COMISIA

EUROPEANĂ

Bruxelles, 19.4.2021.
COM(2021) 141 final/2

CORRIGENDUM

This document corrects document COM(2021)141 final of 25.03.2021

Concerns all language versions.

It concerns linguistic errors and wrong references in the footnotes.

The text shall read as follows:

COMUNICARE A COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN, CONSILIU,

COMITETUL ECONOMIC ȘI SOCIAL EUROPEAN ȘI COMITETUL
REGIUNILOR

PRIVIND UN PLAN DE ACȚIUNE PENTRU DEZVOLTAREA PRODUCȚIEI

ECOLOGICE

{SWD(2021) 65 final}

RO RO
 INTRODUCERE ȘI CONTEXT
Pactul verde european se află în centrul agendei CIFRE ESENȚIALE:
politice a Comisiei. Obiectivul său primordial este ca, Suprafața utilizată pentru
până în 2050, Europa să devină durabilă și neutră din agricultura ecologică a crescut
punct de vedere climatic, acționând ca vector pentru cu aproape 66 % în ultimul
investiții și creștere1. deceniu, mai concret de la 8,3
Pactul verde subliniază că agricultura ecologică are un milioane de hectare în 2009 la
rol esențial în gestionarea tranziției către un sistem 13,8 milioane de hectare în
alimentar mai sustenabil, consolidând îndeosebi 2019. În prezent, această
eforturile depuse de fermieri în vederea combaterii suprafață reprezintă 8,5 % din
schimbărilor climatice, a protejării mediului și a „suprafața agricolă totală
conservării biodiversității. Comunitatea agricolă va utilizată” din UE. Această
juca un rol esențial în realizarea acestor obiective. creștere a suprafeței a fost
Fermierii se află în avangarda consecințelor însoțită de o majorare
schimbărilor climatice și ale pierderii biodiversității și, substanțială a distribuției cu
cu toate acestea, practicile agricole nesustenabile sunt amănuntul, care s-a dublat ca
în continuare principalul factor care determină valoare în ultimul deceniu,
pierderea biodiversității. Fermierii din sectorul ajungând de la aproximativ 18
ecologic sunt pionierii agriculturii sustenabile a miliarde EUR în 2010 la peste
viitorului. Ei sunt deschizători de drumuri în ceea ce 41 de miliarde EUR în 2019.
privește ecologizarea agriculturii și tehnicile de
producție inovatoare favorabile mediului și promovează circularitatea, precum și
bunăstarea animalelor. Logoul ecologic reflectă angajamentele fermierilor față de aceste
standarde de producție ridicate, iar consumatorii sunt asigurați că produsul a fost obținut
cu respectarea unor norme foarte specifice și stricte în materie de sustenabilitate. Un
aspect și mai important este că, prin intermediul agriculturii ecologice, natura este mult
mai prezentă pe câmpurile noastre, iar fermierii devin mai rezilienți atât la schimbările
economice, cât și la cele pe care le exercită asupra lor natura și clima tot mai
imprevizibile.
Iată de ce strategia privind biodiversitatea pentru 20302 și strategia „De la fermă la
consumator”3 – împreună cu viitorul Plan de acțiune privind reducerea la zero a poluării
apei, aerului și solului – prevăd acțiuni concrete care includ întregul lanț, de la producția
la consumul produselor alimentare, acțiuni printre care se numără și cooperarea
internațională în domeniul sistemelor alimentare sustenabile. Aceste strategii urmăresc să
armonizeze producția alimentară cu protecția mediului, stimulând totodată investițiile și
producția sustenabilă, un obiectiv pe care Comisia încearcă să îl promoveze în contextul
obiectivelor de dezvoltare durabilă. În plus, strategia „De la fermă la consumator” a
anunțat inițiativa UE privind sechestrarea carbonului în solurile agricole pentru acest an,
care urmărește, în contextul pactului climatic, să îi recompenseze pe fermieri pentru

1
Propunerea legislativă COM/2018/392 final - 2018/0216 (COD) privind viitoarea politică agricolă
comună (PAC) evidențiază, la rândul său, rolul benefic al agriculturii ecologice, căreia îi oferă sprijin
prin diferite mecanisme.
2
COM(2020) 380 final.
3
COM(2020) 381 final.

1
prestarea (verificată) a unor servicii de refacere a ecosistemului, de reducere a emisiilor
și de sechestrare a carbonului.
Între timp, pandemia de COVID-19 a creat pentru UE o provocare fără precedent, având
efecte complexe asupra economiei, a sănătății oamenilor și a sistemelor alimentare.
Răspunsul UE include un plan de redresare sprijinit de instrumentul „Next Generation
EU” și de noul cadru financiar multianual. Fondurile aferente inițiativei „Next
Generation EU” ar putea fi folosite pentru a veni în sprijinul investițiilor din sectorul
ecologic, dacă acestea îndeplinesc condițiile aplicabile și urmăresc obiectivele
corespunzătoare. Redresarea Europei după criza provocată de pandemia de COVID-19
reprezintă o ocazie timpurie de a transforma în realitate Pactul verde, furnizând o
platformă amplă pentru modele de producție și de consum sustenabile, inclusiv în
domeniul agriculturii și al acvaculturii.
Agricultura ecologică joacă un rol esențial în redresarea Europei, care trebuie să fie verde
și digitală, prin consolidarea veniturilor rurale. De regulă, acest tip de agricultură
presupune lanțuri de aprovizionare mai scurte și pune la dispoziția micilor fermieri
oportunități sporite prin noile dispoziții introduse în Regulamentul 2018/848 privind
producția ecologică4. Acest regulament vizează modernizarea sectorului și armonizarea
normelor, furnizând un cadru de reglementare stabil.
Există un consens amplu cu privire la rolul esențial al producției și al consumului de
produse ecologice. În strategia „De la fermă la consumator” și în strategia privind
biodiversitatea, Comisia a definit următorul obiectiv: „cel puțin 25 % din terenurile
agricole ale UE să fie cultivate ecologic și o creștere semnificativă a acvaculturii
ecologice până în 2030”. În rezoluția sa din 15 ianuarie 2020 privind Pactul verde
european, Parlamentul European a subliniat că agricultura are potențialul de a contribui la
reducerea emisiilor din UE prin intermediul unor practici sustenabile precum agricultura
ecologică5. În concluziile sale din 19 octombrie 2020 privind strategia „De la fermă la
consumator”6, Consiliul a evidențiat rolul produselor ecologice în cadrul unui sistem
alimentar sustenabil. În același timp, oamenii de peste tot din UE privesc favorabil
agricultura și producția alimentară sustenabile, iar logoul ecologic al UE a devenit mult
mai cunoscut publicului, după cum o confirmă raportul special Eurobarometru 5047.
De aceea, Comisia propune prezentul plan de acțiune pentru agricultura ecologică,
pornind de la planul de acțiune aferent perioadei 2014-2020, care a tratat deja unele
dintre problemele identificate cu ocazia revizuirii politicii UE în materie de agricultură
ecologică, revizuire care a dus la adoptarea Regulamentului (UE) 2018/848 privind
agricultura ecologică. Au fost implementate integral toate cele 18 acțiuni din planul de

4
Regulamentul (UE) 2018/848 al Parlamentului European și al Consiliului din 30 mai 2018 privind
producția ecologică și etichetarea produselor ecologice și de abrogare a Regulamentului (CE) nr.
834/2007 al Consiliului.
5
Rezoluția Parlamentului European din 15 ianuarie 2020 referitoare la Pactul ecologic european:
https://www.europarl.europa.eu/doceo/document/TA-9-2020-0005_RO.html.
6
Concluziile Consiliului privind strategia „De la fermă la consumator”:
https://data.consilium.europa.eu/doc/document/ST-12099-2020-INIT/ro/pdf.
7
În acest raport special Eurobarometru, 56 % dintre cei intervievați au declarat că au cunoștință de
logoul ecologic.

2
acțiune pentru perioada 2014-2020. Printre realizările majore fără caracter reglementar se
numără implementarea certificatului de inspecție (E-CoI) electronic în TRACES, care a
ameliorat trasabilitatea și, în consecință, și integritatea produselor ecologice și a
ameliorat informațiile referitoare la importurile de produse ecologice în UE, finanțarea
specifică pentru cercetare și inovare în ceea ce privește produsele ecologice în contextul
programelor-cadru pentru cercetare și inovare ale UE și includerea produselor ecologice
în „achizițiile publice verzi”.
Noul plan de acțiune (2021-2027) ține seama și de concluziile consultării publice
desfășurate în perioada septembrie-noiembrie 2020, care a confirmat sprijinul puternic al
părților interesate și al publicului larg, deopotrivă, față de planul de acțiune și de acțiunile
propuse de acesta.
Estimările actuale prognozează o creștere remarcabilă a sectorului ecologic pe parcursul
acestui deceniu. Chiar și în cazul în care situația actuală rămâne neschimbată, ponderea
agriculturii ecologice ar urma să atingă, conform unor surse, între 15 % și 18 % din
terenurile agricole până în 20308. Obiectivul de 25 % reflectă un nivel de ambiție mai
mare din partea noastră. Scopul prezentului plan de acțiune este de a încuraja o creștere
marcată a ponderii agriculturii ecologice în UE, încurajându-i pe fermieri să treacă la
agricultura ecologică, și de a spori gradul de accesibilitate a alimentelor ecologice pentru
a elimina discrepanțele dintre curba de creștere aferentă scenariului de statu-quo și
„efortul suplimentar” necesar pentru atingerea obiectivului de 25 % până în 2030.
Cetățenii europeni au la dispoziție
PRINCIPALELE BENEFICII: Terenurile alimente sigure, de calitate superioară.
cultivate în mod ecologic sunt caracterizate Cu toate acestea, timp de decenii
de un grad de biodiversitate cu aproximativ întregi, ponderea sumei cheltuite de
30 % mai ridicat decât terenurile lucrate în gospodării pentru alimente a scăzut, iar
mod convențional. Agricultura ecologică reducerea prețurilor la produsele
este, de exemplu, favorabilă polenizatorilor. alimentare a determinat stagnarea
Fermierii din sectorul ecologic nu au voie să veniturilor fermierilor. Agricultura
folosească îngrășăminte sintetice și pot folosi ecologică implică mai multe costuri,
doar o gamă limitată de pesticide chimice. întrucât fermierii din acest sector
De asemenea, este interzisă folosirea lucrează în mod mai extensiv și recurg
organismelor modificate genetic și a la procese și substanțe naturale,
radiațiilor ionizante, iar utilizarea neutilizând produse sintetice, iar
antibioticelor este strict interzisă. randamentele sunt mai mici. Fermierii
din sectorul ecologic au însă adesea
venituri mai mari deoarece produsele ecologice se vând de regulă la prețuri mai ridicate
decât produsele convenționale, iar consumatorii apreciază contribuția agriculturii
ecologice la protecția mediului.
Prin includerea produselor ecologice în mesele servite în cadrul școlilor, precum și al
cantinelor de la locul de muncă, prin intermediul procedurilor de achiziții publice, în
sectorul ospitalității grație stimulentelor și vizibilității, în supermarketuri prin intermediul
campaniilor de promovare și în gătitul de zi cu zi de acasă, mai mulți cetățeni europeni
vor avea acces la mai multe alimente ecologice. Este totodată necesar să se abordeze

8
Eurostat și HIS Markit.

3
aspectul caracterului accesibil, inclusiv din punctul de vedere al prețului, al alimentelor
ecologice, pentru ca familiile cu venituri reduse să aibă mai ușor acces la alimentele
ecologice. Planul de acțiune vizează totodată sprijinirea fermierilor în procesul de
conversie la producția ecologică, încurajând oportunitățile de educație și de formare,
sprijinind piața produselor ecologice și identificând în paralel stimulentele potrivite.
Agricultura ecologică ar trebui să fie un exemplu de urmat. Nu reprezintă singurul sistem
agricol sustenabil, însă este deocamdată, până la implementarea deplină a inițiativei
sechestrării carbonului în solurile agricole, singurul sistem care a fost recunoscut printr-o
metodă solidă de certificare. Ca atare, ar trebui să fie un exemplu de urmat pe calea către
adoptarea unor practici agricole mai sustenabile, către utilizarea mai bună a resurselor
regenerabile, către atingerea unor standarde mai ridicate de bunăstare a animalelor și
către asigurarea unor venituri mai consistente pentru fermieri. Agricultura ecologică
poate de asemenea să stimuleze în diverse feluri sustenabilitatea socială și să sprijine
dezvoltarea zonelor rurale, în concordanță cu viitoarea „Viziune pe termen lung pentru
zonele rurale”, precum și dezvoltarea zonelor costiere. Acest sector agricol poate pune la
îndemâna tinerilor fermieri diferite oportunități și poate contribui la asigurarea unui acces
egal și a unor venituri egale pentru femei și bărbați în acest sector 9. Pe baza studiilor10
reiese că agricultura ecologică le oferă fermierelor antreprenoare un punct de intrare mai
ușor decât sectorul agriculturii convenționale. Agricultura ecologică trebuie să constituie
o inspirație pentru agricultura convențională și să fie deschizătoare de drumuri.
În decembrie 2020, Comisia a publicat recomandări11 adresate statelor membre cu privire
la viitoarele lor planuri strategice PAC. Aceste recomandări tratează aspecte economice,
de mediu și sociale problematice care țin de agricultura și de zonele rurale europene,
concentrându-se pe obiectivele Pactului verde european, inclusiv pe obiectivul ca 25 %
dintre terenurile agricole să aparțină până în 2030 agriculturii ecologice. Statele membre
sunt așadar invitate să stabilească, în propriile planuri strategice PAC, valori la nivel
național pentru aceste obiective din Pactul verde. Pornind de la mediile și tendințele
europene, statele membre ar trebui să se axeze pe majorarea suprafeței cultivate ecologic,
definind procente-țintă sau încurajând tendințele pozitive. Se va solicita statelor membre
ca, atunci când își întocmesc planurile strategice naționale PAC, să țină seama de
recomandările sus-menționate.
Având în vedere faptul că volumul producției și al consumului de produse ecologice
diferă semnificativ de la un stat membru la altul – ponderea terenurilor agricole dedicate
agriculturii ecologice se situează între un nivel scăzut de 0,5 % și un nivel ridicat de peste
25 % – este esențial ca fiecare stat membru să își elaboreze cât mai curând posibil
propria strategie națională referitoare la agricultura ecologică, bazându-se pe o
analiză cuprinzătoare a sectorului, implementând acțiuni conexe și stimulente,

9
https://ec.europa.eu/eurostat/databrowser/product/page/LFST_R_ERGAU__custom_443889
și https://ec.europa.eu/eurostat/databrowser/product/page/ILC_DI17__custom_416294.

10
Rolul finanțării, în cadrul politicii agricole comune (PAC), destinate femeilor din sectorul agricol:
https://www.europarl.europa.eu/RegData/etudes/STUD/2015/536466/IPOL_STU(2015)536466_EN.p
df.
11
COM(2020) 846 final.

4
stabilind termene și obiective naționale clare. Toate statele membre ar trebui să explice
cum intenționează să contribuie la realizarea obiectivului de la nivelul UE, stabilind o
valoare la nivel național în ceea ce privește ponderea pe care trebuie să o atingă până în
2030 terenurile dedicate agriculturii ecologice, fără a pierde din vedere punctele de
plecare diferite ale fiecărui stat. Pentru a garanta succesul planurilor lor de acțiune
naționale vizând sectorul ecologic, statele membre trebuie să creeze capacitatea necesară
pentru implementarea acestora. Comisia va monitoriza progresul statelor membre în ceea
ce privește realizarea propriilor obiective naționale, oferind Comisiei și statelor membre
posibilitatea de a discuta implementarea acțiunilor propuse și furnizând îndrumări cu
privire la ajustările necesare și relevante.
În ceea ce privește acvacultura, noile Orientări strategice pentru dezvoltarea sustenabilă
a acvaculturii în UE, care urmează să fie adoptate de Comisie în primăvara anului 2021,
vor promova acvacultura ecologică. În plus, Comisia încurajează statele membre ale UE
să includă dezvoltarea acvaculturii ecologice în obiectivele planurilor lor strategice
naționale multianuale pentru acvacultură revizuite. De asemenea, documentul de lucru al
serviciilor Comisiei privind o perspectivă asupra bazinului maritim destinată să orienteze
programarea Fondului european pentru pescuit și afaceri maritime (FEPAM) precizează12
că FEPAM (viitorul Fond european pentru afaceri maritime, pescuit și acvacultură -
FEAMPA) ar trebui utilizat pentru promovarea practicilor sustenabile de acvacultură,
precum producția ecologică.
Planul de acțiune este organizat în jurul a trei axe care reflectă structura lanțului de
aprovizionare alimentar (producția, prelucrarea, precum și distribuitorii cu amănuntul și
consumatorii). Pentru a sprijini evoluțiile pozitive din sectorul ecologic și a menține o
piață echilibrată și profitabilă pentru operatorii din acest sector, este extrem de important
să se stimuleze cererea generală de produse ecologice. Sporirea consumului de produse
ecologice este vitală pentru ca fermierii să fie încurajați să treacă la producția ecologică
(axa 1). Sunt necesare și alte stimulente pentru producție în scopul atingerii obiectivului
de 25 % suprafață agricolă utilizată în cadrul practicilor ecologice și pentru o creștere
semnificativă a sectorului acvaculturii ecologice până în 2030 (axa 2). În fine, trebuie
intensificată și mai mult contribuția sectorului ecologic la sustenabilitate și la provocările
de mediu (axa 3). Pe lângă continuarea unora dintre acțiunile de succes existente,
prezentul plan de acțiune propune și o serie de acțiuni noi și mobilizează diferite surse de
finanțare.
Comisia intenționează să majoreze ponderea cercetării și inovării (C&I) și să dedice cel
puțin 30 % din bugetul aferent acțiunilor de cercetare și inovare în domeniul agriculturii,
silviculturii și al zonelor rurale13 unor acțiuni cu tematică specifică sau importantă pentru
sectorul ecologic. În sfera cercetării se vor înscrie, printre altele, modificarea
comportamentului fermierilor și al consumatorilor, randamente mai mari ale culturilor,
biodiversitatea genetică și alternative la produse controversate. În acest context, Comisia
va consolida coordonarea programelor naționale de C&I privind alimentele ecologice și

12
Documentul de lucru al serviciilor Comisiei privind analizele regionale ale bazinelor maritime –
provocări pe plan regional legate de realizarea obiectivelor politicii comune în domeniul pescuitului –
o perspectivă asupra bazinului maritim pentru orientarea programării FEPAM [SWD(2020) 206 final].
13
Mai concret, 30 % din viitoarele cereri de propuneri legate de domeniul de intervenție 3 „Agricultura,
silvicultura și zonele rurale” din clusterul 6 al programului Orizont Europa.

5
va pune la dispoziție noi oportunități, prin intermediul misiunii propuse în cadrul
programului Orizont Europa în domeniul solului și al alimentației sănătoase, precum și
prin intermediul parteneriatelor, în special cele în materie de agroecologie și de sisteme
alimentare. Diseminarea rezultatelor C&I va fi încurajată prin intermediul parteneriatului
european pentru inovare AGRI și al sistemului de cunoștințe și inovare în agricultură
(AKIS), în scopul promovării unei creșteri generale a producției ecologice în toate statele
membre.
Toate instituțiile, statele membre și părțile interesate din UE trebuie să fie pe deplin
angajate în dezvoltarea măsurilor necesare pentru realizarea obiectivului primordial al
planului de acțiune: asigurarea unui teren solid pentru viitorul acestui sector.

AXA 1. ALIMENTE ȘI PRODUSE ECOLOGICE PENTRU TOȚI: STIMULAREA

CERERII ȘI MENȚINEREA ÎNCREDERII CONSUMATORILOR
CIFRE ESENȚIALE
Un european cheltuiește în medie 84 EUR pe an pentru produse ecologice14, însă
consumul anual de produse ecologice pe cap de locuitor diferă substanțial de la un stat
membru la altul, situându-se între 344 EUR și 1 EUR. Pe lângă diferențele legate de
puterea de cumpărare, aceasta se datorează unei piețe aflate încă la început în anumite
regiuni, lipsei unor lanțuri de aprovizionare adecvate în multe zone și cunoașterii
insuficiente de către consumatori a logoului și a avantajelor producției ecologice. Deși
este un sector relativ nou, producția de acvacultură ecologică are un potențial
semnificativ de creștere.
Creșterea dorită a suprafeței utilizate pentru agricultura ecologică nu se va materializa
dacă nu va crește cererea de produse ecologice. Deși este cuprinzător, prezentul plan de
acțiune evidențiază în primul rând „efectul de atracție” și urmărește sporirea consumului
de produse ecologice peste tot în UE. Cetățenii UE prețuiesc tot mai mult alimentele
produse cu crearea unor beneficii sporite pentru societate, precum produsele ecologice,
produsele cu indicații geografice, sistemele locale de producție de alimente cu o
amprentă de carbon mai redusă și producția alimentară inovatoare cu emisii scăzute de
dioxid de carbon15.
Măsurile propuse în cadrul acestei axe se concentrează pe stimularea cererii de produse
ecologice prin îmbunătățirea cunoștințelor despre beneficiile acestora și prin sporirea
încrederii consumatorilor în logoul ecologic. Statele membre însele pot stimula consumul
de produse ecologice, unele instrumente fiind la nivel de stat membru. Spre exemplu,
statele membre pot micșora ratele de TVA aplicabile fructelor și legumelor ecologice.
Promovarea consumului de alimente ecologice îi va încuraja pe fermieri să treacă la
producția ecologică, fapt care, la rândul său, va duce la sporirea și la diversificarea ofertei
pentru ca aceasta să satisfacă cererea mai mare a consumatorilor.

14
FiBL - The World of Organic Agriculture 2020 (Lumea agriculturii ecologice 2020).
15
Documentul de reflecție al Comisiei „Către o Europă durabilă până în 2030”.

6
 1.1. Promovarea agriculturii ecologice și a logoului UE
Cu toate că logoul ecologic al UE se numără printre cele mai cunoscute logouri de
calitate europene, recunoașterea sa poate fi ameliorată și mai mult. Ultimul sondaj
Eurobarometru pe această temă16, publicat în octombrie 2020, arată că 56 % dintre
consumatorii din UE recunosc logoul ecologic al UE. Aceasta reprezintă o creștere
substanțială față de anii precedenți. Persistă încă diferențe semnificative între statele
membre, însă, valorile variind între 30 % și 74 %.
În contextul politicii UE de promovare a agriculturii, Comisia promovează deja în mod
activ produsele ecologice și va continua să o facă și în viitor. Pentru anul 2021, ponderea
globală din bugetul de promovare a agriculturii alocată produselor ecologice este de
27 %, și anume 49 de milioane EUR.

Acțiunea 1: În ceea ce privește informarea și comunicarea, Comisia:

 va pune, începând din 2021, un accent mai mare pe producția ecologică, printre
temele vizate de cererile de propuneri anuale privind măsurile de informare cu privire
la PAC;
 începând din 2022, va colecta în permanență date despre beneficiile de mediu,
economice și sociale ale agriculturii ecologice și îi va informa pe cetățeni, inclusiv pe
fermieri, despre aceste beneficii, prin utilizarea mai intensă a platformelor de
comunicare socială;
 începând din 2022, va măsura gradul de cunoaștere de către consumatori a logoului
ecologic al UE, pentru a monitoriza progresele înregistrate de la sondajul
Eurobarometru din 2020; va continua să realizeze sondaje Eurobarometru, acestea
fiind un instrument valoros de măsurare a eficacității acțiunilor Comisiei în ceea ce
privește promovarea logoului ecologic, și
 va identifica principalele evenimente cu ocazia cărora să ofere informații despre
produsele ecologice17, în special în statele membre în care cererea se situează sub
media UE, în cooperare cu Parlamentul European și cu alte organisme precum
Comitetul Economic și Social European, Comitetul Regiunilor și Reprezentanțele
Comisiei în statele membre.

Acțiunea 2: În ceea ce privește promovarea, Comisia va continua să garanteze politicii

UE de promovare un buget ambițios, în scopul sporirii consumului de produse ecologice,
ceea ce este în concordanță cu nivelul de ambiție, cu politica și cu acțiunile strategiei
„De la fermă la consumator” și ale Planului european de luptă împotriva cancerului.
Începând din 2021, Comisia:
 va aloca un buget mai mare în cadrul programelor anuale de lucru ale politicii de
promovare a agriculturii, în scopul sensibilizării consumatorilor cu privire la
produsele ecologice și al stimulării cererii pentru acestea;

16
Sondaj special EUROBAROMETRU 504.
17
În plus față de cele în cadrul cărora serviciile Comisiei sunt deja prezente.

7
 va intensifica promovarea produselor ecologice din UE pe anumite piețe de creștere
ale unor țări terțe, de exemplu participând la târguri în cooperare cu statele membre;
 îi va sensibiliza pe producătorii UE de produse ecologice cu privire la oportunitățile
de export care le stau la îndemână, pentru ca aceștia să profite de rețeaua noastră de
acorduri de liber schimb și de acorduri de echivalență, și

 va stimula vizibilitatea sectorului prin premii de recunoaștere a excelenței în cadrul

lanțului alimentar ecologic din UE.

1.2. Promovarea cantinelor ecologice și o utilizare sporită a

achizițiilor publice ecologice
Metropolele, orașele și regiunile – toate joacă un rol din ce în ce mai important în
promovarea producției ecologice. Dezvoltarea de cantine care favorizează alimentele
ecologice, precum și oferirea de bonuri de masă pentru alimente ecologice categoriilor
vulnerabile, de exemplu, ar putea furniza oportunități importante pentru creșterea
consumului și a producției de alimente ecologice. Rețelele existente ar trebui încurajate
să extindă numărul de metropole și de orașe implicate în strategiile naționale sau locale
de promovare a alimentelor ecologice în cantine.
CIFRE ESENȚIALE
Copenhaga este prima metropolă în care ponderea cantinelor publice ecologice a atins
100 %, iar aprovizionarea acestor cantine este asigurată de aproximativ 25 000 de hectare
de terenuri agricole ecologice, situate în principal în jurul orașului. Viena dispune de o
rețea de grădini ecologice urbane ocupând aproximativ 860 ha, care aprovizionează și
cantine publice, îndeosebi la grădinițe. La Roma se servesc zilnic în jur de 1 milion de
mese cu produse ecologice în cantinele publice.
Trecerea la producția ecologică ar putea determina și posibile beneficii pentru activitățile
agricole și de acvacultură periurbane, pentru dezvoltarea unor lanțuri de aprovizionare
locale și pentru schimbul de bune practici, de exemplu între cantinele publice și
restaurante. În același timp, aprovizionarea cantinelor cu produse ecologice va face ca
acest tip de produse să devină accesibile unei game mai largi de consumatori.
Achizițiile publice ecologice (APE) oferă un potențial de stimulare a agriculturii
ecologice. În implementarea acestui tip de proceduri de achiziții ar trebui să se acorde o
atenție deosebită fermelor mici, microîntreprinderilor și IMM-urilor. În octombrie 2019,
Comisia a emis criterii noi la nivelul UE privind APE pentru alimente, pentru serviciile
de alimentație publică și pentru distribuitoarele de produse18. Cu toate acestea, atunci
când organizează achiziții publice, administrațiile publice – în special cele locale – încă
nu cunosc suficient posibilitățile oferite de APE. În strategia „De la fermă la
consumator”, Comisia se angajează să determine cea mai bună modalitate de a stabili
criterii minime obligatorii privind achizițiile publice sustenabile de alimente, pentru a
promova regimuri alimentare sănătoase și sustenabile, incluzând produse ecologice, în
18
SWD(2019) 366 final - EU green public procurement criteria for food, catering and vending machines
(Criteriile UE privind achizițiile publice ecologice pentru alimente, serviciile de alimentație publică și
distribuitoarele de produse).

8
școli și în instituțiile publice, criterii care ar trebuie să stea la baza oricărei acțiuni
viitoare a Comisiei în acest domeniu.

Acțiunea 3: Pentru a stimula un consum mai mare de alimente ecologice în cantinele

publice, Comisia, împreună cu părțile interesate și cu statele membre:
 va contribui la o mai bună cunoaștere a criteriilor privind APE emise în 2019, a
activității desfășurate pentru achizițiile publice de alimente sănătoase și a acțiunii
comune Best-ReMaP19;
 va integra produsele ecologice în criteriile minime obligatorii privind achizițiile
publice sustenabile de alimente, care urmează să fie elaborate până în 2023 ca parte
din cadrul legislativ aplicabil sistemelor alimentare;
 va analiza situația actuală în ceea ce privește aplicarea APE în UE. Comisia va
utiliza planurile de acțiune naționale privind agricultura ecologică pentru a
monitoriza aplicarea APE și va solicita statelor membre să intensifice utilizarea APE
de către autoritățile publice. Comisia va invita totodată statele membre să
stabilească obiective naționale ambițioase legate de produsele ecologice în cadrul
APE și
 va pregăti, în strânsă cooperare cu Comitetul Economic și Social European, cu
Comitetul Regiunilor și cu Convenția primarilor, evenimente dedicate
administrațiilor publice responsabile cu serviciile de alimentație publică, pentru a
îmbunătăți cunoașterea de către aceste administrații a APE din UE, corelând aceste
inițiative cu Pactul climatic european, începând din 2022.

1.3. Consolidarea programelor ecologice pentru școli

Programele UE pentru școli sprijină distribuția către copii a fructelor, legumelor, laptelui
și produselor lactate, combinată cu activități educaționale, având ca scop reconectarea
copiilor cu agricultura și deprinderea de către aceștia a unor obiceiuri alimentare
sănătoase, încurajând astfel un regim alimentar sănătos și sprijinind consumul, pe termen
scurt și pe termen lung, al produselor din cadrul programului.
În concordanță cu strategia „De la fermă la consumator”, statele membre ar trebui să
acorde prioritate distribuției de produse ecologice în cadrul programelor UE pentru școli,
prin intermediul criteriilor de selecție sau de atribuire în cadrul procedurilor de achiziții
publice și/sau al unor condiții mai favorabile. Comisia va reflecta aceste principii în
revizuirea programelor pentru școli. În prezent, mai multe țări nu acordă întâietate
produselor ecologice, în special din cauza prețului mai mare al acestora față de produsele
neecologice, aspect pe care statele membre l-ar putea atenua luând măsuri fiscale precum
eliminarea impozitelor reduse aplicate pesticidelor ca factori de producție agricolă.

19
Proiectul Best-ReMaP privind alimentația și nutriția, axat în special pe copii: https://bestremap.eu/.

9
Acțiunea 4: Ca parte din revizuirea cadrului UE privind programele pentru școli,
planificată a avea loc în 2023 în cadrul strategiei „De la fermă la consumator”, și în
conformitate cu Planul european de luptă împotriva cancerului, Comisia:
 va coopera cu statele membre pentru a identifica modalități de a spori și mai mult
distribuția produselor ecologice în cadrul programelor pentru școli. Comisia va invita
statele membre să majoreze în continuare această pondere, iar cele care se află mult
în urmă vor trebui să depună mai multe eforturi, și
 va realiza un studiu referitor la prețul real al alimentelor, inclusiv la rolul impozitării,
în vederea formulării de recomandări.

1.4. Prevenirea fraudelor alimentare și consolidarea încrederii

consumatorilor
Succesul produselor ecologice în ceea ce privește dezvoltarea pieței și preferințele
consumatorilor depinde de încrederea consumatorilor în logoul ecologic al UE și în
sistemul de control al acestuia. Comportamentul fraudulos și încălcările intenționate ale
normelor ecologice pot afecta încrederea consumatorilor în produsele ecologice.
Cooperarea dintre funcționarii care dețin cunoștințe despre lanțul agroalimentar, poliție și
funcționarii vamali cu competențe de investigare, judecători și secțiile de procuratură este
foarte importantă la nivel național și la nivelul UE pentru prevenirea fraudelor și pentru
lupta împotriva fraudelor legate de produsele ecologice. Acest lucru este valabil și pentru
dezvoltarea și optimizarea utilizării noilor tehnologii.

Acțiunea 5: Începând din 2021, Comisia va consolida lupta împotriva practicilor

frauduloase, în special:
 va asigura o supraveghere solidă a sistemelor de control din statele membre și din
țările terțe; va intensifica cooperarea cu administrațiile statelor membre și cu țările
terțe recunoscute ca echivalente, bazându-se, printre altele, pe mijloacele lor și pe
rezultatele obținute la auditurile precedente;
 va ajuta statele membre să dezvolte și să implementeze o politică de prevenire a
fraudelor legate de produsele ecologice, prin ateliere speciale în cadrul cărora să fie
împărtășite lecțiile învățate și bunele practici;
 va coopera cu Rețeaua UE împotriva fraudei alimentare și cu Europol în ceea ce
privește analizarea sectorului, în scopul prevenirii fraudelor și al coordonării
investigațiilor; va intensifica cooperarea cu autoritățile competente și cu
organismele de asigurare a respectării legislației din țările terțe, pentru a face
schimb de informații referitoare la comerțul cu produse ecologice și la fraudele
legate de acestea;
 va sprijini statele membre cu îndrumări privind controlarea mai strictă a
importurilor la frontieră;
 va promova măsuri consolidate destinate să combată practicile frauduloase prin
intermediul cataloagelor de sancțiuni;

10
 va institui măsuri de informare a consumatorilor și/sau de rechemare de pe piață a
produselor în cazul în care se identifică existența unei fraude și
 va crea sisteme de alertă timpurie, recurgând la inteligența artificială pentru
extragerea de date în UE (de exemplu, sistemul de gestionare a informațiilor pentru
controalele oficiale – IMSOC20) și la bazele de date ale statelor membre.

1.5. Îmbunătățirea trasabilității

Reputația sectorului ecologic se bazează pe capacitatea de a urmări produsele de la
consumator până înapoi la fermă. Pentru a consolida trasabilitatea și transparența, este
important să existe o vedere de ansamblu clară a operatorilor implicați în producția,
distribuția și comercializarea produselor ecologice în UE. Organismele de control au deja
obligația de a publica pe site-ul lor web certificatele operatorilor din sectorul ecologic,
dar aceste informații nu sunt deocamdată centralizate pe un singur site paneuropean.

Acțiunea 6: Începând din 2021, Comisia:

 va dezvolta o bază de date cu certificatele tuturor operatorilor din UE și, ulterior, și
din țări terțe relevante, pornind de la analiza deja demarată în cadrul planului de
acțiune din 2014 și ca urmare a recomandărilor Curții de Conturi Europene21;
 va promova înregistrarea autorităților și a organismelor de control competente și
semnarea digitală a certificatelor de inspecție în TRACES. Acest proces „fără
hârtie” va avea ca rezultat reducerea sarcinii administrative și a riscului de
falsificare a documentelor și
 va coordona exerciții regulate de trasabilitate cu privire la produsele ecologice în
cooperare cu statele membre, cu organismele lor de control și cu țări terțe, în special
în cazurile de suspiciune de fraudă alimentară.

Tehnologiile digitale pot ajuta la identificarea, urmărirea, localizarea și partajarea datelor

despre produse, iar Comisia lucrează la găsirea unor soluții precum pașapoartele digitale.
Sectorul ecologic ar putea profita de utilizarea noilor tehnologii, în special deoarece este
caracterizat de lanțuri valorice tot mai complexe și de o nevoie tot mai mare de
transparență. Inteligența artificială, tehnologia blockchain și alte tehnologii asemănătoare
pot contribui la consolidarea certificării ecologice, în special prin asigurarea transparenței
de-a lungul lanțului de aprovizionare și a trasabilității produselor, contribuind astfel la
încrederea consumatorilor.

Acțiunea 7: Începând din 2021, Comisia:

20
Regulamentul privind sistemul de gestionare a informațiilor pentru controalele oficiale (IMSOC):
https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/?uri=celex%3A32019R1715.
21
„Sistemul de control pentru produsele ecologice s-a îmbunătățit, dar persistă unele provocări”:
https://www.eca.europa.eu/Lists/ECADocuments/SR19_04/SR_organic-food_ro.pdf.

11
 în sinergie cu activitatea desfășurată în ceea ce privește pașapoartele digitale pentru
produse, va analiza în ce măsură trasabilitatea produselor ecologice ar putea profita
de tehnologia blockchain sau de alte tehnologii digitale și va avea în vedere, într-o a
doua etapă, un proiect-pilot cu părțile interesate. Aceste etape vor fi suplimentate cu
acțiuni în cadrul programului Orizont Europa pe tema utilizării tehnologiilor
blockchain în sectorul agroalimentar, precum și cu alte acțiuni speciale de cercetare
și inovare vizând elaborarea unor soluții inovatoare de urmărire a produselor
alimentare ecologice.

1.6. Contribuția sectorului privat

Distribuitorii cu amănuntul, serviciile de alimentație publică, restaurantele și serviciile de
livrare pot juca un rol important în promovarea produselor alimentare ecologice. Aceștia
pot, de exemplu, să asigure o ofertă suficientă și convenabilă ca preț de produse
ecologice în magazinele alimentare, în supermarketuri și în magazinele online, precum și
de meniuri ecologice în restaurante și în cadrul serviciilor de alimentație publică. Aceste
acțiuni pot fi combinate cu o explicație a beneficiilor economice, de mediu și sociale ale
producției ecologice.
Pe lângă aceasta, sectorul privat poate juca un rol important în promovarea alimentelor
ecologice, inclusiv prin informarea angajaților săi în legătură cu beneficiile agriculturii
ecologice (de exemplu, utilizând materialele de comunicare puse la dispoziție de UE),
prin asigurarea disponibilității produselor ecologice în propriile cantine și prin
recompensarea angajaților cu „bonuri bio” pe care aceștia să le poată utiliza pentru a
cumpăra produse agricole ecologice.

Acțiunea 8: Începând din 2021, pentru a consolida rolul distribuitorilor cu amănuntul,

al distribuitorilor angro, al serviciilor de alimentație publică, al restaurantelor și al
altor întreprinderi, Comisia:
 va urmări să obțină angajamente clare ale părților interesate relevante că vor
sprijini și vor spori distribuția și comercializarea produselor ecologice, în contextul
codului de conduită pentru practici comerciale și de marketing responsabile aferent
strategiei „De la fermă la consumator”, și că vor disemina bunele practici pe
platformele din domeniu, de exemplu Platforma părților interesate privind economia
circulară, și
 va întemeia parteneriate cu întreprinderi dornice să promoveze utilizarea produselor
ecologice în cadrul politicii lor comerciale de sustenabilitate. Aceste măsuri vor fi
discutate mai în detaliu pe Platforma pentru mediul de afaceri și biodiversitate22.

22
https://ec.europa.eu/environment/biodiversity/business/index_en.htm.

12
AXA 2. DIRECȚIA 2030: STIMULAREA CONVERSIEI ȘI CONSOLIDAREA
ÎNTREGULUI LANȚ VALORIC
După cum s-a menționat mai sus, media UE de 8,5 % cuprinde diferențe substanțiale
între statele membre în ceea ce privește ponderea terenurilor agricole dedicate agriculturii
ecologice: de la un nivel scăzut de 0,5 % la un nivel ridicat, de peste 25 %. Aceleași
discrepanțe există și în legătură cu producția de acvacultură ecologică, care crește
semnificativ în unele statele membre, în vreme ce alte țări sunt încă în fazele incipiente
ale acestei metode de producție23.
Diferențele dintre statele membre se datorează parțial lipsei structurilor corespunzătoare
în unele dintre țări. Crearea structurilor necesare ar permite direcționarea adecvată a
producției ecologice în cadrul lanțurilor de aprovizionare, ceea ce, la rândul său, le-ar
permite fermierilor să beneficieze pe deplin de valoarea adăugată a producției ecologice.
Planul de acțiune ar trebui să încurajeze adoptarea producției ecologice, mai ales în
statele membre în care ponderea acesteia se situează sub media UE. Majoritatea statelor
membre și-au stabilit deja obiectivele naționale în ceea ce privește suprafața agricolă
utilizată pentru producția ecologică, în cele mai multe cazuri ca pondere din suprafața
agricolă utilizată.
În paralel, PAC rămâne un instrument esențial de sprijinire a conversiei. Actualmente,
aproximativ 1,8 % din bugetul PAC este utilizat pentru sprijinirea agriculturii ecologice.
Viitoarea PAC va cuprinde programe ecologice care vor fi susținute de un buget de 38-58
de miliarde EUR pentru perioada 2023-2027, în funcție de rezultatele negocierilor24.
Programele ecologice pot fi utilizate pentru a stimula agricultura ecologică. FEAMPA va
continua să furnizeze sprijin pentru conversia la acvacultura ecologică.

2.1. Încurajarea conversiei, a investițiilor și a schimbului de

bune practici
Programele de dezvoltare rurală din cadrul PAC au pus la dispoziție sprijin financiar
destinat fermierilor pentru ca aceștia să realizeze conversia exploatațiilor lor la producția
ecologică și să mențină acest tip de producție. Sprijinul s-a dovedit vital pentru
încurajarea fermierilor să treacă la agricultura ecologică și este un factor foarte important
în majorarea suprafeței terenurilor utilizate în producția ecologică. În cadrul viitoarei
PAC, statele membre vor dispune de flexibilitatea de a-i sprijini pe operatorii din sectorul
ecologic în funcție de situație, atât prin fondurile destinate dezvoltării rurale, cât și prin
programe ecologice vizând acordarea de sprijin direct pentru venit. Bugetul dedicat
măsurilor de sprijin pentru conversia la agricultura ecologică și pentru menținerea
practicilor ecologice, precum și sprijinului pentru investiții prevăzut în planurile
strategice PAC trebuie să fie în concordanță cu obiectivul național de sporire a producției
ecologice.

23
EUMOFA, EU Organic Aquaculture (Acvacultura ecologică în UE), mai 2017.
24
Bugetul final pentru programe ecologice (2023-2027) face încă subiectul discuțiilor dintre PE și
Consiliu în contextul reformei PAC. Poziția PE prevede alocarea unui buget de 58,1 miliarde EUR, iar
poziția Consiliului, un buget de 38,7 miliarde EUR.

13
Agricultura ecologică are o contribuție valoroasă la realizarea obiectivelor specifice ale
PAC și ale politicii comune în domeniul pescuitului (PCP), în special „asigurarea unui
venit echitabil fermierilor”, „reechilibrarea poziției fermierilor în cadrul lanțului valoric”,
„asigurarea unei dezvoltări durabile și a unei gestionări eficiente a resurselor naturale”,
„protejarea serviciilor ecosistemice și a habitatelor și peisajelor care favorizează
biodiversitatea” și „ameliorarea răspunsului agriculturii și acvaculturii din UE la cerințele
societății în ceea ce privește alimentele și sănătatea, precum și bunăstarea animalelor”.
Agricultura ecologică se numără printre subiectele tratate cu precădere în recomandările
făcute statelor membre cu privire la cele nouă obiective specifice ale PAC. În aceste
recomandări, Comisia Europeană le solicită statelor membre să stabilească valori
naționale explicite ale obiectivului vizat în ceea ce privește suprafața utilizată pentru
agricultura ecologică, ținând seama de situația fiecărui stat și de recomandările sus-
menționate.
Comisia va promova asistența tehnică acordată fermierilor din întreaga UE în cadrul
PAC de după 2020, pentru a încuraja adoptarea agriculturii ecologice. Se va acorda
sprijin acvaculturii ecologice prin intermediul Fondului european pentru pescuit și afaceri
maritime 2021-2027 (FEAMPA).
Pentru dezvoltarea sectorului ecologic este nevoie de perfecționarea și de recalificarea
forței de muncă din sectorul agroalimentar. Pactul european privind competențele oferă
oportunități pentru parteneriate pe scară largă în ceea ce privește competențele în
ecosisteme industriale cum ar fi cel agroalimentar și ar trebui valorificat la maximum
pentru a se realiza obiectivele stabilite în comunicarea de față.

Acțiunea 9: În cadrul noii PAC și al PCP, Comisia:

 va analiza, începând din 2023, circumstanțele și nevoile specifice ale statelor
membre în ceea ce privește dezvoltarea sectorului ecologic și se va asigura că statele
membre folosesc în mod optim posibilitățile oferite de noua PAC pentru a sprijini
propriile sectoare ecologice naționale. Sprijinul respectiv va include asistență
tehnică, schimbul de bune practici și inovații în sectorul ecologic, precum și
utilizarea integrală a instrumentelor relevante ale PAC, precum programele
ecologice și angajamentele în materie de management de mediu legate de
dezvoltarea rurală, care includ agricultura ecologică. Serviciile de consiliere
agricolă pe teme specifice vor fi consolidate, îndeosebi în cadrul sistemului de
cunoștințe și inovare în agricultură (AKIS), în scopul promovării schimburilor de
cunoștințe relevante;
 va promova, începând din 2022, schimbul de bune practici (programe de educație și
de formare, cursuri, materiale etc.) la nivelul UE și la nivel național, permițându-le
furnizorilor de servicii educaționale (de exemplu, școlilor tehnice, universităților) să
creeze cursuri în domeniul agriculturii ecologice ca parte din programa generală și
să prezinte soluții inovatoare pentru sectorul ecologic (producție, prelucrare,
distribuție cu amănuntul și consum). Vor fi înființate rețele de ferme demonstrative în
UE pe teme specifice, pentru a se promova o abordare participativă (diseminare).
Prin intermediul viitoarei rețele PAC vor fi promovate bunele practici și sinergiile cu
proiectele PEI-AGRI și

14
 va încuraja statele membre să includă dezvoltarea acvaculturii ecologice în
Planurile lor strategice naționale multianuale pentru acvacultură revizuite și să
valorifice în mod optim posibilitățile oferite de FEAMPA 2021-2027 pentru
realizarea acestui obiectiv. Comisia va facilita, totodată, schimbul de bune practici și
inovații în domeniul acvaculturii ecologice în contextul metodei deschise de
coordonare.

2.2. Dezvoltarea analizei sectoriale pentru sporirea

transparenței pieței
Disponibilitatea datelor – în special referitoare la producție, la prețurile de-a lungul
lanțului de aprovizionare cu alimente ecologice, la schimburile comerciale, la preferințele
consumatorilor și la canalele specifice de comercializare – este esențială pentru
elaborarea, monitorizarea și evaluarea politicii UE privind producția ecologică. Eforturile
suplimentare de colectare, de analizare și de distribuire regulată a datelor vor spori gradul
de transparență și de încredere în sectorul ecologic.

Acțiunea 10: Pentru a oferi o imagine cuprinzătoare asupra sectorului, începând din
2021, Comisia:
 va publica rapoarte periodice referitoare la producția ecologică din UE pe baza
datelor Eurostat, conținând, îndeosebi, informații privind suprafețele, exploatațiile
implicate în producția ecologică și principalul sector de producție, și
 va publica un raport anual privind importurile de produse ecologice din țări terțe.

Părțile interesate, administrațiile publice și mediul academic sunt, la rândul lor, tot mai
interesate de accesul la date exacte și recente referitoare la produsele ecologice. Acest
gen de transparență va contribui la construirea unei relații bazate pe încredere între
operatorii din lanțul alimentar, va asigura corelarea producției cu tendințele de consum și,
în cele din urmă, va permite operatorilor să ia decizii mai bune în legătură cu producția și
cu investițiile.

Acțiunea 11: Începând din 2022, Comisia:

 va intensifica colectarea datelor de piață în colaborare cu statele membre și va
extinde analizele observatoarelor piețelor UE la produsele ecologice.

2.3. Sprijinirea organizării lanțului alimentar

Agricultura ecologică are un caracter dispersat, iar producătorii au acces la un număr
limitat de prelucrători și de distribuitori cu amănuntul. Dezechilibrele din lanțul alimentar
care limitează puterea de negociere a fermierilor din sectorul ecologic pot crește odată cu
majorarea cotei de piață generale a produselor ecologice în sectorul alimentar.

15
Punând bazele sau devenind membri ai unei „organizații de producători”25, fermierii din
sectorul ecologic pot beneficia de fonduri UE din cadrul PAC și de sprijinul și fondurile
disponibile în cadrul organizării comune a pieței produselor din pescuit și acvacultură și
al FEAMPA, destinate ameliorării gradului de organizare dintre diferiți actori din lanțul
de aprovizionare cu produse ecologice. Programele operaționale vizând producția de
fructe și de legume ecologice primesc o rată mai ridicată de cofinanțare. Cu toate acestea,
în prezent nu se cunosc prea multe despre gradul de concentrare a producției ecologice și
despre necesitatea de a se acorda o atenție specială organizării acestui tip de producție.
Micii fermieri din UE se confruntă cu costuri destul de mari și cu un grad relativ ridicat
de birocrație legate de certificarea ecologică. Regulamentul 2018/848 privind producția
ecologică va introduce un sistem de „certificare în grup” care permite fermelor ce
îndeplinesc anumite criterii să alcătuiască un grup împreună cu alte ferme mici pentru a
reduce costurile de inspecție și de certificare și sarcina administrativă asociată. Această
dispoziție va consolida și rețelele locale și va îmbunătăți totodată debușeurile comerciale.

Acțiunea 12: Începând din 2021, Comisia:

 va efectua o analiză a gradului de organizare a lanțurilor de aprovizionare din
sectorul ecologic și va identifica modalități de a-l îmbunătăți, în consultare cu
reprezentanți ai organizațiilor de producători și ai altor părți interesate relevante, și

 va investiga posibilitatea legală de formare a anumitor organizații de producători din

sectorul ecologic sau de aderare la acestea și, atunci când este posibil, va încuraja
statele membre să aloce fonduri în acest scop. Organizațiile de producători au o
putere de piață mai mare și pot în general să ajute la consolidarea poziției fermierilor
din sectorul ecologic în cadrul lanțului de aprovizionare agroalimentar, în special
atunci când aceștia sunt confruntați cu practici comerciale neloiale26. Dacă există
suficiente dovezi că intervin practici comerciale neloiale care le produc prejudicii
producătorilor din sectorul ecologic, Comisia va aborda aceste situații cu ajutorul
tuturor instrumentelor de care dispune.

Acțiunea 13: Începând din 2022, Comisia:

 va lua măsuri de sensibilizare și va furniza informații mai bune despre „certificarea
în grup”, permițându-le fermierilor deținători de exploatații de mici dimensiuni să

25
„Organizațiile de producători” pot însemna orice fel de entitate creată la inițiativa producătorilor dintr-un
anumit sector (cooperare orizontală) pentru atingerea unuia sau a mai multora dintre scopurile
specifice enumerate în Regulamentul (UE) 1308/2013 de instituire a unei organizări comune a piețelor
produselor agricole, indiferent dacă entitatea respectivă este sau nu recunoscută oficial în temeiul
articolului 152 și/sau al articolului 161. Aceste organizații sunt controlate de producători și pot avea
forme juridice diferite, de exemplu cooperative agricole, asociații de fermieri sau întreprinderi private
ai căror acționari sunt producătorii.
26
Un studiu recent despre OP a concluzionat că „OP se află într-o poziție mai bună decât fermierii
individuali pentru a rezista practicilor exersate de parteneri de afaceri care sunt percepute ca neloiale
față de fermieri sau care nu respectă clauzele contractuale”: https://op.europa.eu/en/publication-detail/-
/publication/2c31a562-eef5-11e9-a32c-01aa75ed71a1/language-en.

16
 împartă costurile și sarcina administrativă legate de certificare, în conformitate cu
Regulamentul 2018/848 privind producția ecologică.

2.4. Consolidarea prelucrării la nivel local și în volume reduse

și încurajarea circuitelor comerciale scurte
Agricultura ecologică s-a dezvoltat cu precădere la nivelul producției primare, în vreme
ce prelucrarea produselor ecologice este mai puțin dezvoltată și reglementată. Prin
urmare, investițiile în tehnici de prelucrare atente și în ambalaje sustenabile și
reutilizabile, precum și o mai bună înțelegere a aspectelor legate de calitate și de
siguranță din lanțurile de aprovizionare din sectorul ecologic, coroborate cu reglementări,
sunt importante pentru crearea unei valori noi pentru consumatori.
O altă provocare pentru lanțurile de aprovizionare din sectorul ecologic o reprezintă
reducerea la minimum a kilometrilor parcurși de alimente și a impactului lanțului
alimentar asupra schimbărilor climatice, care impun raționalizarea logisticii produselor
ecologice și a rețelelor de factori de producție agricolă27. Micii producători din sectorul
ecologic aflați în regiuni îndepărtate vor putea astfel să găsească un debușeu pentru
producția lor și să beneficieze de valoarea adăugată a statutului lor ecologic.
Operatorii sunt însă adesea reticenți în a trece la producția ecologică, din cauza lipsei
unor lanțuri de aprovizionare comerciale organizate și eficiente în sectorul ecologic. Pe
lângă problemele transversale cu care se confruntă lanțurile de aprovizionare
agroalimentare, distribuția produselor ecologice poate presupune costuri operaționale
ridicate, precum și un dezechilibru între cerere și ofertă.
Schimburile de experiență și de cunoștințe pot încuraja crearea unor piețe alimentare
locale și a unor lanțuri scurte de aprovizionare, menținându-se astfel integritatea calității
ecologice a produsului. Sunt importante deopotrivă și programele speciale și participarea
la rețele rurale.
Producția ecologică poate contribui la stimularea unor noi modele de afaceri. „Eco-
districtele” s-au dovedit a fi un succes în ceea ce privește integrarea agriculturii
ecologice și a altor activități locale pentru a spori atractivitatea turistică28 și în zone care
nu fac parte din circuitul turistic clasic. Un „eco-district” este o zonă geografică în care
fermierii, publicul, operatorii de turism, asociațiile și autoritățile publice participă la un
acord pentru gestionarea durabilă a resurselor locale, pornind de la principii și practici
ecologice. Scopul este de a valorifica la maximum potențialul economic și sociocultural
al teritoriului respectiv. Fiecare „eco-district” include aspecte ce țin de stilul de viață, de
alimentație, de relațiile interumane și de natură. Rezultatul este o producție agricolă
locală apreciată de consumatori și, deci, cu o valoare de piață sporită.

27
Stolze et al: Organic in Europe, expanding beyond a niche (Sectorul ecologic din Europa – depășirea
stadiului de produse de nișă) în Organics in Europe, prospects and development (Producția ecologică în
Europa, perspective și dezvoltare) 2016.
28
FAO, The experience of Bio-districts in Italy (Experiența eco-districtelor în Italia):
http://www.fao.org/agroecology/database/detail/en/c/1027958/.

17
Acțiunea 14: Începând din 2023, Comisia:
 va colabora cu statele membre și cu părțile interesate pentru a stimula prelucrarea la
nivel local și la scară mică, în concordanță cu obiectivul Regulamentului 2018/848
privind producția ecologică de a realiza trecerea către lanțuri de aprovizionare mai
scurte în sectorul ecologic, care să furnizeze beneficii de mediu și sociale, inclusiv în
cadrul eforturilor Comisiei de a sprijini comerțul cu produse ecologice pe piața unică
a UE. Această acțiune va fi consolidată prin activități specifice de cercetare și
inovare în cadrul programului Orizont Europa, incluzând sprijin pentru utilizarea
tehnologiilor digitale, și

 va încuraja statele membre să sprijine dezvoltarea și punerea în practică a „eco-

districtelor”.

Acțiunea 15: Întrucât agricultura ecologică poate spori incluziunea socială în zonele
rurale, promovând totodată condiții decente de muncă și de trai, începând din 2022
Comisia:
 va ajuta statele membre să conceapă măsuri pentru agricultura ecologică în zonele
rurale care să promoveze egalitatea de gen și tinerii fermieri/ocuparea forței de
muncă în rândul tinerilor, măsuri care ar putea include și schimbul de bune practici.

2.5. O alimentație mai bună pentru animale în conformitate cu

normele agriculturii ecologice
Sectorul creșterii ecologice a animalelor trebuie să respecte standardele ridicate ale UE
de bunăstare a animalelor și să satisfacă nevoile comportamentale specifice fiecărei
specii, în concordanță cu abordarea UE legată de sănătatea animalelor în ceea ce privește
prevenirea bolilor. Aditivii esențiali pentru hrana animalelor, precum vitaminele, sunt tot
mai mult produși prin fermentare cu microorganisme modificate genetic (MMG)29.
Întrucât această tehnică de producție nu respectă principiile ecologice, iar industria
aditivilor pentru hrana animalelor s-ar putea să nu solicite autorizarea aditivilor produși
din microorganisme convenționale, problemele legate de aprovizionarea cu aditivii
esențiali în sectorul creșterii ecologice a animalelor sunt tot mai mari.
Pe lângă sporirea disponibilității furajelor proteice din surse locale, ar trebui găsite surse
alternative de proteine pentru hrana animalelor, pentru a li se asigura acestora o
alimentație sustenabilă și diversificată. Printre aceste surse se pot număra insectele,
materiile prime furajere de origine marină (de exemplu, algele) și subprodusele din
bioeconomie (de exemplu, deșeurile rezultate din pescuit și din acvacultură). În plus, ar
trebui menținute la zi standardele referitoare la hrana ecologică pentru animale.

Acțiunea 16: Comisia intenționează:

29
În ceea ce privește aditivii pentru hrana animalelor produși de MMG utilizate în condiții de izolare,
operatorul trebuie să demonstreze că aditivul nu conține nicio urmă din microorganismul producător,
în special urme de ADN recombinat.

18
 să sprijine cercetarea și inovarea, în cadrul programului Orizont Europa, pe tema
surselor alternative de vitamine ecologice și de alte substanțe care s-ar putea dovedi
necesare și pe tema surselor alternative de proteine, fără a pierde din vedere
fezabilitatea lor tehnică și economică;
 să exploreze modalități de a sprijini depunerile de cereri privind aditivi pentru hrana
animalelor produși fără MMG, pe bază de insecte, precum și pe bază de materii prime
de origine marină, și
 să adopte, în 2022, o inițiativă privind sectorul algelor, pentru a sprijini producția UE
de alge și a ajuta industria algelor din UE să asigure aprovizionarea cu alge ca
materie primă alternativă pentru hrana animalelor în vederea creșterii ecologice a
animalelor.

2.6. Consolidarea acvaculturii ecologice

Acvacultura ecologică poate contribui la satisfacerea cererii consumatorilor de alimente
diversificate de înaltă calitate produse într-un mod care să respecte mediul și să asigure
bunăstarea animalelor. Acest sector poate să contribuie și la eliminarea discrepanțelor
dintre, pe de o parte, cererea de produse de acvacultură din UE și, pe de altă parte,
obținerea de produse de acvacultură sustenabile, precum și la reducerea presiunii asupra
stocurilor sălbatice.

Acțiunea 17: Începând din 2022, Comisia intenționează:

 să sprijine cercetarea și inovarea direcționate către surse alternative de nutrienți,
precum și către ameliorarea și bunăstarea animalelor din sectorul acvaculturii,
promovarea investițiilor în policultura adaptată și în sistemele multitrofice de
acvacultură și promovarea activităților legate de incubatoare și de pepiniere pentru
puietul ecologic de pește și, de asemenea,
 să identifice și să trateze în mod adecvat orice fel de obstacole specifice în calea
dezvoltării acvaculturii ecologice din UE.

Noile orientări pentru dezvoltarea sustenabilă a acvaculturii în UE, care urmează să fie
adoptate de Comisie în primăvara anului 2021, vor încuraja statele membre și părțile
interesate să sprijine dezvoltarea producției ecologice.

AXA 3: EXEMPLUL OFERIT DE SECTORUL ECOLOGIC: ÎMBUNĂTĂȚIREA

CONTRIBUȚIEI AGRICULTURII ECOLOGICE LA SUSTENABILITATE
Un sector agricol și al acvaculturii sustenabil și rezilient depinde de un grad ridicat de
biodiversitate, care este fundamental pentru un ecosistem sănătos și esențial pentru
menținerea ciclurilor de nutrienți în sol, a apei curate și a polenizatorilor. Un grad mai
mare de biodiversitate le permite fermierilor să se adapteze mai bine la schimbările
climatice. Sectorul ecologic este, prin însăși natura sa, orientat către standarde de mediu
mai ridicate, înscrise în obiectivele și în principiile sale.

19
Dată fiind creșterea temperaturii globale și a gradului de imprevizibilitate a condițiilor
meteorologice, este important să se acorde mai multă atenție rolului agriculturii, inclusiv
al celei ecologice, în lupta împotriva schimbărilor climatice. Practicile agricole extensive
și utilizarea energiei din surse regenerabile în locul celei bazate pe combustibili fosili
oferă sectorului agriculturii ecologice ocazia de a-și asuma rolul de lider pe calea către o
mai bună utilizare a resurselor și de a reduce deșeurile și emisiile de dioxid de carbon.
Prezentul plan de acțiune se concentrează numai pe promovarea agriculturii ecologice și
a contribuției sale la sustenabilitate. Cu toate acestea, producția ecologică are și
potențialul de a-și îmbunătăți impactul asupra mediului. Amprenta de mediu a producției
alimentare în sens mai larg este abordată în strategia „De la fermă la consumator”.
Cercetarea va fi esențială pentru realizarea acestor obiective. În acest context, Comisia
Europeană intenționează să dedice minimum 30 % din următoarele cereri de
propuneri legate de domeniul de intervenție 3 „Agricultura, silvicultura și zonele
rurale” din clusterul 6 al programului Orizont Europa unor teme specifice sau relevante
pentru sectorul ecologic.

3.1. Reducerea amprentei climatice și de mediu

Agricultura și acvacultura joacă un rol esențial în procesul de realizare a obiectivului
ambițios al UE ca Europa să devină neutră din punctul de vedere al emisiilor de carbon
până în 2050, prin reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră. Agricultura ecologică
utilizează o serie de practici de gestionare care contribuie la atenuarea schimbărilor
climatice și produc beneficii suplimentare pentru mediu și pentru biodiversitate.
În ultimii ani a crescut rapid interesul, atât din partea sectorului public, cât și din partea
celui privat, în legătură cu informațiile referitoare la mediu prezentate suplimentar față de
informațiile oferite în prezent de eticheta ecologică. Consumatorii sunt mai interesați să
cunoască impactul asupra mediului al produselor, astfel încât să poată lua decizii care țin
seama de sustenabilitate. Aceste decizii ar sprijini strategia UE de reducere la zero a
poluării. După cum a anunțat în Planul de acțiune pentru economia circulară și în Agenda
consumatorului, Comisia va propune măsuri de combatere a dezinformării ecologice.

Acțiunea 18: Începând din 2022, Comisia:

 va lua măsuri30 pentru a crea, în cooperare cu părțile interesate, o rețea-pilot de
exploatații ecologice cu influențe pozitive asupra climei, în vederea schimbului de
bune practici.31O misiune propusă în domeniul „Sănătatea solului și alimentele” ar
putea contribui la rețeaua-pilot în special prin punerea în practică a unor laboratoare
vii și proiecte-far, precum și a altor activități care ajută la sechestrarea carbonului în
solurile agricole.

30
După finalizarea modulelor privind emisiile de gaze cu efect de seră și gestionarea nutrienților din
cadrul Instrumentului pentru sustenabilitatea fermelor.
31
Estimarea amprentei de carbon ar trebui să fie în concordanță cu metodele dezvoltate de Comisia
Europeană, în special cu cele privind amprenta de mediu a produselor și a organizațiilor (AMP/AMO)
astfel cum sunt definite în Recomandarea Comisiei din 9 aprilie 2013 (2013/179/UE).

20
 3.2. Dezvoltarea biodiversității genetice și sporirea
randamentelor
Este recunoscut, fără urmă de îndoială, rolul agriculturii ecologice în menținerea unui
ecosistem sănătos, în respectarea biodiversității și a existenței prădătorilor naturali,
precum și în păstrarea unui echilibru ecologic. Regulamentul 2018/848 privind producția
ecologică introduce obiective specifice și principii aferente pentru protejarea
biodiversității, care vor consolida rolul fermierilor din sectorul ecologic ca promotori ai
conservării biodiversității. Ca parte a strategiei „De la fermă la consumator”, Comisia va
revizui totodată directivele privind comercializarea semințelor pentru a facilita
înregistrarea soiurilor de semințe, inclusiv a celor utilizate în agricultura ecologică, și va
elabora acțiuni al căror scop este de a conserva resursele genetice și de a dezvolta
semințe cu o mai mare variabilitate genetică și un potențial de biodiversitate mai extins.
Culturile ecologice au randamente mai mici față de cele convenționale. Reducerea
diferențelor de randament este extrem de importantă pentru a se garanta viabilitatea
economică, în special în ceea ce privește culturile pentru care diferențele de randament
sunt încă destul de mari.

Acțiunea 19: Pentru a dezvolta biodiversitatea și a spori randamentele, Comisia

intenționează:
 începând din 2022, să aloce fonduri în cadrul programului Orizont Europa pentru a
sprijini conservarea și utilizarea resurselor genetice, activitățile prealabile
ameliorării și de ameliorare și disponibilitatea semințelor ecologice, dar și pentru a
contribui la dezvoltarea unui material eterogen ecologic de reproducere a plantelor32
și a unor soiuri de plante adecvate producției ecologice;
 să înființeze rețele de ferme demonstrative în UE pentru a promova o abordare
participativă (diseminare). Prin intermediul viitoarei rețele PAC vor fi promovate
bunele practici și sinergiile cu proiectele PEI-AGRI;
 să consolideze serviciile de consiliere agricolă, îndeosebi în cadrul sistemului de
cunoștințe și inovare în agricultură (AKIS), în scopul promovării schimbului de
cunoștințe despre materialele potrivite pentru agricultura ecologică, și
 să sprijine cercetarea și inovarea dedicate sporirii randamentelor culturilor
ecologice.

3.3. Alternative la factorii de producție controversați și alte

produse de protecție a plantelor
Agricultura ecologică este recunoscută pentru utilizarea limitată a factorilor de producție
din afara fermelor. Legislația din domeniul agriculturii ecologice autorizează utilizarea
unui set specific de produse de protecție a plantelor cu un impact mai mic asupra

32
Material eterogen ecologic: material de reproducere a plantelor care nu aparține unui soi, ci mai
degrabă unui grup de plante dintr-un singur taxon botanic.

21
mediului și a solului. Cu toate acestea, unele substanțe dăunează faunei din sol și, odată
infiltrate în apele subterane, pot pune în pericol speciile acvatice. De aceea, este
important să se exploreze în continuare modalități de a elimina sau de a înlocui factorii
de producție controversați din sectorul agriculturii ecologice, precum cuprul, și să se
dezvolte alternative la aceste produse, pentru a le permite fermierilor din sectorul
ecologic să protejeze culturile.

Acțiunea 20: Comisia:

 începând din 2023, intenționează să aloce finanțare în cadrul programului Orizont
Europa pentru proiecte de cercetare și inovare concentrate pe abordări alternative la
factorii de producție controversați, cu o atenție deosebită acordată cuprului și altor
substanțe evaluate de Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară, și
 începând din 2022, pornind de la viitorul regulament privind biopesticidele și prin
intermediul serviciilor de consiliere agricolă consolidate, în special AKIS, va stimula,
acolo unde este cazul, utilizarea unor produse alternative de protecție a plantelor,
precum produsele care conțin substanțe active biologice.

3.4. Sporirea gradului de bunăstare a animalelor

Agricultura ecologică joacă deja un rol important în sporirea gradului de bunăstare a
animalelor, care face parte integrantă din sustenabilitatea sistemelor alimentare. Un grad
mai mare de bunăstare a animalelor contribuie la o sănătate mai bună a acestora și la o
calitate superioară a alimentelor, precum și la diminuarea nevoii de medicamente și poate
ajuta la conservarea biodiversității. În concordanță cu strategia „De la fermă la
consumator”, trebuie luate măsuri pentru ameliorarea în continuare a gradului de
bunăstare a animalelor, mobilizându-se toate instrumentele disponibile pentru a se
răspunde mai bine așteptărilor și cererilor consumatorilor. În vreme ce Comisia va
revizui legislația în materie de bunăstare a animalelor pentru a asigura, în cele din urmă,
un grad mai ridicat de bunăstare a animalelor, agricultura ecologică ar trebui să rămână
modelul de urmat în ceea ce privește protecția bunăstării animalelor și să ofere
consumatorilor garanția că animalele au fost bine tratate de-a lungul lanțului alimentar și
și-au putut satisface nevoile și manifesta comportamentele naturale la fermă sau pe
durata transportului, deoarece animalele trebuie ferite de orice durere, chin sau suferință
care poate fi evitat(ă), inclusiv în momentul sacrificării.

Acțiunea 21: În contextul Platformei privind bunăstarea animalelor, Comisia:

 va continua să colaboreze cu statele membre și cu societatea civilă pentru a identifica
modalități concrete și funcționale de a spori și mai mult gradul de bunăstare a
animalelor din sectorul ecologic.

3.5. Utilizarea mai eficientă a resurselor

Politicile în materie de economie circulară plasează utilizarea eficientă a resurselor în
centrul procesului decizional, asigurând valoare adăugată, precum și utilizarea și
reutilizarea mai mult timp a resurselor, eliminându-se astfel deșeurile, reducându-se la
22
minimum cererea de resurse (precum apa, combustibilii fosili și energia), ameliorându-se
eficiența și diminuându-se costurile.
În ultimii 50 de ani, rolul economic al materialelor plastice a crescut treptat, iar
materialele plastice au devenit importante pentru o serie tot mai mare de produse și de
lanțuri de producție. În urma producției de materiale plastice și a incinerării deșeurilor
din materiale plastice au rezultat însă emisii semnificative de gaze cu efect de seră33.
În agricultura ecologică se folosesc încă multe materiale plastice: la foliile pentru
mulcire, pentru sere și tunele, la foliile pentru furaje însilozate, la plasele pentru
depozitarea hranei pentru animale, la frânghiile pentru crustacee și moluște și la
ambalaje. Pe lângă o mai bună reutilizare, colectare și reciclare a materialelor plastice
convenționale, fermierii au nevoie de informații mai clare privind situațiile în care
materialele plastice de origine biologică și biodegradabile pot contribui la economia
circulară.

Acțiunea 22: Comisia intenționează:

 să adopte un cadru privind materialele plastice de origine biologică, compostabile și
biodegradabile34, care va include principii și criterii conform cărora utilizarea
materialelor de origine biologică sustenabile care sunt ușor biodegradabile în
condiții naturale este benefică pentru mediu. Cadrul va viza toate materialele
plastice, incluzând utilizările în toate tipurile de agricultură, și va fi astfel foarte
important pentru sectorul agriculturii ecologice în calitatea sa de lider în materie de
sustenabilitate.

Unele practici agricole reprezintă principalele obstacole în calea atingerii unei stări
ecologice bune a apelor dulci și marine din UE în temeiul Directivei-cadru privind apa și
al Directivei-cadru privind mediul marin. Cauza principală este poluarea difuză cu
nutrienți (azot și fosfor) și a pesticidelor. Aproximativ 38 % din corpurile de apă de
suprafață din UE sunt supuse presiunii exercitate de poluarea difuză (din care, cu 25 %,
producția agricolă este o sursă majoră), de captarea apei pentru irigații și de modificările
hidromorfologice (datorate, de exemplu, drenării)35. Schimbările climatice vor spori
nevoia de irigare în UE și vor determina o disponibilitate mai redusă a apei.

Acțiunea 23: Comisia:

33
COM(2018) 28 final - Comunicarea „O strategie europeană pentru materialele plastice într-o economie
circulară”.
34
Astfel cum a fost anunțat în comunicarea „O strategie europeană pentru materialele plastice într-o
economie circulară” – COM(2018) 28 final – și în „Planul de acțiune privind economia circulară” –
COM(2020) 98 final.
35
SWD(2019) 439 final - Commission staff working document fitness check of the water framework
directive (Documentul de lucru al serviciilor Comisiei referitor la verificarea adecvării Directivei-
cadru privind apa).

23
 va promova utilizarea mai eficientă și mai sustenabilă a apei, folosirea mai intensă a
energiei din surse regenerabile și a transporturilor curate și reducerea eliberării
nutrienților, în toate tipurile de agricultură, sectorul agriculturii ecologice fiind lider,
cu implicarea statelor membre prin intermediul planurilor lor strategice PAC, precum
și cu ajutorul noilor Orientări strategice pentru acvacultură și al FEAMPA.

CONCLUZII
Pentru a se atinge ținta ambițioasă ca 25 % din terenurile agricole să fie dedicate
agriculturii ecologice și pentru ca sectorul acvaculturii ecologice să se dezvolte
semnificativ până în 2030, astfel cum s-a subliniat în strategia „De la fermă la
consumator” și în strategia privind biodiversitatea, trebuie să se pună la îndemâna
sectorului producției ecologice instrumentele care vor crea condițiile ce pot declanșa
schimbarea în agricultura și în acvacultura UE, îndreptându-le în direcția atingerii
standardelor înalte de calitate pe care le apreciază consumatorii din UE. Pe lângă aceasta,
atingerea obiectivului fixat pentru agricultura ecologică va contribui semnificativ la
realizarea altor obiective prevăzute în strategia „De la fermă la consumator” și în
strategia privind biodiversitatea, precum obiectivul de reducere a utilizării pesticidelor și
cel de reducere a surplusului de nutrienți, contribuind, totodată, la direcționarea UE către
realizarea obiectivului strategiei UE de reducere a poluării la zero pentru un mediu fără
substanțe toxice.
UE trebuie să joace un rol de lider în procesul de promovare a schimbărilor practicilor
agricole. O producție ecologică sporită este esențială pentru trecerea la un sector agricol
și la un sector al acvaculturii mai sustenabile, care să le asigure venituri echitabile
fermierilor și să contribuie la zone rurale și costiere europene dinamice.
Pentru a monitoriza progresele, Comisia va organiza anual reuniuni publice de
monitorizare a situației, împreună cu reprezentanți ai Parlamentului European, ai statelor
membre, cu organe consultative ale Uniunii și cu părți interesate, după caz. De asemenea,
Comisia va publica, o dată la doi ani, rapoarte intermediare – inclusiv un tablou de bord –
pe care le va prezenta în cadrul unor evenimente special organizate, precum și o evaluare
a planului de acțiune la jumătatea perioadei, în 2024, care va fi prezentată în contextul
unei conferințe la nivel înalt. Pentru a spori gradul de sensibilizare a publicului cu privire
la producția ecologică, Comisia va organiza anual în UE și o „Zi a produselor ecologice”.

24