele [i regiunile difer` în privin]a gradului de dependen]`
de activit`]ile de produc]ie care emit GES, eficien]a cu care
produc bunuri [i servicii pentru fiecare ton` de GES emis`
[i u[urin]a relativ` în a accesa resurse de energie. În
consecin]`, statele [i regiunile se confrunt` cu costuri
marginale diferite pentru reducerea emisiilor de GES.
 428 anul 55, nr. 11/2007

În prezent, România dezvolt` proiecte de tip „Implemen- Dup` stabilirea modului de alocare a certificatelor de emi-
tare în Comun“ (Elve]ia, Olanda, Norvegia, Danemarca [i sii pentru instala]iile existente, autoritatea public` central`
cu FPC), ce însumeaz` aproximativ 7,2 milioane tone CO2 pentru protec]ia mediului urmeaz` s` constituie o rezerv`
echivalent [i este într-un stadiu avansat de colaborare cu de certificate de emisii de GES care s` fie alocate unor
mai multe ]`ri (Austria, Suedia, Fran]a) — tabelul 1.
instala]ii noi.
În prezent a fost transpus` Directiva 2003/87/CE privind
stabilirea unei scheme de comercializare a certificatelor Planul na]ional de alocare (PNA) este documentul prin
de emisii de GES în cadrul comunit`]ii modificat` prin Di- care autoritatea competent` stabile[te num`rul de
rectiva 2004/101/CE. În acest sens MMGA a elaborat HG certificate de emisii de gaze cu efect de ser` pe care
780/2006 privind stabilirea unei scheme de comerciali- inten]ioneaz` s` le aloce la nivel na]ional, pentru fiecare
zare a certificatelor de emisii de GES. perioad`, inclusiv reparti]ia acestor certificate instala]iilor
Conform acestui proiect, autoritatea public` central` pentru care desf`[oar` una sau mai multe dintre activit`]ile care
protec]ia mediului stabile[te num`rul total de certificate de cad sub inciden]a Directivei 87/2003/EC. Planul na]ional
emisii de GES, pe care le aloc` pentru perioadele de alocare devine opera]ional numai dup` notificarea
1 ianuarie — 31 decembrie 2007 [i respectiv 1 ianuarie aprob`rii sale de c`tre Comisia European`.
2008 — 31 decembrie 2012, precum [i num`rul total de
certificate de emisii alocate pentru fiecare instala]ie care Agen]ia Na]ional` pentru Protec]ia Mediului a elaborat
intr` sub inciden]a acestui act pentru perioadele respective. PNA, care este supus comentariilor publicului timp de 30
Tabelul 1 de zile.
Proiecte române[ti, cu implementare comun`
Oportunit`]ile oferite de PK referitoare la aplicarea me-
Nr. Denumirea proiectului Acordul de baz` Reducerile
crt. de GES* canismului de implementare în comun [i la comer]ul
1. Proiect privind energia interna]ional cu emisii vor contribui la atractivitatea
termic` în ora[ul Buz`u instala]iilor mari de ardere (IMA) din România pentru
[i Pa[cani (AIJ/JI) MoU Elve]ia 140 000 investitori.
2. Dezvoltarea utilit`]ilor
municipale — sistemul
de înc`lzire al 1. Studiu de caz privind un reducerea emisiilor de
municipiului F`g`ra[ MoU Norvegia 170 000 CO2 la un cazan de abur alimentat cu c`rbune
3. Modernizarea a 3
hidroagregate la prin înlocuirea par]ial` a c`rbunelui cu biomas`
Hidrocentrala Por]ile
de Fier I ERUPT 2 — Olanda 1 675 000 Un exemplu de schem` a unei instala]ii moderne de co-
4. Retehnologizarea
fabricilor de ciment combustie biomas`-c`rbune este prezentat` în figura 1.
Ale[d [i Câmpulung ERUPT 2 — Olanda 800 000
5. Modernizarea a 4
hidroagregate la
Hidrocentrala Por]ile
de Fier II ERUPT 3 — Olanda 850 000
6. Recuperarea [i
utilizarea gazelor
provenite de la
depozitele de de[euri
urbane în 4 ora[e ERUPT 4 — Olanda 1 250 000
7. Cogenerare în
municipiul Târgovi[te ERUPT 4 — Olanda 400 000
8. Proiectul „Rumegu[
2000“ MoU Danemarca 720 000
9. Utilizarea energiei Fig. 1. Schema unei instala]ii de co-combustie modern`. 1 — Bunc`r
geotermale în combustibil; 2 — Cântar; 3 — [nec de alimentare; 4 — Preînc`lzitor de
sistemele de înc`lzire aer; 5 — Focar; 6 — Schimb`tor de c`ldur`; 7 — Ciclon; 8 — Retur; 9
central` din municipiul — Valv`; 10 — Preînc`lzitor de aer secundar; 11 — Electrofiltru; 12 —
Oradea — zona 2 Analizorul gazelor de ardere; 13 — Calculator de proces.
[i Beiu[ MoU Danemarca 200 000
10. Împ`durirea unei
suprafe]e de 7 000 ha În figura 2 este prezentat` imaginea gospod`riei de com-
de terenuri agricole Host Country bustibil a unei centrale termoelectrice care func]ioneaz`
degradate Agreement cu PCF 1 000 000 pe baz` de biomas`.
11. Reabilitarea CET
Timi[oara Sud MoU Suedia 175 000
12. Recuperarea În studiul de caz s-a considerat un cazan de abur de 420
biogazului de la t/h proiectat s` func]ioneze pe baz` de huil` din import
depozitele de de[euri
din municipiul Foc[ani (de exemplu, cazanul de abur de la CET Holboca — Ia[i,
[i Târgu Mure[ MoU Danemarca 425 000 proiectat ini]ial s` func]ioneze pe baz` de lignit [i ulterior
TOTAL ∼7,8 mil. tone adaptat pentru func]ionarea pe baz` de huil`). Cazanul
* Reducerile de emisii (tone CO2 echivalent) sunt calculate pe toat`
alimenteaz` cu abur turbina cu contrapresiune care
perioada de creditare (2008-2012, cu reduceri timpurii realizate în antreneaz` un generator de 50 MWe. Schema de
cadrul proiectului pân` în 2008, unde este cazul). principiu a cazanului este prezentat` în figura 3.
Magdalena Matei - Reducerea emisiilor de CO2 ale centralelor termoelectrice prin utilizarea biomasei pentru înlocuirea par]ial` a c`rbunelui 429

De asemenea, s-a efectuat calculul emisiilor anuale cores-

punz`tor unui num`r de ore de func]ionare de 8 760 h/an,
respectiv 6 570, 4 380 [i 2 190 h/an. În figura 7 este
prezentat` varia]ia emisiei totale anuale de CO2 în func]ie
de aportul de combustibil [i de orele de func]ionare ale
cazanului pentru o înc`rcare a acestuia de 100%.

Fig. 2. Gospod`ria de combustibil a unei centrale func]ionând pe

baz` de biomas`

Fig. 4. Emisiile totale de CO 2 la o înc`rcare a cazanului de 100%

Fig. 5. Emisiile totale de CO 2 la o înc`rcare a cazanului de 80%

Experien]a anilor 2005-2006 a ar`tat c` pia]a emisiilor de

Fig. 3. Schema de principiu a cazanului centralei din figura 2
CO2 este deosebit de volatil`, pre]ul emisiilor variind în
Compozi]ia elementar` a combustibililor luat` în calcul es- limite deosebit de largi. În figura 8 este prezentat` varia]ia
te prezentat` în tabelul 2 pre]ului emisiilor pe pia]a EU-ETS în 2005.

Tabelul 2
Componentele combustibililor

Combustibilul Ci % Hi % Si % Oi % Ni % Ai % Wi %
Huil` 62,5 4,3 0,4 8,5 1,5 11,3 11,5
P`cur` 81,7 11,0 2,0 3,0 1,0 0,1 1,2
Biomas` 44,9 5,5 0,2 39,3 0,6 0,5 9,0

S-a luat în considera]ie influen]a sarcinii cazanului asupra

emisiilor si anume s-au f`cut calcule în mediul Excel
pentru urm`toarele cazuri: debit nominal Dn - 420 t/h;
0,95Dn - 400 t/h; 0,85Dn — 357 t/h; 0,75Dn — 315 t/h; Fig. 6. Emisiile totale de CO 2 la o înc`rcare a cazanului de 60%
0,65Dn — 273 t/h; 0,50 Dn — 210 t/h.

În figura 4 sunt prezentate emisiile orare de CO2 la sarci-

na nominal` a cazanului în cazul înlocuirii par]iale a c`rbu-
nelui cu biomasa, valoarea 1 fiind aferent` func]ion`rii ca-
zanului 95% c`rbune [i 5% p`cur`, iar valorile 5, respectiv
8 fiind corespunz`toare utiliz`rii unui aport caloric de 20%,
respectiv 50% biomasa. În figura 5 [i 6 sunt prezentate
emisiile orare de CO2 la înc`rc`ri ale cazanului de 80%,
respectiv 60%, în cazul înlocuirii par]iale a c`rbunelui cu
biomasa, valoarea 1 fiind aferent` func]ion`rii cazanului
95% c`rbune [i 5% p`cur`, iar valorile 5, respectiv 8 fiind
corespunz`toare utiliz`rii unui aport caloric de 20%,
respectiv 50% biomasa. Fig. 7. Cantitatea emisiilor anuale de CO 2
 430 anul 55, nr. 11/2007

biomas` poate conduce la reduceri semnificative ale

emisiilor de CO2. Prin vânzarea certificatelor de emisii
devenite disponibile în urma trecerii cazanului la
func]ionarea par]ial` cu biomas`, se pot ob]ine sume
însemnate, care pot fi folosite în investi]ii de mediu.

Mul]umiri

Colectivul de autori adreseaz` mul]umiri Otiliei NE -

DELCU [i Simonei MIH~IESCU pentru sprijinul acordat
în elaborarea prezentei lucr`ri.

Bibliografie

[1] http://www.mmediu.ro

[2] Matei M., Matei L., Marinescu M., Grigora[ R., Salisteanu C., Udroiu
I. - State-of-the-Art of the Directive 2003/87/CE Transposition in
Fig. 8. Varia]ia pre]ului emisiilor pe pia]a EU-ET S, în 2005 Romania, The Sixth World Energy System Conference, Torino, July
10-12, 2006, Conference Proceedings, CD-ROM, B5.5, p. 578
Concluzii
Referent:
Înlocuirea par]ial` a c`rbunelui cu biomasa la alimentarea Prof. dr. ing. Constantin NEAGA
cazanelor de abur, respectiv co-combustia c`rbune- Universitatea „POLITEHNICA“ din Bucure[ti
Anca Popescu - Centrale electrice cu „zero emisii de CO2“ 431

Centrale electrice cu „zero emisii de CO2“

Anca POPESCU1, Anca Simona BARDICI2

Abstract: The energy sector represents a strategic infra-
structure of the national economy on which the overall
development of Romania relies. Taking into consideration
the requirements regarding the mitigation of GHG it is very
important to generate electricity using fossil fuels without
CO2 emissions. Therefore the paper analyzes technologies
for sequestration of CO2 emissions resulted during the
burning processes, and for depositing them in adequate
geological reservoirs (oceans or underground deposits).
The studies were concentrated on the following techno-
logies: pulverized coal condensing unit (GCP); condensing
unit on fuel oil (GP); combined cycle on natural gas (CC);
combined cycle on natural gas resulted from coal gasi-
fication (IGCC). Due to the sequestration of CO2 emissions
installations the electricity production cost increase is
about 20…40%.
Key words: energy, requirement, emission mitigation, tech-
nologies, burning, CO2 emissions, sequestration.
Descriptori: energie, cerin]e, reducere a nivelului emisiilor, tehno-
logii, ardere, emisii de CO2, sechestrare.
Este deosebit de important s` se evalueze performan]ele
[i costul de producere al energiei electrice pentru grupu-
rile echipate cu instala]ii speciale ce asigur` separarea
CO2 [i lichefierea acestuia.
Studiile s-au concentrat asupra urm`toarelor tehnologii [2]:
a) grup de condensa]ie, cu c`rbune pulverizat (GCP);
b) grup de condensa]ie, cu p`cur` (GP);
c) ciclu combinat, cu gaze naturale (CC);
d) ciclu combinat, cu gaze rezultate din gazificarea
c`rbunelui (IGCC).
În tabelul 1 se prezint` caracteristicile tehnico-economice
pentru cele 4 tehnologii, iar în figurile 1 [i 2 sunt prezen-
tate randamentul [i emisiile specifice de CO2 pentru gru-
purile studiate.
Tabelul 1
Caracteristicile tehnico-economice ale tehnologiilor
analizate

Nota]ii Tipul
grupului f`r` sechestrare de CO2 cu sechestrare de CO2
CO2 — dioxid de carbon; W η CO2 CO2 W η CO2 CO2
GCP — grup de condensa]ie pe c`rbune pulverizat; sechestrat
GP — grup de condensa]ie pe p`cur`; kJ/kg % % vol. kg/kWh kJ/kg % kg/kWh kg/kWh
CC — ciclu combinat pe gaze naturale; GP 1 250 40,6 11,7 0,646 924 30,4 0,87 0,086
IGCC — ciclu combinat pe gaze rezultate din gazeificarea GCP 1 250 39,6 13,7 0,823 851 27,0 1,09 0,121
c`rbunelui. CC 558 55,7 3,48 0,355 799 47,8 0,37 0,041
IGCC 674 46,0 7,70 0,709 580 38,4 0,78 0,040
Contribu]ii
f`r` reducere de CO2 cu reducere de CO2
Prezentul articol î[i propune s` aduc` la cuno[tin]a citito-
rilor tehnologii de sechestrare a emisiilor de CO2 rezultate
în procesele de ardere pentru producerea de energie
electric` [i depozitarea acestor emisii în rezervoare geo-
logice adecvate (ocean sau depozite subterane).

Introducere

Sectorul de producere al energiei electrice reprezint` o

component` esen]ial` a infrastructurii economiei na]ionale
pe care se bazeaz` întreaga dezvoltare viitoare a Româ-
niei [1]. }inând seama de cerin]ele privind reducerea nive-
lului emisiilor de gaze cu efect de ser` se acord` o aten]ie Fig. 1. Randamentul net al grupurilor generatoare
deosebit` producerii energiei electrice utilizând combus-
tibili fosili f`r` emisii de CO2. Ca urmare, se studiaz` teh- f`r` reducere de CO2 cu reducere de CO2
nologii de sechestrare a emisiilor de CO2 rezultate în pro-
cesele de ardere [i depozitarea în rezervoare geologice
adecvate (ocean sau depozite subterane) [2].
1. Tehnologii de separare a emisiilor de CO2

Exist` numeroase tehnologii de separare a emisiilor de

Emisii de CO2

CO2 din gazele arse. Dup` separare este necesar` liche-

fierea pentru a permite ulterior transportul [i depozitarea.
1 Dr. ing., Divizia Sisteme Energetice, Institutul de Studii [i
Proiect`ri Energetice
2 M.Sc., Divizia Sisteme Energetice, Institutul de Studii [i
Proiect`ri Energetice Fig. 2. Nivelul emisiilor specifice de CO 2
 432 anul 55, nr. 11/2007

3. Costurile de investi]ii

Costurile de investi]ii sunt prezentate, comparativ, în tabelul 2.

Tabelul 2
Date tehnico-economice pentru grupuri cu [i f`r`
sechestrare de CO2

GCP GP CC IGCC
Costurile de investi]ie [$] pentru
- grup 1 250 1 100 600 1 550
- instala]ia de sechestrare CO2 270 210 190 190
- instala]ia de lichefiere 70 60 30 40
TOTAL COST INVESTI}II 1 590 1 370 820 1 780 Fig. 3. Cre[terea costului de producere a energiei electrice
Costurile actualizate [$/(kW×an)]
- grupuri 147 129 70 182
- instala]ia de sechestrare CO2 40 32 26 27 Concluzii
- combustibil 108 148 152 93
- costuri de func]ionare [i Dup` anul 2020 când tehnologiile de captare [i de
între]inere pentru central` 45 40 22 56 sechestrare a emisiilor de CO2 vor fi disponibile comercial
- costuri de func]ionare [i
între]inere pentru instala]ia [i se vor organiza [i depozite de CO2 trebuie avute în
de sechestrare CO2 12 10 8 8 vedere toate aceste costuri care afecteaz` investi]iile în
TOTAL COST ACTUALIZAT 352 359 278 366 grupuri ce utilizeaz` combustibili fosili [2].
Produc]ie
PWo/PW 0,681 0,738 0,861 0,859 Studiile realizate [i prezentate în sintez` mai sus indic`
Costul energiei electrice produse [$/MWh] faptul c` prin adoptarea tehnologiilor cu „zero“ emisii de
Centrala f`r` sechestrare de CO2 42,78 45,30 34,86 47,23
Centrala cu sechestrare de CO2 73,74 69,39 46,09 60,82 CO2 ceea ce impune sechestrarea [i depozitarea emisiilor
de CO2 produse de centralele termoelectrice costul de
Costurile de produc]ie s-au calculat în urm`toarele ipoteze: producere a energiei electrice cre[te cu circa 20...40% [1].
a) rata de actualizare 10%;
b) pre]ul c`rbunelui 1,7 $/GJ; Bibliografie
c) pre]ul p`curii 2,4 $/GJ;
d) pre]ul gazului natural 3,3 $/GJ; [1] Popescu Anca – Comparison of Nuclear Units with Fossil Fuel
e) costurile de func]ionare [i între]inere 3,6% din Power Units With CO2 Control Technologies in Romania, Research
costurile de investi]ii. Project: Cost Effectiveness of Nuclear Power Control Compared to
CO2 Capture and Sequestration for Fossil Fuel Power Plants -
În figura 3 se arat` cre[terea costului de produc]ie a IAEA, July 2004
energiei electrice datorit` instala]iilor de sechestrare a
emisiilor de CO2. [2] Robert H. Williams – Advanced Energy Supply Technologies, Energy
and the Challenge of Sustainability, World Energy Assessment,
Se observ` c` în cazul centralelor cu randamente mai United Nations Development Programme – September 2000, pag.
mici (pe baz` de c`rbune — GCP [i pe baz` de p`cur` — 279 – 290
GP) costul energiei electrice cre[te cu 35...42%, în timp ce
la centrale cu randamente mai mari (CC [i IGCC) aceast` Referent:
cre[tere este mai pu]in dramatic`, [i anume, cu circa Conf. dr. ing. Virgilius DUMBRAV~ -
20...24%. Universitatea „POLITEHNICA“ dinBucure[ti
Carmencita Constantin - Energiile regenerabile [i emisiile de CO2
Energiile regenerabile [i emisiile de CO2
Carmencita CONS TANTIN1, Alexandra B~DES CU2
Abstract: Throughout Europe more than 50% of the total
energy demand is imported, which makes the consumers
vulnerable if confronted with events of international
character. Green Paper on Energy stipulates that EU
energy dependence shall reach levels as high as 70% by
2030, unless appropriate steps measures would be
undertaken in order to control it.
EU has pledged to fight against the climate changes,
approving the Kyoto Protocol and to this aim, EU has
engaged itself to reduce the greenhouse gas annual
emissions by 8% by 2010. The energy sector has a quota
of 80% out of the greenhouse gas (GHG) emissions al EU
level and in this case RES should definitely contribute to
the engagement’s fulfilment. EU has established for 2010 a
target of 12% of renewable energy within the total energy
mix. However, it is highly improbable that EU could reach
this target.
The main reason for missing the target is the lack of a
coherent policy and of a long-term plan at EU level. The
objectives of the New Energy strategy are the following: (i)
Reducing the greenhouse gas emissions at EU and their
worldwide level, so that the global temperature increase
should not be higher then 2°C. (ii) An EU engagement is to
accomplish at least 20% GHG emissions reduction by 2020,
having the 1990 level as a reference point. Additionally, (iii)
reducing EU fuel import dependence, (iv) strengthening of
the solidarity between the Member States in case of an
energy crisis, as well as (v) reducing the exposure to price
volatilities and (vi) increasing the renewable energy level
within the general energy mix from less than 7% to 20% by
2020 are also major objectives.
Key word: European Emission Trading Scheme — ETS, RES,
Annual CO2 emissions, Renewable Energy Road Map,
green house gas, 2007 Energy Package
Descriptori: Schema European` de comercializare a
emisiilor, Foaia de Parcurs pentru energiile regenerabile,
gaze cu efect de ser`, Pachetul european pentru Energie
din 2007
Nota]ii:
EU — ETS — Schema Uniunii Europene de comercializare a
certificatelor de emisii
GES — gaze cu efect de ser`
SRE — resurse de energie regenerabile
Cererea de energie electric` a UE cre[te de la un an la
altul, mult mai rapid în prezent, datorit` economiilor noilor
State Membre aflate în plin` dezvoltare. Consumul de
energie electric` dep`[e[te 45% din consumul total de
energie la nivelul UE.
Europa import` mai mult de 50% din necesarul s`u de
energie, bun`starea economic` [i social` fiind astfel
vulnerabile în fa]a evenimentelor mondiale. Mai mult decât
atât, interdependen]a energetic` a statelor membre UE
este în cre[tere, ceea ce înseamn` c` o „c`dere” a
sistemului energiei din cadrul uneia din aceste ]`ri are
efecte imediate asupra altor ]`ri membre. Cartea Verde a
1 Director Divizia Energie&Mediu, Institutul de Studii [i
Proiect`ri Energetice, România
2 {ef Proiect Studii – Sec]ia Studii Finan]are Proiecte, Divizia
Energie&Mediu, Institutul de Studii [i Proiect`ri Energetice,
România
433
energiei prevede c` dependen]a UE de importul de
energie va atinge cota de 70% pân` în 2030, dac` nu se
iau m`suri pentru controlul ei.
În acela[i timp, UE s-a angajat s` lupte împotriva schim-
b`rilor climatice, ratificând în acest sens Protocolul de la
Kyoto [i angajându-se s` reduc` nivelul anual al emisiilor
de gaze cu efect de ser` cu 8% pân` în 2010. Sectorul
energiei are o pondere de 80% în emisiile de gaze cu
efect de ser` la nivel UE, fiind astfel evident faptul c`
utilizarea resurselor de energie regenerabile ar contribui
semnificativ la îndeplinirea angajamentului asumat.
În 1997, UE a stabilit pentru anul 2010, o ]int` de 12%
pentru cota pe care energia din resurse regenerabile o va
reprezenta în formula energiei, ceea ce înseamn` o
dublare a acestei cote fa]` de nivelul ei din 1997. De
atunci, produc]ia de energie din resurse de energie rege-
nerabile a crescut cu 55%. Totu[i, este foarte probabil ca
UE s` nu î[i poat` atinge ]inta asumat`. În concordan]` cu
ultimele studii, cota de energie regenerabil` este pu]in
probabil s` dep`[easc` 10% pân` în 2010. Principalul
motiv pentru neatingerea ]intei (în afara costurilor resur-
selor de energie regenerabile, care sunt mai mari decât
costurile resurselor conven]ionale) este - pentru domeniul
energiei - lipsa unei politici coerente [i a unei viziuni pe
termen lung la nivel UE.
Pân` în acest moment, principalele instrumente ale UE
(principalele documente) pentru atingerea ]intei de 12%
sunt „2007 Energy Policy for Europe” (Politica european`
în domeniul energiei, 2007 - în curs de aprobare), „Rene-
wable Energy Road Map” (Foaia de Parcurs în domeniul
energiilor regenerabile), „White Paper on RES & Action
Plan” (Cartea alb` a SRE & Planul de Ac]iune), „Green
Paper on Security of Supply” (Cartea Verde a siguran]ei în
aprovizionare), „Directive 2001/77/EC of the EP and of
the Council on the Promotion of Electricity Produced from
Renewable Energy Sources in the Internal Electricity
Market” (Directiva 77/2001 privind promovarea energiei
produse pe baz` de SRE), precum [i o mare varietate de
programe [i scheme suport disponibile la nivel na]ional.
Instrumentul de baz` al UE pentru reducerea emisiilor de
gaze cu efect de ser` este Schema European` de comer-
cializare a emisiilor de gaze cu efect de ser` (denumit`
generic „schema ETS”), o schem` comunitar` stabilit`
prin Directiva 2003/87/EC. În conformitate cu angajamen-
tul asumat prin Protocol, în prima perioad` de angajament
2008-2012, UE trebuie s` reduc` nivelul emisiilor de gaze
cu efect de ser` cu 8% fa]` de nivelul anului 1990.
Prima perioad` a schemei europene de comercializare a
emisiilor de gaze cu efect de ser` (Phase I) a început la 1
ianuarie 2005 [i este prev`zut` s` dureze pân` la 31
decembrie 2007. Cea de-a doua perioad` (Phase II) a
schemei se refer` la intervalul 2008-2012.
Schema ETS este un mecanism bazat pe principii comer-
ciale, având ca scop reducerea eficient` din punct de
vedere tehnic [i economic a nivelului emisiilor de gaze cu
efect de ser`. Func]ionarea schemei este bazat` pe
alocarea [i pe comercializarea certificatelor de emisii de
 434
gaze cu efect de ser` în cadrul UE. Un certificat reprezint`
dreptul de a emite o ton` dioxid de carbon echivalent.
Fiec`rui Stat Membru i se aprob` un num`r total de certi-
ficate de emisii de gaze cu efect de ser`, iar certificatele
sunt apoi alocate la nivelul fiec`rui sector [i, ulterior,
fiec`rei instala]ii aflate sub inciden]a Directivei.
Noua Politic` în domeniul Energiei subliniaz` provoc`rile
c`rora Europa trebuie s` le fac` fa]` [i contureaz` o nou`
abordare a modului de dep`[ire a acestor provoc`ri. Este
astfel necesar` o viziune comun` a statelor UE pentru a
ob]ine efectele dorite, principalele obiective ale Strategiei
fiind:
a) Reducerea nivelului emisiilor de gaze cu efect de
ser` la nivelul UE [i la nivel mondial, astfel încât s`
se limiteze cre[terea temperaturii globale la 2°C.
Un angajament al UE este de a realiza o reducere
de cel pu]in 20% a nivelului emisiilor de GES pân`
în 2020, fa]` de nivelul specific anului 1990, ales ca
referin]`;
b) Reducerea dependen]ei UE de importul de
combustibili [i cre[terea solidarit`]ii între statele
membre în cazul unei crize în domeniul energiei;
c) Reducerea expunerii în fa]a volatilit`]ii pre]urilor [i în
fa]a cre[terii pre]urilor pe pia]a interna]ional` de
energie;
d) Cre[terea cotei energiei din resurse regenerabile în
formula energiei, de la mai pu]in de 7% la 20% pân`
în anul 2020. }intele ulterioare anului 2020 vor fi
evaluate în lumina progresului tehnologic. Se
estimeaz` c` în jur de 700 Mt CO2 vor fi evitate în
2020 datorit` utiliz`rii resurselor de energie
regenerabile, a[a cum se arat` în figura 1.
Fig. 1. Prognoza structurii de utilizare a energiei regenerabile
Sursa: F oaia de P arcurs în domeniul energiilor regenerabile — 2006
Strategia pentru promovarea SRE [i Planul de Ac]iune
adi]ional (COM 97 599 / 26.11.1997) propun dublarea
anul 55, nr. 11/2007
cotei de energie electric` produs` din resurse rege-
nerabile, de la 6% la 12% din produc]ia total` de energie
electric`, pân` în anul 2010.
Cu toate acestea, Foaia de Parcurs în Domeniul Energiei
(2006) arat` - pe baza monitoriz`rii realizate pân` în pre-
zent - c` este pu]in probabil, dac` nu chiar imposibil, ca
aceast` ]int` s` fie atins` pân` în anul 2010. Un progres
important în domeniul utiliz`rii resurselor de energie rege-
nerabile a înregistrat numai produc]ia de energie electric`,
datorit` Directivei adoptate în 2001, ale c`rei ]inte sunt pe
cale de a fi atinse. Figura 2 prezint` folosirea SRE în
sectorul energiei electrice, în cel al înc`lzirii [i în cel al
transporturilor.
Fig. 2. Evolu]ia utiliz`rii energiei regenerabile în UE între 1990 [i
2004
Sursa: F oaia de P arcurs în Domeniul E nergiei Regenerabile — 2006
Concluzii
Cre[terea peste nivelul prognozat al consumului de
energie impune o contribu]ie mai mare a resurselor de
energie regnerabile, dac` se dore[te atingerea ]intei de
12% (calculat` ca procentaj din totalul consumului).
Leg`tura dintre utilizarea resurselor de energie
regenerabile [i atingerea obiectivelor propuse de UE este
astfel evident`. Reducerea nivelului emisiilor de gaze cu
efect de ser` precum [i reducerea dependen]ei de
importul combustibililor conven]ionali se poate face numai
prin ra]ionalizarea [i eficientizarea utiliz`rii acestora. Este
necesar` dezvoltarea de solu]ii alternative [i orientarea
pie]ei în direc]ii care s` le sus]in`.
Referent:
Prof. dr. ing. Sorin HURDUBE}IU
IRE
D. B`descu - Biodiesel – un nou actor pe scena Implement`rii Comune
Biodiesel – un nou actor pe scena Implement`rii Comune
Dorel B~DESCU1, Lavinia STOICA 2
Abstract: Since its international acceptance in 2005, the
Kyoto Protocol defined three flexible implementation me-
chanisms. One of them, Joint Implementation, is the focal
point of the present paper, and the Romanian perspectives
are analized within its frame, while among the first
generation biofuels the biodiesel is retained and closely
examined, as the most apropriate considering the local
conditions.
Key words: biofuels, Kyoto Protocol, green house gases,
emissions, biodiesel
Descriptori: biocombustibili, Protocolul de la Kyoto, gaze cu
efect de ser`, emisii, biodiesel
Contribu]ii
Autorii prezint` în acest articol o sintez` a caracteristicilor,
pozitive [i negative, specifice utiliz`rii în România a bio-
combustibililor, conform prevederilor Protocolului de la
Kyoto [i ale cadrului legislativ european.
1. Protocolul de la Kyoto - un angajament ce poate fi
respectat de c`tre România [1]
Protocolul de la Kyoto a fost adoptat la cea de-a treia
Conferin]` a P`r]ilor la Conven]ia Cadru a Na]iunilor Unite
(UNFCCC), vizând stabilirea unor m`suri, perioade [i ]inte
clare de reducere a nivelului emisiilor de gaze cu efect de
ser`. }ara noastr` a fost prima Parte aflat` pe Anexa I a
UNFCCC care a ratificat Protocolul de la Kyoto, asumându-
[i astfel angajamentul de a reduce nivelul emisiilor de gaze
cu efect de ser` cu 8% fa]` de anul de referin]` 1989.
Protocolul permite, înc` de la intrarea sa în vigoare la nivel
interna]ional în 2005, îndeplinirea angajamentelor
asumate, prin implementarea a 3 mecanisme flexibile:
Implementare Comun` - IC (Joint Implementation), Meca-
nismul de dezvoltare curat` (Clean Development Mecha-
nism) [i Comercializarea interna]ional` a emisiilor
(International Emission Trading).
România folose[te mecanismul de tip IC înc` din 2000,
permi]ând realizarea angajamentelor asumate prin
ratificarea Protocolului de la Kyoto cu costuri mai mici
pentru ]ara achizitoare de unit`]i de reducere de emisii.
Pentru ]ara gazd` acest mecanism asigur` implementarea
unor proiecte de reducere a nivelului emisiilor cu costuri
de investi]ie acoperite par]ial sau total de c`tre ]ara achi-
zitoare. Ceea ce, pentru numeroase obiective industriale,
cu echipamente învechite, poluante [i cu dificult`]i în
contractarea de credite, reprezint` o [ans` deosebit` de
conformare la normele de mediu.
Proiectele IC se dezvolt` pe baza unor proceduri con-
forme celor 2 moduri (Track 1 [i respectiv Track 2).
România dezvolt` deocamdat` proiecte IC pe baza Track
2 (Mod II). Acest mod se aplic` dac` ]ara gazd` este
Parte la Protocolul de la Kyoto, are cantitatea atribuit`
calculat` (AAU) [i un registru na]ional în func]iune.
Proiectele IC eligibile pentru a fi implementate în ]ara noas-
tr` pot viza eficien]a energiei, cogenerarea, promovarea
1 Director General S.C . ENINVEST S.A.
2 Inginer Diplomat de Mediu, S.C . ENINVEST S.A.
435
resurselor regenerabile, reabilitarea termic` a cl`dirilor,
reducerea nivelului emisiilor de gaze cu efect de ser`
provenite din transporturi [i agricultur` [i împ`durirea unor
suprafe]e de teren.
Fig. 1. Cliclul proiectului IC pe baza Modului II
2. Biodiesel - salvare sau pericol pentru omenire?
Diminuarea resurselor de combustibili fosili, coroborat` cu
limite tot mai restrictive privind emisiile de gaze cu efect
de ser` au pus sub semnul întreb`rii nu doar viitorul
asigur`rii necesarului de energie al omenirii ci [i modul în
care ne vom deplasa zi de zi. Pentru transporturi, o solu]ie
de conformare la normele de mediu o reprezint` îmbu-
n`t`]irea solu]iei tehnice de motorizare. Dar re-proiectarea
[i adaptarea liniei de produc]ie ridic` costul produc]iei [i
scade competitivitatea produsului pe pia]`.
În Uniunea European`, carburan]ii utiliza]i în transporturi
sunt la originea a aproximativ 21% din totalul emisiilor de
gaze cu efect de ser` care contribuie la înc`lzirea global`
[i în conformitate cu prevederile Protocolului de la Kyoto,
reducerea acestor emisii devine esen]ial`.
Cea mai folosit` plant` oleaginoas` pentru fabricarea
biocombustibililor este rapi]a, care are cel mai bun indice
de iod, rezisten]` la temperaturi sc`zute, stabilitate la
oxidare [i randament la presarea la rece.
Soia este ce-a de-a doua plant` oleaginoas` folosit`; se
utilizeaz` în amestec, indicele de iod este un factor limi-
tativ, iar în perioada 2005-2006 România a produs
300 000 t.
România î[i bazeaz` produc]ia de biocombustibili pe
floarea-soarelui [i rapi]`.
3. Cadrul legislativ european de promovare
În vederea promov`rii utiliz`rii biocombustibililor, cadrul
legislativ european a cunoscut urm`toarele ac]iuni-cheie:
a) În 2001, Comisia European` începe s` ia în
considerare utilizarea biocombustibililor în sectorul
transporturilor, ca surse alternative de energie.
b) În 2003, Uniunea European` a adoptat Directiva
2003/30/EC vizând promovarea biocombustibililor în
transporturi, stabilind o cre[tere a consumului de
biocombustibil la 5,75%, pân` în 2010. Un raport dat
publicit`]ii în 2007 a prognozat c` nu se va reu[i
atingerea acestei ]inte, ci doar 4,2% pân` în 2010.
 436
Doar 2 ]`ri reu[ind s` ating` ]inta de 2% pentru 2005
(Suedia [i Germania).
c) Datorit` costului mai mare al acestor biocombustibili
în compara]ie cu cei clasici, Uniunea European` a
permis, de asemenea, statelor membre s` aplice o
deducere total` sau par]ial` de la plata taxelor
pentru biocombustibili (Directiva 2003/96/EC).
d) În decembrie 2005, Comisia European` prezint`
„Planul de ac]iune privind biomasa” (Biomass
Action Plan).
e) Comisia European` propune în ianuarie 2007
revizuirea „Directivei privind calitatea combus-
tibililor”, care stabilea standarde europene de
calitate pentru petrol, diesel [i gaze naturale-petrol,
cu scopul de a proteja s`n`tatea uman` [i mediul
înconjur`tor.
f) În martie 2007, liderii europeni s-au angajat s`
respecte ]inta de 10% din combustibilii folosi]i în
transport s` fie reprezenta]i de biocombustibili,
pân` în 2020.
Respectarea obiectivelor implicate de ac]iunile de mai
sus impun considerarea [i a impedimentelor pe care le
presupun:
a) Balan]a de energie
Exist` o real` controvers` asupra balan]ei de ener-
gie (necesarul de energie pentru producerea de
biodiesel pe întreaga durat` a ciclului de via]`,
comparat` cu cantitatea de energie pe care acesta
o poate oferi) a produc]iei de biocombustibil. Exist`
studii [2] care afirm` c` se consum` mai mult`
energie pentru producerea etanolului decât s-ar
putea ob]ine din acesta. Astfel de studii nu sunt
unanim acceptate, în special de c`tre Departa-
mentul de Agricultur` al SUA.
b) Poten]ialul de reducere a impactului asupra climei
În principiu, biocombustibilii sunt neutri din punctul
de vedere al emisiilor de carbon: când sunt utiliza]i,
nu emit în atmosfer` mai mult CO2 decât au absorbit
pe durata de cre[tere a plantelor folosite ca materie
prim` pentru produc]ia biocombustibililor. Acesta
constituie principalul motiv pentru care utilizarea
biocombustibililor reprezint` o modalitate de lupt`
împotriva schimb`rilor climatice. Din nou, aceast`
afirma]ie este comb`tut` în diverse studii [3].
c) Utilizarea terenului
Folosirea terenurilor agricole pentru culturi
energetice va concura curând utilizarea terenului
pentru culturi alimentare sau p`[unat. Impactul va fi
cert: cre[terea pre]ului hranei, în contextul în care se
estimeaz` c` 4...13% din suprafe]ele agricole ale
EU-25 disponibile vor asigura culturile energetice
necesare atingerii ]intei impuse de Directiva privind
biocombustibilii.
Studiul de impact privind atingerea ]intei de înlocuire
cu biocombustibili a minimum 10% din combustibilii
clasici folosi]i în sectorul transporturilor, publicat de
c`tre Directoratul General al Comisiei Europene
pentru Agricultur` [i Dezvoltare Rural`, în aprilie
2007, afirm` c` va fi necesar un procentaj de 15%
din totalul terenurilor arabile, care - de asemenea -
este [i par]ial acoperit de „rezerva” de teren
men]ionat` în Politica Agricol` Comun`, impus` de
acesta pentru a limita folosirea intensiv` de c`tre
fermieri a terenurilor.
d) Mediul ambiant
Biocombustibilii prezint` beneficii de mediu, cum ar
fi: poluare redus` a atmosferei, reducerea cantit`]ii
de de[euri. Pe de alt` parte, exist` riscul unei
anul 55, nr. 11/2007
utiliz`ri mai intense a îngr`[`mintelor [i a
pesticidelor, afectarea biodiversit`]ii, ceea ce
conduce la sc`derea calit`]ii solului. În plus,
deoarece ]`rile în curs de dezvoltare caut` s` intre
pe pia]a de biocombustibili nou format`, exist` o
probabilitate foarte mare de defri[are a terenurilor
pentru darea lor în uzul agricol.
e) Costul
Biocombustibilii sunt mai scumpi decât combustibilii
fosili clasici. De aceea, pentru a face biocom-
bustibilii mai atractivi este necesar` deducerea de la
plata taxelor.
În mod general, se face o distinc]ie între biocombustibilii
de prim` genera]ie (produ[i în principal din sfecl` de
zah`r sau rapi]`, reprezentate în principal de bio-etanol [i
biodiesel) [i cei de a doua genera]ie (produ[i din surse
lignocelulozice sau „lemnoase”, folosind noi tehnologii de
a transforma biomasa în lichide).
SUA [i Brazilia sunt principalii produc`tori de bio-etanol, în
timp de UE de]ine cele mai mari unit`]i de produc]ie de
biodiesel (în Germania, Fran]a, Suedia [i Spania, în
principal). Astfel de fabrici de biodiesel au început s`
apar` [i în România (Vaslui, Lehliu), în timp ce altele sunt
în faz` de proiect sau aproape de punere în exploatare.
În cadrul Consiliului Economic Transatlantic, ce va reuni in
noiembrie la Washigton reprezentan]i ai Comisiei
Europene [i ai administra]iei Statelor Unite ale Americii, se
inten]ioneaz` stabilirea de comun acord a standardelor
pentru biocombustibili, ceea ce va facilita comer]ul
transatlantic al acestor produse.
4. Biodiesel
4.1. Avantajele folosirii sale
Dintre avantajele ce se pot ob]ine în situa]ia folosirii de
biodiesel se pot enumera urm`toarele [4]:
a) Costurile de între]inere pentru motoarele care
func]ioneaz` pe biodiesel sunt cu 10% mai mici, da-
torit` indicelui de lubricitate mai mare al combus-
tibilului;
b) Motoarele nu necesit` modific`ri (primul motor
Diesel a fost conceput a func]iona cu ulei de pal-
mier);
c) Ca [i motorina, biodieselul derivat din ulei de rapi]`
poate fi utilizat pân` la —17°C, f`r` adaos de aditiv
de iarn`;
d) Biodieselul poate fi depozitat în orice rezervor [i nu
implic` schimb`ri în infrastructura de depozitare
existent`;
e) Biodieselul este biodegradabil [i se degradeaz` de
4 ori mai repede decât dieselul clasic. În cazul unei
devers`ri biodieselul este degradabil în maximum
28 zile;
f) Motoarele care utilizeaz` biodiesel sunt mai si-
len]ioase fa]` de cele ce func]ioneaz` cu motorina
clasic`.
4.2. Bioediesel [i Implementarea Comun`
Recent, o companie care pl`nuie[te s` intre pe pia]a
româneasc` a produc`torilor de biodiesel a v`zut în Imple-
mentarea Comun` o modalitate de confirmare a impactului
pozitiv asupra mediului pe care îl au biocombustibilii, prin
reducerea cantit`]ii de gaze cu efect de ser`.
D. B`descu - Biodiesel – un nou actor pe scena Implement`rii Comune
Fabrica va fi construit` în sudul ]`rii, va produce - cu
ajutorul celor mai moderne tehnologii disponibile -
biocombustibil conform standardului EN 14214, iar
produc]ia va fi destinat` în exclusivitate pie]ei interne.
Astfel, combustibilii fosili clasici folosi]i în prezent pentru
alimentarea autovehiculelor vor beneficia de un „time-off”
relativ, fiind substitui]i par]ial de biocombustibilul livrat de
aceast` companie.
Folosirea în transporturi a acestui combustibil „verde”
asigur` - al`turi de reducerea nivelului emisiilor de gaze
cu efect de ser` provenite din transporturi - eligibilitatea
proiectului pentru mecanismul specific Implement`rii
Comune. Unit`]ile de reducere a nivelului emisiilor au fost
estimate în faza ini]ial` la circa 300 000 t CO2 pe întreaga
durat` a perioadei de creditare (2008-2012, conform
Protocolului de la Kyoto). Num`rul unit`]ilor de reducere a
nivelului emisiilor a fost diminuat de externalit`]ile
proiectului (modific`ri nete ale nivelului emisiilor de gaze
cu efect de ser`, care au loc în afara grani]elor proiectului
[i care sunt m`surabile [i pot fi atribuite proiectului),
reprezentate de cantit`]ile de energie electric` necesare
activit`]ii fabricii (energie electric` care se produce la nivel
na]ional emi]ând în atmosfer` o anumit` cantitate de gaze
cu efect de ser`), precum [i de transportul materiei prime,
respectiv a biodieselului, de la [i c`tre consumatorul final.
437
Concluzie
Prin implicarea în mecanismul Implement`rii Comune a
acestui nou tip de proiecte trebuie asigurat` respectarea
directivelor europene [i a angajamentului asumat prin
Protocolul de la Kyoto, folosind resurse interne: materie
prim`, for]` de munc` local`, produc]ie livrat` pe pia]a
local` [i nu importat`.
Bibliografie
[1] * * * - Ghid privind utilizarea mecanismului Implement`rii Comune
(IC) prev`zut de Protocolul de la Kyoto pe baza Modului II”,
www.mmediu.ro
[2] Pimentel D., Patzek T. - Ethanol Production Using Corn,
Switchgrass, and Wood; Biodiesel Production Using Soybean and
Sunflower, Cornell University / UC-Berkeley
[3] Delucchi M., Lipman T. - Lifecycle Emissions Model (LEM):
Lifecycle Emissions from Transportation Fuels, Motor Vehicles,
Transportation Modes, Electricity Use, Heating and Cooking Fuels,
and Materials, Appendix A: Energy Use and Emissions from the
Lifecycle of Diesel-Like Fuels Derived From Biomass
[4] http://www.biocombustibil.com/de-ce-biocombustibil
Referent:
ing. Gheorghe MANEA
IRE
 438
Verificarea rapoartelor de monitorizare a emisiilor de gaze
cu efect de ser`
Cristiana ION1, Ana Maria B~L~NESCU2
Abstract: The check of greenhouse gases emission reports
implies obligations and responsibilities, both for operators
which fall under the incidence of the greenhouse gas
emission trading scheme, as well as for the accredited
verification bodies.
Key words: greenhouse gas, monitoring, validation report,
strategic analysis, risk analysis, check plan, process
analysis and implementation, check process review.
Descriptori: gaze cu efect de ser`, monitorizare, raport de
validare, analiza strategic`, analiza de risc, planul de verificare,
analiza implementarea procesului, revizuirea procesului de
verificare.
În contextul armoniz`rii legisla]iei na]ionale cu acquis-ul
comunitar [i pentru completarea cadrului de reglementare
în domeniul schimb`rilor climatice, a fost adoptat` Hot`-
rârea Guvernului nr. 780/2006 privind stabilirea schemei
de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu
efect de ser`, care transpune prevederile Directivei
2003/87/CE, amendat` prin Directiva 2004/101/CE, a[a-
numita Directiv` „de leg`tur`”. Directiva 2003/87/CE con-
stituie un instrument de reducere a nivelului emisiilor de
gaze cu efect de ser`, promovat în cadrul politicii Uniunii
Europene. Scopul acestei directive este facilitarea atingerii
într-o manier` eficient` din punct de vedere economic a
obiectivelor de reducere a nivelurilor emisiilor de gaze cu
efect de ser`, prev`zute în Protocolul de la Kyoto la
Conven]ia-cadru a Na]iunilor Unite asupra schimb`rilor
climatice [i asumate de c`tre Statele Membre.
În conformitate cu prevederile Hot`rârii Guvernului nr.
780/2006, operatorul fiec`rei instala]ii are obliga]ia de a
monitoriza nivelul anual al emisiilor de gaze cu efect de
ser` [i de a întocmi un raport de monitorizare, care va fi
înaintat autorit`]ii competente pentru protec]ia mediului,
pân` la sfâr[itul primului trimestru al anului urm`tor, înso]it
de un raport de validare. Acest ultim tip de raport, raportul
de validare, este întocmit de c`tre un organism de
verificare acreditat în baza Ordinului ministrului economiei
[i finan]elor nr. 1768/2007 privind procedura de acredi-
tare a organismelor de verificare a rapoartelor de moni-
torizare a emisiilor de gaze cu efect de ser`. Scopul pro-
cesului de acreditare este de a asigura c` organismele de
verificare de]in competen]ele [i capabilit`]ile necesare
pentru verificarea rapoartelor de monitorizare privind
emisiile de gaze cu efect de ser`, implicit a datelor [i a
informa]iilor privind nivelul emisiilor de gaze cu efect de
ser` care stau la baza întocmirii raportului de monitori-
zare. Prin acela[i proces se evalueaz` aplicarea corect` a
metodologiei de monitorizare, prev`zut` în autoriza]ia
privind emisiile de gaze cu efect de ser`, de]inut` de
operatorul economic.
În acest context, operatorul trebuie s` contracteze servi-
ciile furnizate de c`tre un organism de verificare într-o pe-
rioad` care s` permit` realizarea procesului de verificare
1 Director, Direc]ia Infrastructura C alit`]ii [i Mediu, Minis terul
E conomiei [i Finan]elor
2 Expert, Direc]ia Infrastructura C alit`]ii [i Mediu, Minis terul
E conomiei [i Finan]elor
anul 55, nr. 11/2007
[i — dac` este cazul — a unor verific`ri suplimentare. Toto-
dat`, acesta trebuie s` furnizeze organismului de veri-
ficare ales raportul de monitorizare privind emisiile de
gaze cu efect de ser`, o copie a autoriza]iei privind emi-
siile de gaze cu efect de ser`, inclusiv planul de m`suri
privind monitorizarea [i raportarea emisiilor de gaze cu
efect de ser`, precum [i orice alte date [i informa]ii
relevante.
Dac` activitatea de verificare se refer` la totalitatea ac]iu-
nilor realizate de c`tre un organism de verificare, înce-
pând cu înregistrarea solicit`rilor, negocierea contractului,
selectarea echipei de verificare (în func]ie de tipul [i
complexitatea instala]iei), verificarea propriu-zis` [i preda-
rea raportului de validare, atunci procesul de verificare
cuprinde:
a) analiza strategic`;
b) analiza de risc;
c) întocmirea planului de verificare — elaborarea
strategiei de e[antionare a datelor [i a informa]iilor
privind emisiile de gaze cu efect de ser` [i a
programului de verificare;
d) analiza procesului (verificarea propriu-zis`);
e) finalizarea [i revizuirea, dup` caz, a procesului de
verificare.
Analiza strategic` impune o vedere de ansamblu asupra
naturii, domeniului [i complexit`]ii echipamentelor [i a
proceselor care genereaz` emisii de gaze cu efect de
ser`, dar [i asupra sistemului de management al datelor
[i mediului organiza]ional. Scopul analizei de risc este de
a identifica prezen]a materialit`]ii datelor [i a informa]iilor
privind emisiile de gaze cu efect de ser`, precum [i iden-
tificarea neconformit`]ilor fa]` de prevederile din auto-
riza]ia privind emisiile de gaze cu efect de ser`. Evaluarea
riscului se face în func]ie de complexitatea instala]iei,
num`rul persoanelor implicate în procesul de monitorizare
a emisiilor de gaze cu efect de ser`, cu pa[ii care trebuie
f`cu]i pentru a ob]ine cifra total` privind emisiile de gaze
cu efect de ser`, precum [i ]inând cont de riscul pe care
sistemul de control nu îl detecteaz` [i previne sau corec-
teaz` într-un timp rezonabil abaterile de la metodologia de
monitorizare prev`zut` în autoriza]ia privind emisiile de
gaze cu efect de ser`. Atât analiza strategic`, cât [i
analiza de risc stau la baza întocmirii planului de verifica-
re, care include:
a) scopul [i domeniul de aplicare ale verific`rii;
b) rolul [i responsabilit`]ile fiec`rui membru al echipei
de verificare în procesul de verificare;
c) amplasamentul/amplasamentele care trebuie
vizitat(e) [i activit`]ile care trebuie realizate;
d) strategia de e[antionare a datelor [i a informa]iilor
privind nivelul emisiilor de gaze cu efect de ser`;
e) programul de verificare, ]inând cont de resursele
necesare;
f) metodele folosite pentru raportarea concluziilor
verific`rii.
Printre elementele importante ale planului de verificare se
num`r` întocmirea programului de verificare, ce se refer`
la timpul necesar alocat procesului de verificare [i la ela-
Cristiana Ion - Verificarea rapoartelor de monitorizare a emisiilor de gaze cu efect de ser`
borarea strategiei de e[antionare a datelor [i a infor-
ma]iilor privind nivelul emisiilor de gaze cu efect de ser`.
Analiza procesului sau verificarea propriu-zis` se
consider` finalizat` atunci când toate activit`]ile descrise
în planul de verificare au fost realizate. Ca urmare a
finaliz`rii [i a revizuirii procesului de verificare, echipa de
verificare trebuie s` ob]in` cifra total` privind emisiile de
gaze cu efect de ser`.
În cazul în care exist` diferen]e dintre cifra final` privind
emisiile de gaze cu efect de ser` ob]inut` de c`tre
organismul de verificare [i cifra privind emisiile de gaze cu
efect de ser` ob]inut` de c`tre operator, organismul de
verificare are sarcina de a informa operatorul asupra
acestui lucru. Dup` caz, operatorul trebuie s` identifice
erorile materiale, omisiunile [i interpret`rile gre[ite [i s` le
corecteze, revizuind apoi raportul de monitorizare privind
emisiile de gaze cu efect de ser`.
439
Organismul de verificare elaboreaz` [i pred` operatorului
raportul de validare [i declara]ia de verificare.
Este important ca organismul de verificare s` specifice ope-
ratorului într-o manier` clar` [i transparent` condi]iile veri-
fic`rii [i ar trebui ca prin contractul cu operatorul, s` î[i ia
toate m`surile de precau]ie pentru a se asigura c` este infor-
mat imediat cu privire la apari]ia oric`ror gre[eli, ce pot influ-
en]a activitatea echipei de verificare sau întocmirea raportului
de validare. Totodat`, operatorul trebuie s` furnizeze organis-
mului de verificare toate documentele, datele [i informa]iile
de care acesta are nevoie, precum [i s` cunoasc` etapele
activit`]ii de verificare, în special procesul de verificare pentru
a putea evita orice erori sau întârzieri pe parcursul verific`rii.
Referent:
Conf. dr. ing. Virgilius DUMBRAV~
Universitatea „POLITEHNICA“ din Bucure[ti
 440
Environmental Risk Assessment Extended to Decisions
Implying Climate Changes
Mircea GRIGORIU1, Gheorghe CIOBANU2, Antoniu BEIOGLU3
Rezumat: Preocuparea în domeniul protec]iei mediului a
dimensiunea sa corect`, global`, odat` cu desf`[urarea
Conferin]ei P`mântului de la Rio de Janeiro [i, mai ales,
odat` cu adoptarea documentelor sale majore: Declara]ia
de la Rio [i Agenda 21. Conven]ia ONU pentru Schimb`ri
Climaterice ca [i celelalte conven]ii globale î[i au
r`d`cinile în acele documente. Ca o consecin]` fireasc` a
acestui fapt [i a interdependen]ei evidente a aspectelor
legate de mediu înconjur`tor, dezvoltarea ulterioar` a
acestor domenii se înscrie în contextul larg al protec]iei
mediului [i reciproc, realiz`rile generale în protec]ia me-
diului î[i g`sesc ecou în abord`rile problematicii
schimb`rilor climaterice. Astfel, epuizarea resurselor de
energie conven]ionale naturale conduce la abordarea unor
solu]ii noi, având [i efecte în domeniul emisiilor de gaze cu
efect de ser`. În general, în adoptarea deciziilor în cele
mai diverse domenii economice, inclusiv în domeniul
mediului înconjur`tor, mecanismele de analiz` au evoluat
de la cercetarea daunelor, eviden]ierea solu]iilor de
remediere [i evaluarea efectelor financiar` a solu]iilor,
c`tre analiza de risc a situa]iei existente [i evaluarea unor
solu]ii optime din acest punct de vedere. Metoda este mult
mai flexibil` [i apropiat` de realit`]ile economice. Astfel,
prin metoda ini]ial`, decontaminarea unui areal se face
pân` la rezolvarea complet` a situa]iei cu costuri imense,
iar prin analiza de risc, se studiaz` utilizarea ulterioar` a
acelui areal, stabilind solu]iile optime din punctul de
vedere a acestei utilit`]i, solu]ii care se dovedesc de cele
mai multe ori mai pu]in costisitoare decât „cur`]irea”
complet` a arealului. În prezent, analiza de risc este
utilizat` nesistematic [i accidental în domeniul adopt`rii
unor solu]ii cu impact în domeniul schimb`rilor climaterice
[i, de regul`, luând în considera]ie alte aspecte (finan-
ciare, de poluare, de dezvoltare regional` sau local`) de-
cât cele direct legate documentele UNFCCC sau anga-
jamentele partenerilor din cadrul conven]iei. Lucrarea pro-
pune stabilirea unor modalit`]i de adoptare a metodologiei
de analiz` a riscului în abordarea problematicii schimb`-
rilor climaterice [i totodat` introducerea acestei proble-
matici în analiza de risc efectuat` pentru adoptarea unor
solu]ii din alte domenii.
Cuvinte cheie: evaluarea riscului, schimb`ri climaterice,
factori decizionali
Key words: risk assessment, climate changes, decision making
Contributions
The present paper offers the opportunity to integrate the
GHGs issues in risk assessment methodologies for indus-
trial and general economic decisions, and indicate an effi-
cient and coherent method for GHGs mitigation projects
evaluation.
1. Risk Assessment Role in General Environment
1.1. Risk Assessment in Environmental Management
In the recent years, risk assessment and management ap-
proaches to environmental issues have become increa-
1 Lecturer, Eng. PhD, POLITEHNICA University of Bucharest,
Romania
2 Assist. Prof., POLITEHNICA University of Bucharest, Romania
3 Eng., POLITEHNICA University of Bucharest, Romania
anul 55, nr. 11/2007
singly important. At a global level, for instance, risk asses-
sment is the major approach to controlling chemical risk
in Agenda 21 of the United Nations Conference on
Environment and Development. A risk based approach to
environmental problems is also becoming common in
European environmental legislation and policy. Risk as-
sessment is used as decision making tool in regulation.
The range of applications is wide and includes:
a) in determining social acceptable risk levels which
may form the bases of environmental standards
designed; in land use planning or sitting of
hazardous installations for providing a bases for
site-specific decisions;
b) in determining the chemical substance regulation
prioritization;
c) in comparing the risks, between resources to be
allocated for controlling the risks of present situation
and to allow risk substitution with a new one.
An input for environmental risk assessment and, in the
same time, for risk assessment application in climate
changes problematic is the health risk assessment. There
are specific approach characteristics of this two risk types
of analysis.
1.2. Risk Assessment versus Health Risk
Assessment
Environmental Risk Assessment involves the assessment
of the risks posed by the presence of substances relea-
sed to the environment by man, in theory, on all living
organisms in the variety of ecosystems of the
environment. Environmental Risk Assessment tends to
focus on the risks from chemicals and Genetically
Modified Organisms (GMOs), or on physical risks such as
temperature rises caused by cooling water releases from
industry. The basic methodologies are developed
considering the human health risk assessment (HRA).
The general principles are widely agreed upon, but the
application of the process still provokes considerable
debates. Health Risk Assessment (HRA) approach relates
itself in many respects to Ecological Risk Assessment
but, given the complex nature of the potential targets or
receptors, several problems have presented themselves
to practitioners. Health risk assessment is concerned to
individuals and morbidity and mortality; Environmental
Risk Assessment is concerned with populations and
communities and the effect of substances on mortality and
fecundity. It has to deal with a multitude of organisms, all
with varying sensitivities to chemicals and various groups
have distinct exposure scenarios, such as free swimmers
and sediment dwellers. Because of the difficulty to obtain
data on all organisms in an ecosystem, the accepted
practice is to test selected representatives of major
taxonomic groups and use these as surrogates for the
whole system. This method is questionable as it may not
protect the most sensitive species exposed in the
environment.
M. Grigoriu - Environmental Risk Assessment Extended to Decisions Implying Climate Changes
1.3. Exemplification of Chemicals Environmental
Risk Assessment Process
First of all, the EU ecological Environmental Risk Asses-
sment methodology was outlined in the Directive
93/67/EEC (OJ No. L227) which lays down the principles
for assessment of risks to man and the environment of
substances notified in accordance with 67/548/EEC (OJ
No. 196). Art. 5 of the Directive outlines the procedure to
be followed to assess the risk posed by substances to the
environment and a Technical Guidance Document (TGD),
produced by the European Chemicals Bureau, provides
the detailed step-by-step procedure for both new and exis-
ting substances (CEC/ECB, 1996a). For Ecological Risk
assessment they are applied the same four steps used in
the specific situations for chemical risk analysis could be
a good example on the GHGs emission effects analysis in
a practical case.
1.3.1. Health Risk Assessment
a) identification of the hazard;
b) estimation of the Prediction No Effect Concentration
(PNEC);
c) estimation of a Predicted Environmental Concentra-
tion (PEC);
d) characteristic of risk.
The aquatic and terrestrial ecosystems and the atmos-
phere are considered in the Risk Assessment, being the
three primary compartments of an ecosystem. Microorga-
nisms in sewage treatment systems and secondary
poisoning of top predators via the food chain are also exa-
mined. As most chemicals end up in the aquatic environ-
ment, Environmental Risk Assessment of these systems is
much more advanced than for terrestrial systems. There is
more information on the toxicity of chemicals to a wider
variety of organisms and on the fate of chemicals in
aquatic systems.
Hazard identification aims to identify the effects of
concern, to review the classification of existing substances
and to propose a classification for new substances.
1.3.2. Effects Assessment
Effects assessment identifies the hazard based on its phy-
sical-chemical properties, eco-toxicity and intended use as
a pesticide, detergent or industrial chemical. The estima-
tion of the Predicted No Effect Concentration is primarily
made on the basis of results from monospecies laboratory
tests or, in some cases, from model ecosystem tests. The
available ecotoxicity data are used to derive a No Obser-
ved Effect Concentration (NOEC), or a Lowest Observed
Effect Concentration (LOEC). The test species used are
selected to represent the sensitivities of different taxo-
nomic groups in each majority of ecotoxicity data available
for aquatic species. These data provide the base-set for
the effects assessment, ecotoxicity data required on repre-
sentatives of fish species, daphnia and algae. Considering
the risk assessment is concerned with protecting eco-
systems, this strategy assumes that ecosystems sensitivity
depends on the most sensitive species and protecting
ecosystem structure protects community function. As-
sessment (safety) factors are applied to the toxicity value
to enable extrapolation from laboratory to the field, acute
to chronic effects and for inter and intra species variations.
The size of the assessment factor varies according to the
number and type of data available and the likely duration
441
of exposure. The assessment factor to be applied to the
toxicity data, proposed by TGD, for the aquatic compart-
ment are provided in Table 1 below.
Table 1
Assessment Factor to Derive a PNRC
Assessment factor
At least one short term L(E)C50 from each
of three tropic levels of the base-set (fish,
Daphnia and algae) 1 000
One long-term NOEC(fish and Daphnia) 100
Two long-term NOECs from species
representing two trophic levels
(fish and/or Daphnia and/or algae) 50
Long-term NOECs from at least three
species (normally fish, Daphnia and algae)
representing three thropic levels 10
Field data or models ecosystems Reviewed case
by case basis
Ideally, the PNEC should be derived from chronic toxicity
tests relating to survival, growth and reproduction; how-
ever, data on chronic toxicity tests is scarce, which im-
poses the need to extrapolate acute data. The estimation
of the PNEC varies according to the test type. Initial acute
orientated tests based on a few different species will tend
to deliver higher PNECs with wide ranges of confidence
limits. Theoretically, a true No Effect Concentration (NEC)
can eventually be obtained. Because of the lack of data
and test systems for effects assessment for sediment, the
atmosphere, and terrestrial components, an equilibrium
partitioning method is used to derive a PNEC.
1.3.3. Exposure Assessment and Estimation of a
Predicted Environmental Concentration (PEC)
Exposure assessment and the estimation of a PEC are
crucially important in the risk assessment process. Al-
though a substance may be identified as toxic to an or-
ganism within the testing environment, concentration may
never reach such a level within the actual environment.
The PEC is calculated on both local and regional spatial
scales from monitoring data where available, or by using
realistic worst-case scenarios. If this information is not
available, estimates are made from exposure models. For
existing substances, monitoring data should be available.
For new substances, predictive modeling techniques have
to be employed.
1.3.4. Risk Characterization
Risk characterisation involves the calculation of a quotient
— the PEC/PNEC ratio. If it is less then 1, the substance of
concern is considered to present no risk to the environ-
ment and there is no need for further testing or risk reduc-
tion measures. If the ratio can not be less than 1 by col-
lecting further information and further testing, risk reduc-
tion measures are necessary. Specific schemes for en-
vironmental risk assessment are developed by OECD for
high production chemicals and in Nederlands, for
chemicals and pesticides.
2. Headlines of Risk Assessment for Climate
Changes Issues
The international and national framework for climate chan-
ges can adopt models available today for environmental,
health but also financial risk assessment. The images be-
 442 anul 55, nr. 11/2007

low presented specific assessment schemes for environ- Problem formulation

mental risk assessment (Figure 1), and for financial risk 1. Process characteristics
assessment (Figure 2). Since there are obvious similarities 2. Types of hazards (potential adverse agents)
between health and environmental risk assessment (and 3. Influential factors (economic, political, legal,
social)
this is why only one of them is presented) and the
specification of the financial one. In all the situations, the
main steps of the analysis are considered: problem
description, hazard identification and evaluation of the Hazard identification
effects employing specific methods. Among the issues to Adverse effects of the agent
be considered, the specific legal frame becomes more
precise and important given the context of the European
Union enlargement. Especially for climate changes, Amplitude Duration
changes have been adopted for the project development
and negotiation.

Technical effects Financial effects

Problem formulation
(What and why to assess)
1. Process characteristics
2. Environmental ecosystems characteristics Risk Characteristics
3. Types of hazards (potentially adverse agents)
4. Influential factors (economic, political, legal, Fig. 2. Regulatory risk assessment and management for climate
social) changes

Risk assessment is already used a decision-making tool

regulation design, attempting a formalised framework
within decision-makers can compare the harm caused by
the risk with the benefits associated with it and choose
Hazard identification appropriate risk of GHGs emission reduction measures.
Adverse effects of the examined agent When assessment of risk is part of risk management in
regulatory framework:
a) targets for regulation can be selected;
b) societally “acceptable” risk levels can be
determined;
c) decissions can be made on the appropriated levels
Release assessment of risk reduction.
How the releases occur
How much is released The risk of defined emission end-points occurring can be
explicitly estimated using scientific techniques within the
limits of the available data, by using risk assessment.
Various options to reduce the risk can then be examined
using criteria such as: cost required for achieving a certain
emission reduction of risk, the feasibility and practicality in
Dose-Response Exposure assessment reducing the risk and its social impact. One common ap-
assessment Materials reach proach used in defining a level of risk that is “acceptable”
Effects on the receptors. and to assist in choosing between risk reduction options
receptors Receptors receive. is the concept labelled ALARP (as low as is reasonably
practicable), which compares the costs of the existing risk
with the costs that will be imposed by trying to reduce the
risk. The risk has to be reduced to a level that is as low
as it is reasonably practicable. This is a fundamental idea
within the regulatory framework of the United Kingdom,
Risk Estimation where legal case law and policy exist, defining ALARP in
Quantitative or qualitative the field of occupational health and safety. ALARP is also
risk assessment enshrined in Dutch policy on environmental risk. The
criteria judging risk of technological hazards are based on
the following concepts:
a) a maximum acceptable level of risk can be
identified, which should not be exceeded, irrespec-
tive of the economic or social benefit that could
Risk Characterization result from the activity under consideration;
Estimated incidents to the adverse effects in a given b) an egligible risk level can be identified behind which
system it not sensible to try to further reduce the risk;
c) between this two levels, the risk should be reduced
Fig. 1. General risk assessment and management to as law a level as responsibly practicable.
M. Grigoriu - Environmental Risk Assessment Extended to Decisions Implying Climate Changes
A very important step in the use of risk assessment in re-
gulatory design came along with the approach of CE legis-
lation relating to new and existing hazardous substances.
2.1. Risk Assessment as a Tool for Prioritisation of
Agents for Risk for Risk Reduction
Risk assessment incorporates both available hazards and
exposure data. It thus enables priorities for action to be
made on the bases of the actual risk posed rather than
potential hazard. In its most complete form, the results of
the risk assessment will give detailed information on the
effects of the risk, the likely actual exposure to potential
hazards in a range of exposure scenarios, and estimated
of likelihood of the risk sources having the effects iden-
tified at the exposure estimated. On these bases it is
possible to rank source risk.
Risks are rarely ranked purely on their negative impact. Re-
gulators can choose to incorporate the following issues:
a) social, economic and political impact of the risk re-
duction measures for each of the risk source;
b) practicality of the risk reduction;
c) constraints of existing national policy and legislation
that define how certain risks have to be dealt with.
443
2.2. Risk Assessment as a Tool for Comparing
the Risks
A risk assessment may point to inadequacies in existing
actions on controlling risks by contrasting the resources
that are developed to comparatively lower risk agents to
those with higher risks. These enable regions and nations
to select own targets for regulations. The aim is to ensure
that the most severe risks are dealt with first and that the
costs imposed on industry to achieve a socially agreed
level of control is appropriate to the degree of risk. Risk
assessment approaches are therefore an important tool
for environmental management for given limited resour-
ces. For example, in the United Kingdom, the risk asses-
sment and management are being increasingly used in
regulations.
Conclusion
The paper offers the directions to be followed in order to
use the risk assessment tool for draw a coherent picture
of the effects of any measures adopted in climate changes
regulation framework or in practical projects development.
Referee:
Prof. Basarab GUZUN, Eng., M. Sc.
„POLITEHNICA“ University of Bucharest
 444
Realiz`ri [i perspective în sechestrarea geologic` a CO2
Constantin MARIN1, Ioan POVAR~2
Abstract: It is fully understood nowadays the fact that the
present-day climate changes are a direct consequence of
„greenhouse effect“ inducing gases quickly accumulating
in the atmosphere. Among those gases, carbon dioxide is
by far the most important, its main source being the
burning of fossil fuels. A central place within the strategies
aimed at stabilizing the CO2 concentrations in the atmos-
phere at a level that would prevent dangerous anthro-
pogenic interferences with the global climatic system is
occupied by the capture and the geological storage of that
gas. The paper includes a succinct review of that concept,
by insisting on its geochemical features. Additionally, the
authors describe the steps to be followed in order to
develop in Romania a CO2 geological sequestration
program. The paper is completed with an extensive
bibliographic resources including scientific literature
published subsequently to the release of 2005 IPCC report.
Key words: CO2 sequestration, geochemistry, review
Descriptori: Sechestrarea CO2, geochimie, analiz`
Nota]ii
CSC — captarea [i sechestrarea/stocarea dioxidului de carbon
CO2 — dioxid de carbon
EOR — Enhanced Oil Recovery
IPCC — Intergovernmental Panel on Climate Change
Contribu]ii
În prezent este con[tientizat faptul c` actualele modific`ri
ale climei sunt consecin]a direct` a acumul`rii galopante
în atmosfer` a gazelor ce induc „efectul de ser`“. Între
acestea, dioxidul de carbon este de departe cel mai
important, principala sa surs` fiind arderea combustibililor
fosili. Un loc central în strategiile de stabilizare a concen-
tra]iilor de CO2 din atmosfer` la un nivel care s` previn`
interferen]e antropogenice periculoase cu sistemul cli-
matic global îl ocup` captarea [i stocarea sa geologic`.
Contribu]ia autorilor prezentei lucr`ri const` în prezen-
tarea succint` [i sintetic` a ceea ce se în]elege prin CSC,
insistându-se asupra aspectelor geochimice, precum [i
jalonarea pa[ilor care ar trebui urma]i în realizarea unui
program de sechestrare geologic` a CO2 pe teritoriul
României. Abunden]a de lucr`ri publicate sau comunicate
în domeniu ne-a constrâns s` cit`m în aceast` lucrare
doar cele mai relevante contribu]ii publicate ulterior apari-
]iei raportului IPCC din 2005 [1].
1. Conceptul CSC
La ora actual` sunt conturate cu claritate dou` c`i majore
de sechestrare a dioxidului de carbon de origine antropic`
ce se acumuleaz` în atmosfer`, respectiv:
a) cre[terea sechestr`rii CO2 pe cale natural`,
reprezentat` de fixarea sa de c`tre p`duri, culturi
agricole, soluri [i mediul marin;
b) sechestrarea artificial` a dioxidului de carbon,
reprezentat` prin:
- sechestrarea geologic`;
- sechestrarea oceanic`;
- conversie industrial`.
1, 2 Dr., Institutul de Speologie „Emil Racovi]`“ al Academiei
Române
anul 55, nr. 11/2007
Spre deosebire de modalitatea natural` de diminuare a
nivelului emisiilor de CO2, sechestrarea artificial`, cu pre-
c`dere cea geologic`, prezint` avantajul posibilit`]ii sto-
c`rii ireversibile a unor mari cantit`]i de dioxid de carbon.
În acest sens, raportul IPCC [1] apreciaz` c` printr-o
judicioas` aplicare a sechestr`rii artificiale se pot realiza
reduceri ale concentra]iilor de CO2 atmosferic pân` la
nivelul existent în epoca preindustrial` a omenirii.
Sechestrarea geologic` implic` captarea, transportul [i
injec]ia de CO2 în subteran, cel mai adesea în acvifere
saline captive sau în structuri petrolifere depletate. Acest
concept a fost lansat pentru prima dat` de c`tre Mas-
sachusetts Institute of Technology (MIT) în 1989, prin pro-
gramul „Carbon Capture and Sequestration Technolo-
gies“. Primul experiment de injec]ie efectiv` de CO2 în
subteran, în scopul stoc`rii sale, a fost realizat de c`tre
Norvegia, la Sleipner, în 1996, [i este în func]iune [i în
prezent. Acesta a fost urmat de numeroase alte experi-
mente, în special în S.U.A., unde tehnica de stocare geo-
logic` a CO2 este utilizat` [i în scopul cre[terii factorului
final de recuperare în extrac]ia ]i]eiului (EOR). Pe plan eu-
ropean au fost finan]ate pân` în prezent o serie de
programe dedicate cercet`rii [tiin]ifice a stoc`rii CO2, iar
altele se afl` în derulare. Dintre proiectele europene se
pot aminti urm`toarele: SACS 1 [i SACS 2 — modelarea
stoc`rii subterane a CO2, GESTCO — studii de
caracterizare a capacit`]ii de stocare în zone cheie ale Eu-
ropei, CO2NET — studierea sechestr`rii geologice a CO2
în contextul platformei „Zero Emisii“, CASTOR — validarea
conceptului de sechestrare geologic` în patru loca]ii din
Europa, etc.
CSC este un proces complex, în care se disting patru
componente aflate într-o succesiune logic`, respectiv:
a) captarea CO2 la sursa care-l emite,
b) transportul acestuia spre locul de stocare,
c) injec]ia dioxidului de carbon în subteran,
d) monitorizarea arealului în care este executat`
stocarea în vederea depist`rii eventualelor sc`p`ri
spre suprafa]`.
Termenul de „Captare“ trebuie în]eles într-un sens mai
larg. Exist` [i se imagineaz` diverse modalit`]i tehnice de
captare a CO2 emis în cursul proceselor industriale, dar
tot „captare“ reprezint` conceperea unui proces tehnolo-
gic bazat pe principii total diferite de ardere a com-
bustibililor fosili, fa]` de ceea ce exist` ast`zi în industria
energiei, de exemplu, un proces în care dioxidul de
carbon este separat pe parcursul fluxului productiv. Dup`
captare, CO2 este adus în stare supercritic` [i transportat
spre locul de stocare, cel mai adesea prin conducte,
uneori în cisterne sau rezervoare.
Prin „Injec]ie“, în afar` de opera]iunea propriu-zis` de
pompare a dioxidului de carbon în subteran, se în]elege
întregul complex de procese geochimice, geofizice [i
hidrodinamice ce descriu comportarea CO2 în subteran.
„Monitorizarea“, la rândul ei, reprezint` nu numai înre-
gistrarea unor parametri [i variabile de compozi]ie în timp,
ci [i surprinderea sau anticiparea unor modific`ri, ce pot
ap`rea, de exemplu, la nivelul biocenozei locale.
C. Marin - Realiz`ri [i perspective în sechestrarea geologic` a CO2
Între principalele metode de sechestrare a CO2 în forma-
]iuni geologice profunde se utilizeaz` în prezent:
a) injec]ia în z`c`minte depletate de petrol sau gaze;
b) utilizarea CO2 la m`rirea factorului de recuperare a
petrolului;
c) injec]ia în hidrostructuri salifere profunde;
d) utilizarea CO2 la recuperarea CH4 din z`c`minte
carbonifere neexploatabile pe alt` cale.
Mecanismul de sechestrare a dioxidului de carbon într-o
forma]iune geologic` este dependent de natura acesteia.
Se distinge în acest sens:
a) stocarea fizic` (stratigrafic` [i structural`), se rea-
lizeaz` în capcane aflate sub un ecran protector (o
forma]iune geologic` impermeabil`);
b) stocarea rezidual` se realizeaz` în forma]iunile sali-
fere care nu au un acoperi[ protector, caz în care
fluidul migreaz` foarte lent pe distan]e considera-
bile. În momentul în care CO2 este pompat, el de-
plaseaz` apa salin` [i fiind mai pu]in dens migreaz`
spre partea superioar` a forma]iunii respective, fiind
prins în capcane structurale sau stratigrafice locale.
Pe termen lung, cantit`]i semnificative de CO2 se
dizolv` în apa forma]iunii [i migreaz` odat` cu
aceasta;
c) stocarea geochimic` se realizeaz` atunci când CO2
injectat în subteran particip` la o serie de interac]ii
cu roca gazd` [i cu apa salin`. Într-o prim` etap`
se realizeaz` o stocare prin solubilizare, aceasta fi-
ind urmat` în mod firesc de dizolv`ri ale substra-
tului, ce au ca rezultat conversia CO2 din solu]ie în
specii ionice în solu]ie;
d) stocarea mineral` reprezint` etapa final` a stoc`rii
geochimice, când reac]iile geochimice la care parti-
cip` dioxidul de carbon conduc la formarea de spe-
cii minerale stabile (calcit, magnezit, siderit, ankerit
etc.), sechestrarea devenind practic ireversibil`.
2. Stadiul actual
Leg`tura dintre actualele schimb`ri climatice globale [i
sechestrarea geologic` a dioxidului de carbon sub diferi-
tele sale aspecte, costurile implicate [i efectele economi-
ce [i sociale preconizate sunt analizate de numero[i autori
[2-18]. Modalit`]ile de captare a CO2 la principalii emiten]i,
respectiv termocentralele bazate pe c`rbune [i instala]iile
de prelucrare a hidrocarburilor, reprezint` o tem` larg
dezb`tut` [19-24]. Aspecte deosebit de importante ale
sechestr`rii geologice a dioxidului de carbon le ridic` cu-
plarea sa cu recuperarea secundar` a ]i]eiului [25-27], cu
recuperarea metanului asociat structurilor carbonifere
[28-31] sau cu reconversia biomasei [6, 32, 33]. Seches-
trarea CO2 în profunzimea oceanelor Terrei este un
subiect aflat în studiu, neexperimentat înc` dar, în acela[i
timp, destul de controversat datorit` efectelor care le poa-
te avea asupra ecosistemelor respective [34-41]. În sfâr[it,
sechestrarea mineral` a dioxidului de carbon, adic` con-
versia sa pe cale industrial` în produse cu diverse utilit`]i,
de[i este cu mult mai costisitoare fa]` de stocarea geolo-
gic`, este avut` [i ea în vedere de c`tre speciali[ti [32,
42-44].
Studiul aspectelor geochimice [i biochimice ale seches-
tr`rii geologice a CO2 ocup` un loc central în preocup`rile
multor speciali[ti [45-52]. Între acestea se disting lucr`rile
de caracterizare a loca]iilor de stocare [i de modelare a
comport`rii structurilor geologice în prezen]a dioxidului de
carbon injectat [43, 53-70], precum [i de evaluare a inter-
ac]iilor fluide-roc` [60, 71-85]. Dizolv`rile [i precipit`rile
445
care se desf`[oar` în subteran pot modifica propriet`]ile
hidrodinamice [i mecanice ale rezervoarelor [15, 86-91] [i
au consecin]e asupra transportului reactiv [58, 60, 67, 68,
92]. În acest sens, analiza materialului coloidal [93], ape-
larea la determinarea rapoartelor izotopice [51, 82, 89-91,
93-101], precum [i utilizarea trasorilor artificiali [102, 103]
reprezint` cele mai folosite c`i de investigare.
Modificarea metabolismului biosferei subterane, indus` de
injec]ia de CO2, este un subiect larg dezb`tut în literatura
de specialitate [4, 94, 95, 104-121]. De asemenea, se
acord` o mare aten]ie microbiologiei structurilor de sto-
care a dioxidului de carbon [96, 107, 113, 114, 120, 122-
142]. De altfel, a devenit evident faptul c` în]elegerea,
descrierea [i anticiparea proceselor care se petrec în
subteran nu se poate realiza corect decât prin studiul le-
g`turile care se creaz` între procesele biologice, geo-
chimice [i hidrodinamice generate de dezechilibrul
termodinamic cauzat de injec]ia unor cantit`]i mari de
CO2 [i de modificare a pH-ului apei subterane. Totodat`,
asist`m la depunerea serioase eforturi pentru elucidarea
unor aspecte fundamentale, cum sunt determinarea solu-
bilit`]ii CO2 [143-145] [i a unor specii minerale [81, 146-
152] în medii saline, pe domenii de temperatur` [i presiu-
ne ridicat`, menite s` valideze sau s` îmbun`t`]easc`
model`rile matematice de stocare a CO2.
În ultimul timp o serie de centre de cercetare din lume [i-
au îndreptat aten]ia asupra efectelor pe care le pot avea,
pe termen scurt sau lung, injec]iile masive de CO2 în dife-
rite medii geologice [51, 70, 121, 153-169], precum [i
studiul mecanismelor ce regleaz` rezilien]a [i biodiversita-
tea ecosistemelor subterane în acest context [116, 124,
137, 141, 170-173].
3. Posibilit`]i de realizare a CSC în România
Cu toate c`, prin numeroasele sale z`c`minte de ]i]ei,
gaze naturale [i c`rbune, România dispune de un imens
poten]ial pentru sechestrarea geologic` eficient` a
emisiilor de CO2 (figura 1), preocup`rile comunit`]ii [tiin-
]ifice în direc]ia studiului proceselor geo- [i bio- chimice
corespunz`toare sunt pân` în prezent modeste. Încuraja-
tor este totu[i faptul c` în ultimul timp se remarc` acor-
darea unei aten]ii sporite de c`tre universit`]i tehnice sau
institute de CD, elabor`rii de noi metode [i tehnologii de
captare a dioxidului de carbon, materializate prin pro-
puneri de proiecte de cercetare CEEX, PN II sau Seventh
Research Framework Programme (FP7).
Un program judicios de realizare a CSC pe teritoriul Ro-
mâniei trebuie s` cuprind`, din punctul de vedere al as-
pectelor geochimice [i biogeochimice, urm`toarele etape:
a) Caracterizarea unor depozite naturale de CO2
Dat fiind faptul c` experimentele de sechestrare
geologic` a CO2 au început s` se realizeze pe plan
mondial destul de recent, se cunosc pu]ine lucruri
despre comportarea în timp a unor astfel de z`c`-
minte artificiale. Din aceast` cauz` este deosebit de
util` informa]ia pe care o pot furniza depozitele
naturale de dioxid de carbon. În ]ara noastr` exist`
astfel de depozite la Ocoli[ul Mare (jud. Hunedoara)
sau Ciocaia (jud. Bihor). De asemenea, exist`
numeroase surse de ap` subteran` apar]inând
aureolei mofetice cantonat` în Carpa]ii Orientali ce
prezint` degaj`ri naturale de CO2.
b) Studiul echilibrului chimic pentru sisteme apoase
aflate la temperaturi [i presiuni ridicate
446
Interpretarea [i modelarea datelor experimentale în
sensul prognoz`rii naturii, sensului [i dinamicii
reac]iilor geochimice ce înso]esc injec]ia de CO2 în
forma]iuni geologice necesit` profunde [i detaliate
cuno[tin]e în domeniul termodinamicii [i cineticii
sistemelor apoase multicomponente, cu t`rii ionice
ridicate, similare solu]iilor hipersaline naturale, în
condi]ii de temperatur` [i presiune specifice sitului
de injec]ie. Cu toate c` laboratoare prestigioase din
lume întreprind studii în aceast` direc]ie, datele
ob]inute pân` în prezent sunt departe de a acoperii
diversitatea de situa]ii pe care o ofer` natura, unele
dintre ele fiind discutabile, contradictorii sau
inutilizabile într-un anumit context natural dat. În
aceste circumstan]e aten]ia trebuie focalizat`
asupra urm`toarelor direc]ii de cercetare:
- studiul mecanismelor de solubilizare a spe-
ciilor minerale carbonatice în prezen]` de
CO2, concentra]ii ridicate de NaCl [i la
presiune ridicat`;
- studiul echilibrului chimic în fluide cu t`rie
ionic` ridicat` — determinarea experimenta-
l` de constante de stabilitate;
- elaborarea de metodologii pentru evaluarea
fugacit`]ii [i coeficien]ilor de activitate a
componen]ilor dizolva]i în sisteme apoase
carbonatice aflate la presiuni [i temperaturi
înalte;
- elaborarea de tehnici de modelare geo-
chimic` a reactivit`]ii dintre fluide [i sub-
strat, în prezen]a unor anumite înc`rc`turi
microbiene;
- cercet`ri referitoare la ciclul biogeochimic
al carbonului [i de interferen]` al acestuia
cu ciclurile altor elemente în condi]iile
specifice mediului subteran.
c) Selec]ia zonelor pentru injectarea dioxidului de carbon
Stabilirea celor mai adecvate locuri de injectare a
dioxidului de carbon în structuri geologice repre-
zint` cea mai laborioas` [i dificil` sarcin` într-o
activitate CSC. În aceast` privin]` nu exist` tehnolo-
gii standard sau proceduri prestabilite de aplicat.
Fiecare sit se individualizeaz` prin condi]ii structu-
rale [i fizico-chimice specifice, excluzând extrapo-
larea datelor de la o situa]ie la alta. Aceast` situa]ie
impune ca fiecare caz s` fie analizat cu o deosebit`
aten]ie prin prob`ri repetate sistematic pe un interval
de timp suficient de lung (2-3 ani) [i extinse la un
num`r relevant statistic de puncte de observare.
Între activit`]ile care se cer a fi realizate în acest
sens se înscriu:
- caracterizarea geochimic` [i microbiologi-
c` a hidrostructurilor preconizate pentru
stocarea de CO2;
- determinarea factorilor geochimici care
afecteaz` integritatea hidrostructurilor de
stocare;
- modelarea predictiv` a proceselor geochi-
mice asociate stoc`rii dioxidului de carbon;
- studiul efectului prezen]ei impurit`]ilor în
fluxul de CO2 injectat asupra capacit`]ii de
stocare a forma]iunii geologice gazd`;
- utilizarea de tehnici hidrochimice pentru
monitorizarea migr`rii dioxidului de carbon
injectat în subteran: trasori naturali (valorile
rapoartelor izotopice pentru C, O, H, N, S) [i
artificiali (compu[i din clasa perfluorocar-
burilor, SF6).
anul 55, nr. 11/2007
Fig. 1. Z`c`minte naturale de CO 2 [i areale posibile pentru
sechestrarea geologic` a CO 2 aflate pe teritoriul României
d) Monitorizarea arealelor de sechestrare a CO2
Riscul degaj`rii spre suprafa]` a dioxidului de car-
bon injectat în forma]iuni geologice impune o foarte
atent` monitorizare a parametrilor ce caracterizeaz`
calitatea mediului din areale largi ce includ situl de
stocare. În acest context se disting dou` etape de
lucru: (1) stabilirea domeniilor naturale de varia]ie a
parametrilor fizici [i de compozi]ie, în situa]ia pre-
merg`toare debutului injec]iei de CO2 [i (2) înre-
gistrarea sistematic` a valorilor parametrilor rele-
van]i, atât pe toat` perioada realiz`ri injec]iei, cât [i
un anumit timp dup` încheierea acesteia (situa]ie si-
milar` monitoriz`rii comport`rii în timp a depozitelor
definitive de de[euri radioactive). Printre lucr`rile ce
trebuie realizate în aceast` direc]ie se disting:
- studiul efectului CO2 injectat asupra calit`]ii
apei freatice [i de suprafa]`;
- monitorizarea concentra]iilor de CO2 în
aerul din cuvertura de sol a locului de
injec]ie [i a efectelor produse de acesta
asupra ecosistemelor locale;
- studiul comport`rii ecosistemelor de
suprafa]` [i subterane în zonele de injec]ie
a CO2;
- eviden]ierea mecanismelor ce regleaz`
rezilien]a [i biodiversitatea ecosistemelor
subterane în contextul dat.
Concluzii
În strategiile pe termen lung de reducere a emisiilor de
CO2, captare [i stocarea carbonului (CSC) ocup` un loc
central, bine definit. Se estimeaz` c` [i în urm`toarele de-
cenii activit`]ile industriale vor degaja cantit`]i conside-
rabile de dioxid de carbon, cu un maxim ce se va atinge în
anul 2035, dup` care, aplicarea consecvent` a tehnolo-
giilor „curate“ va conduce la diminuarea treptat` a emi-
siilor. Între acestea, ponderea cea mai important` o repre-
zint` CSC, ea fiind dublat` [i de certe avantaje economice.
În deceniul care s-a scurs de la debutul primului experi-
ment CSC, cercetarea [tiin]ific` corespunz`toare subiec-
tului a cunoscut o dezvoltare accelerat` de la an la an,
reflectat` pe plan mondial printr-o adev`rat` explozie
informa]ional` în literatura de specialitate.
C. Marin - Realiz`ri [i perspective în sechestrarea geologic` a CO2
România dispune de numeroase loca]ii favorabile seches-
tr`rii dioxidului de carbon captabil la marii emiten]i ener-
getici, astfel încât realizarea unor proiecte CSC este nu nu-
mai oportun`, ci [i necesar`. Totodat`, indiferent de loca-
]ie, natura sau tipul forma]iunilor geologice propuse pentru
sechestrare, monitorizarea atent` a acestora este obli-
gatorie pentru a r`spunde cerin]elor de protec]ia mediului.
Bibliografie
[1] IPCC. (2005). IPCC special report on carbon dioxide capture and
storage. prepared by working group III of the intergovernmental
panel on climate change. Cambridge University Press, Cambridge,
United Kingdom and New York, NY, USA.
[2] HEPPLE R. P., BENSON S. M. (2005) – Geologic storage of carbon
dioxide as a climate change mitigation strategy: performance
requirements and the implications of surface seepage. Environ.
Geol. 47(4), 576–585.
[3] DAVISON J. (2007) – Performance and costs of power plants with
capture and storage of CO2. Energy 32, 1163–1176.
[4] FELZER B., REILLY J., MELILLO J., KICKLIGHTER D., SAROFIM M., WANG C.,
PRINN R., ZHUANG Q. (2005) – Future effects of ozone on carbon
sequestration and climate change policy using a global
biogeochemical model. Climatic Change 73(3), 345–373.
[5] FRIEDMANN S. J., DOOLEY J. J., HELD H., EDENHOFER O. (2006) – The
low cost of geological assessment for underground CO2 storage:
Policy and economic implications. Energy Conversion Manage. 47,
1894–1901.
[6] GRÖNKVIST S., MÖLLERSTEN K., PINGOUD K. (2006) – Equal opportunity
for biomass in greenhouse gas accounting of CO2 capture and
storage: A step towards more cost-effective climate change
mitigation regimes. Mitig. Adap. Strateg. Global Change On line.
[7] HOLLOWAY S. (2005) – Underground sequestration of carbon dioxide
– a viable greenhouse gas mitigation option. Energy 30, 2318–2333.
[8] HOLLOWAY S., PEARCE J. M., HARDS V. L., OHSUMI T., GALE J. (2007) –
Natural emissions of CO2 from the geosphere and their bearing on
the geological storage of carbon dioxide. Energy 32, 1194–1201.
[9] KEITH D. W., HA-DUONG M., STOLAROFF J. K. (2006) – Climate strategy
with CO2 capture from the air. Climatic Change 74(1-3), 17–45.
[10] KEMPTON W., ARCHER C. L., DHANJU A., GARVINE R. W., JACOBSON M.
Z. (2007) – Large CO2 reductions via offshore wind power
matched to inherent storage in energy end-uses. Geophys. Res.
Lett. 34, L02817.
[11] LIEBMINGER A., HABERHAUER G., PAPESCH W., HEISS G. (2007) –
Footprints of climate in groundwater and precipitation. Hydrol.
Earth Syst. Sci. 11, 785–791.
[12] LITYNSKI J. T., KLARA S. M., MCILVRIED H. G., SRIVASTAVA R. D. (2006)
– An overview of terrestrial sequestration of carbon dioxide: The
United States department of energy’s fossil energy R&P program.
Climatic Change 74(1-3), 81–95.
[13] MARRIS E. (2006) – Putting the carbon back: Black is the new
green. Nature 442(7103), 624–626.
[14] OELKERS E. H., SCHOTT J. (2005) – Geochemical aspects of CO2
sequestration. Chem. Geol. 217(3-4), 183–186.
[15] PRUESS K. (2006) – Enhanced geothermal systems (EGS) using CO2
as working fluid. A novel approach for generating renewable
energy with simultaneous sequestration of carbon. Geothermics
35(4), 351–367.
[16] SCHREIMEIER Q. (2006) – Puting the carbon back : The hundred
billion tonne challenge. Nature 442(7103), 620–623.
[17] TENG F., TONDEUR D. (2007) – Efficiency of carbon storage with
leakage : Physical and economical approaches. Energy 32(4),
540–548.
[18] TORVANGER A., RYPDAL K., KALLBEKKEN S. (2005) – Geological CO2
storage as a climate change mitigation option. Mitig. Adapt.
Strateg. Global Change 10, 693–715.
447
[19] BARELLI L., BIDINI G., CORRADETTI A., DESIDERI U. (2007) – Production
of hydrogen through the carbonation-calcination reaction applied
to CH4/CO2 mixtures. Energy 32(5), 834–843.
[20] NAQVI R., WOLF J., BOLLAND O. (2007) – Part-load analysis of a
chemical looping combustion (CLC) combined cycle with CO2
capture. Energy 32(4), 360–370.
[21] RAO A. B., RUBIN E. S., KEITH D. W., MORGAN M. G. (2006) – Eva-
luation of potential cost reductions from improved amine-based
CO2 capture systems. Energy Policy 34(18), 3765–3772.
[22] SCHRAG D. P. (2007) – Preparing to capture carbon. Science
315(5813), 812–813.
[23] TOBIESEN F. A., SVENDSEN H. F., JULIUSSEN O. (2007) – Experimental
validation of a rigorous absorber model for CO2 postcombustion
capture. AIChE J. 53(4), 846–865.
[24] LIU X., ZHOU L., FU X., SUN Y., SU W., ZHOU Y. (2007) – Adsorption
and regeneration study of the mesoporous adsorbent SBA-15
adapted to the capture/separation of CO2 and CH4. Chem. Eng.
Sci. 62(4), 1101–1110.
[25] BURKE M. (2006) – Large carbon sequestration project planned to
enhance oil recovery. Environ. Sci. Technol. 40(14), 4331.
[26] KOVSCEK A. R., WANG Y. (2005) – Geologic storage of carbon
dioxide and enhanced oil recovery.I. Uncertainty quantification
employing a streamline based proxy for reservoir flow simulation.
Energy Conversion Manage. 46, 1920–1940.
[27] JESSEN K., KOVSCEK A. R., ORR F. M. (2005) – Increasing CO2 storage
in oil recovery. Energy Conversion Manage. 46, 293–311.
[28] BROMHAL G. S., SAMS W. N. JIKICH S., ERTEKIN T., SMITH D. H. (2005)
– Simulation of CO2 sequestration in coal beds: The effects of
sorption isotherms. Chem. Geol. 217(3-4), 201–211.
[29] KINTISCH E. (2007) – Report backs more projects to sequester CO2
from coal. Science 315(5818), 1481.
[30] SHIMADA S., LI H., OSHIMA Y., ADACHI K. (2005) – Displacement
behavior of CH4 adsorbed on coals by injecting pure CO2, N2, and
CO2–N2 mixture. Environ. Geol. 49(1), 44–52.
[31] WANG F. Y., ZHU Z. H., MASSAROTTO P., RUDOLPH V. (2007) – Mass
transfer in coal seams for CO2 sequestration. AIChE J. 53(4), 4.
[32] OGAWA M., OKIMORI Y., TAKAHASHI F. (2006) – Carbon sequestration
by carbonization of biomass and forestation : three case studies.
Mitig. Adapt. Strateg. Global Change On line.
[33] RHODES J. S., KEITH D. W. (2005) – Engineering economic analysis
of biomass IGCC with carbon capture and storage. Biomass
Bioenergy 29, 440–450.
[34] FLEEGER J. W., CARMAN K. R., WEISENHORN P. B., SOFRANKO H.,
MARSHALL T., THISTLE D., BARRY J. P. (2006) – Simulated sequestra-
tion of anthropogenic carbon dioxide at a deep-sea site: Effects on
nematode abundance and biovolume. Deep Sea Res. I 53(7),
1135–1147.
[35] LOÁICIGA H. A. (2006) – Modern-age buildup of CO2 and its effects
on seawater acidity and salinity.Geophys. Res. Lett. 33, L10605.
[36] MATSUMOTO K. (2006) – Model simulations of carbon sequestration
Northwest Pacific by patch fertilization. J. Oceanography 62(6),
887–902.
[37] MORSE J. W., ANDERSSON A. J., MACKENZIE F. T. (2006) – Initial
responses of carbonaterich shelf sediments to rising atmospheric
pCO2 and „ocean acidification“: Role of high Mg-calcites.
Geochim. Cosmochim. Acta 70(23), 5814–5830.
[38] PARK G.-H., LEE K., TISHCHENKO P., MIN D.-H., WARNER M. J., TALLEY
L. D., KANG D.-J., KIM K.-R. (2006) – Large accumulation of
anthropogenic CO2 in the East (Japan) Sea and its significant
impact on carbonate chemistry. Global Biogeochem. Cycles 20,
GB4013.
[39] TSOURIS C., MCCALLUM S., AARON D., RIESTENBERG D., GABITTO J.,
CHOW A., ADAMS E. (2007) – Scale-up of a continuous-jet hydrate
reactor for CO2 ocean sequestration. AIChE J. 53(4), 1017–1027.
 448
[40] WATANABE Y., YAMAGUCHI A., ISHIDA H., HARIMOTO T., SUZUKI S.,
SEKIDO Y., IKEDA T., SHIRAYAMA Y., TAKAHASHI M. M., OHSUMI T.,
ISHIZAKA J. (2006) – Lethality of increasing CO2 levels on deep-sea
copepods in the Western North Pacific. J. Oceanography 62,
185–196.
[41] WINGENTER O. W., HAASE K. B., ZEIGLER M., BLAKE D. R., ROWLAND F.
S., SIVE B. C., PAULINO A., THYRHAUG R., LARSEN A., SCHULZ K.,
MEYERHÖFER M., RIEBESELL U. (2007) – Unexpected consequences of
increasing CO2 and ocean acidity on marine production of DMS
and CH2Cl I: Potential climate impacts. Geophys. Res. Lett. 34,
L05710.
[42] STOLAROFF J. K., LOWRY G. V., KEITH D. W. (2005) – Using CaO- and
MgO-rich industrial waste streams for carbon sequestration.
Energy Conversion Manage. 46, 687–699.
[43] MUKKAMALA S. B., ANSON C. E., POWELL A. K. (2006) – Modelling cal-
cium carbonate biomineralisation processes. J. Inorg. Biochem.
100(5-6), 1128–1138.
[44] ZHANG D. C., HSIEH J., CHAI X.-S., RAGAUSKAS A. J. (2007) – Expe-
rimental and modeling of carbonate formation in the effluent of
oxygen delignification. AIChE J. 53(3), 669–677.
[45] ALLEN J. P., SPAGNOLI D., PARKER S. C. (2006) – Atomistic simulations
of CO2 sequestration by magnesium containing minerals.
Geochim. Cosmochim. Acta 70(18, Suppl. 1), 10.
[46] LI Z., DONG M., LI S., HUANG S. (2006) – CO2 sequestration in
depleted oil and gas reservoirscaprock characterization and
storage capacity. Energy Conversion Manage. 47, 1372–1382.
[47] GILFILLAN S., BALLENTINE C., HOLLAND G., SHERWOOD L. B., STEVENS S.,
SCHOELL M., CASSIDY M. (2006) – New insights into geologic CO2
sequestration next term from natural analogues of the Colorado
Plateau and Rocky Mountain provinces, USA. Geochim.
Cosmochim. Acta 70(18, Suppl. 1), 17.
[48] MÖLLER P., ROSENTHAL E., GEYER S., GUTTMAN J., DULSKI P., RYBAKOV
M., ZILBERBRAND M., JAHNKE C., FLEXER A. (2007) – Hydrochemical
processes in the lower Jordan valley and in the Dead Sea area.
Chem. Geol. 239(1-2), 27–49.
[49] OLDENBURG C. M. (2006) – Geologic carbon sequestration: CO2
transport in depleted gas reservoirs. In: Ho, C. K. and Webb, S. W.
(ed.): Gas Transport in Porous Media, Vol. 20 of Theory and
Applications of Transport in Porous Media. Springer, Cap. 26, pp.
419–426.
[50] HASSANZADEH H., POOLADI-DARVISH M., KEITH D. W. (2006) – Stability
of a fluid in a horizontal saturated porous layer: effect of non-
linear concentration profile, initial, and boundary conditions.
Transp. Porous Med. 65, 193–211.
[51] ANGELONE M., GASPARINI C., GUERRA M., LOMBARDI S., PIZZINO L.,
QUATTROCCHI F., SACCHI E., ZUPPI G. M. (2005) – Fluid geochemistry
of the Sardinian Rift-Campidano Graben (Sardinia, Italy): fault
segmentation, seismic quiescence of geochemically „active“ faults,
and new constraints for selection of CO2 storage sites. Appl.
Geochem. 20, 317–340.
[52] XU T., APPS J. A., PRUESS K. (2005) – Mineral sequestration of car-
bon dioxide in a sandstoneshale system. Chem. Geol. 217,
295–318.
[53] WHITTAKER S. (2005) – Geological characterization of the Weyburn
Field for geological storage of CO2: Summary of Phase I results of
the IEA GHG Weyburn CO2 Monitoring and Storage Project. In:
Summary of Investigations 2005, Vol. 1. Saskatchewan Geological
Survey, Sask. Industry Resources, pp. 1–6.
[54] ALLEN D. E., STRAZISAR B. R., SOONG Y., HEDGES S. W. (2005) – Mo-
deling carbon dioxide sequestration in saline aquifers :
Significance of elevated pressures and salinities. Fuel Process.
Technol. 86, 1569–1580.
[55] BICKLE M., CHADWICK A., HUPPERT H. E., HALLWORTH M., LYLE S.
(2007) – Modelling carbon dioxide accumulation at Sleipner :
Implications for underground carbon storage. Earth Planet. Sci.
Lett. 255(1-2), 164–176.
[56] CHIQUET P., DARIDON J.-L., BROSETA D., THIBEAU S. (2007) –
CO2/water interfacial tensions under pressure and temperature
conditions of CO2 geological storage. Energy Conversion Manage.
48(3), 736–744.
anul 55, nr. 11/2007
[57] FULLER R. C., PREVOST J. H., PIRI M. (2006) – Three-phase equi-
librium and partitioning calculations for CO2 sequestration in
saline aquifers. J. Geophys. Res. (Solid Earth) 111, B06207.
[58] GAUS I., AZAROUAL M., CZERNICHOWSKI-LAURIOL I. (2005) – Reactive
transport modelling of the impact of CO2 injection on the clayey
cap rock at Sleipner (North Sea). Chem. Geol. 217(3-4), 319–337.
[59] HASSANZADEH H., POOLADI-DARVISH M., KEITH D. W. (2005) –
Modeling of convective mixing in CO2 storage. J. Can. Petroleum
Technol. 44(10), 42–52.
[60] KNAUSS K. G., JOHNSON J. W., STEEFEL C. I. (2005) – Evaluation of
the impact of CO2, co-contaminant gas, aqueous fluid and
reservoir rock interactions on the geologic sequestration of CO2.
Chem. Geol. 217, 339–350.
[61] MATSUMOTO K., MIGNONE, B. K. (2005) – Model simulations of
carbon sequestration in the Northwest Pacific by direct injection.
J. Oceanography 61, 747–760.
[622 NORDBOTTEN J. M., CELIA M. A., BACHU S. (2005) – Injection and
storage of CO2 in deep saline aquifers : Analytical solution for
CO2 plume evolution during injection. Transp. Porous Med. 58,
339–360.
[63] PIRI M., PRÉVOST J. H, FULLER R. C. (2005) – Carbon dioxide seques-
tration in saline aquifers: evaporation, precipitation and com-
pressibility effects. In : Proceedings, 4th Annual Conference on
Carbon Capture and Sequestration DOE/NETL, Alexandria, VA,
May 2-5, 2005. pp. 1–19.
[64] PORTIER S., ROCHELLE C. (2005) – Modelling CO2 solubility in pure
water and NaCl-type waters from 0 to 300. and from 1 to 300 bar
Application to the Utsira Formation at Sleipner. Chem. Geol. 217,
187–199.
[65] PRÉVOST J., FULLER R. C., ALTEVOGT A. S., BRUANT R., SCHERER G. W.
(2005) – Numerical modeling of carbon dioxide injection and
transport in deep saline aquifers. In : Wilson, M. and Morris, T.
and Gale, J. and Thembimuthu, K. (ed.): Greenhouse Gas Control
Technologies, Vol. 2. Elsevier Ltd., pp. 2189–2193.
[66] SOONG Y., FAUTH D. L., HOWARD B. H., JONES J. R., HARRISON D. K.,
GOODMAN A. L., GRAY M. L., FROMMELL E. A. (2006) – CO2
sequestration with brine solution and fly ashes. Energy Conversion
Manage. 47, 1676–1685.
[67] WHITE S. P., ALLIS R. G., MOORE J., CHIDSEY T., MORGAN C., GWYNN
W., ADAMS M. (2005) – Simulation of reactive transport of injected
CO2 on the Colorado Plateau, Utah, USA. Chem. Geol. 217,
387–405.
[68] ZERAI B. (2006) – CO2 sequestration in saline aquifer : geochemical
modeling, reactive transport simulation and single-phase flow
experiment. Ph.D. thesis, Case Western Reserve University,
Department of Geological Sciences.
[69] ZERAI B., SAYLOR B. Z., MATISOFF G. (2006) – Computer simulation
of CO2 trapped through mineral precipitation in the Rose Run
Sandstone, Ohio. Appl. Geochem. 21, 223–240.
[70] XU X., CHEN S., ZHANG D. (2006) – Convective stability analysis of
the long-term storage of carbon dioxide in deep saline aquifers.
Adv. Water Resour. 29, 397–407.
[71] BERTIER P., SWENNEN R., LAENEN B., LAGROU D., DREESEN R. (2006) –
Experimental identification of CO2-water-rock interactions caused
by sequestration of CO2 in Westphalian and Buntsandstein
sandstones of the Campine Basin (NE-Belgium). J. Geochem.
Explor. 89(1-3), 10–14.
[72] DRUCKENMILLER M. L., MAROTO-VALER M. M. (2005) – Carbon
sequestration using brine of adjusted pH to form mineral
carbonates. Fuel Process. Technol. 86, 1599–1614.
[73] SUN R., DUAN Z. (2005) – Prediction of CH4 and CO2 hydrate phase
equilibrium and cage occupancy from ab initio intermolecular
potentials. Geochim. Cosmochim. Acta 69(18), 4411–4424.
[74] KASZUBA J. P., JANECKY D. R., SNOW M. G. (2005) – Experimental
evaluation of mixed fluid reactions between supercritical carbon
dioxide and NaCl brine : Relevance to the integrity of a geologic
carbon repository. Chem. Geol. 217, 277–293.
C. Marin - Realiz`ri [i perspective în sechestrarea geologic` a CO2
[75] KHARAKA Y. K., COLE D. R., THORDSEN J., KAKOUROS E., NANCE H. S.
(2006a) – Gaswater-rock interactions in sedimentary basins : CO2
sequestration in the Frio Formation, Texas,USA. J. Geochem.
Explor. 89(1-3), 183–186.
[76] KHARAKA Y. K., COLE D. R., HOVORKA S. D., GUNTER W. D., KNAUSS
K. G., FREIFELD B. M. (2006b) – Gas-water-rock interactions in Frio
Formation following CO2 injection : Implications for the storage of
greenhouse gases in sedimentary basins. Geology 34(7), 577–580.
[77] REGNAULT O., LAGNEAU V., CATALETTE H., SCHNEIDER H. (2005) –
Étude expérimentale de la réactivité du CO2 supercritique vis-á-vis
de phases minérales pures. Implications pour la séquestration
géologique de CO2 . Compt. Rend. Geosci. 337(15), 1331–1339.
[78] LI Q., WU Z., LEI X., MURAKAMI Y., SATOH T. (2007) – Experimental
and numerical study on the fracture of rocks during injection of
CO2-saturated water. Environ. Geol. 51(7), 1157–1164.
[79] MATTER J. M., TAKAHASHI T., GOLDBERG D. (2007) – Experimental
evaluation of in situ CO2-water-rock reactions during CO2
injection in basaltic rocks: Implications for geological CO2
sequestration. Geochem. Geophys. Geosyst. 8, Q02001.
[80] MCGRAIL B. P., SCHAEF H. T., HO A. M., CHIEN Y.-J., DOOLEY J. J.,
DAVIDSON C. L. (2006) – Potential for carbon dioxide sequestration
in flood basalts. J. Geophys. Res. 111, B12201.
[81] BÉARAT H., MCKELVY M., CHIZMESHYA A., GORMLEY D., NUNEZ R.,
CARPENTER R., SQUIRES K., WOLF G. (2006) – Carbon sequestration
via aqueous olivine mineral carbonation: Role of passivating layer
formation. Environ. Sci. Technol. 40(15), 4802–4808.
[82] RAISTRICK M., MAYER B., SHEVALIER M., PEREZ R., HUTCHEON I., PERKINS
E., GUNTER B. (2006) – Using chemical and isotopic data to
quantify ionic trapping of injected carbon dioxide in oil field
brines. Environ. Sci. Technol. 40(21), 6744–6749.
[83] ROSENBAUER R. J., KOKSALAN T., PALANDRI J. L. (2005) – Experimental
investigation of CO2-brine-rock interactions at elevated
temperature and pressure : Implications for CO2 sequestration in
deep-saline aquifers. Fuel Process. Technol. 86, 1581–1597.
[84] SUTO Y., LIU L., YAMASAKI N., HASHIDA T. (2007) – Initial behavior of
granite in response to injection of CO2-saturated fluid. Appl.
Geochem. 22(1), 202–218.
[85] VUAI S. A. H., TOKUYAMA A. (2007) – Solute generation and CO2
consumption during silicate weathering under subtropical, humid
climate, northern Okinawa Island, Japan. Chem. Geol. 236(3-4),
199–216.
[86] MICHAEL K., HAUG K. (2005) – Hydrodynamic trapping of injected
acid gas in the Alberta Basin, western Canada. In: Rubin, E. S. and
Keith, D. W. and Gilboy, C. F. (ed.) : Proceedings of 7th Inter-
national Conference on Greenhouse Gas Control Technologies,
Vol. 1. IEA Greenhouse Gas Programme, Cheltenham, UK, pp.
1–6.
[87] MICHAEL K., BUSCHKUEHLE B. E. (2006) – Acid-gas injection at West
stoddart, British Columbia: An analogue for the detailed hydro-
geological characterization of a CO2 sequestration site. J.
Geochem. Explor. 89(1-3), 280–283.
[88] TOSCANI L., BOSCHETTI T., MAFFINI M., BARBIERI M., MUCCHINO C.
(2007) – The groundwaters of Fontevivo (Parma Province, Italy):
redox processes and mixing with brine waters. Geochem. Expor.
Environ. Anal. 7(1), 23–40.
[89] TWEED S. O., WEAVER T. R., CARTWRIGHT I. (2005) – Distinguishing
groundwater flow paths in different fractured-rock aquifers using
groundwater chemistry: Dandenong Ranges, southeast Australia.
Hydrogeol. J. 13(5-6), 771–786.
[90] ULIANA M. M., BANNER J. L., SHARPJR J. M. (2007) – Regional
groundwater flow paths in Trans-Pecos, Texas inferred from oxygen,
hydrogen, and strontium isotopes. J. Hydrol. 334(3-4), 334–346.
[91] YALCIN T. (2007) – Geochemical characterization of the Biga Peninsula
thermal waters (NW Turkey). Aquatic Geochem. 13(1), 75–93.
[92] HUET B., FULLER R. C., PRÉVOST J. H. (2006) – Development of a
coupled geochemical transport code to simulate cement
degradation in CO2 saturated brine. In: Proceedings, 8th Int’l
Conference on Greenhouse Gas Control Technologies (GHGT8),
Trondheim, Norway, June 19-22, 2006. pp. 1–15.
449
[93] SIVRY Y., RIOTTE J., DUPRÉ B. (2006) – Study of exchangeable metal
on colloidal humic acids and particulate matter by coupling
ultrafiltration and isotopic tracers: Application to natural waters. J.
Geochem. Explor. 88, 144–147.
[94] LI Y., CHEN T., ZHANG Y., AN L. (2007) – The relation of seasonal
pattern in stable carbon compositions to meteorological variables
in the leaves of Sabinaprzewalskii Kom. and Sabina chinensis
(Lin.) Ant. Environ. Geol. 51(7), 1279–1284.
[95] BRUNNER B., BERNASCONI S. (2005) – A revised isotope fractionation
model for dissimilatory sulfate reduction in sulfate reducing
bacteria. Geochim. Cosmochim. Acta 69(20), 4759–4771.
[96] KELLEY C. A., PRUFERT-BEBOUT L. E., BEBOUT B. M. (2006) – Changes
in carbon cycling ascertained by stable isotopic analyses in a
hypersaline microbial mat. J. Geophys. Res. (Biogeosci.) 111,
G04012.
[97] LESNIAK P. M., ZAWIDZKI P. (2006) – Determination of carbon frac-
tionation factor between aqueous carbonate and CO2(g) in two-
direction isotope equilibration. Chem. Geol. 231(3), 203–213.
[98] LIU Z., LI H., YOU C., WAN N., SUN H. (2006) – Thickness and stable
isotopic characteristics of modern seasonal climate-controlled sub-
annual travertine laminas in a travertine-depositing stream at
Baishuitai, SW China: implications for paleoclimate reconstruction.
Environ. Geol. 51(2), 257–265.
[99] MARQUES J. M., ANDRADE M., CARREIRA P. M., EGGENKAMP H. G. M.,
GRACA R. C., AIRES-BARROS L., ANTUNES DA SILVA M. (2006) – Che-
mical and isotopic signatures of Na/HCO3/CO2-rich geofluids,
North Portugal. Geofluids 6(4), 273–287.
[100] LUZÓN A., PÉREZ A., SÁNCHEZ J. A., SORIA A. R., MAYAYO M. J. (2007)
– Evolution from a freshwater to saline lake : a climatic or
hydrogeological change ? The case of Gallocanta Lake (northeast
Spain). Hydrol. Process. 21(4), 461–469.
[101] EHRLICH S., GAVRIELI I., DORB L.-B., HALICZ L. (2005) – Direct high-
precision measurements of the 87Sr/86Sr isotope ratio in natural
water, carbonates and related materials by multiple collector
inductively coupled plasma mass spectrometry (MC-ICP-MS). J.
Anal. At. Spectrom. 20, 1389–1392.
[102] MACKINTOSH S. J., BALLENTINE C. J., GAWTHORPE R. (2006) – The use
of noble gases as a tracer in carbon dioxide sequestration.
Geochim. Cosmochim. Acta 70(18, Suppl. 1), 3.
[103] BALLENTINE C. J., GILFILLAN S., HOLLAND G., ZHOU Z., MACKINTOSH S.
(2006) – Developing phase interaction models to apply noble
gases to the problem of carbon dioxide sequestration. Geochim.
Cosmochim. Acta 70(18, Suppl. 1), 1.
[104] FANG Y., YABUSAKI S., YEH G.-T. (2006) – A general simulator for
reaction-based biogeochemical processes. Comput. Geosci.
32(1), 64–72.
[105] HASZELDINE R. S. (2006) – Deep geological CO2 storage: principles
reviewed, and prospecting for bio-energy disposal sites. Mitig.
Adapt. Strateg. Global Change 11, 377–401.
[106] BAILEY T. R., LEAR C. H. (2006) – Testing the effect of carbonate
saturation on the Sr/Ca of biogenic aragonite : A case study from
the River Ehen, Cumbria, UK. Geochem. Geophys. Geosystems 7,
Q03019.
[107] BORROK D., AUMEND K., FEIN, J. B. (2007) – Significance of ternary
bacteria–metal–natural organic matter complexes determined
through experimentation and chemical equilibrium modeling.
Chem. Geol. 238(1-2), 44–62.
[108] CHEN J. M., CHEN B., TANS P. (2007) – Deriving daily carbon fluxes
from hourly CO2 mixing ratios measured on the WLEF tall tower:
An upscaling methodology. J. Geophys. Res. (Biogeosci.) 112,
G01015.
[109] CUNNINGHAM J. A., MENDOZA SANCHEZ I. (2006) – Equivalence of
two models for biodegradation during contaminant transport in
groundwater. Water Resour. Res. 42, W02416.
[110] HERBEL M., FENDORF S. (2006) – Biogeochemical processes
controlling the speciation and transport of arsenic within iron
coated sands. Chem. Geol. 228(1-3), 16–32.
 450
[111] GOVINDASAMY B., THOMPSON S., MIRIN A., WICKETT C. K. (2005) –
Increase of carbon cycle feedback with climate sensitivity :
results from a coupled climate and carbon cycle model. Tellus
57B, 153–163.
[112] KHOO H. H., TAN R. B. H. (2006) – Life cycle investigation of CO2
recovery and sequestration. Environ. Sci. Technol. 40(12),
4016–4024.
[113] KOLO K., CLAEYS P. (2005) – In vitro formation of Ca-oxalates and
the mineral glushinskite by fungal interaction with carbonate
substrates and seawater. Biogeosciences 2, 277–293.
[114] KOLO K., KEPPENS E., PRÉAT A., CLAEYS P. (2007) – Experimental
observations on fungal diagenesis of carbonate substrates. J.
Geophys. Res. (Biogeosci.) 112, G01007.
[115] LENTON T. M., BRITTON C. (2006) – Enhanced carbonate and sili-
cate weathering accelerates recovery from fossil fuel CO2
perturbations. Global Biogeochem. Cycles 20, GB3009.
[116] PINAULT J.-L., BERTHIER F. (2007) – A methodological approach to
characterize the resilience of aquatic ecosystems with application
to Lake Annecy, France. Water Resour. Res. 43, W01415.
[117] POKROVSKY O. S., POKROVSKI G. S., GÉLABERT A., SCHOTT J., BOUDOU
A. (2005) – Speciation of Zn associated with diatoms using X-ray
absorption spectroscopy. Environ. Sci. Technol. 39(12),
4490–4498.
[118] REICHSTEIN M., PAPALE D., VALENTINI R., AUBINET M., BERNHOFER C.,
KNOHL A., LAURILA T., LINDROTH A., MOORS E., PILEGAARD K., SEUFERT
G. (2007) – Determinants of terrestrial ecosystem carbon balance
inferred from European eddy covariance flux sites. Geophys. Res.
Lett. 34, L01402.
[119] SCHAEFFER M., EICKHOUT B., HOOGWIJK M., STRENGERS B., VAN
VUUREN D., LEEMANS R., OPSTEEGH T. (2006) – CO2 and albedo
climate impacts of extratropical carbon and biomass plantations.
Global Biogeochem. Cycles 20, GB2020.
[120] SCHULZE E.-D. (2006) – Biological control of the terrestrial carbon
sink. Biogeosciences 3, 147–166.
[121] WELSCH D. L., COSBY B. J., HORNBERGER G. M. (2006) – Simulation
of stream water alkalinity concentrations using coupled models
of soil air CO2 and stream water chemistry. Biogeochemistry
79(3), 339–360.
[122] CIMENTI M., BISWAS N., BEWTRA J., HUBBERSTEY A. (2005) –
Evaluation of microbial indicators for the determination of
bacterial groundwater contamination sources. Water, Air, Soil
Pollut. 168(1-4), 157–169.
[123] LIU N., BOND G. M., ABEL A., MCPHERSON B. J., STRINGER J. (2005)
– Biomimetic sequestration of CO2 in carbonate form : Role of
produced waters and other brines. Fuel Process. Technol. 86,
1615–1625.
[124] BOTTON S., VAN HEUSDEN M., PARSONS J. R., SMIDT H., VAN STRAALEN
N. (2006) – Resilience of microbial systems towards disturbances.
Crit. Rev. Microbiol. 32(2), 101–112.
[125] DAULTON T. L., LITTLE B. J., JONES-MEEHAN J., BLOMD D. A., ALLARD
L. F. (2007) – Microbial reduction of chromium from the
hexavalent to divalent state. Geochim. Cosmochim. Acta 71(3),
556–565.
[126] FAHY A., LETHBRIDGE G., EARLE R., BALL A. S., TIMMIS K. N.,
MCGENITY T. J. (2005) – Effects of long-term benzene pollution on
bacterial diversity and community structure in groundwater.
Environ. Microbiol. 7(8), 1192–1199.
[127] JOHNSON K. J., SZYMANOWSKI J. E. S., BORROK D., HUYNH T. Q., FEIN,
J. B. (2007) – Proton and metal adsorption onto bacterial
consortia : Stability constants for metal-bacterial surface
complexes. Chem. Geol. 239(1-2), 13–26.
[128] DYNES J. J., TYLISZCZAK T., ARAKI T., LAWRENCE J. R., SWERHONE G. D.
W., LEPPARD G. G., HITCHCOCK A. P. (2006) – Speciation and
quantitative mapping of metal species in microbial biofilms using
scanning transmission X-ray microscopy. Environ. Sci. Technol.
40(5), 1556–1565.
anul 55, nr. 11/2007
[129] LIPSON D. A., BLAIR M., BARRON-GAFFORD G., GRIEVE K., MURTHY R.
(2006) – Relationships between microbial community structure
and soil processes under elevated atmospheric carbon dioxide.
Microbial Ecol. 51(3), 302–314.
[130] MITCHELL A., FERRIS F. G. (2005) – The coprecipitation of Sr into
calcite precipitates induced by bacterial ureolysis in artificial
groundwater : Temperature and kinetic dependence. Geochim.
Cosmochim. Acta 69(17), 4199–4210.
[131] NGO-THI N. A., NAUMANN D. (2007) – Investigating the
heterogeneity of cell growth in microbial colonies by FTIR
microspectroscopy. Anal. Bioanal. Chem. 387(5), 1769–1777.
[132] RODRIGUEZ-NAVARRO C., JIMENEZ-LOPEZ C., RODRIGUEZ-NAVARRO A.
GONZALEZ-MUÑOZ M. T., RODRIGUEZ-GALLEGO M. (2007) –
Bacterially mediated mineralization of vaterite. Geochim.
Cosmochim. Acta 71(5), 1197–1213.
[133] OULÉ M. K., TANO K., BERNIER A.-M., ARUL J. (2006) – Escherichia
coli inactivation mechanism by pressurized CO2. Can. J.
Microbiol. 52(12), 1208–1217.
[134] PREISNER O., LOPES J. A., GUIOMAR R., MACHADO J., MENEZES J. C.
(2007) – Fourier transform infrared (FT-IR) spectroscopy in
bacteriology: towards a reference method for bacteria
discrimination. Anal. Bioanal. Chem. 387(5), 1739–1748.
[135] LIN B., BRASTER M., VANBREUKELEN B. M., VANVERSEVELD H. W., WES-
TERHOFF H. V., RÖLING W. F. M. (2005) – Geobacteraceae commu-
nity composition is related to hydrochemistry and biodegradation
in an iron-reducing aquifer polluted by a neighboring landfill.
Appl. Environ. Microbiol. 71(10), 5983–5991.
[136] SCOTT K. M., CAVANAUGH C. M. (2007) – CO2 uptake and fixation
by endosymbiotic chemoautotrophs from the bivalve Solemya
velum. Appl. Environ. Microbiol. 73(4), 1174–1179.
[137] TAKAHATA Y., KASAI Y., HOAKI T., WATANABE K. (2006) – Rapid
intrinsic biodegradation of benzene, toluene, and xylenes at the
boundary of a gasoline-contaminated plume under natural
attenuation. Appl. Microbiol. Biotechnol. 73, 713–722.
[138] LIAN B., HU Q., CHEN J., JI J., TENG H. H. (2006) – Carbonate
biomineralization induced by soil bacterium Bacillus
megaterium. Geochim. Cosmochim. Acta 70(22), 5522–5535.
[139] THULLNER M., VAN CAPPELLEN P., REGNIER P. (2005) – Modeling the
impact of microbial activity on redox dynamics in porous media.
Geochim. Cosmochim. Acta 69(21), 5005–5019.
[140] WAGNER C., MAU M., SCHLÖMANN M., HEINICKE J., KOCH U. (2007) –
Characterization of the bacterial flora in mineral waters in
upstreaming fluids of deep igneous rock aquifers. J. Geophys.
Res. (Biogeosci.) 112, G01003.
[141] WALDROP M. P., FIRESTONE M. K. (2006) – Response of microbial
community composition and function to soil climate change.
Microbial Ecol. 52(4), 716–724.
[142] TIAN Y., YANG H., WU X., LI D. (2005) – Molecular analysis of
microbial community in a groundwater sample polluted by
landfill leachate and seawater. J. Zhejiang Univ. Sci. 6B, 165–170.
[143] DUAN Z., SUN R., ZHU C., CHOU I.-M. (2006) – An improved model
for the calculation of CO2 solubility in aqueous solutions containing
Na+, K+, Ca2+, Mg2+, Cl—, and SO42—. Mar. Chem. 98, 131–139.
[144] HU J., DUAN Z., ZHU C., CHOU I.-M. (2007) – PVTx properties of
the CO2–H2O and CO2–H2O–NaCl systems below 647 K:
Assessment of experimental data and thermodynamic models.
Chem. Geol. 238(3-4), 249–267.
[145] MILLERO F., HUANG F., GRAHAM T., PIERROT D. (2007) – The dis-
sociation of carbonic acid in NaCl solutions as a function of
concentration and temperature. Geochim. Cosmochim. Acta
71(1), 46–55.
[146] CARROLL S. A., KNAUSS K. G. (2005) – Dependence of labradorite
dissolution kinetics on CO2(aq), Al(aq), and temperature. Chem.
Geol. 217(3-4), 213–225.
[147] GIAMMAR D. E., BRUANT-JR R. G., PETERS C. A. (2005) – Forsterite
dissolution and magnesite precipitation at conditions relevant for
deep saline aquifer storage and sequestration of carbon dioxide.
Chem. Geol. 217, 257–276.
C. Marin - Realiz`ri [i perspective în sechestrarea geologic` a CO2
[148] GLEDHILL D. K., MORSE J. W. (2006a) – Calcite solubility in
Na–Ca–Mg–Cl brines. Chem. Geol. 233(3-4), 249–256.
[149] GLEDHILL D. K., MORSE J. W. (2006b) – Calcite dissolution kinetics
in Na–Ca–Mg–Cl brines.Geochim. Cosmochim. Acta 70(23),
5802–5813.
[150] PALANDRI J. L., KHARAKA Y. K. (2005) – Ferric iron-bearing
sediments as a mineral trap for CO2 sequestration : Iron
reduction using sulfur-bearing waste gas. Chem. Geol. 217(3-4),
351–364.
[151] GOLUBEV S. V., POKROVSKY O. S. & SCHOTT J. (2005) – Experimental
determination of the effect of dissolved CO2 on the dissolution
kinetics of Mg and Ca silicates at 25°C. Chem. Geol. 217(3-4),
227–238.
[152] POKROVSKY O. S., GOLUBEV S. V., SCHOTT J. (2005) – Dissolution
kinetics of calcite, dolomite and magnesite at 25° and 0 to 50 atm
pCO2. Chem. Geol. 217(3-4), 239–255.
[153] NORBOTTEN J. M., CELIA M. A., BACHU S., DAHLE H. K. (2005) –
Semianalytical solution for CO2 leakage through an abandoned
well. Environ. Sci. Technol. 39, 602–611.
[154] CELIA M. A., BACHU S., NORDBOTTEN J. M., GASDA S. E., DAHLE H. K.
(2005) – Quantitative estimation of CO2 leakage from geological
storage: analytical models, numerical models, and data needs.
In: Rubin, E. S. and Keith, D. W. and Gilboy, C. F. (ed.): Procee-
dings of 7th International Conference on Greenhouse Gas Control
Technologies, Vol. 1. IEA Greenhouse Gas Programme,
Cheltenham, UK, pp. 1–9.
[155] DAMEN K., FAAIJ A., TURKENBURG W. (2006) – Health, safety and
environmental risks of underground CO2 storage - overview of
mechanisms and current knowledge. Climatic Change 74(1-3),
289–318.
[156] ESHEL G., FINE P., SINGER M. J. (2007) – Total soil carbon and water
quality: An implication for carbon sequestration. Soil Sci. Soc.
Am. J. 71(2), 397–405.
[157] HAWKES C. D., BACHU S., HAUG K. (2005) – Analysis of in-situ stress
regime in the Alberta Basin, Canada, for performance assessment
of CO2 geological sequestration sites. In: Proceedings of Fourth
Annual Conference on Carbon Capture and Sequestration
DOE/NETL, Alexandria, VA, May 2-5, 2005. pp. 1–22.
[158] HOOPER B., MURRAY L., GIBSON-POOLE C. (2005) – Latrobe valley
CO2 storage assessment. Raport Tehnic RPT05-0220, Cooperative
Research Centre for Greenhouse Gas Technologies, Canberra.
[159] JUANES R., SPITERI E. J., ORRJR F. M., BLUNT M. J. (2006) – Impact of
relative permeability hysteresis on geological CO2 storage. Water
Resour. Res. 42, W12418.
[160] KEITH D. W., GIARDINA J. A., MORGAN M. G. (2005) – Regulating
the underground injection of carbon dioxide. Environ. Sci.
Technol. 39, 499A–505A.
[161] LEWICKI J. L., BIRKHOLZER J., TSANG C.-F. (2007) – Natural and
industrial analogues for leakage of CO2 from storage reservoirs :
identification of features, events, and processes and lessons
learned. Environ. Geol. 52(3), 457–467.
451
[162] MOORE J., ADAMS M., ALLIS R., LUTZ S., RAUZI S. (2005) –
Mineralogical and geochemical consequences of the long-term
presence of CO2 in natural reservoirs: An example from the
Springerville-St. Johns Field, Arizona, and New Mexico, U.S.A.
Chem. Geol. 217(3-4), 365–385.
[163] OLDENBURG C. M., LEWICKI J. L. (2006) – On leakage and seepage
of CO2 from geologic storage sites into surface water. Environ.
Geol. 50(5), 691–705.
[164] POHLERT T., BREUER L. HUISMAN J. A., FREDE H.-G. (2007) Assessing
the model performance of an integrated hydrological and
biogeochemical model for discharge and nitrate load predictions.
Hydrol. Earth Syst. Sci. 11, 997–1011.
[165] SARIPALLI P., AMONETTE J., RUTZ F., GUPTA N. (2006) – Design of
sensor networks for long term monitoring of geological
sequestration. Energy Conversion Manage. 47, 1968–1974.
[166] VUICHARD N., SOUSSANA J.-F., CIAIS P., VIOVY N., AMMANN C.,
CALANCA P., CLIFTON-BROWN J., FUHRER J., JONES M., MARTIN C.
(2007a) – Estimating the greenhouse gas fluxes of european
grasslands with a process-based model: 1. Model evaluation from
in situ measurements. Global Biogeochem. Cycles 21, GB1004.
[167] VUICHARD N., CIAIS P., VIOVY N., CALANCA P., SOUSSANA J.-F. (2007b)
– Estimating the greenhouse gas fluxes of european grasslands
with a process-based model : 2. Simulations at the continental
level. Global Biogeochem. Cycles 21, GB1005.
[168] WUTZLER T., REICHSTEIN M. (2007) – Soils apart from equilibrium –
consequences for soil carbon balance modelling. Biogeosciences
4, 125–136.
[169] ZEEBE R. E. (2006) – A lesson on carbon release and sequestration
next term from the past. Geochim. Cosmochim. Acta 70(18,
Suppl. 1), 4.
[170] SUTTLE K. B., THOMSEN M. A., POWER M. E. (2007) – Species
interactions reverse grassland responses to changing climate.
Science 315(5812), 640–642.
[171] TAN Z., LIU S. JOHNSTON C. A., LIU J., TIESZEN L. L. (2006) – Analysis
of ecosystem controls on soil carbon source-sink relationships in
the northwest Great Plains. Global Biogeochem. Cycles 20,
GB4012.
[172] VICCA S., SERRANO-ORTIZ P., DEBOECK H. J., LEMMENS C. M., NIJS I.,
CEULEMANS R., KOWALSKI A. S., JANSSENS I. A. (2007) – Effects of
climate warming and declining species richness in grassland
model ecosystems: acclimation of CO2 fluxes. Biogeosciences
4(1), 27–36.
[173] ZHUANG Q., MELILLO J. M., SAROFIM M. C., KICKLIGHTER D. W.,
MCGUIRE A. D., FELZER B. S., SOKOLOV A., PRINN R. G., STEUDLER P.
A., HU S. (2006) – CO2 and CH4 exchanges between land
ecosystems and the atmosphere in northern high latitudes over
the 21st century. Geophys. Res. Lett. 33, L1740.
Referent:
Dr. Horia MITROFAN,
Institutul de Geodinamic` „Sabba S. {tef`nescu“
al Academiei Române
 452 anul 55, nr. 11/2008

Plan de ac]iune în sectorul energiei pentru limitarea

schimb`rilor climatice
Petre NAIDIN*

Abstract: The main targets of power plants are the reduc-
tion of primary energy consumption, the mitigation of
greenhouse gas emissions modern clean technologies. In-
creased efficiency and modern technology can keep the
electricity bill low, which is important when operating on
competitive European energy markets and for compliance
to the UCTE grid requirements. At present, Romania im-
ports about 30% of its energy demand, mainly oil and
natural gas. The sustainable development of Romania,
characterized by price to quality ratio for electricity, inno-
vative actzivities and emplozment, stable and predictable
economical and administrativ environment for investors, is
granted by the implementation of energy-efficient
technologies and the use of renewable energy resources.
For Europe this comes to cost-effective energy savings
equivalent to 20% of the EU current energy demand.
Key words: energy savings and reducing consumption,
incresing energy efficiency, energy suppliers, harmful
greenhouse gases, lowering prices, increse competition
rezultat al activit`]ii umane, prin substan]e poluante,
vibra]ii, c`ldur`, zgomot în aer, ap` ori sol, sunt
susceptibile s` aduc` prejudicii s`n`t`]ii umane sau
calit`]ii mediului. Principalele perturb`ri sunt: topirea
calotelor de ghea]` polare; influen]a asupra
culturilor agricole — pre]ul grâului pe plan mondial a
crescut cu circa 100 de €/t în 2007; reducerea la
jum`tate, pân` în 2080, a num`rului de specii de
plante [i rase de animale; dublarea num`rului
uraganelor în decursul ultimilor 100 de ani; în UE se
risipe[te circa 20% din apa disponibil`.
Relevante sunt datele privind emisia de CO2 specific`
principalelor sectoare ale economiei mondiale, prezentate
în tabelul 1. [1]
Tabelul 1
Nivelul global al emisiilor de CO2 , 109 t

Descriptori: limit`ri schimb`ri climatice, economie de energie [i 1990 2010 2015 2030
reducerea consumului, cre[terea eficien]ei energetice, emisii de Total 18,75 28,12 31,25 38,12
gaze periculoase, pre]uri sc`zute, cre[terea competi]iei. Producere de energie 6,25 11,87 13,12 22,5
Transport 3,12 5,25 6,0 7,5
Nota]ii : Industrie 3,75 5,0 5,62 6,25
Residential [i servicii 2,5 3,12 3,12 3,75
UE Uniunea European`
GES Gaze cu efect de ser`
RES Resurse de energie regenerabile 2. Ac]iuni strategice pentru limitarea efectelor
PTE Platforme tehnologice europene climatice în EU-27
CSC Captarea [i stocarea carbonului
ETS Emissions Trading Scheme Economia de energie curat`, sigur` [i cu un pre]
CHP Centrale în cogenerare
IMA Instala]iile mari de ardere convenabil este parte integrant` [i esen]ial` a strategiei
pentru schimb`rile climatice, în vederea reducerii nivelului
Contribu]ii emisiilor de CO2, pentru a asigura durabilitatea, pentru a
îmbun`t`]ii securitatea aliment`rii cu energie [i pentru a
Contribu]ia autorului const` în promovarea unei documen- implementa competitivitatea necesar`, pân` în anul 2020
ta]ii privind ini]ierea [i fundamentarea politicii de imple- conform strategiilor [2, 3].
mentare, de informare [i de consultare a autorit`]ilor în le-
g`tur` cu un Plan de ac]iune în sectorul energiei pentru li- Tabelul 2
Ac]iuni pentru o energie verde [i curat`
mitarea schimb`rilor climatice [i diminuarea polu`rii at-
mosferice în Europa. }inte EU-27 România
Poten]ialul economic al
1. Obiectivele strategice de reducere a emisiilor de consumului anual energie 20%
gaze cu efect de ser` }inta reducerii emisiilor GES 20% 85%
(fa]` de 1990) (2008—2012)
În sectorul energiei, responsabil de 80% din emisiile de Cre[terea gradului de utilizare
GES din cadrul UE, cu consum mare de energie poluant`, a RES 20% 38 %
sunt necesare ac]iuni pentru asigurarea eficien]ei energiei Utilizarea biocombustibilului 10% 4% (2008)
într-o pia]` liberalizat`, pentru utilizarea RES [i a tehnolo- Limitarea schimb`rilor climatice 2°C
Total - lucru pentru Biroul
giilor PTE, inclusiv prin informarea public`, educarea cet`- observatorului pentru energie 72 !
]enilor [i consultarea cu autorit`]ile pentru eliminarea ba-
rierelor de reglementare, pentru c`:
a) La scar` global` trebuie ac]ionat pentru a limita 3. Ac]iuni integrate pentru reabilitarea, dezvoltarea
cre[terea global` a temperaturii la maximum 2°C [i inovarea tehnologic` cu emisii sc`zute de
pentru 2020 [i perioada urm`toare, în compara]ie carbon în domeniul european al energiei
cu nivelurile preindustriale.
a) Continuarea politicilor actuale în materie de energie Dezideratele interna]ionale în domeniul energiei pentru
[i de transport ar duce la cre[terea cu 5% a emi- producerea de energie electric` [i c`ldur`, eviden]iate [i
siilor de CO2 la nivelul EU pân` în 2030, iar emisiile în EU-27, se pot realiza [i prin ac]iuni inovative [i de
globale ar cre[te cu 55%. Efectele previzionate, ca retehnologizare — cuprinse în propunerile — viabile comer-
cial abia dup` anul 2020 — de Platforme tehnologice în
* C onsultant, ESCO–DIALOG C OM S .r.l. domeniul energiei [4], dar [i prin investi]ii necesare în
P. Naidin - Plan de ac]iune în sectorul energiei pentru limitarea schimb`rilor climatice
centrale electrice pe baz` de combustibili fosili cu emisii
zero [5]. În ceea ce prive[te eficien]a energiei [i securi-
tatea aprovizion`rii cu energie, dependen]a EU-27 de
importurile de energie, prezentat` în tabelul 3 este
edificatoare.
Tabelul 3
Epuizarea resurselor minerale [i nivelul necesar
al importurilor
Import 2007 2030
Energie 50 65
Gaze 57 84
Petrol 82 93
În ceea ce prive[te România, orizonturile de epuizare a
principalelor resurse de energie sunt urm`toarele: 2021 —
pentru petrol [i 2022 pentru gaze naturale, ceea ce va
impune importuri pentru sectoarele energie, industrie [i
transport [3]. Conform datelor furnizate de Agen]ia Inter-
na]ional` pentru Energie, la scar` global` utilizarea com-
bustibililor fosili care asigur` 80% din energie, vor con-
duce la epuizarea resurselor de petrol în 40 de ani [i a ce-
lor de gaze naturale în 60 de ani; pentru c`rbune, orizon-
tul de epuizare este de circa 200 de ani. În aceast` situ-
a]ie, politicile care se impun în domeniu sunt cele prezen-
tate în tabelul 4.
Tabelul 4
Energie verde prin utilizarea RES
2020 Impactul îndeplinirii obiectivului 20%
- reducerea în 2020 a emisiilor de CO2 cu
600...900 Mt; beneficiul estimat este de
150...200 miliarde €;
- economia de combustibili fosili de 252 Mtep (cu
200 Mtep provenind din import) în 2020;
Formula de energie în favoarea RES cu costuri eligibile:
- for]a eolian` — inclusiv unit`]i plasate în larg /
foarte departe de ]`rm;
- necesarul de integrare în sistem (cu re]elele
electrice retehnologizate, accesibile);
- aplica]iile termice solare de temperatur` joas` /
medie pentru producerea de ap` cald`,
înc`lzire, r`cire [i procese industriale;
- energie geotermal` — inclusiv cea de adâncime.
2030 Tehnologii pe deplin competitive (solar` termic`):
- asigur` 50% la aplica]iile pân` la 250°C / 200
GW;
- fotovoltaic`: 3 GW (în 2010);
- pân` în 2030 — costul de generare competitiv
cu 200 GW(UE) [i 1 000 GW (global), la mai
mult de 100 milioane de familii, mai ales în
zonele rurale;
- eolian` — 23% din energia electric` — 300 GW
/ 965 TWh;
- energia oceanelor — a valurilor [i a curen]ilor
marini;
2050 Formul` de energie cu emisii de carbon reduse, prin
utilizarea RES în propor]ii ridicate.
Cre[terea eficien]ei energiei pentru ciclul de transformare
a c`rbunelui în centrale electrice [i avantajele stoc`rii
geologice a CO2 (de exemplu, prin suprapunere cu
z`c`minte de hidrocarburi) sunt eviden]iate în tabelul 5.
453
Tabelul 5
Tehnologiile cu combustibili fosili
2007 Asigur` 50% din energia electric` (30% pe baz` de
c`rbune, dar cu emisii de 24%). Randamentul:
- 30% în prezent;
- 43% cele cu lignit, modernizate;
- 46% cu huil` si cu reducerea emisiilor
clasice de SO2, NOx [i de pulberi;
- 60% — valoarea necesar`.
2020 Tehnologiile dezvoltate:
- captarea viabil economic` a aproape tuturor
emisiilor de CO2 sau utilizarea de sisteme de
stocare;
- scheme cu turbine cu gaze [i ciclu combinat;
- captarea [i stocarea carbonului;
- gazeificarea integrat` cu CSC (cost 25...75%
din cel specific numai folosirii CSC);
- cicluri cu abur lal parametri super- sau ultra-
critici.
2030 Tehnologiile de conversie cu nivel de carbon redus —
emisii aproape zero, cu CSC: elimin` pân` la 90% din
emisii, adic` o reducere global` cu 25...30% fa]` de
anul 2000.
2050 Mixul de energie cu emisii de carbon reduse prin:
folosirea de resurse fosile cu emisii nule [i ujtilizarea
durabil` a c`rbunelui, gazului [i a hidrogenului în
propor]ii importante — cu diminuarea progresiv` cu
60% a nivelului emisiilor de CO2 prin dotare cu
instala]ii pentru CSC; fisiunea nuclear` de a patra
genera]ie [i cea de fuziune.
Comisia UE recomand` utilizarea combustibililor fosili cu
emisii de CO2 sc`zute la centrale dotate cu scheme de
CSC, f`r` risc de cre[tere a pre]ului energiei electrice
(tabelul 6).
Tabelul 6
Ac]iuni de cercetare-dezvoltare [i prin investi]ii
2015 Construc]ia [i exploatarea a pân` la 12 proiecte-pilot de
CET: în special, teste pentru integrarea schemelor de CSC
în procesul de producere comercial` de energie, cu asigu-
rarea securit`]ii capt`rii, a transportului [i a stoc`rii geolo-
gice a CO2; durata de func]ionare este de minimum 5 ani.
2020 a) Durata tehnic` de via]` se epuizeaz` la 1/3 la CHP:
investi]ii în scheme de CSC. Cadrul coerent de
reglementare urmeaz` a fi creat pân` în anul 2007:
- cerin]ele pentru acordarea de licen]e [i amendarea
Directivelor;
- recunoa[terea activit`]ilor de CSC în cadrul ETS,
dup` 2013;
- acordul international stabil [i pe termen lung privind
obiectivele viitoare de reducere a emisiilor [i cu
stocarea geologic` a CO2 ([i sub fundul m`rii)
b) Stimulentele pentru generarea de energie electric`
din c`rbune în condi]iile echip`rii cu instala]ii de CSC:
- permanentizarea schemei ETS [i a mecanismelor
de finan]are cu împ`r]irea riscului (politica BEI);
- amenajarea de zone comunitare (marine [i terestre)
pentru stocarea CO2 cu conducte pentru accesul
interna]ional la zona de depozitare;
- reglementarea cotelor maxime admise pentru
emisiile de CO2 pe 1 kWh în perioada de dup`
2020 [i/sau eliminarea progresiv` pe o perioad`
determinat` (de exemplu, pân` în anul 2050) a
tuturor centralelor de producere a energiei electrice
cu nivel ridicat al emisiilor de CO2 (de exemplu,
cele neadaptate pentru CSC).
c) Captare f`r` costuri suplimentare: tehnologii
adecvate ecologic [i în contextul configur`rii efective
a oric`rei noi centrale nucleare (12 300 MWe —
minimun 5 miliarde de €; iar cu dot`ri de CSC, cu
investi]ii suplimentare de 600...700 mii € / 1 MW de
instala]ie construit`).
 454
4. Performan]a capacit`]ilor de produc]ie a energiei
în România
Eficien]a energetic` na]ional` sc`zut` este impus` [i de
situa]ia deloc necesar` a performan]ei tehnologice a
utilajelor componente din grupurile termoenergetice, pre-
zentat` în Strategia [3]. Cogenerarea — grupurile termo-
energetice — au o situa]ie de neeaceptat:
a) 80% instalate în 1970—1980, durata de via]` expira-
t`; modernizat/retehnologizat doar 10% din puterea
instalat`;
b) Infrastructura de distribu]ie/transformare — gradul
avansat de uzur` fizic` (circa 65%) cu 30% aparataj
produs în anii ’60).
Ca ac]iune na]ional`, programul de reducere progresiv` a
nivelului emisiilor este un instrument pentru imple-
mentarea unor plafoane de emisie na]ionale, conform
Directivei 2001/81/CE, care nu pot fi dep`[ite în nici un
an începând cu 2010 (stabilite prin Legea nr. 271/2003
de ratificare [i Protocolul Gothenburg) pentru a diminua
impactul asupra s`n`t`]ii umane, asupra ecosistemelor
naturale [i asupra culturilor agricole cauzat de acidifieri,
eutrofiz`ri sau formarea ozonului troposferic. Strategia
na]ional` privind schimb`rile climatice a fost stabilit` prin
ratificarea prin Legea nr. 24/1994 a Conven]iei-cadru a
Na]iunilor Unite asupra schimb`rilor climatice [i Legea nr.
3/2001 a Protocolului de la Kyoto. România s-a angajat
ca în prima perioad` de angajament (2008—2012) s`
reduc` nivelul emisiilor de GES cu 8% fa]` de cel din anul
1989 (ales ca referin]`). În acest scop, ac]iunile legiferate
pentru produc`tori sunt:
a) Reducerea consumului propriu de combustibili [i de
energie;
b) Promovarea utiliz`rii energiei solare, eoliene,
geotermale, a biomasei, a biogazului [i a energiei
produse din de[euri menajere;
c) În condi]ii convenite cu consumatorii, produc`torii [i
furnizorii de energie electric` [i de energie termic`
au obliga]ia de a desf`[ura activit`]i de informare,
consultan]`, finan]are, precum [i de a executa
lucr`ri în vederea cre[terii eficien]ei în instala]iile pe
care le de]in. Reducerea nivelului emisiilor poluante
asigur` func]ionalitatea energie-mediu [i prin
reducerea nivelului emisiilor de dioxid de sulf — SO2,
de oxizi de sulf — SOx [i de pulberi, în special a celor
provenind de la 109 instala]ii mari de ardere (IMA),
cu o putere termic` dep`[ind 50 MW, pentru produ-
cerea de energie electric` [i de energie termic`,
nominalizate pentru instalare la un agent economic
prin Legea nr. 157/2005 pentru ratificarea Tratatului
de Aderare la UE a României [i a Bulgariei în
corela]ie cu Directiva 2001/80/EC. Aceste docu-
mente impun pentru economia României, pân` în
201, reduceri ale nivelului emisiilor de SO2 — 918
kt/an (pentru 336 IMA, respectiv 36,6%); de NOx —
437 kt/an (pentru 114 IMA, respectiv 26,08%). Ast-
fel de schimb`ri vor diminua [i efectul emisiilor
acide de SO2, NOx [i amoniac din sectorul energiei,
care în totalul na]ional creeaz` prin centrale pe
c`rbune peste 90% din emisiile de SO2, 88% din
cele de NOx [i CO2 [i 72% din pulberi. Din totalul
IMA, 42 sunt coordonate de Ministerul Economiei [i
Finan]elor; 54 — de Ministerul Administratiei [i In-
ternelor [i 13 se afl` în proprietatea companiilor;
acestea sunt responsabile de 48,5% din emisiile de
SO2 , de 42% din cele de NOx [i de 27,8% din
pulberi. În anul 2007, toate IMA trebuie s` de]in`, în
mod obligatoriu, licen]` de mediu [i un program de
anul 55, nr. 11/2008
conformare, care va stabili obiectivele, inclusiv
investi]iile anuale. Titularii de activitate trebuie s`
monitorizeze nivelul emisiilor [i s` emit` rapoarte,
iar dac` instala]ia de]inut` este inclus` în planul
na]ional de reducere a nivelului emisiilor, dar nu îi
pot fi asigurate performan]ele necesare acestui
scop, aceasta trebuie scoas` din func]iune. De
asemenea, titularii trebuie s` opteze pentru al]i
combustibili [i s` dzvolte investi]ii pentru introdu-
cerea de tehnologii moderne, pentru dotare cu insta-
la]ii de desulfurare, pentru înlocuire de electrofiltre
de reducere a nivelului emisiilor de pulbere [i pentru
introducerea de arz`toare de NOx.
5. Politici [i ac]iuni de reglementare în promovarea
energiei produse din RES [i de atenuare a
efectelor schimb`rilor climatice în EU
Obiectivele stabilite trebuie realizate prin reglement`ri pri-
vind mecanismul [i schemele de sprijin pentru investi]ii [i
producere de energie eficient` care sunt reglementate
prin Directiva 2001/77/EC privind energia produs` din
RES pe pia]a intern` a energiei electrice [i prin Legea
energiei electrice nr. 13/2007. Schemele de sprijin se
acord` inclusiv prin m`suri de amortizare accelerat` pen-
tru investi]ii în domeniul RES — prin Hot`râri ale Guvernului
(HG nr. 1535/2003), de[i autorit`]ile au lansat în dezba-
tere public` [i un proiect de lege a investi]iilor în anul
2007:
a) Comisia a ini]iat proceduri specifice pentru ine-
ficien]a implement`rii prevederilor Directivei (pentru
Austria, Cipru, Grecia, Irlanda, Italia [i Letonia), pen-
tru lipsa de legisla]ie secundar` [i pentru autoriz`ri
complexe, netransparente [i/sau discriminatorii;
b) Revederea condi]iilor de acces la re]ea, care în
prezent sunt opace [i discriminatorii [i cu varia]ii
nejustificate ale costurilor investi]ionale.
Pentru sus]inerea programelor de investi]ii sunt necesare
din partea Autorit`]ilor ac]iuni de reglementare într-o
politic` a energiei la nivel local pentru implementarea,
prioritar` pentru mediul rural, de mecanisme financiare noi
[i inovatoare pentru stimularea investi]iilor în producerea
de energie verde:
a) Efectuarea de analize [i studii privind structura [i
nivelul de folosire a energiei, poten]ialul de utilizare
a RES [i implementarea cogener`rii cu randamente
de peste 80%;
b) Sprijinirea re]elelor de consultan]i pentru domeniul
energiei, pentru sectorul rural;
c) Efectuarea, cu sprijin financiar din fonduri publice,
de audituri de energie la societ`]ile de producere [i
de servicii din sectorul rural;
d) Identificarea [i utilizarea de surse pentru cofinan-
]area proiectelor, inclusiv a celor de tip grant), prin:
- Fondul Verde al UE, care poate acoperi
pân` la jum`tate din costurile de capital ale
proiectelor pentru generarea de energie
electric`. Finan]area se poate extinde [i la
acoperirea unor costuri de capital ale
receptoarelor de energie eficiente.
- Fondul pentru dezvoltarea rural`, care
cumuleaz` o valoare de 8,02 miliarde €, în
perioada 2007—2013, potrivit Strategiei
Na]ionale pentru Dezvoltare Rural`;
- Programul Special de Acces pentru Agri-
cultur` [i Dezvoltare Rural` (SAPARD);
- Fonduri structurale (destinate agen]ilor
economici);
P. Naidin - Plan de ac]iune în sectorul energiei pentru limitarea schimb`rilor climatice
- Fondul Global pentru Energii Regenerabile
[i Eficien]` a Energiei al EU, de 100 milioa-
ne €, rezervat aliment`rii ]`rilor în curs de
dezvoltare cu energie nepoluant` [i sigur`.
Dintre ac]iunile necesare stimul`rii investi]iilor din
România [i pentru stabilirea adecvat` a pre]urilor de cost
pentru promovarea energiei provenite din RES, se pot
men]iona:
a) Utilizarea ini]ial` a sistemului feed-in tariff (FIT) [i
dup` dezvoltarea pie]ei reale de certificate verzi sau
extinderea perioadei de garantare a valorilor limit` a
certificatelor la 10...12 ani, pentru recuperarea
investi]iei (a se vedea Documentul de pozi]ie al
CNR-CME). Sistemul poate fi stabilit [i prin Hot`râre
a Guvernului, dar [i prin acordarea de stimuli
financiari pentru diminuarea costului de producere;
b) Asigurarea atractivit`]ii pie]ei de certificate verzi [i a
investi]iilor, prin eliminarea nesiguran]ei induse de
varia]ii ale pre]urilor, prin acoperirea integral` a
costurilor de producere [i prin ob]inerea unui profit
rezonabil prin modificarea plafonului de certificate
verzi:
- cu nivel minim [i maxim garantat timp de
10 ani pentru fiecare regiune climatic`;
- dup` tipul RES folosit de produc`torul de
energie [i cu impunerea unei reduceri a
valorii dup` o durat` stabilit` de produc]ie
în urma investi]iei.
6. Direc]ii de ac]iune tehnologice [i reglementare
pentru o energie durabil` prin CHP în EU
Implementarea tehnologiilor „curate“ [i performante pre-
supune ac]iuni competente [i concrete:
a) Reabilitarea, retehnologizarea [i construc]ia de noi
capacit`]i în sector. Este impus` de gradul de
uzur`, cu pierderi energetice în re]ea considerabile
[i realitatea cre[terii consumului na]ional de energie
în condi]iile interconect`rilor liberalizate de transport
de energie, petrol [i gaz. Eviden]iem urm`toarele
necesit`]i tehnologice, unele implementate în
grupurile generatoare de mare putere pentru
respectarea reglement`rilor pentru protec]ia
mediului:
- la cazan: înlocuirea suprafe]elor de schimb
de c`ldur`; îmbunt`]irea sistemului de
dilatare; reglarea [i controlul arz`toarelor;
arz`toare mixte, pentru gaze naturale [i
combustibili lichizi; dotarea cu automate
programabile a arz`toarelor;
- la turbin`: modernizarea regulatoarelor
hidraulice; înlocuirea p`r]ilor de înalt` [i de
medie presiune; sisteme de izolare termic`
performante;
- la generator: modernizarea rotorului; trecere
la o tensiune superioar` în re]ea;
- instalarea de echipament modern de
automatizare, de comand`, m`surare,
supraveghere, reglaj [i protec]ie, precum [i
sisteme informatice cu performan]e
superioare;
- utilizarea petrolului cu un con]inut de sulf
mai mic de 1%.
b) Promovarea cogener`rii. Este o m`sur` de eco-
nomisire a energiei, pu]in extins` în Comunitatea
European`. Atunci când asigur` economii mai mari
de 10% se define[te drept „cogenerare cu
randament ridicat“, absolut necesar`, ca tehnologie
455
pentru îndeplinirea direc]iilor de ac]iune din strate-
gia na]ional` [i european` în domeniu. Studiile [i
practica de specialitate arat` c` solu]ia cea mai
bun` pentru cre[terea eficien]ei energiei (pentru
ob]inerea nivelurilor vizate pentru calitate, intensitate
energetic`, implica]ii economice [i sociale) [i
pentru diminuarea impactului asupra mediului este
combinarea [i producerea simultan` a mai multor
forme de energie, prin implementarea tehnologic` a
cogener`rii în unit`]i de mare capacitate. Avantajele
acestei solu]ii sunt urm`toarele:
- economia de combustibili, în compara]ie cu
producerea separat` de energie electric`,
deci o reducere a emisiilor poluante;
- asigurarea eficien]ei, echilibrat` în costuri,
prin recuperarea pierderilor de c`ldur` în
procesul de condensare a aburului folosit
ca agent de lucru;
- posibilitatea utiliz`rii unor instala]ii de
ardere performante, adic` a unor utilaje de
ardere cu diminuarea nivelului emisiilor de
NOx.
Sistemul de co-generare necesit` [i mijloace specifice
pentru cre[terea performan]elor prin:
a) optimizarea extrac]iei aburului din turbine;
b) îmbun`t`]irea ciclului termic al aburului;
c) utilizarea ciclurilor combinate combustibil-gaze-
abur, în special a celor f`r` post-combustie, care
asigur`, în regim de înc`lzire termic`, un randament
global de peste 85% [i o cantitate dubl` de energie
electric`.
Sistemul cu tripl` generare reprezint` producerea com-
binat` de energie electric`, c`ldur` [i frig. Sistemul este
potrivit în special zonelor temperate ale Europei (cu
cogenerare de mic` putere, inclusiv în centre comerciale [i
cl`diri publice). Dat fiind randamentul deosebit de ridicat al
conversiei [i necesitatea reducerii consumului de energie
impun ca [i în România cadrul legislativ s` fie completat
cu reglement`ri specifice, armonizate cu cele ale UE:
a) Acordarea de facilit`]i investitorilor care distribuie
energie electric` [i termic` publicului larg, în
condi]iile în care costurile de produc]ie dep`[esc
pre]ul pie]ei. Facilit`]i fiscale în România conform
ajutorului de stat prin subven]ionare de la bugetul
de stat, pentru realizarea de investi]ii [i utilizarea
proactiv` a achizi]iilor publice; fi[a financiar` se
întocme[te de c`tre institu]iile implicate conform Art.
15 din Legea nr. 500/2002 (în cazul solicitan]ilor
care [i-au achitat obliga]iile fiscale), pentru perioada
de finan]are ce poate fi de 15...20 de ani;
b) Deducerea din impozitul pe profit a unui procentaj
(<30%) din costurile aferente investi]iilor, cores-
punz`tor intensit`]ii maxime a ajutorului de stat
acordat [i recuperarea pierderii fiscale din profitul
ob]inut în urm`torii 5 ani dup` punerea în func]iune
a investi]iei;
c) Reducerea TVA la 9% pentru persoane fizice [i
juridice în cazul achizi]iei de echipamente [i insta-
la]ii (în România: prin modificarea Art. 140 din Titlul
VI al Codului Fiscal);
d) Aplicarea unei amortiz`ri accelerate pentru instala-
]iile [i echipamentele din proiectele pentru sectorul
energiei ale societ`]ilor comerciale (în România:
neprecizat în Art.24 - amortizarea fiscal`, alin. 6 lit.
b a Codului Fiscal; a se vedea [i Legea nr.
571/2003).
 456
Conform programelor publice ale ARCE, un posibil model
ar putea include:
a) Exceptare de la taxa de energie în Danemarca, Irlan-
da, Italia, Olanda, Suedia (cf. Directivei 2003/96/EC:
Restructuring the Community Framework for the
Taxation of Energy Products and Electricity — Art. 15-
1: se pot aplica scutiri sau reduceri ca taxe pentru:
produse utilizate pentru proiecte-pilot de dezvolt`ri
tehnologice de combustibili pe baz` de RES; energie
electric` prin inastala]ii solare, eoliene, marine,
geotermale sau produs` din hidro-biomas`, precum
[i energiile utilizate pentru producerile în cogenerare);
b) Reducerea impozitului pe venit din vânzarea produ-
c`torilor (Danemarca);
c) Deducerea impozitului pe venit pentru investi]ii în
domeniu (Germania, Grecia, Spania);
d) Reducerea TVA (Franta, Italia), respectând preve-
derile de cot` redus` pentru anumite bunuri [i ser-
vicii, conform Directivelor Consiliului: VI-77/388/
CEE, VIII -79/1072/CEE [i XIII-86/560/CEE;
e) Rat` specific` de amortizare accelerat` pentru
investi]ii (Olanda).
7. Accelerarea procedurilor pentru acorduri, avize
nediscriminatorii [i simplificarea procedurilor
judiciare în sectorul energiei pentru ac]iuni
de reducere a emisiilor
Ac]iunile prezentate aici sunt sus]inute [i de Raportul
Fraunhofer Institute 2007: standardele adoptate neglijea-
z` pentru conexiune caracteristicile RES, putere instalat`
[i emis` [i infrastructura. Ac]iunile eviden]iate [i necesare
sunt urm`toarele:
a) Elaborarea standardelor de fezabilitate [i cu preve-
deri minimale de calitate, de securitate a aliment`rii
[i de asigurare a capacit`]ii sistemului energetic de
a absorbi energia electric` ob]inut` din RES,
disponibilitatea biomasei în cantit`]i necesare [i
suficiente, evaluarea impactului visual [i asupra
biodiversit`]ii (arii protejate pentru flora [i fauna lor);
nivel maximal al zgomotului (49 dBA la 200 m
distan]` de o central` cu P > 1MW);
b) Elaborarea de standarde de proiectare-m`sur`ri
pentru zona selectat`: o eroare de 10% la estimarea
vitezei vântului conduce la o eroare de 30% la
produc]ia de energie);
c) Ordonarea etapelor de parcurs: în implementarea
solu]iei [i selectarea amplasamentului, racordarea
la sistemul na]ional al energei, asigurarea surselor
de finan]are, ob]inerea acordurilor-avizelor-autoriza-
]iilor [i a licen]elor.
d) Integrarea mai bun` a RES în re]eaua de energie
electric`; conexiuni transfrontiere [i super-re]ele
necesare vehicul`rii energiei eoliene generate în
instala]ii plasate în largul m`rii;
e) Programul de implementare a unui sistem informa-
tic unitar pentru con[tientizarea [i informarea consu-
matorilor de energie cu armonizarea standardelor /
normelor, a indicatorilor tehnico-economici [i a
sistemelor informatice cu legisla]ia [i reglement`rile
UE (un posibil model poate fi Planul Sectorial în
domeniul cercet`rii-dezvolt`rii din industrie pentru
2007): realizarea studiilor de fezabilitate privind ne-
cesitatea cre`rii sistemului de date în domeniul
RES; creare de nomenclatoare [i coresponden]`;
creare [i design pentru pagini Web; raport cu re-
comand`ri privind îmbun`t`]irea legisla]iei; imple-
mentarea bazei de date pentru monitorizarea [i teh-
nologiile specifice de producere a energiei; ela-
anul 55, nr. 11/2008
borarea de programe de management, auditare [i
cre[tere eficient`. Sus]inerea Programului este
realizat` de toate prevederile relevante ale Tratatului
de instituire a Comunit`]ii Europene, în special de
Art. 86: „statele membre pot s` impun` agen]ilor
economici care func]ioneaz` în sectorul energiei
electrice, în interesul economic general, obliga]ii ale
serviciilor publice legate de securitate, inclusiv de
securitatea în alimentare, regularitate, calitate [i pre]
al aliment`rii, eficien]` energetic` [i protec]ie a
climei. Astfel de obliga]ii vor fi definite cu claritate,
în mod transparent, nediscriminatoriu [i verificabil“.
8. Propuneri de ini]iative legislative pentru o Europ`
sigur` [i curat`
Dezbaterile publice ini]iate [i de c`tre autor pentru „SOS
Earth Live“ sunt corelate cu urm`toarele necesit`]i ale
sistemul energiei:
Propunere de Directiv`-cadru privind cota RES de 25%
pentru sectorul de înc`lzire [i de r`cire în 2020, în special
din biomas`, prin cogenerare, din energie eolian`
(jum`tate din num`rul instala]iilor eoliene din Europa se
afl` în Suedia) [i solar` (tabelul 7).
a) În prezent, contribu]ia RES este de cel mult 10%;
Tabelul 7
Nivelul RES utilizate pentru înc`lzire [i pentru r`cire
1997 40 Mtep
2007 10%
2010 80 Mtep
2020 20% (25% — propuneri ale asocia]iilor)
b) Sus]inerea programelor de implementare prin intro-
ducerea Certificatelor albe [6] — inclusiv de
1,5%/an, ca nivel indicativ na]ional al economiei
de energie publicat de o autoritate de certificare
independent` [i care confirm` necesarul de
economie de energie al participan]ilor pe pia]` [i ca
o consecin]` a m`surilor de îmbun`t`]ire a eficien]ei
energiei prin verific`ri [i m`sur`ri de energie ale
participan]ilor la pia]`. Implementarea „unui sistem
european de certificate albe, comercializabile, ar
permite companiilor ce respect` [i dep`[esc
standardele minime de eficien]` a energiei s`
„vând`“ acest succes altora care au e[uat în
atingerea acestor standarde“, se afirm` în Cartea
Verde a Energiei din anul 2006. Sistemele au fost
implementate diferit în Italia, Marea Britanie [i
Fran]a, pentru toate sectoarele [i tipurile de
combustibili, neacoperite de ETS; sunt luate în
considerare [i în Olanda [i Danemarca; în
Belgia exist` obliga]ia de economisire de energie,
pentru anumite companii, dar f`r` comercializarea
certificatelor; urmeaz` implementarea la nivelul UE;
c) Acte normative de Reglementare privind cele mai
bune practici: cu obligativitatea, cel pu]in în cazul
renov`rii substan]iale de cl`diri sau în cazul
construirii de cl`diri noi, de a asigura producerea
unui procentaj minim din cererea de c`ldur` pe
baz` de RES (Trebuie men]ionat c` 40% din
consumul de energie al UE se utilizeaz` pentru
sectorul cl`dirilor); facilitarea accesului investi]iei cu
titlu RES la re]elele de utilit`]i (energie electric`,
termic` etc.); acordarea dreptului de folosin]`
gratuit` asupra unor anumite propriet`]i necesare
investi]iei din domeniul public/privat al statului sau
al autorit`]ilor locale, în special terenuri; exceptarea
P. Naidin - Plan de ac]iune în sectorul energiei pentru limitarea schimb`rilor climatice
la plata taxelor locale; impactul social al achit`rii
facturii, având în vedere faptul c` furnizarea [i
finan]area public` a costurilor fixe ale Serviciilor de
Interes General sunt la latitudinea legislativ` a
statelor membre; utilizatorii de energie pl`tesc
partea variabil` a facturii, dependent` de consum;
introducerea conceptului de facturare pe consum
net pentru persoanele fizice [i micile întreprinderi
care produc energie pe baz` de RES;
d) Ini]iativa programului european EURENEW de
includere, în cadrul Tratatului de instituire a Co-
munit`]ii Europene, de dispozi]ii referitoare la RES;
e) Înfiin]area unei Agen]ii de autorizare unice, cu com-
peten]` [i responsabilit`]i în coordonarea proce-
durilor administrative;
f) Dezbaterea public` privind interzicerea comerciali-
z`rii, în Uniunea European`, a l`mpilor cu incandes-
cen]` dup` sfâr[itul anului 2008 (ini]iativ` legislativ`
[i proiect de Directiv`).
Concluzii
Programele derulate [i finan]ate de UE privind promovarea
politicii [i aplicarea Directivelor din sectorul energiei se ba-
zeaz` pe o prealabil` [i solid` consultare public`. Con-
curen]ial, ca dezbatere, se creaz` posibilit`]i de armonizare,
iar interesul global de combatere a schimb`rilor climatice
este primordial. Cre[terea eficien]ei energiei, reducerea
consumului [i lupta cu schimb`rile climatice sunt priorit`]i [i
457
pentru România, care în 2020, conform datelor publice, î[i
epuizeaz` unele resurse utilizate drept combustibili. Este
deci necesar` implementarea mecanismelor adecvate,
inclusiv în noua calitate de membru al UE [i armonizarea
politicilor într-o pia]` integral liberalizat` a furniz`rii de petrol,
de gaze naturale sau de energie electric`. În calitate de
consultan]i sau cet`]eni este imperios necesar s` particip`m
la dezbaterile publice, pentru sus]inerea comun` a planurilor
de ac]iune. Totul pentru ca vara s` fie racoare, iarna cald [i
totul prin costuri adecvate.
Bibliografie
[1] WEO 2006@OECD/IEA - References Scenario
[2] An Energy Policy for Europe, Com (2007) 1 final. Propuneri [i ]inte
[3] Strategia Energetic` a României pentru perioada 2007-2020
[4] C`tre un Plan European strategic privind tehnologia din domeniul
energiei, COM(2006) 847 final
[5] Produc]ia de energie electric` durabil` pe baz` de combustibili
fosili: c`tre emisii aproape zero pân` în 2020, COM (2006) 843
[6] Primul Plan na]ional de ac]iune în domeniul eficien]ei energiei
(2007-2010)
Referent:
Prof. dr. ing. Sorin HURDUBE}IU
IRE
 458
Informa]ii de la
EURELECTRIC
Comisia European` propune noi legi ferme pentru
înstr`inarea c`tre state nemembre de re]ele electrice
[i de gaze naturale care apar]in UE. Cel de al treilea
Pachet de liberalizare pentru domeniul energiei electrice [i
cel al gazelor naturale, publicat de Comisia European` la 19
septembrie 2007, include propuneri de impunere de restric]ii
în cazul de]inerii sau al exploat`rii de re]ele de transport al
energiei electrice sau al gazelor naturale de c`tre entit`]i
care nu fac parte din UE. |n situa]ia în care clauza va fi
aprobat`, se vor stabili limite pentru jurisdic]iile na]ionale în
ceea ce prive[te politica extern` în domeniul energiei [i se
va putea impune ca acorduri bilaterale cu ]`ri nemembre s`
se încheie numai la nivel european. (071001)
Forumul de la Floren]a se concentreaz` asupra celui
de al treilea Pachet pentru pia]a de energie. Forumul UE
pentru reglementarea domeniul energiei (Forumul de la
Floren]a) care reune[te, al`turi de reglementatori na]ionali,
oficialit`]i ale Comisiei Europene [i guvernamentali, dar [i
reprezentan]i ai operatorilor de transport, ai industriei [i ai
pie]ei, [i-a desf`[urat lucr`rile celei de a 14 întâlniri în
perioada 24-25 septembrie 2007, având ca principal punct
pe agenda de lucru cel de al treilea Pachet al legisla]iei
pentru pia]a de energie. Delega]ii au acordat un larg sprijin
propunerilor Comisiei, au dezb`tut ideea operatorilor
regionali independen]i ca alternativ` la separarea propriet`]ii
[i au subliniat necesitatea clarific`rii rela]iei dintre Operatorii
de transport ai re]elei europene (ENTSO) [i reglementatorii
unei Agen]iei Europene. (071002)
Forumul de la Floren]a d` publicit`]ii un proiect pentru
pie]ele regionale. Dezb`tând cel de al treilea Pachet de
liberalizare a domeniului energiei, delega]ii la cel de al 14-
lea Forum al Energiei electrice ce a avut loc la Floren]a au
reanalizat progresele înregistrate în problema pie]elor de
energie electric`, în lumina cadrului din 2003 al
reglement`rii transfrontiere [i al ini]iativelor regionale ale
corpului reglementativ ERGEG. Forumul a subliniat
progresul transparen]ei pie]elor iar reglementatorul german
a f`cut propuneri pentru o ini]iativ` referitoare la o Pia]` de
energie electric` regional` nordic`; ERGEG a prezentat un
„proiect” pentru asigurarea dezvoltarea sus]inut` a pie]elor
interregionale, iar asocia]ia operatorilor de transport [i de
sistem ETSO [i bursa de energie EUROPEX au convenit s`
prezinte o propunere de licitare bazat` pe fluxuri a drepturilor
de transport, astfel încât s` se faciliteze alocarea regional`
[i interregional` a capacit`]ilor. (071003)
Raportul ETSO referitor la consisten]a sectorului de
producere indic` suficiente capacit`]i în majoritatea
]`rilor din cadrul sistemului european al energiei
electrice, pân` la orizontul anului 2015. ETSO, asocia]ia
operatorilor de transport [i de sistem, a dat recent publicit`]ii
actualizarea 2007 a Raportului s`u referitor la consisten]a
sectorului de producere de energie electric`, care se refer`
la perioada 2008-2015. Acest document stabile[te
principalele modific`ri aduse în 2007 datelor [i prognozelor
- atât celor referitoare la producere, cât [i celor referitoare
la consum în cadrul pie]elor de energie europene - cuprinse
în raportul ETSO asupra sistemului european al energiei
electrice pentru fiecare bloc geografic regional. (071004)
anul 55, nr. 11/2007
Opiniile sectorului european al energiei electrice
prezentate la întrunirea de la Washington dedicat`
securit`]ii energiei [i modific`rilor climatice. „Industria
energiei electrice este hot`rât` s` ating` eficien]a maxim`
posibil` în domeniul producerii, transportului [i distribuirii [i
s` î[i respecte obliga]iile referitoare la mediu de a reduce
nivelul emisiilor”, a spus dl. Gianfilippo Mncini,
vicepre[edintele executiv al Enel pentru managementul
afacerilor cu energie, cu ocazia sesiunii public/private
dedicat` problemelor prioritare ale dezvolt`rii tehnologice [i
ale comercializ`rii, din cadrul întrunirii marilor economii
dedicat` securit`]ii energiei [i modific`rilor climatice,
eveniment care s-a desf`[urat la Washington, la 27
septembrie 2007. Vorbind în numele sectorului european al
energiei electrice, dânsul a subliniat imensul poten]ial al
energiei electrice [i al tehnologiilor electrice de a înlocui
energiile [i tehnologiile mai pu]in eficiente, de a spori
competitivitatea [i de a reduce gradul de poluare. (071005)
Energia nuclear`: lansarea platformei tehnologice pentru o
energie nuclear` sustenabil`. Platforma tehnologic`
european` pentru energie nuclear` sustenabil` a fost oficial
lansat` de c`tre comisarul UE pentru cercetare, Janey
Potocnik [i de c`tre comisarul UE pentru energie, Andris
Piebalgs, la 21 septembrie 2007. Raportul referitor la
viziunea acestei platforme propune foi de parcurs pentru
dezvoltarea [i repartizarea tehnologiilor nucleare poten]ial
sustenabile [i pentru ac]iunile de armonizare a perfec]ion`rii
[i a instruirii la nivel european, concomitent cu reînnoirea
infrastructurilor de cercetare. (071008)
„Un cadru pentru implementarea progresiv` a unei
pie]e cu am`nuntul europene”: „Al treilea Pachet” [i
utilizatorii finali. De[i dominat de propunerile de
îmbun`t`]ire a func]ion`rii pie]elor europene de energie
electric` [i de gaze naturale, cel de „al treilea Pachet” - dat
publicit`]ii de c`tre Comisia European` la 19 septembrie
2007 con]ine un semnificativ num`r de propuneri de
sprijinire a cre`rii unei pie]e cu am`nuntul europene.
Acestea includ prevederi de protejare a consumatorilor,
reguli de tratare a consumatorilor vulnerabili, condi]ii mai
detaliate referitoare la achizi]ia datelor, dar [i standarde mai
stricte pentru modificarea furnizorului [i pentru proiectarea
pie]elor cu am`nuntul. (071010)
Comunitatea energiei organizeaz` conferin]e de
atragere a investi]iilor pentru Europa de Sud-Est. În
urma unui seminar pe teme de investi]ii, care a avut loc la
Atena, în aprilie 2007, investitorii [i ac]ionarii s-au reunit din
nou la Atena, la 28 septembrie 2007, în cadrul Primei
Conferin]e pentru Investi]ii organizat` de Comunitatea
Energiei de la intrarea în vigoare, în iulie 2006, a Tratatului
Comunit`]ii Energiei. În cuvântul de deschidere, comisarul
Andris Piebalgs a precizat c` „stabilitatea legal` [i investi]iile
în infrastructuri ale energiei sunt factori cheie de asigurare a
securit`]ii aliment`rii tuturor consumatorilor din Comunitatea
Energiei. Conferin]a de ast`zi este un eveniment deosebit de
important al procesului de atragere de noi investi]ii private”.
Comisia European` urmeaz` s` prezinte o list` de proiecte
prioritare, cu ocazia întâlnirii ministeriale a Comunit`]ii
Energiei din decembrie 2007. (071011)
Informa]ii de la EURELECTRIC
Forumul de la Amsterdam: Comisia propune comercia-
lizarea de energie regenerabil`. Comisia European` va
propune m`suri de facilitare a tranzac]ion`rii între statele
membre a energiei produse pe baz` de resurse regenerabi-
le. Propunerea face parte din noua Directiv` a energiei re-
generabile programat` pentru 5 decembrie 2007, a anun]at
Fabrizio Barbaso, director general al departamentului pentru
energie al Comisiei, la Forumul pentru energii regenerabile
organizat la Amsterdam, la 2 octombrie 2007. Un num`r de
state membre au avut rezerve fa]` de un eventual sistem de
tranzac]ionare a energiilor regenerabile [i au opinat c` se
impune continuarea analiz`rii unei astfel de propuneri.
Discu]iile s-au referit [i la sistemele de sprijinire a producerii
de energie pe baz` de resurse regenerabile. (071012)
Noi site-uri [i pagini speciale ale EURELECTRIC. La 15
octombrie 2007 EURELECTRIC a lansat a nou` versiune a
paginilor destinate subiectelor preferen]iale (Issue Tracker)
din cadrul Member Net, reproiectate pentru a oferi o imagine
mai clar` asupra legisla]iei specifice sectorului energiei
emise pe filiera Uniunii Europene sau pe cea a altor ini]iative
de politic` sau ca rezultat al activit`]ilor specifice desf`[urate
de grupurile de exper]i sau de personalul EURELECTRIC.
Ac]iunea urmeaz` lans`rii din vara anului 2007 a noilor
versiuni pentru site-ul oficial [i pentru Member Net. (071015)
Combustibilii fosili: Propunerile din anul 2007 ale
Comisiei nu impun în mod obligatoriu captarea [i
stocarea carbonului. Peste 120 de participan]i din partea
Comisiei Europene, a statelor membre ale UE [i ale
asocia]iilor din cadrul industriei s-au reunit la Forumul pentru
combustibili fosili de la Berlin, în perioada 8-9 octombrie
2007, la care - în contradic]ie cu estim`rile precedente -
propunerile legislative ale Comisiei Europene nu au declarat
obligatorii ac]iunile de captare [i de stocare a carbonului. A
rezultat c` o astfel de propunere va fi inclus` în „pachetul
ecologic” pe care Comisia îl va prezenta la 5 decembrie
2007. Între timp, problema finan]`rii proiectelor pilot r`mâne
neclarificat`. (071016)
Comitetul pentru mediu al Parlamentului European
este în favoarea unor prevederi severe referitoare la
protejarea solului. Contrar a[tept`rilor, la 9 octombrie
2007 Comitetul pentru mediu al Parlamentului European a
votat împotriva unei relax`ri majore a propunerii pentru o
Directiv` UE pentru protejarea solului. Comitetul a respins
mai multe amendamente ale raportorului spaniol de centru-
dreapta, doamna Cristina Gutierrez-Cortines, care ar fi diluat
semnificativ propunerile. Plenul Parlamentului European va
vota documentul la 13 noiembrie 2007. (071018)
Propunerea Comisiei Europene referitoare la ini]iativa
pentru pile de combustie [i hidrogen va acorda
tehnologiilor „o [ans` de afirmare”. La 10 octombrie
2007, Comisia European` a dat publicit`]ii un prim „Pachet
al hidrogenului”, propunând lansarea unei Ini]iative
tehnologice comune (JTI) pentru pile de combustie [i
hidrogen, ca un program integrat, condus de industrie,
pentru cercetare, dezvoltare tehnologic` [i activit`]i
demonstrative. S-a propus, de asemenea, simplificarea
procedurii de omologare a vehiculelor propulsate cu ajutorul
hidrogenului, pentru a se încuraja introducerea lor pe pia]`.
Pachetul va oferi „solu]ii pe termen lung pentru o energie [i
un transport sustenabile. Aceasta va fi în folosul societ`]ii
prin reducerea efectelor adverse ale modific`rilor climatice [i
ale poluan]ilor toxici, dar [i prin reducerea dependen]ei de
rezervele, în sc`dere, de petrol [i gaze naturale”, a ar`tat
Comisia. Ambele propuneri vor fi examinate acum de
Parlamentul European [i de c`tre Consiliu. (071019)
459
Energie nuclear`: Ini]ierea Grupului de înalt nivel
pentru securitate nuclear` [i gospod`rire a de[eurilor.
Prima întâlnire a Grupului de înalt nivel pentru securitate
nuclear` [i gospod`rire a de[eurilor a avut loc la 12
octombrie 2007. Grupului, compus din reprezentan]i de
rang înalt ai autorit`]ilor na]ionale de reglementare [i de
securitate nuclear` din toate cele 27 de state membre, i s-a
încredin]at evaluarea regimurilor na]ionale de securitate
nuclear` [i armonizarea lor la nivelul Europei. În acela[i timp,
grupul va consilia Comisia European` asupra zonelor în
care ar fi nevoie de m`suri legislative suplimentare.
(071022)
Industria energiei electrice face apel pentru o mai
mare consisten]` între obiectivele Directivelor pentru
energie [i Carta consumatorilor de energie.
EURELECTRIC a publicat un r`spuns c`tre Comisia
European` referitor la ini]iativa acesteia de promovare în
continuare a drepturilor consumatorilor cu am`nuntul de
energie electric` [i de gaze naturale, lansat` prin
propunerea de Cart` a consumatorilor de energie. Fiind de
acord cu principiul c` o astfel de Cart` ar putea oarecum s`
sporeasc` încrederea consumatorilor în pia]a cu am`nuntul
de energie electric`, EURELECTRIC este în acela[i timp
îngrijorat` de formularea actual` a Cartei [i de faptul c` pe
alocuri textul deviaz` de la obiectivele principale ale
Directivelor pentru Energie electric` [i Gaze naturale.
Speran]a este c` în final se va putea crea o pia]` intern`
care s` ofere [anse tuturor consumatorilor cu am`nuntul.
(071023)
Conferin]a anual` a EUROGAS: gazele naturale trebuie
tratate la fel ca energia electric` în ceea ce prive[te
separarea activit`]ilor? Organizat` la câteva zile de la
lansarea celui de al treilea pachet pentru energie, Conferin]a
anual` a EUROGAS a discutat pe larg dac` gazelor naturale
trebuie s` li se aplice un regim de reglementare diferit de cel
pentru energia electric`. În timp ce Comisia European` [i
grupul ERGEG al reglementatorilor au respins în mod clar
ideea unui tratament diferen]iat, parlamentarul european
Alejo Vidal-Quadras a pledat pentru condi]ii de separare a
activit`]ilor mai pu]in stringente în cazul gazelor naturale,
astfel încât s` nu se sl`beasc` excesiv industria gazelor
naturale a UE în compara]ie cu companiile gigantice
produc`toare din afara Uniunii Europene. (071024)
Politica concuren]ial` a UE: elemente recente din
sectorul energiei. Comisia European`, în calitate de
observator al UE pentru concuren]`, este preocupat` în
prezent de unele cazuri din sectorul energiei. În cadrul
legisla]iei antitrust, Comisia a decis la 11 octombrie 2007 s`
declare obligatorii din punct de vedere legal unele
angajamente oferite de Distrigaz de a deschide pia]a de
gaze naturale din Belgia. În cadrul legisla]iei referitoare la
ajutoarele de stat Comisia a decis c` o garan]ie din partea
guvernului francez de a sus]ine un împrumut garantat de
produc`torul finlandez de energie electric` TVO nu
constituie ajutor de stat [i a închis ancheta pe care o
declan[ase în acest caz. Comisia a mai examinat un plan de
restructurare pentru industria c`rbunelui din România pentru
perioada 2007-2010, care implic` un ajutor de stat în
valoare de 411 milioane €. Elaborat în conformitate cu
regulile UE corespunz`toare sectorului c`rbunelui, planul
este destinat men]inerii accesului la rezervele de c`rbune ale
]`rii, asigurând astfel securitatea aliment`rii cu energie.
Comisia a cerut autorit`]ilor poloneze s` înceteze acordurile
pe termen lung de achizi]ionare de energie (PPA) în vigoare
pentru energia electric`, întrucât ele „constituie ajutor de stat
nelegal [i incompatibil”. În cadrul reglement`rilor referitoare
 460
la fuzion`ri, Comisia a urmat o procedur` simplificat` prin
care a permis companiei franceze EdF Energie Nouvelles [i
companiei belgiene Alcofinance s` preia un control comun
asupra companiei belgiene Alcogroup. Prima companie este
activ` în producerea de energie din resurse regenerabile, iar
celelalte dou` produc, distribuie [i vând etanol. (071025)
Comisia European` decide în leg`tur` cu „pachetul”
ac]iunilor de urm`rire. Întrunit la 17 octombrie 2007,
colegiul Comisarilor europeni a decis continuarea ac]iunilor
în nu mai pu]in de 550 de cazuri împotriva acelor state
membre pe care Comisia le suspecteaz` c` nu [i-au
respectat obliga]iile impuse de legisla]ia comunitar`.
Ac]iunile de penalizare sunt îndreptate asupra Belgiei,
Estoniei, Fran]ei, Greciei, Letoniei, Luxemburgului, Maltei,
Portugaliei, Slovaciei, Sloveniei [i Suediei pentru e[ecul lor
de a furniza notific`ri referitoare la planul lor na]ional de
Ac]iuni pentru eficien]a energiei, pân` la data de 30 iunie
2007, cum impunea Directiva pentru eficien]a utiliz`rii finale
a energiei [i pentru serviciile de energie. Comisia a transmis
o „sesizare motivat`” - ultima faz` înainte de aducerea în fa]a
Cur]ii Europene de Justi]ie - Fran]ei [i Letoniei pentru
nereportarea modului în care au implementat m`surile
cerute de Directiva pentru performan]ele energetice ale
cl`dirilor [i care trebuiau transpuse în legi na]ionale pân` la
4 ianuarie 2006. Comisia a mai ac]ionat împotriva nivelurilor
periculoase ale polu`rii atmosferice în unele state. S-au
efectuat ac]iuni penalizatoare pentru Fran]a, Italia, Spania,
Slovenia [i Marea Britanie, pentru dep`[irea limitelor
maxime stabilite de UE pentru concentra]ia ambiental` a
SO2. Malta a fost amenin]at` cu aducerea în fa]a Cur]ii, dac`
în trei luni nu pune cap`t monopolului na]ional de importare,
depozitare [i distribuire angro a produselor petroliere.
(071026)
Comisia European` promoveaz` dimensiunea social`
a Comunit`]ii energiei. La 18 octombrie 2007, Uniunea
European` [i cei [apte parteneri din cadrul Tratatului
Comunit`]ii Energiei din Europa de Sud-Est au semnat un
Memorandum de În]elegere (MoU) în leg`tur` cu
problemele sociale ce pot ap`rea cu ocazia deschiderii
pie]elor de energie. Luând cuvântul la Conferin]a Comunit`]ii
Europene asupra aspectelor sociale, Fabrizio Barbaso,
directorul general al departamentului pentru energie al
Comisiei Europene, a salutat Memorandum-ul, afirmând c`
acesta marcheaz` „startul unui proces de dialog permanent
anul 55, nr. 11/2007
asupra problemelor sociale în cadrul Comunit`]ii Energiei,
care trebuie s` se desf`[oare în paralel cu schimb`rile
substan]iale c`rora trebuie s` le fac` fa]` sectorul energiei”.
(071029)
Intr` în vigoare conformarea deplin` cu Directiva IPPC;
EURELECTRIC se opune cu fermitate noului proiect al
Directivei. La 30 octombrie 2007, obliga]iile ce decurg din
Directiva IPPC (Integrated Pollution Prevention and Control)
intr` în vigoare. Conform acestora instala]iile existente (pre-
1999) trebuie s` de]in` o autoriza]ie bazat` pe conceptul
Celor mai bune practici. Directiva se aplic` [i noilor instala]ii
începând cu octombrie 1999. Între timp, o nou` propunere
de amendare a Directivei - care este în revizie începând din
2005 - se afl` acum în faza de document de discu]ie în
cadrul serviciilor Comisiei Europene. Prevederile acestei noi
propuneri vor avea un impact major asupra industriei
energiei electrice, putând conduce la o puternic` diminuare
a puterii disponibile la vârful de sarcin`. EURELECTRIC a
transmis o scrisoare c`tre reprezentan]i oficiali ai Comisiei
Europene solicitându-le reconsiderarea serioas` a
propunerii aflat` în faza de document de discu]ie. Exper]ii
EURELECTRIC contacteaz`, de asemenea, responsabili din
diverse direc]ii generale pentru a face cunoscute re]inerile
EURELECTRIC fa]` de documentul în cauz`. Documentul
urmeaz` a fi analizat [i eventual aprobat în [edin]a
Colegiului comisarilor din 19 decembrie 2007. (071030)
Politica energiei: raportul Parlamentului European
sprijin` combustibilii fosili [i energia nuclear`,
solicitând multiplicarea eforturilor în domeniul
cercet`rii-dezvolt`rii. Pentru prima oar` în istoria sa,
Parlamentul European, cu o covâr[itoare majoritate, a
declarat c` pe termen mediu energia nuclear` este
indispensabil` Europei. În rezolu]ia lor privind Sursele de
energie clasice [i tehnologii aferente, adoptat` la 24
octombrie 2007, parlamentarii europeni au subliniat în
acela[i timp importan]a combustibililor fosili, [i au f`cut un
insistent apel la intensificarea eforturilor de cercetare, atât la
nivel european, cât ]i la nivel na]ional, în direc]ia eficien]ei
energiei [i a tehnologiilor cu un con]inut de carbon redus.
Rezolu]ia Parlamentului European urmeaz` unei serii de
rapoarte din proprie ini]iativ` ca r`spuns la Pachetul
European pentru Energie din 10 ianuarie 2007. (071031)
Rubric` realizat` de
Prof. dr. ing. Sorin HURDUBE}IU
Legisla]ie - Reglement`ri \n sectorul energiei
Legisla]ie Reglement`ri în sectorul energiei
I. Evolu]ii legislative interna]ionale
Lansarea negocierilor Elve]ia — UE pentru realizarea
unui acord în domeniul energiei electrice
|n data de 8 noiembrie 2007 a avut loc, la Bruxelles,
prima reuniune în cadrul negocierilor Elve]ia — UE în
domeniul energiei electrice. Elve]ia, prin a[ezarea sa
geografic`, în centrul re]elelor de transport europene,
constituie un partener esen]ial al UE în demersul acesteia
de a dezvolta o pia]` intern` de energie electric`. Acordul
va urm`ri promovarea principiilor comunitare în domeniu,
asigurarea securit`]ii aliment`rii cu energie [i protec]ia
mediului.
Comisia European` propune un plan în favoarea
tehnologiilor energetice pentru un viitor cu emisii de
carbon sc`zute
Tehnologiile pentru domeniul energiei vor avea un rol
esen]ial în lupta împotriva schimb`rilor climatice [i în
asigurarea aprovizion`rii cu energie la nivel european [i
mondial. Pentru realizarea obiectivelor europene pentru
2020 [i 2050 privind emisiile de gaze cu efect de ser`,
energia regenerabil` [i eficien]a energiei, vor fi necesare
m`suri în domeniul eficien]ei energiei, norme, mecanisme
de sprijin [i tarifarea emisiilor de carbon. Realizarea
acestor obiective presupune, de asemenea, dezvoltarea
unor tehnologii noi mai eficiente. Prin urmare, se impune
un important efort de cercetare. Europa dispune de un
poten]ial enorm pentru dezvoltarea unei noi genera]ii de
tehnologii energetice f`r` emisii de carbon, precum
energia eolian`, energia solar` sau tehnologiile din a
doua genera]ie pentru exploatarea biomasei. Cu toate
acestea, cercet`rile privind energia în UE sunt de obicei
insuficient finan]ate, sunt dispersate [i coordonate în mod
defectuos. Pentru a profita de ocaziile care i se ofer`
ast`zi, UE trebuie s` se organizeze mai bine [i s`
întreprind` mai eficient ac]iuni pentru dezvoltarea de noi
tehnologii energetice, pentru reducerea costurilor
acestora [i pentru favorizarea introducerii lor pe pia]`.
Acesta este motivul pentru care Comisia European` a
propus în data de 22 noiembrie 2007, planul strategic
privind tehnologiile pentru energie (SET), un plan vast
vizând stabilirea pentru Europa a unei noi agende pentru
cercetare în domeniul energiei. Comisia estimeaz` c`
Europa trebuie s` reduc` costurile energiei nepoluante [i
s` plaseze industria UE pe primul loc în sectorul
tehnologiilor energetice cu emisii de carbon sc`zute, aflat
în plin` dezvoltare. Planul este înso]it de o mai bun`
utilizare [i de sporirea resurselor, atât financiare cât [i
umane, pentru accelerarea dezvolt`rii [i a exploat`rii
viitoarelor tehnologii cu emisii de carbon sc`zute.
II. Evolu]ii legislative interne
 În Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.
747/05.11.2007 a fost publicat` Ordonan]a de
Urgen]` a Guvernului nr. 121/2007 pentru
modificarea [i completarea Ordonan]ei de Urgen]` a
Guvernului nr. 5/2003 privind acordarea de ajutoare
pentru înc`lzirea locuin]elor, precum [i a unor
461
Noiembrie 2007
facilit`]i popula]iei pentru plata energiei termice;
 În Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.
753/06.11.2007 a fost publicat Ordinul Ministrului
Economiei [i Finan]elor nr. 1652/2007 pentru
aprobarea Normelor de aplicare a prevederilor
referitoare la atribuirea contractelor de concesiune a
serviciului public de distribu]ie a gazelor naturale;
 În Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.
756/07.11.2007 a fost publicat` Ordonan]a de
Urgen]` a Guvernului nr. 122/2007 pentru
modificarea [i completarea Legii gazelor naturale nr.
351/2004;
 În Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.
775/15.11.2007 a fost publicat` Hot`rârea de
Guvern nr. 1356/2007 privind repartizarea pe
unit`]i administrativ-teritoriale a sumelor defalcate din
TVA pentru retehnologizarea, modernizarea [i
dezvoltarea sistemelor centralizate de producere [i
distribu]ie a energiei termice;
 În Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.
781/19.11.2007 a fost publicat` Hot`rârea de
Guvern nr. 1069/2007 privind aprobarea Strategiei
energetice a României în perioada 2007-2020;
 În Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.
794/22.11.2007 a fost publicat Ordinul Ministrului
Economiei [i Finan]elor nr. 1310/2007 pentru
înlocuirea anexei la Ordinul Ministrului Economiei [i
Finan]elor nr. 384/2004 privind aprobarea Listei
cuprinzând standardele române pentru asigurarea
securit`]ii utilizatorilor de echipamente electrice de
joas` tensiune care adopt` standarde europene
armonizate.
III. Reglement`ri în sectorul energiei electrice
[i al gazelor naturale
Ordinul ANRE nr. 38/12.10.2007 pentru aprobarea
Procedurii de solu]ionare a neîn]elegerilor legate de
încheierea contractelor dintre operatorii economici
din sectorul energiei electrice, a contractelor de
furnizare a energiei electrice [i a contractelor de
racordare la re]ea, publicat în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 751/06.11.2007
Ordinul ANRE nr. 41/16.10.2007 pentru aprobarea
Contractului-cadru pentru prestarea serviciului de
tranzit al energiei electrice din/spre ]`rile
perimetrice prin SEN între [Operatorul de transport
[i de sistem] [i [Client], publicat în Monitorul Oficial
al României, Partea I, nr. 754/06.11.2007
Ordinul ANRE nr. 42/12.10.2007 privind aprobarea
Procedurii Opera]ionale „Mecanismul de
compensare a efectelor utiliz`rii re]elelor electrice
de transport pentru tranzite de energie electric`
între Operatorii de Transport [i de Sistem”, publicat
în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.
754/06.11.2007
Ordinul ANRE nr. 44/01.11.2007 privind stabilirea
modului de comercializare a energie electrice
produse din surse regenerabile de energie în unit`]i
 462
de produc]ie calificate pentru produc]ii prioritare,
publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.
760/09.11.2007
Ordinul ANRE nr. 46/08.11.2007 pentru aprobarea
Regulamentului pentru atestarea operatorilor de
m`surare a energiei electrice în sistemul energetic
na]ional, publicat în Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr. 886/27.12.2007
Ordinul ANRE nr. 47/08.11.2007 pentru aprobarea
Metodologiei privind schimbarea furnizorului de
c`tre consumatorii casnici de gaze naturale, publicat
în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.
796/22.11.2007
anul 55, nr. 11/2007
Ordinul ANRE nr. 48/20.11.2007 pentru modificarea
[i completarea Ordinului ANRE nr. 10/2006 de apro-
bare a Procedurii pentru stabilirea diferen]ei de
venituri reglementate, în condi]iile limit`rii regle-
mentate a tarifelor pentru serviciul de distribu]ie a
energiei electrice, publicat în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 870/19.12.2007
Ordinul ANRE nr. 49/29.11.2007 pentru aprobarea
Normei tehnice privind delimitarea zonelor de
protec]ie [i siguran]` aferente capacit`]ilor
energetice, publicat în Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr. 865/06.11.2007
Rubric` realizat` de:
Dr. ing. Lusine CARACA{IAN
ANRE
Apari]ii - Perspective mondiale ale energiei - 2007. China [i India 463

Apari]ii Perspective mondiale ale energiei -

2007. China [i India
Fatih BIROL, OECD / IEA / Economic Analysis Division

1. Sursa China [i India au nevoie de un astfel de ritm de cre[tere,

cu totul neobi[nuit. În India sunt înc` peste 400 milioane
Agen]ia Interna]ional` pentru Energie (IEA, International de locuitori f`r` acces la energie electric`. Iar accesul la
Energy Agency) este un organism autonom înfiin]at în no- combustibili „cura]i” necesari pentru preg`tirea hranei [i
iembrie 1974 în cadrul Organiza]iei pentru Cooperare înc`lzirea spa]iilor de locuit în spa]iul rural al Chinei este
Economic` [i Dezvoltare (OECD, Organisation for Econo- înc` foarte limitat, în pofida succesului aproape total al
mic Co-operation and Development), cu scopul implemen- programului de electrificare rural`. Ambele ]`ri sunt
t`rii unui program interna]ional pentru energie. Agen]ia confruntate [i cu apari]ia unei p`turi de mijloc, prospere,
dezvolt` un program coerent de cooperare în domeniul ceea ce creeaz` noi probleme economice [i sociale.
energiei pentru 26 dintre cele 30 de ]`ri membre ale
OECD. Preocup`rile majore ale IEA includ: (i) Men]inerea 3. Cadrul mondial [i recenta edi]ie
[i îmbun`t`]irea sistemelor de tratare a sincopelor în
alimentarea cu petrol; (ii) Promovarea politicilor ra]ionale La întrebarea cum poate ar`ta, în aceste condi]ii, tranzi]ia
pentru energie în contextul global prin rela]ii de cooperare spre un sistem al energiei mai sigur [i cu un con]inut de
cu ]`ri nemembre, cu sectorul industrial [i cu organiza]ii carbon mai redus, încearc` s` r`spund` recenta edi]ie:
interna]ionale; (iii) Operarea unui sistem informa]ional World Energy Outlook 2007. China and India.
permanent în cadrul pie]ei de petrol interna]ionale; (iv)
Îmbun`t`]irea atât a aliment`rii cu petrol a întregii lumi, cât
[i a structurii consumului, prin dezvoltarea surselor de
energie alternative [i cre[terea eficien]ei utiliz`rii energiei;
(v) Promovarea colabor`rii interna]ionale în domeniul
tehnologiilor pentru energie [i (vi) Asistarea integr`rii
politicilor energiei cu cele de mediu.

OECD este un for cu caracter unic, în care guvernele a 30

de ]`ri democratice ac]ioneaz` împreun` în confruntarea
cu provoc`rile de ordin economic, social [i de mediu pe
care le ridic` globalizarea. OECD se afl`, de asemenea,
în avangarda eforturilor de în]elegere [i de sprijinire a
guvernelor pentru a putea r`spunde noilor evolu]ii [i te-
meri, cum ar fi domina]ia corpora]iilor, economia informa-
]ional` [i problemele popula]iei îmb`trânite. Organiza]ia
constituie cadrul în care guvernele pot s` î[i analizeze
comparativ experien]ele din domeniul politicilor, s` caute
r`spunsuri problemelor comune, s` identifice bune
practici [i s` ac]ioneze în direc]ia coordon`rii politicilor
na]ionale [i interna]ionale.

2. Colec]ia

Sub egida IEA apare anual câte o lucrare dedicat`

Perspectivelor mondiale ale energiei (WEO, World Energy
Outlook). Edi]ia anului 2007 este dedicat` celor doi mari
gigan]i ai economiei mondiale, care se nasc în sud-estul
Asiei: China [i India. Liderii mondiali pledeaz` pentru
ac]iuni menite s` reconfigureze viitorul energiei [i în acest
sens unele noi politici sunt deja implementate. Dar
tendin]ele, extrapolate pân` la orizontul anului 2030,
pentru consum, pentru importuri, pentru utilizarea
c`rbunelui [i pentru nivelul emisiilor de gaze cu efect de Cuvântul de deschidere al lucr`rii apar]ine domnului
ser` apar mult mai sumbre în recenta edi]ie a WEO, fa]` Nobuo Tanaka, directorul executiv al IEA începând cu 1
de cele din edi]ia anului 2006. Cele dou` mari ]`ri î[i septembrie 2007, dup` ce a de]inut mul]i ani func]ia de
propun, [i deja practic`, un ritm de dezvoltare economic` Director al Departamentului pentru [tiin]`, tehnologie [i
f`r` precedent, pentru care necesarul de energie va fi pe industrie din cadrul OECD. În mai pu]in de dou` pagini
m`sur` [i care va schimba radical via]a a miliarde de dânsul contureaz` rapid, dar limpede, dimensiunea
oameni, [i nu se poate pune problema de a li se cere, în problemelor din aceast` zon` a lumii. Reproducem numai
mod discriminatoriu, s` î[i limiteze cre[terea astfel încât câteva dintre argumentele sale: „Chinei [i Indiei,
s` se rezolve probleme care au un caracter global, pentru împreun`, le va reveni aproape jum`tate din cre[terea
care — în mod firesc — solu]ia trebuie s` fie, la rândul ei, total` a consumului mondial de energie din perioada
global`. 2005-2030. China se pare c` a dep`[it SUA [i a devenit
 464
cel mai activ emi]`tor mondial de CO2 provenit din secto-
rul energiei, iar în anul 2015 locul al treilea va fi de]inut de
India. |n jurul anului 2010, China va dep`[i SUA devenind
cel mai mare consumator mondial de energie. În anul
2030, India va fi cel de al treilea mare importator mondial
de petrol. Pân` în anul 2030, China va pune în func]iune
noi capacit`]i de producere de energie electric` al c`ror
total este superior celui actual al SUA.”
Lucrarea la care ne referim, recent achizi]ionat` [i de Aso-
cia]ia IRE, arat` cum se poate ac]iona într-un astfel de me-
diu economic [i social [i face aceasta în cadrul celor 664
de pagini, organizate în trei mari p`r]i [i 20 de capitole.
Dup` ce în prima parte se trateaz` perspectivele globale
ale sectorului energiei [i modul în care acestea sunt
influen]ate de evolu]iile economice ale Chinei [i ale Indiei,
anul 55, nr. 11/2007
celelalte dou` p`r]i sunt dedicate elementelor specifice
fiec`reia dintre ]`ri.
Con]inutul informa]ional al lucr`rii - asigurat, sintetic, [i de
cele 209 figuri [i 113 tabele - se datoreaz` bunei colabo-
r`ri a IEA cu forurile de specialitate din cele dou` ]`ri: In-
stitutul de Cercet`ri pentru Energie al Comisiei Na]ionale
pentru Reform` [i Dezvoltare, din China [i Institutul pentru
Energie [i Resurse, din India, care au contribuit cu date,
metode de modelare, analize de politici [i prognoze. La
aceste eforturi s-a ad`ugat cooperarea mondial` cu multe
organisme guvernamentale, organiza]ii interna]ionale,
companii de energie, institute de cercetare [i exper]i
interna]ionali.
Prof. dr. ing. Sorin HURDUBE}IU
,
 INSTITUTUL NA}IONAL ROMÂN PENTRU STUDIUL AMENAJ~RII {I FOLOSIRII SURSELOR DE ENERGIE - IRE
Revista E nergetica a fost înfiin]at` în anul 1953 [i este editat` de Asocia]ia Institutul Na]ional Român pentru Studiul Amenaj`rii [i
F olosirii Surselor de E nergie - IRE . Revista E nergetica este acreditat` CNCSIS.
Asocia]ia IRE a fost înfiin]at` la 26 iunie 1926 [i are ca scop promovarea intereselor membrilor s`i în rela]iile cu societatea civil`,
cu asocia]ii similare din ]ar` [i din str`in`tate, cu diferite institu]ii având preocup`ri în domeniul energiei.
Asocia]ia IRE este reprezentantul României la EURELECT RIC.
În cadrul asocia]iei IRE func]ioneaz` Colegiul, împuternicit de Consiliul Director s` coordoneze atât activitatea [tiin]ific`, tehnic` [i
de editare a publica]iilor IRE, cât [i rela]iile cu comitetele de specialitate similare din cadrul EURELECT RIC.

STRUCTURA COLEGIULUI
Jean CONSTANT INESCU - pre[edintele IRE
Teodor Ovidiu POP - vicepre[edinte IRE
Vasile RUGIN~ - vicepre[edinte IRE
Nicolae P~UNESCU - vicepre[edinte IRE
Sorin HURDUBE}IU — redactor- [ef al revistei E nergetica

COMITETE
[i Grupe de lucru

I.1. POLITICI ALE ENERGIEI

Octavian LOHAN / Constantin IOANI}ESCU (responsabil / loc]iitor)
Strategii [i politici na]ionale
Politici locale
Politici rurale
Producere distribuit`
Securitatea aliment`rii cu energie

I.2. PRODUCEREA DE ENERGIE

Constantin B~L~{OIU / Ion MARCU (responsabil / loc]iitor)
Cogenerare
Utilizarea resurselor de energie regenerabile
Centrale electrice nucleare
Centrale termoelectrice
Solu]ii noi de producere a energiei electrice

II. PIE}E
Victor IONESCU / Adrian BOROT EA (responsabil / loc]iitor)
Pie]e de energie electric` angro
Pie]e de energie electric` cu am`nuntul

III. RE}ELE
C`t`lin DR~GOI / Vladimir BARBU (responsabil / loc]iitor)
Conducerea tehnic` a sistemului energiei electrice
Solu]ii noi în transportul [i distribu]ia energiei electrice

IV. MEDIU {I DEZVOLTARE DURABIL~

Matteo CODAZZI / Marian MOTOCU (responsabil / loc]iitor)
Managementul mediului
Utilizarea eficient` a energiei

V. MANAGEMENT
Simona Louise VORONCA / Mihail GEORGESCU (responsabil / loc]iitor)
Terminologie
Istoriografie
Probleme juridice
Probleme sociale
Standardizare
Comunicare
Sus]inerea Muzeului tehnic „Ion Leonida“ din Bucure[ti

Secretar al Colegiului
Sorin HURDUBE} IU

GRUPUL EXECUTIV AL IRE

Director executiv — Sorin HURDUBE} IU

Compartiment marketing — M`d`lina MAT EI
Asistent executiv — Tamina MANEA
Bdul Carol I, nr. 29, 020912 Bucure[ti, Tel/Fax: +4021 315 54 69; e-mail: secretariat@ire.ro; www.ire.ro

© Toate drepturile asupra acestei publica]ii sunt rezervate asocia]iei Institutul Na] ional Român pentru Studiul Amenaj`rii [i
F o losirii Surselor de E nergie - IRE . Orice reproducere, integral` sau par]ial`, prin indiferent ce mijloace, a materialelor ap`rute
în paginile publica]iei se poate face numai cu aprobarea Asocia]iei.
Opiniile exprimate în articolele publicate în revist` apar]in autorilor.

Procesare: S.C. FAIT H GRUP; Layout: Cecilia PAGU