FACULTATEA DE DREPT

ANALIZA COMPARATIVA INTRE DECLARATIA DE

LA RIO DE JANEIRO SI RIO +20

ANALIZA COMPARATIVA INTRE DECLARATIA DE LA RIO DE

JANEIRO SI RIO +20
CONSIDERATII GENERALE

Prima Conferinţă mondială în domeniul protecţiei mediului a avut loc la Stockholm. La

această Conferinţă au participat 118 state. Ordinea de zi a acestei Conferinţe a cuprins:
planificarea şi gestionarea aşezărilor umane în vederea asigurării calităţii mediului
înconjurător; gestionarea resurselor naturale ale mediului; dezvoltarea mediului; aspecte
educative, sociale si culturale ale problemelor de mediu. Cel mai important document adoptat
în cadrul Conferinţei este Declaraţia asupra mediului înconjurător, care cuprinde 26 de
principii privind drepturile şi obligaţiile în acest domeniu. Un alt document în cadrul
Conferinţei a fost Planul de acţiune privind mediul înconjurător, care cuprinde 109
recomandări adresate statelor pentru protecţia mediului. Ziua de 5 iulie a fost proclamată
“Ziua Mondială a Mediului Înconjurător”.

Ziua Mondială a Mediului din anul 1992 a fost marcată de cea de-a doua Conferinţă a
Naţiunilor Unite pentru Mediu şi Dezvoltare de la Rio de Janeiro, la care au participat 189 de
state, fiind denumită şi Conferinţa Mediului sau Conferinţa mileniului 2. La această
Conferinţă au participat şefi de state şi miniştrii ai mediului. Scopul Conferinţei a fost acela al
elaborării de strategii şi masuri care să contribuie la combaterea degradării mediului
înconjurător în toate ţările, în contextul dezvoltării durabile şi optime din punct de vedere al
mediului.

Al treilea eveniment important in domeniul protectiei mediului desfasurat in plan

international a fost Summitul mondial pentru dezvoltare durabilă (Johannesburg, Africa de
Sud, 26 august-4 septembrie 2002) care a avut loc în conformitate cu apelul Organizației
Națiunilor Unite pentru o evaluare a punerii în aplicare a acordurilor Conferinței Organizației
Națiunilor Unite pentru Mediu și Dezvoltare, care a avut loc la Rio de Janeiro, Brazilia, în
1992. Din partea reprezentanților țărilor, sectoarelor și organizațiilor societății, s-a intenționat
să revizuiască ceea ce s-a făcut, să ia măsuri suplimentare și să identifice noi obiective pentru
punerea în aplicare a Agendei 21 și s-a sperat că măsurile concrete convenite vor reduce
decalajul care a împiedicat punerea sa în aplicare. De asemenea, a urmărit să răspundă
preocupării comunității internaționale de a reduce deteriorarea mediului la nivel mondial din
cauza proceselor nesustenabile, supraexploatării resurselor naturale și necesității de a-și
asuma angajamentul față de dezvoltarea durabilă, prin interacțiunea politicilor economice,
sociale și de mediu. Secretarul General al ONU, Kofi Annan, a identificat cinci domenii cheie
în care Summitul de la Johannesburg s-a concentrat și a prioritizat discuția: apa și
canalizarea, energia, sănătatea, productivitatea agricolă, biodiversitatea și gestionarea
ecosistemelor.

Tot la Rio de Janeiro peste exact 20 de ani a fost gazduit cel de-al patrulea mare eveniment
si ultimul in domeniul protectiei mediului sub denumirea “Conferința Organizației Națiunilor
Unite pentru Dezvoltare Durabilă - sau Rio+20”, în perioada 20-22 iunie 2012. Acesta a avut
ca rezultat un document concentrat de rezultate politice, care conține măsuri clare și practice
pentru punerea în aplicare a dezvoltării durabile.

CONFERINŢA PENTRU MEDIU ŞI DEZVOLTARE DIN RIO DE JANEIRO – 1992

In cadrul acestei conferinte s-a vorbit pentru prima dată la nivel internaţional despre
dezvoltarea durabilă, şi s-a adoptat Agenda 21 - un program de acţiune referitor la tot ceea ce
înseamnă dezvoltarea durabilă, poluarea, moduri de acţiune pentru reducerea emisiei gazelor
cu efect de seră si multe altele.

Dar ce înseamnă de fapt dezvoltare durabilă? Ea reprezintă acea dezvoltare, care răspunde
nevoilor prezente ale omenirii, fără a compromite capacitatea generaţiilor viitoare de a-şi
satisface la rândul lor, propriile nevoi. Cu alte cuvinte, este vorba despre conştientizarea
faptului că resursele acestei planete sunt limitate şi că un consum excesiv şi iresponsabil este
în detrimentul celor ce vor veni după noi.

La conferinta de la Rio intitulata si “Viitorul pe care ni-l dorim” au fost adoptate o serie
importanta de documente cum ar fi:

1.In primul rand si cea mai importanta este Declaraţia de principii numită şi “Carta
Pământului”, în care sunt enumerate principiile după care omenirea trebuia sa se conducă în
relaţiile interumane, precum şi în relaţiile dintre om si natura. Practic ea contine nu mai putin
de 27 de Principii formulate ca un corolar al interesului primoldial pentru o viata armonioasa
a omului si naturii inconjuratoare.
 Sintetizand principiile Declarației de la Rio privind mediul și dezvoltarea se refera la
urmatoarele aspecte principale:

· Statele ar trebui să coopereze într-un spirit de solidaritate globală pentru conservarea,

protejarea și restabilirea sănătății și integrității ecosistemului Pământului.

· Statele au dreptul suveran de a profita de propriile resurse în cadrul propriilor politici

de mediu și de dezvoltare și responsabilitatea de a se asigura că activitățile desfășurate în
interiorul sau sub controlul lor nu dăunează mediului din alte state sau zone din afara
limitelor jurisdicției naționale. În plus, dezvoltarea fiecărei națiuni trebuie exercitată astfel
încât să răspundă în mod echitabil nevoilor de dezvoltare și de mediu ale generațiilor
prezente și viitoare prin schimbul de cunoștințe științifice și tehnologice, precum și prin
intensificarea dezvoltării, adaptării, diseminării și transferului de tehnologii, inclusiv a
tehnologiilor noi și inovatoare.

· Toate statele și toate persoanele ar trebui să coopereze în sarcina esențială de eradicare

a sărăciei ca cerință indispensabilă a dezvoltării durabile.

· Ar trebui să se acorde o prioritate deosebită situației și nevoilor speciale ale țărilor în

curs de dezvoltare, în special ale țărilor cel mai puțin dezvoltate și vulnerabile din punct
de vedere ecologic.

· Statele ar trebui să dezvolte un sistem economic internațional favorabil și deschis, care

să conducă la creștere economică și dezvoltare durabilă în toate țările; precum și legislația
națională privind răspunderea și despăgubirea victimelor poluării și a altor daune aduse
mediului.

· Ar trebui efectuată o evaluare a impactului asupra mediului, ca instrument național,

pentru orice activitate propusă care ar putea avea un impact negativ semnificativ asupra
mediului și care face obiectul deciziei unei autorități naționale competente.

· Femeile, tinerii, popoarele indigene și comunitățile lor, precum și alte comunități

locale joacă un rol esențial în gestionarea și dezvoltarea mediului. Prin urmare, este
esențial să se aibă participarea deplină pentru a realiza o dezvoltare durabilă.

· Războiul este, prin definiție, un dușman al dezvoltării durabile.

· Pacea, dezvoltarea și protecția mediului sunt interdependente și inseparabile.

2.“Agenda 21” reprezintă un program care analizează premisele şi posibilităţile de punere în

aplicare a principiilor Declaraţiei de la Rio, referindu-se în cadrul celor 4 secţiuni la:
dimensiunile sociale şi economice; conservarea şi gestionarea resurselor în scopul dezvoltării,
întărirea rolului organismelor internaţionale şi la mijloacele de execuţie.

3.Convenţia privind schimbările climatice reprezintă un angajament ferm al statelor

semnatare ca, până în anul 2000 să-şi reducă emisiile de bioxid de carbon din atmosferă la
nivelul anilor 1990. Ulterior s-a adăugat un amendament prin care s-a prevăzut că obligaţiile
părţilor continuă până în 2012

4.Convenţia privind diversitatea biologică (pentru bio diversitate) prevede măsurile ce trebuie
luate pentru protejarea ecosistemelor si a diverselor forme de viată. Statele prevăd stabilirea
unor zone protejate, să integreze probleme biologice în sistemele de dezvoltare pe plan
naţional şi să asigure întregii comunităţi umane, avantaje decurgând din utilizarea resurselor
genetice, inclusiv asigurarea transferului de tehnologii biologice.

5.Declaraţia de principii asupra conservării si exploatării pădurilor s-a dorit a fi o convenţie,

dar datorită opoziţie statelor tropicale, care îşi realizau veniturile din exploatarea pădurilor, a
rămas la stadiul de simplă recomandare.

6.Acordul privind Încălzirea globală - Statele care au ratificat Protocolul de la Kyoto solicită
statelor care nu au făcut încă acest lucru să îl ratifice.

CONFERINTA ORGANIZATIEI NATIUNILOR UNITE PENTRU DEZVOLTARE

DURABILA- RIO +20

Deoarece există douăzeci de ani de decalaj (2012-1992) între aceste două summit-uri, cel
mai recent Summit RIO este denumit "RIO +20".

Prin această conferință, ONU a dorit să reunească guverne, instituții internaționale și

grupuri majore (ONG) pentru a conveni asupra unei serii de măsuri inteligente

1. reducerea sărăciei
2. energie curată
3. Dezvoltare durabilă pe trei paliere:
- dezvoltarea economică;
- dezvoltare socială
 - protecția mediului.

Astfel ca discuțiile oficiale s-au concentrat pe două teme principale:

- de a construi o economie verde pentru a realiza dezvoltarea durabilă

- Scoaterea oamenilor din sărăcie, inclusiv sprijinul pentru țările în curs de dezvoltare
pentru a lua calea verde pentru dezvoltare.

Statele membre au decis să lanseze un proces de elaborare a unui set de obiective de

dezvoltare durabilă (ODD),care se va baza pe obiectivele de dezvoltare ale mileniului și va
converge cu agenda de dezvoltare post-2015. Conferința a adoptat, de asemenea, orientări
inovatoare privind politicile în economia ecologică.

Guvernele au decis, de asemenea, să instituie un proces interguvernamental în cadrul

Adunării Generale pentru a pregăti opțiuni privind o strategie de finanțare a dezvoltării
durabile si să consolideze Programul Națiunilor Unite pentru Mediu (UNEP) pe mai multe
fronturi, fiind luate măsuri care urmează să fie luate în timpul celei de-a 67-a sesiuni a
Adunării Generale.

Aceștia au convenit, de asemenea, să înființeze un forum politic la nivel înalt pentru

dezvoltare durabilă. Se preconizează că deciziile privind forma sa detaliată vor fi luate în
cadrul sesiunii viitoare a Adunării Generale, cu scopul de a avea prima sesiune a forumului la
începutul celei de-a 68-a sesiuni a Adunării.

Guvernele au solicitat Comisiei de Statistică a Organizației Națiunilor Unite,în consultare

cu entitățile relevante ale sistemului Organizației Națiunilor Unite și cu alte organizații
relevante, să lanseze un program de lucru în domeniul măsurilor de progres pentru a completa
produsul intern brut, în vederea unei mai bune informări a deciziilor de politică.

Guvernele au adoptat, de asemenea, cadrul de 10 ani al programelor privind modelele

durabile de consum și producție și au invitat Adunarea Generală, în cadrul celei de-a șaizeci
și șaptea sesiuni, să desemneze un organism al statelor membre care să ia toate măsurile
necesare pentru a operaționaliza pe deplin cadrul.

In Conferința s-au luat decizii de perspectivă cu privire la o serie de domenii

tematice,inclusiv energia, securitatea alimentară, oceanele, orașele, și a decis să convoace o a
treia Conferință internațională privind SIDS în 2014 .
 Conferința Rio +20 a atras, de asemenea, atenția a mii de reprezentanți ai sistemului ONU
și ai grupurilor majore. Aceasta a avut ca rezultat peste 700 de angajamente voluntare și a
asistat la formarea de noi parteneriate pentru a promova dezvoltarea durabilă.

Rezultatul principal al conferinței a fost documentul intitulat "Viitorul pe care îl

dorim".Conform acestui document națiunile au convenit asupra a 283 de subiecte.

Națiunile participante la summit-ul RIO 20, au convenit asupra urmatoarelor lucruri:

1. Îndeamnă părțile la CCONUSC și părțile la Protocolul de la Kyoto să își pună pe

deplin în aplicare angajamentele
2. Reafirmă principiul responsabilităților comune, dar diferențiate. (similar în Kyoto)
3. Explorarea unor alternative la PIB ca o măsură a bogăției care ia în considerare
factorii de mediu și sociali.
4. Eliminarea treptat a subvențiilor pentru combustibilii fosili.
5. Cad de acord că eradicarea sărăciei este cea mai mare provocare globală cu care se
confruntă lumea în prezent și este esențială pentru dezvoltarea durabilă.
6. Reafirmă angajamentul de a pune în aplicare pe deplin următoarele
convenții/protocoale (și sau de a lua măsuri de urmărire cu privire la acestea):
- Agenda 21 = ca un plan de acțiune pus în aplicare în mod voluntar al Organizației
Națiunilor Unite în ceea ce privește dezvoltarea durabilă. Este un produs al Summit-
ului Pământului care a avut loc la Rio de Janeiro, Brazilia, în 1992, asa cum am aratat
anterior
- Convenția privind schimbările climatice (CCONUSC)
- Convenția privind diversitatea biologică (CBD)
- Convenția Organizației Națiunilor Unite pentru combaterea deșertificării (UNCCD)
- Aspecte legate de comerț ale drepturilor de proprietate intelectuală (TRIPS)
- Convenția Organizației Națiunilor Unite privind dreptul mării (UNCLOS)
- Convenția privind diversitatea biologică
- Protocolul de la Nagoya privind accesul la resursele genetice
- CITES (Convenția privind comerțul internațional cu specii de faună și floră sălbatică
pe cale de dispariție)
- Convenția de la Basel, Convenția de la Rotterdam și Convenția de la Stockholm.
(Legate de eliminarea produselor chimice și a deșeurilor)
- Convenția privind eliminarea tuturor formelor de discriminare împotriva femeilor
(CEDAW)
 - Convenția Organizației Națiunilor Unite împotriva corupției.

Important de observat este ca intreaga activitate a Summitului Rio +20 are in centrul
atentiei sapte domenii principale de interes si anume:

- Crearea unor locuri de muncă “ecologice" ,adica locuri de muncă în agricultură,

industrie, servicii și administrație care pot salva mediul
- Energia este esențială pentru securitatea locurilor de muncă, schimbările climatice,
producția de alimente sau creșterea veniturilor. (reducerea sărăciei)
- Gasirea unor solutii viabile la provocările comune ale orașelor privind aglomerarea,
lipsa serviciilor de bază, igiena și igiena precară, apa potabilă nesigură,etc
- Regândirea modului în care creștem, împărțim și consumăm alimentele
- Eradicarea secetei, a deficitului de apă, a calitatii slabe a apei și salubritatii inadecvate
care au un impact negativ asupra securității alimentare, alegerilor privind mijloacele
de subzistență și oportunităților educaționale pentru familiile sărace din întreaga lume
- Gestionarea atentă a resurselor oceanelor este o caracteristică esențială a unui viitor
durabil
- Alegerile inteligente menite sa ne ajute să ne revenim după dezastre, (în timp ce
alegerile proaste ne fac mai vulnerabili). Aceste alegeri se referă la modul în care ne
cultivăm hrana, unde și ne construim casele, funcționează sistemul nostru financiar,
ceea ce predăm în școli și multe altele. Prin urmare, RIO 20 își propune să schimbe
modul în care se fac aceste alegeri.

CONCLUZII

În concluzie summitul de la Rio s-a încheiat cu rezultate pozitive, dar modeste. Aceasta a
inclus Agenda 21, un catalog cuprinzător de măsuri pentru cele mai presante probleme de
mediu, două convenții importante (schimbările climatice și biodiversitatea) și mai multe
acorduri regionale și sectoriale (păduri, cercetare). Spiritul era clar: problemele trebuiau
rezolvate în mod egal, deoarece țările industrializate poartă cea mai mare responsabilitate
pentru deteriorarea mediului la nivel mondial. Nu a generat o solutie universal-valabila la
problemele de mediu, dar raționamentul lui a condus la noi speranțe.
 Pe de alta parte Rio +20 desi aspru criticat pentru că a fost lipsit de orice forma de acțiune
deoarece nu a dat angajamente obligatorii din punct de vedere juridic, formând doar mai
multe grupuri și declarând, repetând și reformulând ceea ce este evident.,fiind numit in sens
peiorativ "Rio minus 20" sau "Viitorul nu vrem", acest summit a adus totusi in atentia
publicului o serie de aspecte foarte importante cu privire la oceanele planetare, fauna
salbatica si deseurile chimice, aspecte pe care le-a clarificat in detaliu din punct de vedere pur
teoretic.

BIBLIOGRAFIE:

-Dreptul International al Mediului (U.E.B. 2018-2019) - Prof. Univ. Dr Mircea Dutu

-Rio+20 Portal | Building the Peoples Summit Rio+20

-Déclaration de Rio (les 27 principes) - Les cahiers du DD - outil complet (cahiers-

developpement-durable.be)