Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
1. Scurt istoric
La inceput, atat adoptarea unor legi in domeniul protectiei juridice a mediului, cat si
aplicarea lor, au fost incredintate unor ministere si administratii ale caror competente se
exercitau, in principiu, in alte domenii decat cel al mediului. Sub presiunea agravarii crizei
ecologice, guvernele au fost nevoite sa intreprinda actiuni institutionale mai sistematice. Acestea
s-au manifestat in special asupra administratiei publice prin:
- constituirea unui minister al mediului intr-un numar tot mai mare de tari;
De data aceasta nu ne vom ocupa de istoricul si experientele altor state privind aparitia si
consolidarea noilor structuri institutionale si ne vom limita la prezentarea institutiilor mediului
din Romania.
Noile autoritati instalate dupa 1989 au acordat prioritate problematicii ecologice intr-o
viziune oarecum ”integratoare”. Inca de la sfarsitul lui decembrie 1989, FSN-ul a infiintat
Ministerul Apelor, Padurilor si Mediului Inconjurator, devenit, dupa mai multe reorganizari,
Ministerul Mediului si Dezvoltarii Durabile. In felul acesta, protectia factorilor naturali de mediu
este gestionata in cadrul aceluiasi minister. In domeniul mediului, ministerul se ocupa de
asigurarea protectiei apelor, aerului, solului si a celorlalti factori de mediu, mentinerea
echilibrului ecologic, organizarea si exploatarea unui sistem national de monitoring, exercitarea
masurilor politienesti privind aplicarea si respectarea dispozitiilor legale in materie etc. Ulterior,
obiectivul ministerului a devenit aplicarea strategiei dezvoltarii si politicii guvernului in
domeniul gospodaririi apelor, padurilor si protectiei mediului. Aceeasi formula a fost consacrata
si de Legea protectiei mediului, care urma prevederile Constitutiei Romaniei din 8 decembrie
1991, potrivit careia ministerul este organul administratiei publice centrale de specialitate care
exercita, in conformitate cu legea, administratia publica in domeniile gospodaririi apelor,
padurilor si protectiei mediului.
In 2004 s-au creat Agentia Nationala de Protectie a Mediului, care este organul de
specialitate pentru implementarea politicilor si legislatiei in domeniul protectiei mediului, in
subordinea autoritatii publice centrale pentru protectia mediului, Agentia Regionala de Protectie
a Mediului (Bacau, Galati, Pitesti, Craiova, Timisoara, Cluj, Sibiu si Ilfov), agentii judetene
pentru protectia mediului, Administratia Rezervatiei Biosferei „Delta Dunarii” precum si Garda
Nationala de Mediu, cu structurile subordonate acesteia. Agentia guvernamentala va avea
menirea elaborarii proiectelor de legi si a masurilor de aplicare a strategiilor elaborate de
minister, adica va fi un fel de executant tehnic al ministerului; va sigura legatura cu Agentia
Europeana de Mediu si este obligata sa fundamenteze documentele necesare negocierii cu
Uniunea Europeana. Va monitoriza cheltuielile necesare implementarii legislatiei de mediu, va
edita buletine informative si va instrui autoritatile publice in probleme de protectie a mediului.
Pentru protejarea in mod unitar a unor factori de mediu s-au infiintat structuri
administrative cu caracter specific, reprezentand adevarate circumscriptii ecologice.
- fondurile forestiere;
- fondurile de vanatoare;
De retinut ca regiile autonome din domeniul apelor si padurilor, desi se afla in subordinea
Ministerului Mediului si Dezvoltarii Durabile, nu fac parte din sistemul administrativ specializat
in domeniul protectiei mediului.
In vederea aplicarii tratatelor la care Romania a aderat, s-au instituit o serie de organisme
specializate, cu un pronuntat caracter de coordonare, astfel:
Potrivit art. 6, alin. 1 din O.G. nr. 195/2005, „protectia mediului constituie obligatia si
responsabilitatea autoritatilor administratiei publice centrale si locale” precum si a tuturor
persoanelor fizice si juridice. Autoritatea centrala de protectie a mediului este, potrivit legii,
Ministerul Mediului si Dezvoltarii Durabile.
Competentele autoritatii centrale sunt enumerate la art. 75 din O.G. nr. 195/2005, dupa
cum urmeaza:
l) numeste comisii de experti pentru evaluarea prejudiciului adus mediului prin anumite
activitati care implica organisme modificate genetic;
b) avizeaza lista de proiecte prioritare care urmeaza sa fie finantate din fonduri
comunitare si/sau alte fonduri identificate la nivel regional si urmareste aplicarea lor;
2.2. Atributii si raspunderi ale altor autoritati ale administratiei publice centrale si
locale
2.2.1. Atributii si raspunderi ale altor autoritati ale administratiei publice centrale
Pe tot parcursul acestui curs am scos in evidenta faptul ca protectia mediului constituie o
obligatie a tuturor autoritatilor administratiei publice centrale si locale, precum si a persoanelor
fizice si juridice. Tocmai din acest motiv, legislatia romana stabileste unele responsabilitati
specifice si pentru alte autoritati centrale si locale. De pilda, potrivit art. 80-89, 91 si 92 din
Legea protectiei mediului, autoritatile administratiei publice centrale au urmatoarele obligatii:
f) exercita controlul de specialitate pentru activitatile prevazute de art. 39, din domeniul
sau de activitate, pentru a preveni orice efect advers asupra starii de sanatate a populatiei, a
lucratorilor si a mediului si transmite autoritatilor competente rezultatele controalelor si masurile
adoptate.
e) urmareste protejarea patrimoniului natural, inclusiv prin masuri impuse unitatilor care
desfasoara activitati in domeniul turismului si incurajeaza aplicarea principiilor ecoturismului.