Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Protecția mediului
REZUMAT
Prin politica sa de mediu, Uniunea Europeană (UE) a contribuit la creșterea bunăstării europenilor încă
din 1972. În prezent, obiectivul politicii de mediu a UE este să se asigure că, până în 2050, vom trăi bine,
în limitele planetei noastre. Pentru a atinge acest obiectiv, UE se străduiește să se îndrepte spre o
economie cu emisii scăzute de dioxid de carbon, eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor și
să protejeze biodiversitatea și sănătatea umană printr-o legislație privind calitatea aerului, substanțele
chimice, clima, natura, deșeurile și apa.
Deși această politică oferă beneficii concrete (cum ar fi o rețea extinsă de arii protejate Natura 2000, emisii
reduse de gaze cu efect de seră, reciclarea în măsură mai mare a resurselor și un aer și o apă mai curate),
perspectiva privind mediul înconjurător european peste 20 de ani prezintă o imagine mai sumbră. Cu
toate acestea, tranziția către sustenabilitate ar putea genera și o serie de alte beneficii, diferite de
protecția mediului, de la locuri de muncă și dezvoltarea activității economice, la bunăstare și sănătate.
Într-un sondaj recent realizat pentru Parlamentul European, trei sferturi dintre cetățenii UE și-au exprimat
sprijinul pentru intensificarea acțiunii UE în domeniul protecției mediului.
Începând cu anul 2014, s-au depus eforturi în mai multe domenii, inclusiv în ceea ce privește gestionarea
deșeurilor (de exemplu, noi obiective de reciclare, restricții privind pungile de cumpărături din plastic,
acțiuni privind materialele plastice, măsuri de combatere a deșeurilor marine); clima (de exemplu,
obiectivele privind emisiile de gaze cu efect de seră până în 2030 și măsurile de decarbonizare a sectorului
transporturilor); natura (în primul rând în ceea ce privește îmbunătățirea modului în care sunt aplicate
normele UE privind protejarea biodiversității); și calitatea aerului (norme noi privind cantitățile maxime
ale celor cinci poluanți atmosferici principali pe care țările UE le pot emite în atmosferă). Parlamentul
European a susținut adoptarea unor politici ambițioase în multe din aceste domenii.
În viitor, se preconizează creșterea cheltuielilor UE destinate mediului și climei. Comisia propune
creșterea ponderii cheltuielilor UE care contribuie la obiectivele climatice de la 20 % la 25 %, în timp ce
Parlamentul a cerut ca această cotă să fie stabilită la 30 %. În anii următori, se preconizează ca politicile să
se concentreze asupra acțiunilor în domeniul climei, protejării naturii, calității aerului, economiei circulare
și pesticidelor.
Aceasta este o actualizare a unui briefing anterior, publicat înaintea alegerilor europene din 2019.
Situația actuală
Activitățile umane pot avea efecte negative asupra mediului și, ulterior, asupra stării noastre de bine.
Conform conceptului de „limite planetare” elaborat de Centrul de Reziliență din Stockholm, printre
cele mai mari riscuri se numără schimbările climatice; deversarea de nutrienți (azot și fosfor) în urma
proceselor industriale și agricole; declinul biodiversității; și schimbarea utilizării terenurilor (de
exemplu defrișările). 1
Uniunea Europeană protejează mediul încă de la începutul anilor 1970, plecând de la premisa că
prosperitatea economică și protecția mediului sunt interdependente. Programele succesive de
acțiune pentru mediu au stabilit cadrul pentru politica de mediu a UE. Cel de al șaptelea program de
acțiune pentru mediu („O viață bună, în limitele planetei noastre”), care acoperă perioada 2014-2020,
urmărește să realizeze o viziune a sustenabilității pentru 2050 prin acțiuni în trei domenii:
1 protejarea, conservarea și ameliorarea capitalului natural;
2 trecerea la o economie circulară și cu emisii reduse de dioxid de carbon; și
3 protejarea oamenilor împotriva riscurilor de mediu care le amenință sănătatea și
bunăstarea.
Viziunea pentru 2050 asupra sustenabilității: o viață bună, în limitele planetei noastre
„În 2050 vom trăi bine, în limitele ecologice ale planetei. Prosperitatea noastră și mediul sănătos vor fi
rezultatul unei economii inovatoare, circulare, în care nu se irosește nimic și în care resursele naturale sunt
gestionate în mod sustenabil, biodiversitatea este protejată, prețuită și refăcută, astfel încât să mărească
reziliența societății noastre. Creșterea noastră economică cu emisii scăzute de dioxid de carbon a fost
multă vreme decuplată de utilizarea resurselor, stabilind ritmul unei societăți globale sigure și
sustenabile.”
Sursa: Al șaptelea program de acțiune pentru mediu.
Cadrul politic general este completat de strategii tematice, inclusiv strategia Europa 2020 pentru o
creștere inteligentă, ecologică și favorabilă incluziunii; strategia privind clima și energia care vizează
reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră; și o strategie privind biodiversitatea care vizează
stoparea declinului biodiversității.
În ultimele câteva decenii s-a înființat o rețea de zone protejate Natura 2000 care acoperă aproape
o cincime din teritoriul UE, s-au înregistrat o reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră și creșterea
proporției materialelor reciclate, iar europenii se bucură de aer și apă mai curate. Cu toate acestea,
deși tendințele actuale sunt pozitive în anumite domenii (cum ar fi emisiile de gaze cu efect de seră,
consumul de energie sau calitatea apei), perspectiva pentru următorii 20 de ani prezintă o imagine
mai sumbră. 2
Agenția Europeană de Mediu 3 evidențiază o serie de provocări, printre care:
în ceea ce privește capitalul natural: 60 % dintre speciile protejate și 77 % dintre habitatele
evaluate au un stadiu necorespunzător de conservare. Europa nu se află pe drumul cel bun
în îndeplinirea obiectivului de stopare a declinului biodiversității până în 2020. Degradarea
continuă a ecosistemelor amenință producția economică și bunăstarea Europei. 60 % din
masele de apă dulce din Europa nu corespund unei „stări ecologice bune” prevăzute de
legislația UE. Se preconizează că schimbările climatice vor intensifica presiunile și impactul;
în ceea ce privește economia circulară și cu emisii reduse de dioxid de carbon: nu se
așteaptă ca politicile actuale să fie suficiente pentru ca Europa să își atingă obiectivele de
mediu pe termen lung, cum ar fi reducerea cu 80 %-95 % a emisiilor de gaze cu efect de seră;
în ceea ce privește sănătatea și bunăstarea: îmbunătățirile prevăzute pentru calitatea
aerului nu sunt de așteptat să fie suficiente pentru a preveni continuarea efectelor negative,
în timp ce impactul provocat de schimbările climatice este de așteptat să se înrăutățească.
2
Protecția mediului
Sunt diferențe semnificative în modul în care această politică este percepută în diferite state
membre. Cu puține excepții, există tendința ca țările din Europa Centrală și de Est să sprijine mai
puțin intensificarea mai mare a implicării UE în politicile de mediu în comparație cu țările din Europa
de Vest. Cel mai puternic sprijin vine din partea Ciprului (87 %) și a Portugaliei (88 %). Cel mai scăzut
3
EPRS | Serviciul de Cercetare al Parlamentului European
sprijin este înregistrat în Estonia – 52 %, ceea ce reprezintă totuși o creștere semnificativă față de
45 % înregistrat în 2016. Excepțiile notabile ale diviziunii est-vest rămân România și Regatul Unit.
Creșterea generală a sprijinului pentru o implicare
Așteptări pentru mai multe acțiuni din mai mare a UE în protecția mediului este de 8 puncte
partea UE decât în prezent: diferența, în procentuale. Acest domeniu înregistrează una dintre
puncte procentuale, între 2016 și 2018 cele mai mari creșteri dintre toate domeniile
cercetate. Creșterea este înregistrată în aproape
toate statele membre, cele mai proeminente
schimbări înregistrându-se în cazul Portugaliei (o
creștere cu 18 puncte procentuale) și al Finlandei (o
creștere cu 16 puncte procentuale). O excepție de la
tendința generală se înregistrează numai în Italia și
Bulgaria, însă scăderea așteptărilor în ceea ce
privește implicarea UE într-o mai mare măsură în
protecția mediului este nesemnificativă – două
puncte procentuale pentru Italia și unul pentru
Bulgaria.
Aproximativ jumătate din cetățenii chestionați
consideră că actualele acțiuni ale UE în domeniul
Cadrul UE
Cadrul juridic
Politica europeană de mediu datează încă din 1972. Prevederile privind protecția mediului au fost
introduse odată cu Actul unic european în 1987, fiind extinse ulterior. În temeiul articolelor 191-193
din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, politica de mediu a UE urmărește să asigure
4
Protecția mediului
„un nivel ridicat de protecție” și se bazează pe patru principii (al precauției, al acțiunii preventive, al
remedierii daunelor la sursă și pe principiul „poluatorul plătește”). UE are competența de a acționa
în majoritatea domeniilor politicii de mediu, deși acțiunea sa este limitată de principiul subsidiarității
și de cerința unanimității în Consiliu cu privire la anumite subiecte (cum ar fi fiscalitatea, exploatarea
terenurilor și mixul energetic). Statele membre pot adopta măsuri de protecție mai stricte, dacă
doresc.
Legislația UE privind protecția mediului se referă la o mare varietate de subiecte, care pot fi grupate
în următoarele domenii largi:
aerul: legislația UE stabilește standarde privind calitatea aerului, limite maxime pentru
poluanții emiși în statele membre și norme privind sursele de emisie, cum ar fi standardele
pentru vehicule;
substanțele chimice: legislația UE vizează protejarea sănătății umane și a mediului și
eliminarea barierelor comerciale, prin reglementarea substanțelor chimice, a pesticidelor și a
etichetării produselor;
clima: legislația UE limitează emisiile de gaze cu efect de seră generate de fabrici și centrale
electrice în cadrul sistemului de comercializare a certificatelor de emisii, precum și emisiile de
gaze cu efect de seră din alte sectoare, cum ar fi agricultura, transportul rutier și construcțiile.
De asemenea, promovează sursele de energie regenerabile;
natura: legislația UE urmărește protejarea naturii, a biodiversității și a serviciilor ecosistemice
prin intermediul rețelei de zone protejate Natura 2000, care acoperă 18 % din suprafața
terestră a Uniunii;
deșeurile: legislația UE urmărește îmbunătățirea gestionării deșeurilor și stabilește cerințe
privind fluxurile de deșeuri. O preocupare recentă este aceea de a permite tranziția către o
economie circulară;
apa: legislația UE vizează protejarea apelor de suprafață și subterane împotriva poluării, cu
standarde pentru apa potabilă și de scăldat și cerințe pentru gestionarea inundațiilor.
Uniunea Europeană este văzută ca un model pe plan internațional în ceea ce privește politica de
mediu. UE este, de asemenea, parte la mai multe acorduri internaționale privind, printre altele:
accesul la informație, participarea publicului la luarea deciziilor și accesul la justiție în
probleme de mediu, Convenția Aarhus din 1998;
calitatea aerului, Convenția privind poluarea atmosferică transfrontalieră pe distanțe lungi
și protocoalele sale;
clima, Convenția-cadru a Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice și Acordul de la Paris;
substanțele chimice, Convenția de la Rotterdam privind comerțul cu produse chimice
periculoase, Convenția de la Stockholm privind poluanții organici persistenți, Protocolul de
la Montreal privind substanțele care epuizează stratul de ozon și Convenția de la Minamata
privind mercurul;
natura, Convenția privind diversitatea biologică și protocoalele sale, Convenția privind
comerțul internațional cu specii ale faunei și florei sălbatice pe cale de dispariție (CITES) și
convențiile privind anumite regiuni; 7
deșeurile, Convenția de la Basel privind deșeurile periculoase;
apa, Convenția internațională privind prevenirea poluării cauzate de nave (MARPOL) și o serie
de convenții privind mările regionale. 8
Cadrul financiar
În conformitate cu acordul privind cadrul financiar multianual (CFM) pentru perioada 2014-2020, cel
puțin 20 % (aproximativ 180 de miliarde EUR) din bugetul UE trebuie alocat obiectivelor ce vizează
combaterea schimbărilor climatice. Obiectivele și acțiunile în domeniul climei au fost, prin urmare,
integrate în toate politicile și programele majore ale UE, în special din următoarele domenii:
coeziune, agricultură, pescuit și afaceri maritime, ajutor extern, energie și transport, precum și
5
EPRS | Serviciul de Cercetare al Parlamentului European
cercetare și inovare. Ca urmare, obiectivele de mediu se reflectă în toate rubricile din cadrul financiar
multianual. Programele care contribuie într-o măsură mai mare sau mai mică la protecția mediului
includ fondurile structurale și de investiții europene, Fondul european pentru investiții strategice ,
Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală , programul LIFE, Orizont 2020, mecanismul de
protecție civilă al Uniunii, precum și numeroasele acțiuni externe ale UE și inițiativele privind ajutorul
umanitar. Aceste fonduri și programe sunt puse în aplicare de Comisie, în mod independent,
împreună cu statele membre și în cooperare cu organizațiile din țările terțe.
Din 2014, se utilizează o metodologie specială de urmărire pentru a monitoriza contribuția
dispersată a bugetului UE la două obiective specifice: politicile climatice și protecția biodiversității.
Cifrele agregate sunt prezentate de Comisie în cadrul procedurii bugetare anuale. Se estimează că,
în perioada 2014-2020, contribuția bugetului UE la politicile climatice și la protecția biodiversității va
ajunge la 19,3 % și, respectiv, la 8,0 % din creditele de angajament.
Singurul program al UE dedicat în întregime obiectivelor de mediu este programul LIFE pentru
mediu și politici climatice. Între 1992 și 2013, acesta a finanțat mai mult de 4 170 de proiecte, cu o
contribuție totală din partea UE de 3,4 miliarde EUR. Fondurile alocate programului în cadrul
financiar multianual 2014-2020 au crescut substanțial și reprezintă suma cea mai ridicată de până
acum alocată programului LIFE (3,4 miliarde EUR, 0,32 % din totalul cadrului financiar multianual).
Programul are două componente: mediul și politicile climatice. Finanțarea este oferită în principal
sub formă de granturi și instrumente financiare (împrumuturi și investiții de capital). Acestea sprijină
autoritățile publice, ONG-urile și actorii privați, în special întreprinderile mici și mijlocii.
6
Protecția mediului
calitatea aerului: în 2016, Parlamentul și Consiliul au adoptat noi norme privind cantitățile
maxime ale celor cinci poluanți atmosferici principali care pot fi emise în atmosferă. Aceste
norme actualizate vizează reducerea la jumătate a numărului de decese premature provocate
de poluarea atmosferică, până în 2030.
7
EPRS | Serviciul de Cercetare al Parlamentului European
Vizitați paginile de internet ale Parlamentului European privind economia circulară, deșeurile de plastic
și schimbările climatice.
8
Protecția mediului
NOTE
1
Conceptul de „limite planetare” conține nouă dimensiuni: schimbările climatice; declinul biodiversității; diminuarea
stratului de ozon stratosferic; poluarea chimică; acidificarea oceanelor; consumul de apă dulce; schimbarea utilizării
terenurilor; fluxurile biogeochimice (ciclurile de azot și fosfor modificate); și încărcarea atmosferei cu aerosoli. Pentru
mai multe detalii privind conceptul general, a se vedea The nine planetary boundaries (Cele nouă limite planetare),
Centrul de Reziliență din Stockholm, 2015; și privind conceptul în contextul UE, a se vedea H. Hoff et al., Bringing EU
policy into line with the Planetary Boundaries (Alinierea politicii UE la limitele planetare), Centrul de Reziliență din
Stockholm, 2017.
2
Pentru mai multe detalii, a se vedea rezumatul orientativ al tendințelor de mediu realizat de către Agenția Europeană
de Mediu.
3
Sursa principală este raportul de sinteză intitulat „Mediul european: starea și perspectiva 2015” (SOER). Date actualizate
din Ape europene – Evaluarea stării și a presiunilor 2018.
4
Cu privire la acest subiect, a se vedea și lucrarea recentă a Centrului de strategie politică europeană despre Europe's
Sustainability Puzzle.. Broadening the Debate.
5
Comisia Europeană a estimat în 2014 că trecerea la o economie circulară va duce la o creștere a PIB-ului cu 0,8 % până
în 2030, în timp ce Fundația Ellen MacArthur a estimat în 2015 că o tranziție ar putea duce la o creștere a PIB-ului cu 7 %
până în 2030, în baza unui ritm mai accelerat al schimbărilor tehnologice în principalele sectoare de produse și resurse.
6
Această secțiune a fost elaborată de Alina Dobreva, cu grafice realizate de Nadejda Kresnichka-Nikolchova.
7
Convenția alpină (Convenția de la Salzburg) și Convenția privind Carpații.
8
Convenția privind protecția Mării Mediterane împotriva poluării (Convenția de la Barcelona), Convenția privind
protecția Mării Negre împotriva poluării (Convenția de la București), Convenția privind protecția mediului marin din
zona Mării Baltice (Convenția de la Helsinki), Convenția privind protecția mediului marin al Atlanticului de Nord-Est
(Convenția OSPAR).
9
Aceasta ar crește cota programului LIFE în totalul cadrului financiar multianual de la 0,32 % la 0,4 %.