NOTĂ DE FUNDAMENTARE

Secţiunea 1 - Titlul proiectului de act normativ

1
 HOTĂRÂRE
pentru modificarea și completarea Hotărârii Guvernului nr. 1172/2022 pentru aprobarea
Strategiei naționale privind economia circulară

2
 Secţiunea a 2-a - Motivul emiterii actului normativ

2.1. Sursa Prezentul proiect de act normativ - Hotărîre pentru modificarea și completarea
proiectului de Strategiei Naționale privind Economia Circulară aprobată prin Hotărârea
act normativ Guvernului nr. 1172/2022, care are ca scop aprobarea Planului de acțiune pentru
strategia națională privind economia circulară - a fost elaborat de către
2. Descrierea
Secretariatul General al Guvernului, având drept coinițiatori Ministerul Mediului,
situației actuale
Apelor și Pădurilor, respectiv Ministerul Economiei, Antreprenoriatului şi
Turismului, pe baza studiului realizat de o echipă internațională de experți, în
cadrul proiectului finanțat prin Instrumentul de Suport Tehnic gestionat de Direcția
Generală Sprijin pentru Reforme Structurale a Comisiei Europene.
Planul de acțiune pentru strategia națională privind economia circulară reprezintă
jalonul 44 prevăzut în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), în cadrul
componentei (3) privind gestionarea deșeurilor, reforma (1).
Secretariatul General al Guvernului prin Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă
(DDD) a coordonat demersul elaborativ alături de ministerele menționate, şi a
parcurs la etapele necesare îndeplinirii jalonului 44 “Adoptarea planului de acțiune
pentru strategia națională privind economia circulară”, al cărui termen de realizare
este 31 septembrie 2023.
DDD este autoritatea publică responsabilă de coordonarea, la nivel național a
activităților care facilitează implementarea Strategiei Naționale privind Dezvoltarea
Durabilă a României 2030 (SNDDR 2030), în baza Hotărȃrii Guvernului nr.
313/2017 privind înființarea, organizarea și funcționarea Departamentului pentru
Dezvoltare Durabilă, cu modificările și completările ulterioare. Tranziția către
economia circulară este obiectiv al SNDDR și se regăsește în țintele pentru: ODD
12 – Consum și producție responsabile; ODD 6 – Apă curată și sanitație; ODD 9 –
Industrie, inovație și infrastructură, pentru că economia circulară nu se rezumă doar
la reciclarea deșeurilor. Economia circulară (EC) reprezintă un model care are în
vedere folosirea eficientă a resurselor pe întreg lanțul de producție și consum. De
asemenea, SNDDR 2030, adoptată prin Hotărȃrea Guvernului nr. 877/2018 cu
modificările și completările ulterioare, prevede la ODD 12 tranziția către un nou
model de dezvoltare prin introducerea elementelor de economie circulară, creșterea
productivității resurselor, reducerea risipei alimentare și a deșeurilor, prin reducerea
generării de deșeuri la toate nivelurile, creșterea reciclării și reutilizării, încurajarea
companiilor să adopte practici sustenabile și să integreze în ciclul de raportare
informații privind sustenabilitatea activităților lor, precum și conștientizarea
publicului cu privire la ceea ce înseamnă un stil de viață în armonie cu natura.

Prezentul proiect de Plan de acțiune pentru strategia națională privind economia

circulară prin acțiunile propuse se aliniază la obiectivul de protecție a mediului al
Uniunii Europene în privința a atingerii neutralității climatice până în 2050
(reducerea consumului de energie şi stimularea exploatării energiei regenerabilă
prin: strategii de renovare; cerința ca toate clădirile noi din UE să producă zero
emisii începând cu 2030; instalarea de panouri solare pe clădiri noi), în cadrul
Pactului Ecologic European şi a măsurilor pentru tranziția la o economie circulară,
incluse în Planul de acțiune pentru economia circulară propus de Comisia
Europeană. Comisia propune noi norme prin care aproape toate bunurile fizice de
pe piața UE să devină mai ecologice, circulare și eficiente din punct de vedere
energetic pe parcursul întregului lor ciclu de viață, de la faza de proiectare până la
utilizarea zilnică, schimbarea destinației și sfârșitul ciclului de viață. De exemplu,
prin Strategia UE pentru textile sustenabile și circulare [COM(2022) 141],
textilele trebuie să devină mai durabile, reparabile, reutilizabile și reciclabile,
și să se combată moda de consum, deșeurile de textile și distrugerea textilelor
3
nevândute și să se asigure faptul că producția lor se desfășoară cu respectarea
deplină a drepturilor sociale. Parlamentul European, în 2021, a adoptat o rezoluție
prin care se cer măsuri suplimentare pentru a se ajunge până în 2050 la o economie
complet circulară, neutră din punct de vedere al emisiilor de carbon, durabilă și fără
substanțe toxice. Se solicită, de asemenea, reguli mai stricte de reciclare și
obiective obligatorii pentru consumul de materii prime până în 2030, iar risipa
alimentară, până în 2030, să fie redusă la jumătate în cadrul Strategiei „De la
fermă la consumator”. UE va continua să joace rolul de lider în trecerea la o
economie circulară la nivel mondial și să își utilizeze influența, expertiza și
resursele financiare pentru a pune în aplicare obiectivele de dezvoltare durabilă
pentru 2030.
Proiectul de act normativ pentru aprobarea Planului de acțiune pentru strategia
națională privind economia circulară va susține implementarea principiilor
economiei circulare, care sunt strâns legate de ODD-urile ONU și poate contribui
în mod direct sau indirect la realizarea mai multor ținte ale SNDDR 2030. Totodată
Planul de acțiune pentru strategia națională privind economia circulară este
instrumentul principal de coordonare a activităților de creare, consolidare,
funcționare și dezvoltare a structurii de guvernanță durabilă pentru implementarea
Strategiei Naționale privind Economia Circulară (SNEC) și face parte din
eforturile actuale ale guvernului de a accelera tranziția către o economie circulară în
România.
În anul 2022, DDD a coordonat alături de Ministerele Mediului, Apelor și Pădurilor
respectiv Economiei, Antreprenoriatului și Turismului, elaborarea Strategiei
Naționale privind Economia Circulară (SNEC), care a fost adoptată prin HG nr.
1172/2022, în concordanță cu angajamentul României prevăzut în PNRR, jalon nr.
43.
SNEC a identificat următoarele sectoare cu potențial de circularitate în România:
agricultură și silvicultură; industria automotive; construcții; bunuri de consum, cum
ar fi produsele alimentare și băuturile; ambalajele; textilele; echipamentele electrice
și electronice; deșeurile; apa și apa uzată. Obiectivul general al SNEC este
decuplarea dezvoltării economice de utilizarea resurselor naturale și degradarea
mediului. Obiectivele cheie pentru tranziția la economia circulară în România
stabilite prin SNEC sunt: a) acordarea de prioritate producției locale în fața
produselor și materialelor importate; b) consolidarea competitivității economice și a
forței de muncă; c) aprovizionarea responsabilă și durabilă cu materii prime; d)
promovarea cu prioritate a inovării și cercetării în domeniul economiei circulare; e)
prezervarea, conservarea și utilizarea sustenabilă a resurselor naturale; f) prevenirea
generării de deșeuri și gestionarea sustenabilă a deșeurilor; g) promovarea
consumului responsabil și a educației pentru mediu; h) protecția ecosistemului și a
sănătății cetățenilor.
Tranziția de la un model economic liniar la unul circular este un proces complex și
de lungă durată, iar România se află încă la început. Performanța României în ceea
ce privește indicatorii economiei circulare, cum ar fi productivitatea resurselor,
ecoinovarea, generarea de deșeuri relativ la produsul intern brut, tratarea deșeurilor
și (re)utilizarea materialelor reciclate în economie (1,4% în 2021 conform
Eurostat), este sub media UE (11,7% în 2021 conform Eurostat). Totuși, în ultimul
deceniu, România a făcut progrese în ceea ce privește adoptarea unor documente
programatice care să asigure tranziția, cum sunt: Strategia Națională de gestionare a
deșeurilor 2014-2020, Strategia Națională pentru Dezvoltarea Durabilă a României
2030. Elemente ale tranziției către economia circulară în România sunt prevăzute și
în alte jaloane din Planul Național de Redresare și Reziliență.

Obiectivul general al Planului de acțiune pentru strategia națională privind

economia circulară este corelat de obiectivele SNEC, dar şi cu cele ale Planului de
4
Acțiune pentru Economie Circulară al UE, în conformitate cu principiile și acțiunile
promovate în cadrul Pactului Ecologic European.
Proiectul de Plan de acțiune pentru strategia națională privind economia circulară
prezintă viziunea și acțiunile concrete pe termen scurt, mediu și lung, rolul
entităților publice, private și publicul larg precum și gradul de implicare a acestora
pe parcursul implementării și permite Guvernului României, prin Comitetul de
coordonare pentru economia circulară a României să inițieze măsuri coerente în
timp pentru a dezvolta buna guvernanță și pentru a întări bazele economiei
circulare. Planul este structurat în următoarele capitole şi completat de anexe, după
cum urmează:
- Contextul EC în România - Capitolul 2 - oferă o imagine de ansamblu a
situației actuale a EC în România, precum și a politicilor și cadrului legislativ
relevante pentru EC;
- Viziunea și misiunea PAEC - Capitolul 3 - se concentrează pe modul în care
poate avansa tranziția către economie circulară în sectoarele economice
prioritare, pornind de la obiectivele și direcțiile de politică dezvoltate în SNEC;
- Obiectivele și acțiunile pentru fiecare sector prioritar - Capitolul 4 - oferă o
prezentare generală a sector și a acțiunilor specifice, care include contextul
sectorial, motivarea acțiunilor prevăzute precum și enunțarea succintă a
acțiunilor prioritare specifice împreună cu conexiunea acestora cu obiectivele
generale și direcțiile de politică din SNEC. Acțiunile specifice sunt adesea
legate de mai mult decât un obiectiv general. Prezentările din acest capitol sunt
completate cu o descriere detaliată a acțiunilor sectoriale prioritare, în Anexa
A;
- Elementele principale pentru implementarea efectivă a PAEC - Capitolul 5 -
include o prezentare a oportunităților de finanțare, cadrul de guvernanță,
precum și planul de monitorizare și evaluare pentru a asigura o implementare
adecvată a PAEC.
- Analiza riscurilor pentru punerea in aplicare a PAEC – Capitolul 6 - încheie
acest document punând accentul pe riscuri legate de eficiență scăzută a
implementării, finanțare insuficientă, lipsa de voință politică, eșecul
guvernanței și schimbarea lentă a comportamentului consumatorilor.
- Anexa A cuprinde descrierea detaliată a fiecărei acțiuni, precizând entitățile
responsabile și cele implicate în punerea în aplicare, orizontul de timp și
posibilitățile de finanțare pentru punerea în aplicare;
- Anexa B priveşte exemple de bune practici asociate cu fiecare acțiune
prioritară (acolo unde ele există), fie în România, fie în alte state membre ale
UE; acestea au menirea de a inspira și/sau ilustra mai bine formele pe care
aceste acțiuni le pot lua în practică;
- Anexa C redă setul de potențiali indicatori de performanță care ar putea fi
folosiți pentru a urmări și evalua progresul implementării Planului de acțiune
pentru strategia națională privind economia circulară.

Pentru a facilita realizarea obiectivelor SNEC, în cadrul proiectului de Plan de

acțiune pentru strategia națională privind economia circulară sunt propuse
următoarele tipuri de acţiuni:
- sectoriale / specifice pentru cele nouă sectoare economice identificate cu
potențial de circularitate în România: agricultură și silvicultură; auto; construcții;
alimente și băuturi; ambalaje (sticla, hârtie, materialele plastice, lemn și
materiale metalice); textile; echipamente electrice și electronice, baterii; deșeuri,
apă și ape uzate.
- transversale pentru a facilita transformarea circulară în economie prin: educație
și formare profesională (acțiunile pot crea competențele necesare pentru
tranziția către circularitate, dar pot contribui și la schimbarea
5
 comportamentului de consum și de producție), cercetare-dezvoltare și inovare,
digitalizare și achizițiile (de exemplu, achizițiile publice verzi pot juca un rol
important în creșterea cererii și în oferirea de oportunități pentru cei care pun pe
piață produse și servicii circulare, acordând prioritate achiziționării de lucrări,
produse și servicii care contribuie la bucle închise de energie și materiale,
reducând la minim impactul negativ asupra mediului și generarea de deșeuri).
Pentru fiecare sector în parte, proiectul Planului de acțiune pentru strategia
națională privind economia circulară propune acțiuni prioritare și în majoritatea
cazurilor, introduce un set de măsuri suplimentare care să fie puse în aplicare
pentru a accelera tranziția la economia circulară. Numărul total de acțiuni prioritare
prevăzute în Planul de acțiune este de 52. Aceste acțiuni au fost ierarhizate în
funcție de următoarele criterii: fezabilitatea implementării lor, urgența și de
potențialul de a accelera tranziția către economia circulară, relevanța pentru
respectarea directivelor și atingerea obiectivelor UE, existența unor bune practici în
alte state membre ale UE. Obiectivele și acțiunile pentru fiecare sector includ
contextul sectorial, astfel conducând la motivarea acțiunilor propuse precum și
enunțarea succintă a acțiunilor prioritare specifice împreună cu conexiunea acestora
cu obiectivele generale și direcțiile de politică din SNEC.

Pentru implementarea cu succes a obiectivelor SNEC, respectiv elaborarea,

monitorizarea şi implementarea acţiunilor prevăzute în proiectul de Plan de acțiune
pentru strategia națională privind economia circulară, având în vedere prevederile
generale din Anexa la H.G. 1172/21.09.2022 pentru aprobarea Strategiei naționale
privind economia circulară, Cap. 9.2 Structura de guvernanță, au fost constituite:
- Comitetul de coordonare pentru economia circulară a României, înființat
prin Decizia prim-ministrului nr. 553/2022 publicată în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 1187 din 12 decembrie 2022, are în componență membri
la nivel de consilier de stat/secretar de stat; Comitetul este o structură
decizională, ce are drept obiectiv principal asigurarea unei coordonări eficiente,
eficace și coerente a punerii în aplicare a SNEC și a PAEC, în domeniile
gestionate de ministerele care fac parte din Comitet, în acord cu angajamentele
internaționale asumate de către Guvern;
- Secretariatul Comitetului, înființat prin Ordinul Secretarului General al
Guvernului nr. 1395/20.12.2022, este asigurat de către DDD;
- structuri de implementare, înființate prin Ordin al conducătorului ministerelor
reprezentate în structura de coordonare, cu atribuții și responsabilități în domeniul
economiei circulare specifice responsabilităților ministerelor şi instituțiilor
subordonate acestora;

6
2.3. Schimbări Prin prezentul act normativ se are în vedere aprobarea Planului de acțiune pentru
preconizate strategia națională privind economia circulară care stabilește domeniul de aplicare
sectorial care se bazează pe prioritizarea elaborată în cadrul SNEC, unde au fost
evidențiate sectoarele cu cel mai pare potențial pentru economia circulară.
Sectoarele economice incluse în Planul de acțiune pentru strategia națională
privind economia circulară sunt: agricultură și silvicultură; auto; construcții;
alimente și băuturi; ambalaje (sticla, hârtia, materialele plastice, lemn și materiale
metalice); textile; echipamente electrice și electronice (EEE) și baterii.
Pentru a realiza transformarea de la un sistem liniar la unul circular - decuplarea
dezvoltării economice de utilizarea resurselor naturale și degradarea mediului -
sunt luate în considerare următoarele practici și soluții pentru diferitele etape ale
lanțului valoric:
- închiderea buclelor de materiale prin înlocuirea materiilor prime cu materiale
secundare și a produselor noi cu produse sau piese second-hand, reparate sau
recondiționate;
- încetinirea fluxurilor de materiale prin prelungirea duratei de viață a produselor
ca urmare a unei proiectări, întrețineri și reparații mai bune;
- reducerea fluxurilor de materiale prin utilizarea unei cantități mai reduse de
resurse per produs sau utilizarea a mai puține produse pentru a furniza același
serviciu societății.

PAEC prezintă și descrie 52 de acțiuni prioritare în cele zece domenii (unu la nivel
transversal și în cele nouă sectoare economice). O parte semnificativă, de
aproximativ 38% dintre acțiunile prioritare se referă la modificări legislative, de
reglementare și/sau de politică care ar putea facilita trecerea de la economia liniară
la economia circulară. Alte acțiuni se concentrează pe dezvoltarea infrastructurii,
inclusiv cea digitală - 23%, pe suport financiar pentru sectorul privat - 11%, pe
educație și formare - 9%, pe campanii de sensibilizare și conștientizare - 7%, pe
aplicarea și monitorizarea implementării legislației și a reglementărilor - 6% și pe
cercetare, dezvoltare și inovare - 6% .
2.4. Alte Nu este cazul.
informaţii

7
 Secţiunea a 3-a - Impactul socioeconomic al prezentului act normativ

3.1. Descrierea Prin decuplarea dezvoltării economice de utilizarea resurselor naturale și

generală a degradarea mediului se va construi un sistem rezilient care va aduce beneficii
beneficiilor şi întreprinderilor, oamenilor și mediului, rezistent la efectele schimbărilor climatice
costurilor sau la întreruperile lanțului de aprovizionare global.
estimate ca
urmare a intrării
în vigoare a
actului normativ
3.2. Impactul Implementarea Planului de acțiune pentru strategia națională privind economia
social circulară va aduce beneficii precum reducerea presiunii asupra mediului, o mai
mare securitate a aprovizionării cu materii prime, creșterea competitivității,
stimularea inovării, stimularea creșterii economice și crearea de noi locuri de
muncă. Consumatorii vor beneficia de produse durabile și inovatoare, care le vor
mări calitatea vieții și le vor aduce economii pe termen lung.
3.3. Impactul Planul de acțiune pentru strategia națională privind economia circulară va crea
asupra cadrul legislativ pentru exercitarea dreptului constituțional la un mediu de viață
drepturilor şi sănătos și echilibrat ecologic, garantat prin constituție.
libertăţilor
fundamentale
ale omului
3.4. Impactul Planul de acțiune pentru strategia națională privind economia circulară vizează
macroeconomic exploatarea potențialului maxim al economiei circulare în cadrul a 7 sectoare
economice:
- agricultură și silvicultură;
- industria automotive;
- construcții;
- alimente și băuturi;
- ambalaje (sticla, hârtia și materialele plastice, etc.);
- textile;
- echipamente electrice și electronice și baterii.
Acestor sectoare economice li se adaugă și sectoarele deșeuri și apă împreună cu
apa uzată, respectiv un domeniu transversal dedicat activităţilor de sprijinire a
măsurilor în domeniul economiei circulare (de exemplu: promovarea consumului
responsabil și a educației de mediu; dezvoltarea unei platforme digitale pentru a
urmări și comunica în privința implementării acțiunilor de economie circulară, a
indicatorilor de performanță și a altor informații relevante).
3.4.1. Impactul Prin aplicarea Planului de acțiune pentru strategia națională privind economia
asupra circulară se urmărește în principal dezvoltarea și adaptarea sectoarelor economice
economiei şi care să revalorizeze resursele din deșeuri și să creeze o piață viabilă pentru
asupra materiile prime secundare. Totodată, aspectul de cercetare-dezvoltare și inovare va
principalilor permite obținerea unui avantaj competitiv în economia națională.
indicatori
macroeconomici
3.4.2. Impactul Implementarea proiectului de Plan de acțiune pentru strategia națională privind
asupra mediului economia circulară cu un randament maxim, presupune investiții substanțiale în
concurenţial şi tehnologie de ultimă generație, echipamente performante, cercetare si dezvoltare
domeniului de produse și soluții, pregătirea resursei umane competente, generând schimbări
ajutoarelor de economice și de mediu prin abordarea unei noi paradigme.
stat
3.5. Impactul Proiectul de act normativ al Planului de acțiune pentru strategia națională privind

8
asupra mediului economia circulară îşi propune dezvoltarea premiselor în vederea reducerii
de afaceri utilizării resurselor naturale, exploatării raționale și sustenabile, refabricarea și
reutilizarea resurselor din deșeuri și creșterea impactului pozitiv asupra mediului,
contribuind în același timp la creșterea bunăstării populației.
Aplicarea principiilor economiei circulare în întreaga economie a UE, conform
Parlametului European are potențialul de a crește Produsului Intern Brut (PIB) UE
cu încă 0,5% până în 2030 și de a crea aproximativ 700.000 de noi locuri de
muncă prin cererea suplimentară de forță de muncă din partea fabricilor de
reciclare și a serviciilor de reparații.
3.6. Impactul Economia circulară înlocuiește abordarea liniară, bazată pe exploatarea resurselor
asupra mediului primare, producție și consum nesustenabil cu o abordare circulară sustenabilă și cu
înconjurător beneficii pentru capitalul economic, social și de mediu. În cele din urmă, sistemul
la care se aspiră nu produce nici deșeuri, nici poluare, făcând să circule resursele,
materialele și produsele la cea mai înaltă calitate în cadrul sistemului de producție
și, dacă este posibil, reutilizând materialele în biosferă pentru a reface capitalul
natural (biodiversitatea și ecosistemele) la sfârșitul ciclului de viață.
Implementarea Planului de acțiune pentru strategia națională privind economia
circulară va induce o schimbare pozitivă și în ceea ce privește consumul,
promovând produse și materiale sustenabile, cu durată de viață mare, produse care
se pot reutiliza, repara și valorifica și care, prin gestionarea lor după expirarea
perioadei de viață, nu vor afecta calitatea mediului și nu vor aduce atingere stării
de sănătatea a populației. De asemenea, prezintă o abordare transversală asupra
domeniului deșeurilor, apei şi apei uzate, legat indisolubil de domeniul exploatării
resurselor, producției industriale, comerțului, consumului, sănătății populației și
calității mediului.
Proiectul de Plan de acțiune pentru strategia națională privind economia
circulară a fost supus procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi
programe, conform prevederilor Hotărârea Guvernului nr. 1076/2004. În cadrul
ședinței Comitetului Special Constituit, coordonată de către Ministerul Mediului,
Apelor și Pădurilor s-a luat decizia etapei de încadrare de adoptare a planului fără
aviz de mediu.
3.7. Evaluarea În proiectul de Plan de acțiune pentru strategia națională privind economia
costurilor şi circulară, în cadrul setului de acţiuni transversale sunt incluse și măsuri privind
beneficiilor din încurajarea cercetării-dezvoltării și inovării (ecodesign), respectiv a digitalizării,
perspectiva care sunt esențiale pentru facilitarea transformării circulare în economia
inovării şi românească. Tranziția către economia circulară oferă numeroase oportunități de
digitalizării creștere economică și de creare de locuri de muncă.
Măsurile de cercetare-dezvoltare și inovare pot juca, de asemenea, un rol
important în sprijinirea economiei circulare, în special în ceea ce privește
materialele și produsele noi (de ex.: Studii de cercetare pentru evaluarea
potențialului de circularitate al biomasei și al deșeurilor alimentare), înlocuirea și
eliminarea substanțelor periculoase, modelele de afaceri circulare, noile tehnologii
de producție și de reciclare, elaborarea de indicatori și colectarea de date etc.
Digitalizarea este un pilon important al tranziției către o economie mai circulară.
Tehnologiile digitale pot fi exploatate în urmărirea traseelor produselor,
componentelor și materialelor pentru a facilita dezvoltarea de noi modele de
afaceri care să schimbe accentul de la valoarea în tranzacție la valoarea în
utilizare. De asemenea, acestea permit întreprinderilor să funcționeze mai eficient,
să reducă deșeurile, să extindă ciclul de viață al produselor și să reducă costurile
de tranzacționare. Platformele digitale pot facilita fluxuri de date, colaborarea și
partajarea cu părțile interesate, reducând subutilizarea activelor existente și

9
 permițând acumularea de cunoștințe colective și diseminarea modelelor de afaceri
ale economiei circulare.
3.8. Evaluarea Aplicarea proiectului de act normativ de act normativ - Hotărîre pentru
costurilor şi modificarea și completarea Strategiei Naționale privind Economia Circulară
beneficiilor din aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 1172/2022, care are ca scop aprobarea
perspectiva „Planului de acțiune pentru strategia națională privind economia circulară”, va
dezvoltării susţine implementarea principiilor economiei circulare care sunt strâns legate de
durabile Obiectivele de Dezvoltare Durabilă ale ONU și pot contribui în mod direct sau
indirect la realizarea mai multor ținte ale SNDDR 2030.
Cele mai puternice relații și sinergii între practicile de economiei circulare
prevăzute în „Planul de acțiune pentru strategia națională privind economia
circulară” și ODD-uri se regăsesc în cadrul ODD 12 (Consum și producție
responsabile), urmate de ODD 6 (Apă curată și sanitație), ODD 4 (Educaţie de
calitate), ODD 9 (Industrie, inovaţie şi infrastructură), ODD 15 (Viața terestră) și
ODD 2 (Foamete zero), având procentaje ridicate atât pentru contribuțiile directe,
cât și pentru cele indirecte. ODD 13 (Acţiune climatică), ODD 8 (Muncă decentă
și creștere economică), ODD 11 (Oraşe şi comunităţi durabile), ODD 7 (Energie
curată și la prețuri accesibile), ODD 3 (Sănătate şi bunăstare) sunt afectate de
practicile economiei circulare în mod indirect.
3.9. Alte Nu este cazul.
informaţii

10
 Secţiunea a 4-a
- Impactul financiar asupra bugetului general consolidat, atât pe termen scurt, pentru anul
curent, cât şi pe termen lung (pe 5 ani) inclusiv informații cu privire la cheltuieli și venituri
- în mii lei (RON) -
Indicatori Anul curent Următorii 4 ani Media pe 5 ani
1 2 3 4 5 6 7
4.1. Modificări ale
veniturilor
bugetare,
plus/minus,
din care:
a) buget de stat, - - - - - -
din acesta:
(i) impozit
pe profit
(ii) impozit - - - - - -
pe venit
b) bugete locale:
(i) impozit
pe profit
c)bugetul
asigurărilor sociale
de stat:
(i) contribuţii de - - - - - -
asigurări
d) alte tipuri de
venituri
(Se va menționa - - - - - -
natura acestora.)
4.2. Modificări ale
cheltuielilor
bugetare,
plus/minus, din
care:
a) buget -
de stat, din acesta:
(i) cheltuieli de
personal
(ii) bunuri şi
servicii -
b) bugete locale:
(i) cheltuieli de
personal
(ii) bunuri şi
servicii -
c) bugetul
asigurărilor sociale
de stat
(i) cheltuieli de
personal
(ii) bunuri şi
servicii
d) alte tipuri de
11
venituri -
(Se va
menționa natura
acestora.)
4.3. Impact
financiar - - - - - -
plus/minus, din
care:
a) buget de stat
b) bugete locale
4.4. Propuneri
pentru acoperirea -
creşterii
cheltuielilor
bugetare
4.5. Propuneri
pentru a compensa -
reducerea
veniturilor
bugetare
4.6. Calcule
detaliate privind -
fundamentarea
modificărilor
veniturilor şi/sau
cheltuielilor
bugetare
4.7. Prezentarea, în -
cazul proiectelor
de acte normative
a căror adoptare
atrage majorarea
cheltuielilor
bugetare, a
următoarelor
documente:
a) fişa financiară
prevăzută la art. 15
din Legea nr.
500/2002 privind
finanţele publice,
cu modificările şi
completările
ulterioare, însoţită
de ipotezele şi
metodologia de
calcul utilizată;
b) declaraţie
conform căreia
majorarea de
cheltuială
respectivă este
compatibilă cu
obiectivele şi
12
priorităţile
strategice
specificate în
strategia fiscal-
bugetară, cu legea
bugetară anuală şi
cu plafoanele de
cheltuieli
prezentate în
strategia fiscal-
bugetară.
4.8. Alte informaţii Nu este cazul.

13
 Secţiunea a 5-a - Efectele proiectului de act normativ asupra legislaţiei în vigoare
5.1. Măsuri normative necesare pentru aplicarea
prevederilor proiectului de act normativ
5.2. Impactul asupra legislaţiei în domeniul Proiectul de act normativ stimulează cererea de
achiziţiilor publice produse circulare prin intermediul achizițiilor
publice verzi.
Pentru promovarea achizițiilor publice benefice
pentru economia circulară în sectorul public și
extinderea lor și către cel privat, precum și pentru
a spori colaborarea acestora pentru dezvoltarea
unor abordări inovatoare, Comitetul de
coordonare pentru economia circulară a
României (prin Decizia prim-ministrului nr.
553/2022 publicată în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 1187 din 12 decembrie
2022), va impulsiona procesul prin măsuri
concrete așa cum sunt stabilite în Acțiunea nr. 3 a
PAEC.
5.3. Conformitatea prezentului act normativ cu Aprobarea Planului de acțiune pentru strategia
legislaţia UE (în cazul proiectelor ce transpun sau națională privind economia circulară reprezintă
asigură aplicarea unor prevederi de drept UE) jalonul 44 prevăzut în PNRR, în cadrul
componentei (3) privind gestionarea deșeurilor,
reforma (1).
Obiectivul general al Planului de acțiune pentru
strategia națională privind economia circulară
este strâns legat de obiectivele Planului de
acțiune al UE pentru o economie circulară, în
conformitate cu principiile și acțiunile promovate
în cadrul Pactului Ecologic European.
5.3.1. Măsuri normative necesare transpunerii Proiectul de act normativ nu se referă la acest
directivelor UE subiect.
5.3.2. Măsuri normative necesare aplicării actelor Proiectul de act normativ nu se referă la acest
legislative UE subiect.
5.4. Hotărâri ale Curţii de Justiţie a Uniunii Proiectul de act normativ nu se referă la acest
Europene subiect.
5.5. Alte acte normative şi/sau documente Plan de Acțiune al UE pentru economia circulară,
internaţionale din care decurg angajamente adoptat în 2020.
asumate Planul de acțiune al UE "Zero poluare”.
5.6. Alte informaţii. Nu este cazul

14
 Secţiunea a 6-a - Consultările efectuate în vederea elaborării proiectului de act normativ

6.1. Informaţii privind neaplicarea procedurii de Prezentul act normativ nu se referă la acest
participare la elaborarea actelor normative subiect.
6.2. Informaţii privind procesul de consultare cu Cu respectarea prevederilor Legii nr. 52/2003
organizaţii neguvernamentale, institute de privind transparența decizională în administrația
cercetare şi alte organisme implicate publică, cu modificările și completările
ulterioare. În data de 25 aprilie 2023 a fost
organizat un workshop de consultare publică a
tuturor factorilor interesați, reprezentanți ai
organizațiilor neguvernamentale, mediului
academic, asociațiilor/federațiilor patronale din
sectoarele economice reprezentative pentru
economia circulară, asociații ale comunelor,
municipalităților, etc.
6.3. Informaţii despre consultările organizate cu În conformitate cu prevederile Hotărârii
autorităţile administraţiei publice locale Guvernului nr. 521/2005 privind procedura de
consultare a structurilor asociative ale
autorităţilor administraţiei publice locale la
elaborarea proiectelor de acte normative.
6.4. Informaţii privind puncte de vedere/opinii Proiectul de act normativ nu se referă la acest
emise de organisme consultative constituite prin subiect.
acte normative
6.5. Informaţii privind avizarea de către: Este necesar avizul Consiliului Legislativ.
a) Consiliul Legislativ
b) Consiliul Suprem de Apărare a
Tării
c) Consiliul Economic şi Social
d) Consiliul Concurenţei
e) Curtea de Conturi
6. 6. Alte informaţii Nu au fost identificate.

15
 Secţiunea a 7-a - Activităţi de informare publică privind elaborarea şi implementarea
proiectului de act normativ

7.1. Informarea societăţii civile cu privire la În conformitate cu prevederile Legii nr. 52/2003
elaborarea prezentului act normativ, privind transparența decizională în administrația
publică.
7.2. Informarea societăţii civile cu privire la A fost inițiată procedura de realizare a evaluării de
eventualul impact asupra mediului în urma mediu pentru planuri şi programe, conform
implementării proiectului de act normativ, prevederilor art. 9 din Hotărârea Guvernului nr.
precum şi efectele asupra sănătăţii şi securităţii 1076/2004.
cetăţenilor sau diversităţii biologice.
7.3. Alte informaţii Nu au fost identificate

Secţiunea a 8-a
Măsuri privind implementarea, monitorizarea şi evaluarea prezentului act normativ

8.1. Măsurile de punere în aplicare a proiectului Comitetul de coordonare pentru economia

de act normativ circulară a României conform prevederilor art. 5 -
(1) lit. c din Decizia prim-ministrului nr. 553/2022
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea
I, nr. 1187 din 12 decembrie 2022, propune
autorităților competente în domeniul specific de
reglementare, elaborarea unor proiecte de acte
normative sau de modificare a celor în vigoare,
în scopul implementării Planului de acțiune
pentru strategia națională privind economia
circulară.
8.2. Alte informaţii Nu au fost identificate.
Față de cele prezentate, a fost elaborat prezentul proiect de Hotărâre pentru modificarea și
completarea Hotărârii Guvernului nr. 1172/2022 pentru aprobarea Strategiei naționale privind
economia circulară, pe care îl supunem Guvernului spre adoptare.

16
 Secretarul general al Guvernului Șeful Cancelariei Prim-ministrului

Mircea ABRUDEAN Alexandru-Mihai GHIGIU

Ministrul economiei, antreprenoriatului Ministrul mediului, apelor și pădurilor

și turismului
Ștefan-Radu OPREA Mircea FECHET

Departamentul pentru dezvoltare durabilă

Consilier de stat – coordonator

László BORBELY

AVIZĂM:

Viceprim-ministru, Viceprim-ministru
Ministrul afacerilor interne

Marian - Cătălin PREDOIU Marian NEACȘU

Ministrul muncii și solidarității sociale Ministrul energiei

Simona BUCURA - OPRESCU Sebastian – Ioan BURDUJA

Ministrul agriculturii și dezvoltării rurale Ministrul cercetării, inovării și

digitalizării

Florin - Ionuț BARBU Bogdan - Gruia IVAN

Ministrul transporturilor Ministrul investițiilor și

și infrastructurii proiectelor europene

Sorin - Mihai GRINDEANU ADRIAN CÂCIU

Ministrul finanțelor Ministrul dezvoltării, lucrărilor publice

și administraţiei

Ioan - Marcel BOLOŞ Adrian - Ioan VEȘTEA

Ministrul educației Ministrul culturii

Ligia DECA Raluca TURCAN

Ministrul justiției

Alina - Ștefania GORGHIU

17