BRIEFING

Politicile UE - rezultate pentru cetățeni

Protecția mediului
REZUMAT
Prin politica sa de mediu, Uniunea Europeană (UE) a contribuit la creșterea bunăstării europenilor încă
din 1972. În prezent, obiectivul politicii de mediu a UE este să se asigure că, până în 2050, vom trăi bine,
în limitele planetei noastre. Pentru a atinge acest obiectiv, UE se străduiește să se îndrepte spre o
economie cu emisii scăzute de dioxid de carbon, eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor și
să protejeze biodiversitatea și sănătatea umană printr-o legislație privind calitatea aerului, substanțele
chimice, clima, natura, deșeurile și apa.
Deși această politică oferă beneficii concrete (cum ar fi o rețea extinsă de arii protejate Natura 2000, emisii
reduse de gaze cu efect de seră, reciclarea în măsură mai mare a resurselor și un aer și o apă mai curate),
perspectiva privind mediul înconjurător european peste 20 de ani prezintă o imagine mai sumbră. Cu
toate acestea, tranziția către sustenabilitate ar putea genera și o serie de alte beneficii, diferite de
protecția mediului, de la locuri de muncă și dezvoltarea activității economice, la bunăstare și sănătate.
Într-un sondaj recent realizat pentru Parlamentul European, trei sferturi dintre cetățenii UE și-au exprimat
sprijinul pentru intensificarea acțiunii UE în domeniul protecției mediului.
Începând cu anul 2014, s-au depus eforturi în mai multe domenii, inclusiv în ceea ce privește gestionarea
deșeurilor (de exemplu, noi obiective de reciclare, restricții privind pungile de cumpărături din plastic,
acțiuni privind materialele plastice, măsuri de combatere a deșeurilor marine); clima (de exemplu,
obiectivele privind emisiile de gaze cu efect de seră până în 2030 și măsurile de decarbonizare a sectorului
transporturilor); natura (în primul rând în ceea ce privește îmbunătățirea modului în care sunt aplicate
normele UE privind protejarea biodiversității); și calitatea aerului (norme noi privind cantitățile maxime
ale celor cinci poluanți atmosferici principali pe care țările UE le pot emite în atmosferă). Parlamentul
European a susținut adoptarea unor politici ambițioase în multe din aceste domenii.
În viitor, se preconizează creșterea cheltuielilor UE destinate mediului și climei. Comisia propune
creșterea ponderii cheltuielilor UE care contribuie la obiectivele climatice de la 20 % la 25 %, în timp ce
Parlamentul a cerut ca această cotă să fie stabilită la 30 %. În anii următori, se preconizează ca politicile să
se concentreze asupra acțiunilor în domeniul climei, protejării naturii, calității aerului, economiei circulare
și pesticidelor.
Aceasta este o actualizare a unui briefing anterior, publicat înaintea alegerilor europene din 2019.

În această notă de informare

Situația actuală
Așteptările publicului pentru implicarea UE
Cadrul UE
Realizări în legislatura parlamentară 2014-2019
Potențialul pentru viitor

EPRS | Serviciul de Cercetare al Parlamentului European

Autori: Didier Bourguignon și Vivienne Halleux împreună cu Alina Dobreva
Serviciul de cercetare pentru deputați
PE 628.233 – iunie 2019 RO
EPRS | Serviciul de Cercetare al Parlamentului European

Situația actuală
Activitățile umane pot avea efecte negative asupra mediului și, ulterior, asupra stării noastre de bine.
Conform conceptului de „limite planetare” elaborat de Centrul de Reziliență din Stockholm, printre
cele mai mari riscuri se numără schimbările climatice; deversarea de nutrienți (azot și fosfor) în urma
proceselor industriale și agricole; declinul biodiversității; și schimbarea utilizării terenurilor (de
exemplu defrișările). 1
Uniunea Europeană protejează mediul încă de la începutul anilor 1970, plecând de la premisa că
prosperitatea economică și protecția mediului sunt interdependente. Programele succesive de
acțiune pentru mediu au stabilit cadrul pentru politica de mediu a UE. Cel de al șaptelea program de
acțiune pentru mediu („O viață bună, în limitele planetei noastre”), care acoperă perioada 2014-2020,
urmărește să realizeze o viziune a sustenabilității pentru 2050 prin acțiuni în trei domenii:
1 protejarea, conservarea și ameliorarea capitalului natural;
2 trecerea la o economie circulară și cu emisii reduse de dioxid de carbon; și
3 protejarea oamenilor împotriva riscurilor de mediu care le amenință sănătatea și
bunăstarea.

Viziunea pentru 2050 asupra sustenabilității: o viață bună, în limitele planetei noastre
„În 2050 vom trăi bine, în limitele ecologice ale planetei. Prosperitatea noastră și mediul sănătos vor fi
rezultatul unei economii inovatoare, circulare, în care nu se irosește nimic și în care resursele naturale sunt
gestionate în mod sustenabil, biodiversitatea este protejată, prețuită și refăcută, astfel încât să mărească
reziliența societății noastre. Creșterea noastră economică cu emisii scăzute de dioxid de carbon a fost
multă vreme decuplată de utilizarea resurselor, stabilind ritmul unei societăți globale sigure și
sustenabile.”
Sursa: Al șaptelea program de acțiune pentru mediu.

Cadrul politic general este completat de strategii tematice, inclusiv strategia Europa 2020 pentru o
creștere inteligentă, ecologică și favorabilă incluziunii; strategia privind clima și energia care vizează
reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră; și o strategie privind biodiversitatea care vizează
stoparea declinului biodiversității.
În ultimele câteva decenii s-a înființat o rețea de zone protejate Natura 2000 care acoperă aproape
o cincime din teritoriul UE, s-au înregistrat o reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră și creșterea
proporției materialelor reciclate, iar europenii se bucură de aer și apă mai curate. Cu toate acestea,
deși tendințele actuale sunt pozitive în anumite domenii (cum ar fi emisiile de gaze cu efect de seră,
consumul de energie sau calitatea apei), perspectiva pentru următorii 20 de ani prezintă o imagine
mai sumbră. 2
Agenția Europeană de Mediu 3 evidențiază o serie de provocări, printre care:
în ceea ce privește capitalul natural: 60 % dintre speciile protejate și 77 % dintre habitatele
evaluate au un stadiu necorespunzător de conservare. Europa nu se află pe drumul cel bun
în îndeplinirea obiectivului de stopare a declinului biodiversității până în 2020. Degradarea
continuă a ecosistemelor amenință producția economică și bunăstarea Europei. 60 % din
masele de apă dulce din Europa nu corespund unei „stări ecologice bune” prevăzute de
legislația UE. Se preconizează că schimbările climatice vor intensifica presiunile și impactul;
în ceea ce privește economia circulară și cu emisii reduse de dioxid de carbon: nu se
așteaptă ca politicile actuale să fie suficiente pentru ca Europa să își atingă obiectivele de
mediu pe termen lung, cum ar fi reducerea cu 80 %-95 % a emisiilor de gaze cu efect de seră;
în ceea ce privește sănătatea și bunăstarea: îmbunătățirile prevăzute pentru calitatea
aerului nu sunt de așteptat să fie suficiente pentru a preveni continuarea efectelor negative,
în timp ce impactul provocat de schimbările climatice este de așteptat să se înrăutățească.

2
 Protecția mediului

Utilizarea crescută a substanțelor chimice, în special în produsele destinate consumatorilor,

a fost asociată cu o răspândire a bolilor și tulburărilor endocrine la om.
Tranziția către sustenabilitate 4 ar putea genera o serie de beneficii în afara protecției mediului,
printre care:
Locuri de muncă și activitate economică: Datele Eurostat indică faptul că, în UE-28,
4,2 milioane de persoane sunt angajate în sectorul bunurilor și serviciilor de mediu (activități
de protecție a mediului și gestionarea apei și a energiei), o creștere de 49 % față de anul 2000.
Producția din acest sector este estimată la 5,1 % din produsul intern brut (PIB), respectiv
710 miliarde EUR. Un raport întocmit în 2017 de către Organizația pentru Cooperare și
Dezvoltare Economică (OCDE) menționează că politicile ambițioase privind schimbările
climatice pot avea un impact pozitiv asupra locurilor de muncă, cu condiția să existe
suficientă mobilitate a forței de muncă între sectoare. Se estimează că tranziția către o
economie circulară ar putea duce la creșterea PIB-ului cu 1 până la 7 puncte procentuale până
în 2030, în funcție de ritmul schimbărilor tehnologice luate în considerare. 5
Starea de bine și sănătatea: ecosistemele mai puternice, calitatea mai bună a aerului și a
apei și cantitățile mai scăzute de substanțe chimice din produsele destinate consumatorilor
ar putea aduce beneficii.

Așteptările publicului pentru implicarea UE 6

Preocupările privind mediul sunt dezbătute intens la nivelul UE de mulți ani, acoperind o gamă largă
de perspective și domenii de impact. Prin urmare, UE are o politică amplă în domeniu. Conform unei
serii de sondaje Eurobarometru realizate pentru Parlamentul European cu privire la „percepții și
așteptări”, sprijinul cetățenilor UE pentru o implicare într-o și mai mare măsură a UE în protecția
mediului a crescut de la două treimi în 2016 la trei sferturi în 2018.

Procentul respondenților care ar dori ca UE să intervină mai mult decât în prezent

Sursa: Eurobarometru 85,1 - 2016; 89,2 - 2018.

Sunt diferențe semnificative în modul în care această politică este percepută în diferite state
membre. Cu puține excepții, există tendința ca țările din Europa Centrală și de Est să sprijine mai
puțin intensificarea mai mare a implicării UE în politicile de mediu în comparație cu țările din Europa
de Vest. Cel mai puternic sprijin vine din partea Ciprului (87 %) și a Portugaliei (88 %). Cel mai scăzut

3
 EPRS | Serviciul de Cercetare al Parlamentului European

sprijin este înregistrat în Estonia – 52 %, ceea ce reprezintă totuși o creștere semnificativă față de
45 % înregistrat în 2016. Excepțiile notabile ale diviziunii est-vest rămân România și Regatul Unit.
Creșterea generală a sprijinului pentru o implicare
Așteptări pentru mai multe acțiuni din mai mare a UE în protecția mediului este de 8 puncte
partea UE decât în prezent: diferența, în procentuale. Acest domeniu înregistrează una dintre
puncte procentuale, între 2016 și 2018 cele mai mari creșteri dintre toate domeniile
cercetate. Creșterea este înregistrată în aproape
toate statele membre, cele mai proeminente
schimbări înregistrându-se în cazul Portugaliei (o
creștere cu 18 puncte procentuale) și al Finlandei (o
creștere cu 16 puncte procentuale). O excepție de la
tendința generală se înregistrează numai în Italia și
Bulgaria, însă scăderea așteptărilor în ceea ce
privește implicarea UE într-o mai mare măsură în
protecția mediului este nesemnificativă – două
puncte procentuale pentru Italia și unul pentru
Bulgaria.
Aproximativ jumătate din cetățenii chestionați
consideră că actualele acțiuni ale UE în domeniul

Percepția acțiunii UE ca fiind adecvată

în prezent: diferența, în puncte
Sursa: Eurobarometru 85,1 - 2016; 89,2 - 2018. procentuale, între 2016 și 2018

protecției mediului sunt insuficiente (52 % în 2016 și

51 % în 2018), în timp ce 37 % percep acțiunea UE în
domeniu ca fiind adecvată. În medie, la nivelul UE,
această percepție nu s-a schimbat în ultimii ani. În
unele state membre s-au înregistrat, însă, schimbări
foarte semnificative. O scădere semnificativă a
ponderii cetățenilor care percep acțiunea UE ca fiind
adecvată se înregistrează în Malta (o scădere cu 23
de puncte procentuale) și în Germania (o scădere cu
11 puncte procentuale). Cea mai importantă
creștere a aprecierii acțiunii UE ca fiind adecvată se
înregistrează în mai multe țări din Europa Centrală și
de Est – România, Bulgaria, Ungaria și Polonia (o
creștere de 13, 12, 11 și, respectiv, 10 puncte
procentuale).
Sursa: Eurobarometru 85,1 - 2016; 89,2 - 2018.
În ansamblu, la nivelul UE, diferența dintre
așteptările cetățenilor legate de implicarea UE și
modul în care aceștia apreciază acțiunea actuală a UE în domeniul protecției mediului crește ușor
din cauza presiunii crescute a așteptărilor cetățenilor.

Cadrul UE
Cadrul juridic
Politica europeană de mediu datează încă din 1972. Prevederile privind protecția mediului au fost
introduse odată cu Actul unic european în 1987, fiind extinse ulterior. În temeiul articolelor 191-193
din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, politica de mediu a UE urmărește să asigure

4
 Protecția mediului

„un nivel ridicat de protecție” și se bazează pe patru principii (al precauției, al acțiunii preventive, al
remedierii daunelor la sursă și pe principiul „poluatorul plătește”). UE are competența de a acționa
în majoritatea domeniilor politicii de mediu, deși acțiunea sa este limitată de principiul subsidiarității
și de cerința unanimității în Consiliu cu privire la anumite subiecte (cum ar fi fiscalitatea, exploatarea
terenurilor și mixul energetic). Statele membre pot adopta măsuri de protecție mai stricte, dacă
doresc.
Legislația UE privind protecția mediului se referă la o mare varietate de subiecte, care pot fi grupate
în următoarele domenii largi:
aerul: legislația UE stabilește standarde privind calitatea aerului, limite maxime pentru
poluanții emiși în statele membre și norme privind sursele de emisie, cum ar fi standardele
pentru vehicule;
substanțele chimice: legislația UE vizează protejarea sănătății umane și a mediului și
eliminarea barierelor comerciale, prin reglementarea substanțelor chimice, a pesticidelor și a
etichetării produselor;
clima: legislația UE limitează emisiile de gaze cu efect de seră generate de fabrici și centrale
electrice în cadrul sistemului de comercializare a certificatelor de emisii, precum și emisiile de
gaze cu efect de seră din alte sectoare, cum ar fi agricultura, transportul rutier și construcțiile.
De asemenea, promovează sursele de energie regenerabile;
natura: legislația UE urmărește protejarea naturii, a biodiversității și a serviciilor ecosistemice
prin intermediul rețelei de zone protejate Natura 2000, care acoperă 18 % din suprafața
terestră a Uniunii;
deșeurile: legislația UE urmărește îmbunătățirea gestionării deșeurilor și stabilește cerințe
privind fluxurile de deșeuri. O preocupare recentă este aceea de a permite tranziția către o
economie circulară;
apa: legislația UE vizează protejarea apelor de suprafață și subterane împotriva poluării, cu
standarde pentru apa potabilă și de scăldat și cerințe pentru gestionarea inundațiilor.
Uniunea Europeană este văzută ca un model pe plan internațional în ceea ce privește politica de
mediu. UE este, de asemenea, parte la mai multe acorduri internaționale privind, printre altele:
accesul la informație, participarea publicului la luarea deciziilor și accesul la justiție în
probleme de mediu, Convenția Aarhus din 1998;
calitatea aerului, Convenția privind poluarea atmosferică transfrontalieră pe distanțe lungi
și protocoalele sale;
clima, Convenția-cadru a Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice și Acordul de la Paris;
substanțele chimice, Convenția de la Rotterdam privind comerțul cu produse chimice
periculoase, Convenția de la Stockholm privind poluanții organici persistenți, Protocolul de
la Montreal privind substanțele care epuizează stratul de ozon și Convenția de la Minamata
privind mercurul;
natura, Convenția privind diversitatea biologică și protocoalele sale, Convenția privind
comerțul internațional cu specii ale faunei și florei sălbatice pe cale de dispariție (CITES) și
convențiile privind anumite regiuni; 7
deșeurile, Convenția de la Basel privind deșeurile periculoase;
apa, Convenția internațională privind prevenirea poluării cauzate de nave (MARPOL) și o serie
de convenții privind mările regionale. 8

Cadrul financiar
În conformitate cu acordul privind cadrul financiar multianual (CFM) pentru perioada 2014-2020, cel
puțin 20 % (aproximativ 180 de miliarde EUR) din bugetul UE trebuie alocat obiectivelor ce vizează
combaterea schimbărilor climatice. Obiectivele și acțiunile în domeniul climei au fost, prin urmare,
integrate în toate politicile și programele majore ale UE, în special din următoarele domenii:
coeziune, agricultură, pescuit și afaceri maritime, ajutor extern, energie și transport, precum și

5
EPRS | Serviciul de Cercetare al Parlamentului European

cercetare și inovare. Ca urmare, obiectivele de mediu se reflectă în toate rubricile din cadrul financiar
multianual. Programele care contribuie într-o măsură mai mare sau mai mică la protecția mediului
includ fondurile structurale și de investiții europene, Fondul european pentru investiții strategice ,
Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală , programul LIFE, Orizont 2020, mecanismul de
protecție civilă al Uniunii, precum și numeroasele acțiuni externe ale UE și inițiativele privind ajutorul
umanitar. Aceste fonduri și programe sunt puse în aplicare de Comisie, în mod independent,
împreună cu statele membre și în cooperare cu organizațiile din țările terțe.
Din 2014, se utilizează o metodologie specială de urmărire pentru a monitoriza contribuția
dispersată a bugetului UE la două obiective specifice: politicile climatice și protecția biodiversității.
Cifrele agregate sunt prezentate de Comisie în cadrul procedurii bugetare anuale. Se estimează că,
în perioada 2014-2020, contribuția bugetului UE la politicile climatice și la protecția biodiversității va
ajunge la 19,3 % și, respectiv, la 8,0 % din creditele de angajament.
Singurul program al UE dedicat în întregime obiectivelor de mediu este programul LIFE pentru
mediu și politici climatice. Între 1992 și 2013, acesta a finanțat mai mult de 4 170 de proiecte, cu o
contribuție totală din partea UE de 3,4 miliarde EUR. Fondurile alocate programului în cadrul
financiar multianual 2014-2020 au crescut substanțial și reprezintă suma cea mai ridicată de până
acum alocată programului LIFE (3,4 miliarde EUR, 0,32 % din totalul cadrului financiar multianual).
Programul are două componente: mediul și politicile climatice. Finanțarea este oferită în principal
sub formă de granturi și instrumente financiare (împrumuturi și investiții de capital). Acestea sprijină
autoritățile publice, ONG-urile și actorii privați, în special întreprinderile mici și mijlocii.

Realizări în legislatura parlamentară 2014-2019

Începând cu mijlocul anului 2014, au fost obținute o serie de rezultate privind, printre altele:
gestionarea deșeurilor: Parlamentul și Consiliul au adoptat o nouă legislație care a înăsprit
normele UE privind deșeurile, în special introducând obiective noi pentru reciclare și
reducând utilizarea pungilor de cumpărături din plastic. În 2015, Comisia Europeană a
publicat un plan de acțiune general care vizează inițierea tranziției către o economie circulară,
iar la începutul anului 2018 a publicat o strategie mai specifică privind materialele plastice,
care vizează, nu în ultimul rând, ca toate materialele plastice să fie reciclabile până în 2030. În
plus, Parlamentul și Consiliul au căzut de acord cu privire la norme noi pentru a reduce
deșeurile marine, luând măsuri legate de articolele din plastic de unică folosință și colectarea
deșeurilor provenite de la nave. În tot acest timp, Parlamentul European a susținut politici
ambițioase privind gestionarea deșeurilor și economia circulară;
politicile climatice: Parlamentul și Consiliul au adoptat noi norme și obiective privind
emisiile pentru 2030 pentru sectoarele energetic și industrial (prin sistemul de comercializare
a certificatelor de emisii al UE), pentru transporturi, construcții și agricultură, precum și pentru
exploatarea terenurilor și silvicultură. Pentru 2030 Consiliul și Parlamentul au stabilit un
obiectiv nou legate de energia din surse regenerabile, și anume o cotă de 32 %. Pentru
decarbonizarea sectorului transporturilor, Comisia a prezentat în 2016 o strategie europeană
pentru o mobilitate cu emisii scăzute de dioxid de carbon, alături de o serie de propuneri
legislative. Parlamentul și Consiliul au adoptat o legislație care stabilește noi standarde de
emisii de CO2 pentru autoturismele și camionetele noi pentru perioada de după 2020 și au
convenit asupra primelor standarde de emisii de CO2 pentru noile camioanele noi.
Parlamentul European încurajează adoptarea de politici climatice ambițioase privind aceste
inițiative;
natura: ca urmare a revizuirii normelor UE privind protecția naturii (cunoscute sub
denumirea de Directivele privind natura), în 2017, Comisia Europeană a publicat un plan de
acțiune care vizează îmbunătățirea punerii acestora în aplicare și contribuția la protecția
biodiversității. Parlamentul European sprijină foarte mult Directivele privind natura și
îndeamnă Comisia și statele membre să acorde o prioritate mai mare atingerii până în 2020 a
obiectivului de stopare a declinului biodiversității;

6
 Protecția mediului

calitatea aerului: în 2016, Parlamentul și Consiliul au adoptat noi norme privind cantitățile
maxime ale celor cinci poluanți atmosferici principali care pot fi emise în atmosferă. Aceste
norme actualizate vizează reducerea la jumătate a numărului de decese premature provocate
de poluarea atmosferică, până în 2030.

Potențialul pentru viitor

În rezoluția sa din martie 2018 referitoare la orientările privind bugetul pentru 2019, Parlamentul
European a subliniat că proporția cheltuielilor UE care contribuie la atingerea obiectivelor climatice
pentru 2019 trebuie să depășească simțitor obiectivul global de 20 % pentru a compensa alocările
mai reduse din primii ani ai cadrului financiar multianual și că ar trebui optimizat la maximum
mecanismul de punere a schimbărilor climatice în primplanul preocupărilor.
Pe termen lung, se preconizează creșterea în viitor a cheltuielilor din bugetul UE destinate mediului
și acțiunilor de combatere a schimbărilor climatice. În comunicarea din mai 2018 privind cadrul
financiar multianual pentru perioada 2021-2027, Comisia a propus creșterea proporției cheltuielilor
din bugetul UE care contribuie la obiectivele de combatere a schimbărilor climatice de la 20 % la
25 %. În propunerea legislativă din iunie 2018 privind programul LIFE pentru perioada 2021-2027,
Comisia a propus majorarea fondurilor alocate acestui program cu 50 %, până la 4,8 miliarde EUR,
de la 3,2 miliarde EUR în perioada 2014-2020. 9 Partea de venituri a bugetului UE ar putea contribui,
de asemenea, la realizarea obiectivelor politicilor UE. În propunerea din mai 2018 privind sistemul
de resurse proprii pentru bugetul UE, Comisia a propus stabilirea de noi resurse proprii legate de
obiectivele climatice și de mediu: o parte din veniturile generate de sistemul UE de comercializare a
certificatelor de emisii și o contribuție națională bazată pe cantitatea deșeurilor de ambalaje din
plastic care nu sunt reciclate, produse în fiecare stat membru.
În rezoluția din 30 mai 2018 referitoare la cadrul financiar multianual și la resursele proprii și în
rezoluția din 14 noiembrie 2018, în care a oferit și mai multe detalii privind poziția sa, Parlamentul
European a cerut ca cheltuielile pentru politicile ce vizează schimbările climatice să se ridice la 30 %
din cheltuielile UE cât mai curând posibil, dar nu mai târziu de 2027, iar fondurile alocate
programului LIFE să fie dublate. În rezoluția in 13 septembrie 2018 referitoare la strategia privind
materialele plastice, Parlamentul a subliniat că efectele unei contribuții bugetare bazate pe deșeurile
de ambalaje din plastic nereciclate trebuie să fie coerente cu ierarhia deșeurilor și a subliniat că ar
trebui acordată prioritate prevenirii generării de deșeuri.
În ceea ce privește perspectivele de politici, în temeiul tratatelor UE are competențe de a încerca să
rezolve provocările evidențiate mai sus. Totuși, aceste competențe sunt limitate de faptul că
responsabilitatea pentru finanțarea și aplicarea măsurilor de protecție a mediului adoptate la nivelul
UE le revine statelor membre și, în unele cazuri, autorităților regionale și locale.
Legislația UE privind protecția mediului este adoptată, în general, în „procedura legislativă ordinară”,
prin care Comisia prezintă o propunere care este ulterior modificată și adoptată de Parlamentul
European și de Consiliu. O legislație nouă sau actualizată ar putea fi adoptată în următoarele
domenii:
utilizarea eficientă a resurselor și economia circulară, Parlamentul European a cerut Comisiei
să propună noi norme, pentru a se asigura că produsele durează mai mult, sunt ușor de
reparat și reciclabile, precum și noi proceduri de achiziții publice pentru a încuraja produsele
și modelele de afaceri circulare;
substanțele chimice, în contextul dezbaterii legate de autorizarea produselor de uz
fitosanitar, ilustrată de cazul glifosatului, Parlamentul European a îndemnat Comisia să
propună o legislație actualizată pentru a crește transparența în procedurile de autorizare și
pentru a promova pesticidele cu risc redus;
calitatea aerului, în urma apropiatei publicări de către Organizația Mondială a Sănătății a
orientărilor actualizate privind calitatea aerului și în urma revizuirii legislației privind calitatea
aerului exterior, legislația privind standardele de calitate a aerului ar putea fi actualizată.

7
EPRS | Serviciul de Cercetare al Parlamentului European

În plus, ar putea fi adoptate inițiative în următoarele domenii:

politicile climatice, se așteaptă să se pună accentul pe implementarea legislației adoptate
recent pentru perioada 2020-2030 și în direcția unei economii neutre din perspectiva
impactului asupra climei, pe baza strategiei prezentate de Comisie în noiembrie 2018.
protecția naturii, Comisia ar putea prezenta o strategie privind biodiversitatea, care să
continue strategia actuală, deoarece aceasta expiră în 2020; o nouă strategie ar putea
reflecta, de asemenea, evoluțiile la nivel mondial în cadrul Convenției privind diversitatea
biologică;
La modul mai general, Comisia ar putea prezenta o propunere pentru un nou program de
acțiune în domeniul mediului care, odată adoptat de Parlament și Consiliu, ar stabili
obiectivele generale ale politicii de mediu a UE.

PRINCIPALELE DOCUMENTE DE REFERINȚĂ

Altmayer A., Freshwater protection: EU policy and the status of freshwater systems (Protecția apelor dulci:
politica UE și situația sistemelor hidrologice), Serviciul de Cercetare al Parlamentului European, februarie
2017.
Altmayer A., Implementing the Aarhus Convention: Access to justice in environmental matters (Punerea
în aplicare a Convenției Aarhus: accesul la justiție în probleme de mediu), Serviciul de Cercetare al
Parlamentului European, octombrie 2017.
Bourguignon D. și Orenius O., Material use in the EU: towards a circular approach (Utilizarea materialelor
în UE: către o abordare circulară), Serviciul de Cercetare al Parlamentului European, septembrie 2018.
Bourguignon D., Air quality: Pollution sources and impacts, EU legislation and international agreements
(Calitatea aerului: sursele și impactul poluării, legislația UE și acordurile internaționale), Serviciul de
Cercetare al Parlamentului European, iulie 2018.
Bourguignon D., Closing the loop: New circular economy package (Închiderea buclei: noul pachet de
măsuri privind economia circulară), Serviciul de Cercetare al Parlamentului European, ianuarie 2016.
Bourguignon D., EU policy and legislation on chemicals: Overview, with a focus on REACH (Politica și
legislația UE privind substanțele chimice: prezentare generală, cu accent pe REACH), Serviciul de
Cercetare al Parlamentului European, decembrie 2016.
Bourguignon D., EU policy and legislation on pesticides: Plant protection products and biocides (Politica
și legislația UE privind pesticidele: produsele de uz fitosanitar și produsele biocide), Serviciul de Cercetare
al Parlamentului European, aprilie 2017.
Bourguignon D., Safeguarding biological diversity: EU policy and international agreements (Protejarea
diversității biologice: politica UE și acordurile internaționale), Serviciul de Cercetare al Parlamentului
European, mai 2016.
Parry M. și Sapala M., 2021-2027 multiannual financial framework and new own resources: Analysis of the
Commission's proposal (Cadrul financiar multianual 2021-2027 și noile resurse proprii: analiza propunerii
Comisiei), Serviciul de Cercetare al Parlamentului European, iulie 2018.

Vizitați paginile de internet ale Parlamentului European privind economia circulară, deșeurile de plastic
și schimbările climatice.

8
 Protecția mediului

NOTE
1
Conceptul de „limite planetare” conține nouă dimensiuni: schimbările climatice; declinul biodiversității; diminuarea
stratului de ozon stratosferic; poluarea chimică; acidificarea oceanelor; consumul de apă dulce; schimbarea utilizării
terenurilor; fluxurile biogeochimice (ciclurile de azot și fosfor modificate); și încărcarea atmosferei cu aerosoli. Pentru
mai multe detalii privind conceptul general, a se vedea The nine planetary boundaries (Cele nouă limite planetare),
Centrul de Reziliență din Stockholm, 2015; și privind conceptul în contextul UE, a se vedea H. Hoff et al., Bringing EU
policy into line with the Planetary Boundaries (Alinierea politicii UE la limitele planetare), Centrul de Reziliență din
Stockholm, 2017.
2
Pentru mai multe detalii, a se vedea rezumatul orientativ al tendințelor de mediu realizat de către Agenția Europeană
de Mediu.
3
Sursa principală este raportul de sinteză intitulat „Mediul european: starea și perspectiva 2015” (SOER). Date actualizate
din Ape europene – Evaluarea stării și a presiunilor 2018.
4
Cu privire la acest subiect, a se vedea și lucrarea recentă a Centrului de strategie politică europeană despre Europe's
Sustainability Puzzle.. Broadening the Debate.
5
Comisia Europeană a estimat în 2014 că trecerea la o economie circulară va duce la o creștere a PIB-ului cu 0,8 % până
în 2030, în timp ce Fundația Ellen MacArthur a estimat în 2015 că o tranziție ar putea duce la o creștere a PIB-ului cu 7 %
până în 2030, în baza unui ritm mai accelerat al schimbărilor tehnologice în principalele sectoare de produse și resurse.
6
Această secțiune a fost elaborată de Alina Dobreva, cu grafice realizate de Nadejda Kresnichka-Nikolchova.
7
Convenția alpină (Convenția de la Salzburg) și Convenția privind Carpații.
8
Convenția privind protecția Mării Mediterane împotriva poluării (Convenția de la Barcelona), Convenția privind
protecția Mării Negre împotriva poluării (Convenția de la București), Convenția privind protecția mediului marin din
zona Mării Baltice (Convenția de la Helsinki), Convenția privind protecția mediului marin al Atlanticului de Nord-Est
(Convenția OSPAR).
9
Aceasta ar crește cota programului LIFE în totalul cadrului financiar multianual de la 0,32 % la 0,4 %.

DECLINAREA RESPONSABILITĂȚII ȘI DREPTURI DE AUTOR

Prezentul document li se adresează deputaților și membrilor personalului Parlamentului European și a fost
elaborat ca material de referință pentru a-i sprijini în desfășurarea activității lor parlamentare. Conținutul acestui
document reprezintă exclusiv responsabilitatea autorului (autorilor) și orice opinii exprimate în acesta nu
reprezintă neapărat poziția oficială a Parlamentului European.
Reproducerea și traducerea documentului în scopuri necomerciale sunt autorizate, cu condiția ca sursa să fie
menționată și ca Parlamentul European să fie anunțat în prealabil și să primească o copie a materialului.
© Uniunea Europeană, 2019.
Sursa foto: © andreusK / Fotolia.
eprs@ep.europa.eu (contact)
www.eprs.ep.parl.union.eu (intranet)
www.europarl.europa.eu/thinktank (internet)
http://epthinktank.eu (blog)