Politica de mediu a RM

Inițierea politicii de mediu în RM

Bazele politicii de mediu a RM au fost inițiate prin aprobarea în anul ’1993 a Legii cadru
privind Protecția Mediului.
În baza acestei legi și a Programului de Acțiuni pentru Protecția Mediului pentru țările
Europei Centrale și de Est adoptat la Conferința Europeană de la Lucerna, Elveția (1993)
au fost dezvoltate câteva documente complexe ale politicii de mediu și în mod particular:
Concepția Protecției Mediului (1995);
Planul Național Strategic de Acțiuni în domeniul Protecției Mediului (1995) și
Planul Național de acțiuni în domeniul protecției mediului (1996).
Ulterior, odată cu schimbările profunde în rezultatul tranziției economice a fost aprobată o
noua Concepție a politicii de mediu (2001), iar apoi
două Programe Naţionale de asigurare a securităţii ecologice - pentru anii ’2003-
2007 și ’2007-2015 și
Strategia de Mediu a RM aprobata în anul ’2014, care constituie principalele documente
ale politicii de mediu în RM.
Pe lingă documentele enumerate, pe parcursul ultimilor două decenii au fost
aprobate un șir de documente sectoriale care cuprind practic majoritatea factorilor
de mediu și problemele ecologice de bază.
În ultimii ani RM de rând cu alte țări din comunitatea internațională a întreprins un șir de
pași de atenuare (stopare) a schimbărilor climatice, - formulând noi Programe de Stat cât
și aderând la Acordul de la Paris cu privire la schimbările climatice, care a fost
adoptat în ’2015 de 195 de țări, fiind primul acord universal, cu caracter constrângător, în
lupta împotriva încălzirii globale (documentul a fost semnat de RM în ’2016 și ratificat de
Parlament prin Legea nr. 78 din 4 mai ’2017).
Acord global privind schimbările climatice (Paris 12 decembrie 2015) prezintă un plan de
acțiune pentru limitarea încălzirii globale „mult sub” 2°C.
De asemenea, documentul încurajează statele să stabilizeze nivelul de emisii de gaze cu
efect de seră, inclusiv prin măsuri de conservare a pădurilor.
Ratificarea și implementarea Acordului va avea un efect pozitiv asupra mediului și asupra
Dezvoltării Durabile a țării, inclusiv deschiderea accesului la finanțarea „start rapid”,
precum și la finanțarea pe termen lung a acțiunilor sprijinite. Respectiv, RM a devenit
eligibilă pentru finanțare din fondurile internaționale destinate reducerii emisiilor de gaze
cu efect de seră (Fondul Verde pentru Climă, Fondul Strategic pentru Climă etc.), mărind
astfel fluxul de investiții externe.
Pentru a transpune prevederile Acordului, RM s-a angajat să reducă gazele cu efect de
seră până în anul ’2030 în mod necondiționat (minus 64-67% comparativ cu anul ’1990) și
în mod condiționat (minus 78% comparativ cu anul ’1990).

Obiectivele generale ale Politicii de mediu sunt formulate în:

(a)Constituția RM care specifică că fiecare om are dreptul la un mediu înconjurător
neprimejdios, din punct de vedere ecologic, pentru viaţă şi sănătate, precum şi la produse
alimentare şi obiecte de uz casnic inofensive;
(b)Programul Național de asigurare a securități ecologice pentru anii ’2007-2015, care
specifică că obiectivul de bază a lui constă în asigurarea securităţii ecologice a statului prin
diminuarea riscurilor ecologice, prevenirea impactului negativ asupra mediului înconjurător
şi a sănătăţii populaţiei.
Obiective sectoriale și specifice
Documentele politicii de mediu conțin și o expunere amplă a obiectivelor ecologice
sectoriale și specifice. În unele domenii ale mediului ele au căpătat o concretizare mai
detaliată – spre exemplu, în domeniul resurselor acvatice, forestiere și funciare.
În ultimii ani, au fost depuse eforturi semnificative în dezvoltarea setului de obiective
concrete ale politicii de mediu ce se referă la reducerea poluării cu unii poluanți specifici,
obiective specificate în documentele PE aprobate de guvern sau parlament.

Obiectivele ecologice țintă au fost formulate și în baza Obiectivelor Dezvoltării ale

Mileniului, ca o obligațiune asumată de RM față de comunitatea internațională, cât și în
cadrul diferitor documente ale PE și țin de următoarele:

asigurarea cu apă potabilă calitativă; salubrizarea; impactele fizice și ale poluanților

periculoși; standardele şi nivelurile de performanţă care trebuie atinse sau menţinute la un
nivel ridicat pentru a proteja sănătatea şi bunăstarea umană şi pentru gestionarea
durabilă a resurselor de apă; ameliorarea solurilor; extinderea spațiilor forestiere și a
ariilor protejate etc.
În septembrie ’2015, RM, împreună cu alte 192 de state membre ale ONU, s-a angajat
să pună în aplicare Agenda de Dezvoltare Durabilă ’2030 prin adoptarea Declarației
Summit-ului privind DD, care a avut loc la New York.

Această Agendă și-a propus să continue într-o formă mai accelerată realizarea Obiectivelor
de Dezvoltare ale Mileniului, având scopul principal de a eradica sărăcia până în anul ’2030
și de a asigura o DD în întreaga lume.

Agenda oferă o nouă abordare de dezvoltare axându-se pe promovarea drepturilor omului

sub toate aspectele. Prin urmare, interesele oamenilor sunt plasate în centrul procesului
de dezvoltare, care ar putea fi realizate într-un mod durabil doar prin responsabilizarea
oamenilor de a participa, a contribui și a beneficia de pe urma dezvoltării economice,
culturale, sociale și politice în baza unei poziții comune în care toate drepturile și libertățile
omului sunt respectate.
Agenda de DD 2030 este foarte complexă, cuprinzând 17 obiective generale și 169
de obiective specifice care includ toate aspectele-cheie ale dezvoltării: (I) economice,
(II) sociale și (III) de mediu.
În acest mod, Agenda ’2030 a fost concepută astfel încât să cuprindă prioritățile și
particularitățile fiecărei țări. Prin urmare, după ce a fost adoptată la nivel Mondial. Agenda
necesită a fi adaptată la contextul specific al fiecărei țări (naționalizată) pentru a o face
semnificativă, fezabilă (posibilă, practică, realizabilă) și eficientă.
ODD, cunoscute ca Obiectivele Globale, sunt un apel universal la acțiune pentru a pune
capăt sărăciei, pentru a proteja planeta și pentru a asigura faptul că toți oamenii se bucură
de pace și de prosperitate. Aceste 17 obiective se fundează pe succesele Obiectivelor de
Dezvoltare ale Mileniului, iar acum acoperă și domenii noi, precum schimbările climatice,
inegalitatea economică, inovațiile, consumul durabil, pacea și justiția, printre alte
priorități.
Obiectivele sunt interconectate - de multe ori cheia succesului într-un domeniu va implica
abordarea unor aspecte mai frecvent asociate cu alt domeniu.
Analiza documentele naționale ale politicii de mediu demonstrează existența a două noi
orientări în dezvoltarea acesteia ce se referă la
(a)integrarea europeană;
(b)la promovarea principiilor DD și a „Economiei verzi”.
Promovarea „Economiei verzi” poate fi identificat într-un șir de

documente sectoriale, astfel ca strategia de dezvoltare industrială, strategia energetică,

strategia sectorului agroindustrial, etc., în care sunt stipulate atât un set de obiective și
acțiuni orientate spre integrarea mediului în aceste politici sectoriale, cât și măsurile ce țin
de sporirea eficienței producției și reducerea consumului de materie primă, de energie,
sporirea eficienței energetice etc.
Mai mult ca atât, după cum am menționat, dezideratul creșterii „Economiei verzi” este
unul din obiectivele principale și ale Strategiei naționale de dezvoltare pentru anii ’2012-
2020.
MULȚUMESC PENTRU ATENȚIE !!!