PROIECT

TITLUL :PROGRAME DE COMBATERE A POLUĂRII

DISCIPLINA : ECOLOGIA ȘI PROTECȚIA MEDIULUI
SPECIALIZAREA : ECONOMIA COMERȚULUI,
TURISMULUI ȘI SERVICIILOR
NUMELE CURSANTULUI : LUNGU LIDIA
 Combaterea poluarii
Schimbările climatice și degradarea planetei sunt o preocupare majoră pentru mediu și
societate, solicitând măsuri urgente pentru combaterea poluarii. Din acest motiv, Uniunea
Europeană a creat Pactul Verde European menit să modernizeze economia actuală, asigurând
totodată: eficientizarea utilizării resurselor, competitivitatea și, cel mai important,
minimizarea emisiilor GES până în 2050.
Prin urmare, în demersul de asigurare a neutralității climatice până în 2050 ca
inițiativă pentru combaterea poluarii, Pactul Verde European intenționează tranziția la o
economie și o societate echitabilă, echilibrată și eficientă din punct de vedere financiar.
Abordat la nivelul mai multor domenii (climă, energie, agricultură, industrie, etc),
Pactul Verde European este o strategie care facilitează combaterea poluarii prin
implementarea unor reguli legislative și non-legislative de redresare pe termen scurt și lung.
Iată, așadar, ce trebuie să știi despre Pactul Verde European
Ce este Pactul Verde European?
Pactul Verde European este un set de măsuri, care direcționează Uniunea Europeană
spre tranziție verde, având ca obiectiv final atingerea neutralității climatice până în 2050.
Acest document a fost lansat de Comisia Europeană, în decembrie 2019.
Planul de neutralitate climatică este unul deosebit de ambițios mai ales că nu mai
există o altă strategie asemănătoare care a mai fost încercată până acum. Modelul progresului
uman de la revoluția industrială până în prezent a implicat exploatarea și distrugerea
accelerată a mediului înconjurător, poluând atmosfera cu carbon și mările cu plastic.
Care sunt beneficiile Pactului Verde European?
Pactul Verde European va conduce la obținerea bunăstării și sănătății cetățenilor și a
generațiilor viitoare, oferind:
 aer curat, apă curată, sol sănătos și biodiversitate;
 clădiri renovate, eficiente energetic;
 hrană sănătoasă și accesibilă;
 mai mult transport public;
 energie mai curată și inovație tehnologică curată de ultimă oră;
 produse de durată mai lungă care pot fi reparate, reciclate și reutilizate;
 locuri de muncă sustenabile și formare de competențe pentru tranziție;
 industrie competitivă și rezistentă la nivel global.
 Cum va funcționa Pactul Verde European?
Această strategie va funcționa datorită unui cadru de reglementare care:
 stabilește obiective generale clare – 0 emisii nete de carbon până în 2050. Se
presupune că nivelul de GES se va reduce cu 50%-55% până în 2030 (comparativ cu
nivelurile din 1990);
 Oferă stimulente pentru a încuraja investițiile din sectorul privat;
 Furnizează planuri de acțiune pentru sectoare cheie, cum ar fi stoparea pierderii
speciilor, reducerea volumului de deșeuri și o mai bună utilizare a resurselor naturale.
Ce industrii vor fi afectate cel mai mult Pactul Verde European în demersul realizat
pentru combaterea poluarii?
Cu siguranță toate domeniile vor fi influențate într-un fel sau altul de prevederile
regăsite în Pactul Verde European, însă câteva vor fi mai afectate. Analiștii susțin că pactul va
viza 2 laturi:
 Serviciile financiare – se vor depune eforturi semnificative privind investițiile
sustenabile și subvențiile;
 Producția și fluxul de produse și servicii – cele mai afectate vor fi
companiile din sectoarele energie, transport, construcții și alimentație. În timp ce industria
energetică se va concentra pe tranziția către energia curată, transportul și construcțiile se
vor focusa pe mijloace de transport electrice, identificarea combustibililor alternativi,
infrastructură suport și creșterea durabilității și eficienței energetice.
Ce impact are Pactul Verde European asupra companiilor?
Conform unui studiu realizat de PwC pentru aproximativ 300 de companii din 13 țări
europene, despre modul în care Pactul Verde European ar putea influența investițiile,
strategiile și raportarea, s-a constatat că:
 60% nu sunt la curent cu prevederile Pactului Verde European;
 49% s-au pregătit pentru Pactul Verde European;
 66% au alocat deja capital pentru implementarea sustenabilității în procesele
desfășurate;
 51% intenționează să-și schimbe modul de funcționare al proceselor
(aprovizionare, producție, etc).
Pactul Verde European ar trebui privit nu doar ca pe o strategie pentru combaterea
poluarii, ci și ca o strategie de creștere pentru companii. Prin urmare, acest document are rolul
de a ghida companiile către o transformare economică și ecologică.
 Totuși, în lipsa unei strategii exhaustive, care să răspundă tuturor dimensiunilor
Pactului Verde, cele mai multe business-uri întâmpină dificultăți în îndeplinirea obiectivelor
privind combaterea poluarii. De aceea, se recomandă colaborarea cu firme specializate
în servicii de protecție a mediului, cum este Indeco Grup. Echipa Indeco este alcătuită din
specialiști pregătiți să creeze un program optim, care să răspundă obiectivelor care vizează
combaterea poluarii.
Ce măsuri pot adopta firmele pentru combaterea poluarii?
Printre aspectele la care companiile ar putea să implementeze măsurile prevăzute de
Pactul Verde European în demersul de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră și
combaterea poluarii în general, enumerăm:
1. Ambalarea – Comisia Europeană a propus măsuri care să adreseze problema
ambalajelor inutile și pentru a îmbunătăți designul produselor astfel încât să faciliteze
inițiativele de reutilizare și reciclare. În plus, Comisia a publicat o revizuire a Directivei
privind proiectarea ecologică care privește asigurarea unei performanțe ridicate de mediu
pentru o gamă variată de produse introduse pe piața UE.
2. Baterii – Pactul vizează norme de proiectare durabilă a produselor și de
reciclare a elementelor componente, de îndrumare a consumatorilor, precum și de
adoptare a unor măsuri de îmbunătățire a colectării selective în vederea recuperării
materialelor valoroase;
3. Energie regenerabilă sau combustibili alternativi – se intenționează
accelerarea adoptării surselor regenerabile de energie sau a combustibililor alternativi,
diminuând totodată dependența energetică. În cadrul acestei dimensiuni, se vor
implementa măsuri de creștere durabilă și neutralitate climatică, Pactul Verde European
facilitând identificarea cu ușurință a oportunităților. Spre exemplu, companiile pot opta
pentru adoptarea unui sistem de gestionare a deșeurilor, menit să colecteze separat
deșeurile și să le proceseze într-o instalație de co-incinerare. Astfel, resursele și energia
extrasă din acest proces pot fi reutilizate în alte industrii, diminuând emisiile de gaze cu
efect de seră și costurile de producție.
4. Produse chimice – prin Strategia pentru Sustenabilitate pentru Produse
chimice, UE își propune să creeze un mediu lipsit de substanțe toxice, reglementând
expunerea la substanțe chimice, sursele de poluare (instalațiile industriale și deșeurile
periculoase). Prin urmare, companiile ar trebui să fie la curent constant cu toate
modificările care vizează gestionarea deșeurilor periculoase și combaterea poluarii. De
 aceea, indicat ar fi să apeleze la serviciile integrate de protecție a mediului furnizate de
operatorii autorizați în acest sens.â

Programul Național de Control al Poluării Atmosferice

Guvernul a aprobat proiectul de hotărâre privind Programul Național de Control al
Poluării Atmosferice
Executivul a aprobat în ședință de Guvern, la propunerea Ministerului Mediului,
Apelor și Pădurilor, proiectul de HG pentru aprobarea Programului Național de Control al
Poluării Atmosferice (PNCPA). Prin aprobarea acestrui act normativ, se creează condițiile
pentru clasarea procedurii de infringement declanșată de Comisia Europeană pe această speță
și aflată în prezent pe rolul Curții de Justiție a Uniunii Europene.
Totodată, se îndeplinește o condiționalitate din Planul Național de Redresare și
Reziliență (PNRR) pentru proiectele din sectoarele transporturi, energie, agricultură și pentru
alte proiecte incluse în componenta Valul Renovării din PNRR.
Directiva (UE) 2016/2284 privind reducerea emisiilor naționale de anumiți poluanți
atmosferici (Directiva NEC) stabilește pentru România și pentru fiecare Stat Membru,
angajamentele de reducere a emisiilor de anumiți poluanți atmosferici (dioxid de sulf –SO2,
oxizi de azot- NOx, amoniac- NH3, compuși organici volatili nemetanici – COVnm și
particule fine în suspensie- PM2,5), care afectează sănatatea umană și mediul, având ca ani
țintă anul 2020 și respectiv anul 2030.
„Acest Program Național de Control al Poluării Atmosferice este un pas extrem de
important către soluționarea problemelor de mediu cu care se confruntă țara noastră și un
demers susținut pentru clasarea procedurii de infringement din domeniul calității aerului. Ii
felicit pe toți colegii care au lucrat și au contribuit la atingerea acestui obiectiv. Respectarea
de către România a angajamentelor de reducere a emisiilor constituie un obiectiv ambițios, în
special în ceea ce privește reducerea emisiilor de PM 2,5, NOx și COVnm care au ca sursă
principală încălzirea în sectorul rezidențial și traficul din marile aglomerări urbane. Prin
aprobarea acestui plan ne îndeplinim obligațiile asumate la nivel european și putem acționa
mult mai eficient pentru îmbunătățirea calității aerului”, a declarat ministrul mediului, apelor
și pădurilor, Barna Tánczos.
Totodată, în scopul îndeplinirii cerințelor de reducere a emisiilor și de a contribui în
mod eficient la realizarea obiectivelor Uniunii Europene privind calitatea aerului, Directiva
NEC a instituit obligația ca Statele Membre să elaboreze, să adopte, și să pună în aplicare un
Program Național de Control al Poluării Atmosferice (PNCPA), având ca termen de raportare
la Comisia Europeană, data de 1 aprilie 2019.
Conform cerințelor minime prevăzute în Directiva NEC, PNCPA trebuie să
stabilească prioritățile de politică privind calitatea aerului, în corelare cu prioritățile de
politică, planurile și programele stabilite în alte domenii de politică relevante, prin
identificarea/adoptarea și implementarea măsurilor de reducere a emisiilor de poluanți
atmosferici aplicabile tuturor sectoarelor de activitate relevante care constituie surse de emisii
de poluanți atmosferici cum ar fi: agricultura, energia, industria, transportul rutier, încălzirea
rezidențială, utilizarea motoarelor cu ardere internă pentru echipamentele mobile fără
destinație rutieră și utilizarea solvenților, etc.
În cadrul acestui proiect de act normativ privind aprobarea PNCPA, sunt prezentate
detaliile privind politicile și măsurile individuale sau pachetele de politici și măsuri selectate
pentru adoptare, autoritățile competente responsabile și indicatorii pentru monitorizarea
progreselor și de asemenea estimări de costuri și beneficii aferente fiecărei politici și măsuri
în parte sau a pachetelor de politici și măsuri avute în vedere pentru îndeplinirea
angajamentelor de reducere.
În elaboarea PNCPA s-a ținut cont de impactul planurilor și programelor adoptate sau
planificate a fi puse în aplicare în temeiul obligațiilor privind clima și energia sau a altor
politici conexe (de ex. dezvoltarea infrastructurii de transport, procese industriale și
agricultură) care ar putea avea impact pozitiv sau negativ asupra respectării angajamentelor
naționale de reducere a emisiilor de poluanți atmosferici.
Conform Legii nr. 293/2018 privind reducerea emisiilor naționale de anumiți poluanți
atmosferici care transpune Directiva NEC, autoritățile responsabile desemnate cu îndeplinirea
obligației de elaborare, adoptare și punere în aplicare a PNCPA, sunt autoritatea publică
centrală pentru protecția mediului, respectiv Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, în
colaborare cu autoritățile publice centrale cu responsabilități în domeniile: economie, energie,
sănătate, transport, agricultură şi dezvoltare rurală, dezvoltare regională și administrație
publică, iar potrivit art. 11 alin. (2) din Legea nr. 293/2018, PNCPA se adoptă prin hotărâre a
Guvernului, la propunerea autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului.
Petlican, un proiect pentru combaterea poluării deltei Dunării, lansat de
societatea ornitologică română
Societatea Ornitologică Română (SOR) dă startul proiectului „PETlican”,
prin care îşi propune reducerea cantităţii de plastic din Delta Dunării prin
promovarea unui comportament responsabil faţă de colectarea deşeurilor și
cunoaşterea biodiversităţii din zonă.
Campania se va derula în perioada 16 – 27 august 2021 în Delta Dunării.
Proiectul „PETlican” este implementat cu sprijinul Lidl România.
„Ambasadorul proiectului este o pasăre emblematică pentru Delta Dunării,
dar şi uşor de recunoscut pentru publicul larg: pelicanul comun (Pelecanus
onocrotalus). Este una dintre puţinele specii de la noi care cuibăreşte într-un
singur loc, în Delta Dunării, fapt care îl face vulnerabil. Pentru ca în viitor
pelicanul să nu devină PETlican, proiectul îşi doreşte să tragă acum un semnal de
alarmă privind pericolele la care sunt expuse multe dintre specii din cauza
neglijenţei şi nepăsării oamenilor”, menţionează SOR într-un comunicat.
Astfel, prin interacţiunea voluntarilor SOR cu turiştii şi localnicii, campania
urmăreşte educarea unui public iubitor de natură, care să aprecieze şi să protejeze
speciile din Delta Dunării şi, pornind de aici, să fie atent şi la problema deşeurilor.
În acelaşi timp, dată fiind creşterea interesului pentru acest loc, „PETlican” va
promova un turism responsabil în Delta Dunării.
Proiectul va presupune şi prezenţa unor grupuri de voluntari SOR, pentru o
perioadă de 10 zile, care vor explica turiştilor şi locuitorilor din Sulina şi Sfântu
Gheorghe importanţa colectării selective a deşeurilor şi îi vor implica în activităţi
de cunoaştere a biodiversităţii sub îndrumarea specialiştilor organizaţiei.
Totodată, proiectul va instrui grupuri ţintă de localnici în protejarea
biodiversităţii din Deltă.
„Poluarea cu plastic a apelor Dunării este în principal consecinţa unui
comportament puţin responsabil al locuitorilor din întreaga ţară în ceea ce priveşte
deşeurile nebiodegradabile. În ultimii ani, Delta Dunării a devenit o destinaţie
turistică din ce în ce mai atractivă pentru pentru români, vizitatorii provenind din
toate părţile ţării. Vrem să le arătăm turiştilor şi localnicilor cum modul nostru de
viaţă afectează natura şi alte vieţuitoare. Cum un PET aruncat în apă sau râu
poate ajunge, adus de ape, în Delta Dunării şi cum va influenţa negativ viaţa
locuitorilor, fie ei oameni, fie specii de păsări sau alte animale”, a declarat
coordonatoarea proiectului, Dora Domşa.
Potrivit oamenilor de ştiinţă, producţia în masă a materialelor plastice, care a
început cu doar şase decenii în urmă, a crescut atât de rapid încât omenirea a produs
până acum peste 8 miliarde de tone de deşeuri de plastic. În plus, plasticului îi
trebuie peste 400 de ani pentru a se degrada, iar o anumită parte a acestuia rămâne
în natură în diferite forme.
Aceste materiale plutesc şi se transformă într-un conglomerat toxic pe care
vieţuitoarele acvatice îl pot înghiţi sau folosi ca material de construcţie pentru
cuiburi, culcuşuri sau ascunzători ce devin uneori capcane mortale. Păsările pot
confunda uşor plasticul care pluteşte pe apă cu hrană, iar ingerarea acestuia le poate
provoca răni sau chiar moartea.
Un studiu recent arată că păsările care trăiesc pe malurile râului înghit sute
de fragmente mici de plastic pe zi. Conform cercetătorilor, aceasta este prima
dovadă clară că micile particule poluante din plastic ajung în râuri, de aici în
stomacul animalelor sălbatice, iar mai departe ajung să afecteze inclusiv omul.
Rezultatele utilizării plasticului de unică folosinţă pot fi observate cu ochiul
liber pe malurile râurilor, lacurilor, dar şi ale mărilor şi oceanelor. Având în vedere
consumul ridicat de plastic, cercetătorii estimează că 99% dintre păsările marine
vor înghiţi deşeuri de plastic până în 2050.
Proiectul „PETlican” face parte din programul „Cu apele curate”
implementat cu sprijinul Lidl România. Programul reprezintă un apel la implicare
în combaterea şi prevenirea poluării cu plastic a apelor Dunării, adresat membrilor
comunităţilor şi autorităţilor publice din localităţile dunărene.
 Î

BIBLIOGRAFIE

Aurel Manolescu – Managementul resurselor umane – Editura Economica 2003.

Andreea Simona Sǎseanu – Strategii manageriale în industria de panificaţie – Editura Matrix
Rom 2005.
Alli , B. O. – Principiile fundamentale ale siguranţei şi sǎnǎtǎţii profesionale , Organizaţia
Internaţionalǎ a Muncii , Geneva , 2001.
Badica , Gh Popescu , A – Contractul colectiv de munca – Salarizarea şi impozitarea , Editura
Forum , Bucuresti , 1991.
Barbulescu , C., Gavrila , T (coord.) – Economia şi gestiunea întreprinderii , Editura
Economica, 1991.