Conceptul

de dezvoltare durabila desemneaza totalitatea formelor si metodelor de dezvoltare socioeconomica, al caror fundament il reprezinta in primul rand asigurarea unui echilibru intre sisteme socioeconomice si elementele capitalului natural.

Cea mai cunoscuta definitie a dezvoltarii durabile este cu siguranta cea data de Comisia Mondiala pentru
Mediu si Dezvoltare (WCED) in raportul "Viitorul nostru comun",cunoscut si sub numele de Raportul
Brundtland[1]: "dezvoltarea durabila este dezvoltarea care urmareste satisfacerea nevoile prezentului, fara a
compromite posibilitatea generatiilor viitoare de a-si satisface propriile nevoi".
Dezvoltarea durabila urmareste si incearca sa gaseasca un cadru teoretic stabil pentru luarea deciziilor in orice
situatie in care se regaseste un raport de tipul om/mediu, fie ca e vorba de mediu inconjurator, economic sau
social.
Desi initial dezvoltarea durabila s-a vrut a fi o solutie la criza ecologica determinata de intensa exploatare
industriala a resurselor i degradarea continua a mediului si cauta in primul rand prezervarea calitatii mediului
inconjurator, in prezent conceptul s-a extins asupra calitatii vietii in complexitatea sa, si sub aspect economic si
social. Obiect al dezvoltrii durabile este acum si preocuparea pentru dreptate si echitate ntre state, nu numai
ntre generatii.
Conceptul a fost legat initial de problemele de mediu si de criza resurselor naturale, in special a celor legate de
energie de acum 30 de ani. Termenul insusi este foarte tanar si s-a impus in vara lui 1992, dupa Conferinta
privind mediul si dezvoltarea, organizata de Natiunile Unite la Rio de Janeiro.
Durabilitatea pleaca de la ideea ca activitatile umane sunt dependente de mediul inconjurator si de resurse.
Sanatatea, siguranta sociala si stabilitatea economica a societatii sunt esentiale in definirea calitatii vietii.
Discutiile de la care s-a ajuns la dezvoltarea durabila au pornit la inceputul anilor 70. In 1972, Conferinta privind
Mediul care a avut loc la Stockholm a pus pentru prima data in mod serios problema deteriorarii mediului
inconjurator in urma activitatilor umane, ceea ce pune in pericol insusi viitorul omenirii. In 1983, isi incepe

activitatea Comisia Mondiala pentru Mediu si Dezvoltare (WCED), condusa de Gro Bruntland, dupa o rezolutie
adoptata de Adunarea Generala a Natiunilor Unite.
Doi ani mai tarziu (in 1985), este descoperita gaura din stratul de ozon de deasupra Antarcticii si, prin
Conventia de la Viena se incearca gasirea unor solutii pentru reducerea consumului de substante care
dauneaza stratului protector de ozon care inconjoara planeta. In 1986, la un an dupa catastrofa de la Cernobil,
apare aa-numitul Raport Brundtland, al WCED, cu titlul Viitorul nostru comun care da si cea mai citata
definitie a dezvoltarii durabile (sustainable development): Dezvoltarea durabil este cea care urmareste
nevoile prezentului, fara a compromite posibilitatea generatiilor viitoare de a-si satisface nevoile lor.
Totodata, Raportul admitea ca dezvoltarea economica nu poate fi oprita, dar ca strategiile trebuie schimbate
astfel incat sa se potriveasca cu limitete ecologice oferite de mediul inconjurator si de resursele planetei. In
finalul raportului, comisia sustinea necesitatea organizarii unei conferinte internationale asupra dezvoltarii
durabile.
Astfel, in 1992, are loc la Rio de Janeiro Summit-ul Pamantului, la care au participat reprezentanti din
aproximativ 170 de state. In urma intalnirii, au fost adoptate mai multe conventii, referitoare la schimbarile de
clima (reducerea emisiilor de metan si dioxid de carbon), diversitatea biologica (conservarea speciilor) si
stoparea defrisrilor masive. De asemenea, s-a stabilit un plan de sustinere a dezvoltarii durabile, Agenda 21.
La 10 ani de la Conferinta de la Rio, in 2002, a avut loc, la Johannesburg, Summitul privind dezvoltarea
durabila.
Fiecare dintre noi, constient sau nu, putem contribui la dezvoltarea durabila. De fapt, putem spune ca avem o
gandire durabila atunci cand aruncam deseurile din plastic sau hartie in locurile special amenajate.
La nivel industrial, lucrurile s-au miscat mult mai repede. Astfel, multe fabrici folosesc deseuri drept combustibil,
iar in anumite localitati se incearca implementarea unor sisteme de incalzire casnica pe baza arderii deseurilor.
Companiile sunt primele care au constientizat importanta economica (dar si ecologica) a recuperarii si refolosirii
deseurilor.
ACTIUNI INTREPRINSE LA NIVEL INTERNATIONAL
1972 - Conferinta de la Stockholm privind Mediul Uman, pentru a dezbate problema mediului la nivel global si a
necesitatilor de dezvoltare. In urma conferintei au rezultat:
Declaratia de la Stockholm
Planul de Actiune pentru Mediul Uman, cu trei componente:
programul pentru evaluarea mediului global (Earthwatch);
activitatile pentru managementul mediului;
masurile de sprijin.
Programul Natiunilor Unite pentru Mediu (UNEP), al carui Consiliu de Conducere si Secretariat au fost infiintate
in decembrie 1972 de Adunarea Generala a Natiunilor Unite.
Fondul Voluntar pentru Mediu, infiintat in ianuarie 1973, in conformitate cu procedurile financiare ale Natiunuilor
Unite.
1983 - Natiunile Unite au infiintat Comisia Mondiala pentru Mediu si Dezvoltare (World Commission on
Environment and Development), cunoscuta sub denumirea de Comisia Brundtland.

1987 - Comisia Brundtland a elaborat si publicat documentul "Viitorul nostru comun" (Raportul Brundtland), prin
care s-a formulat cadrul care avea sa stea la baza Agendei 21, a principiilor Declaratiei de la Rio.
1992 - la Rio de Janeiro s-a desfasurat Conferinta Natiunilor Unite privind Mediul si Dezvoltarea, in cadrul
careia s-a recunoscut oficial necesitatea de a integra dezvoltarea economica si protectia mediului in obiectivul
de dezvoltare durabila, precum si dreptul international al mediului, ca mecanism de promovare a dezvoltarii
durabile. In cadrul conferintei au fost adoptate:
Declaratia de la Rio
-Agenda 21 planul de actiune pentru dezvoltarea durabila, cu incepere din secolul al XXI-lea
-Conventia privind diversitatea biologica
-Conventia cadru privind schimbarile climatice
-2002 - Summitul Natiunilor Unite privind Dezvoltarea Durabila, care a avut loc la Johannesburg a avut ca
principale rezultate:
Declaratia de la Johannesburg pentru dezvoltare durabila
Planul de implementare a Summitului mondial pentru dezvoltare durabila.
- Summitul de la Johannesburg a reafirmat dezvoltarea durabila ca fiind un element central al agendei
internatioanle si a dat un nou impuls pentru aplicarea practica a masurilor globale de lupta impotriva saraciei si
pentru protectia mediului.
- S-a dezvoltat intelegerea conceptului de dezvoltare durabila, in special prin evidentierea legaturilor principale
dintre saracie, mediu si utilizarea resurselor naturale.
- Prin Declaratia de la Johannesburg s-a asumat responsabilitatea colectiva pentru progresul si dezvoltarea
celor trei piloni interdependenti ai dezvoltarii durabile: dezvoltarea economica, dezvoltarea sociala si protectia
mediului la nivel local, national, regional si global.
ACTIUNI INTREPRINSE LA NIVELUL UNIUNII EUROPENE
1972 - Summit-ul de la Paris a evidentiat necesitatea acordarii unei atentii deosebite protectiei mediului in
contextul expansiunii economice si a imbunatatirii standardelor de viata.
1987 - Actul Unic European reprezinta un punct de referinta al politicii europene de mediu, fiind mentionata
pentru prima data in cadrul unui tratat al Comunitatii Europene.
1993 - Tratatul de la Mastricht a conferit protectiei mediului un statut complet in cadrul politicilor europene.
1999 - Tratatul de la Amsterdam a consolidat baza legala a politicii vizand protectia mediului precum si
promovarea dezvoltarii durabile in cadrul Uniunii Europene.
2000 Sefii statelor membre UE reuniti in sedinta Consiliului European de la Lisabona s-au angajat sa creeze
"pana in anul 2010,cea mai competitiva si dinamica economie bazata pe cunoastere din lume".

2001 - Summit-ul de la Goetheborg unde a fost adoptata Strategia de Dezvoltare Durabila a UE.
2005 Comisia a demarat un proces de reviziure a Strategiei de Dezvoltare Durabila, proces care a cuprins mai
multe etape:
in februarie 2005 Comisia a publicat o evaluare initiala si a trasat o serie de directii de urmat. Au fost
evidentiate anumite directii de dezvoltare non-durabila care au avut efecte negative: schimbarile
climatice, amenintari la adresa sanatatii publice, cresterea saraciei si a excluziunii sociale, epuizarea
resurselor naturale si afectarea biodiversitatii;
in iunie 2005, sefii de stat si de guverne din UE au adoptat o declaratie privind liniile directoare ale
dezvoltarii durabile, care sustinea ca Agenda reinnoita de la Lisabona este o componenta esentiala a
obiectivului dezvoltarii durabile.
2006 (iunie) a fost adoptata Strategia de Dezvoltare Durabila pentru o Uniune Europeana extinsa.

2007 - Tratatul de la Lisabona, numit oficial Tratatul de la Lisabona de amendare a Tratatului privind Uniunea
Europeana si Tratatul instituind Comunitatea Europeana a fost semnat la summitul de la Lisabona, Portugalia.
Tratatul cuprinde si protocoale aditionale privind schimbarile climatice si lupta impotriva incalzirii globale. De
asemenea, cateva prevederi ale Tratatului se refera la solidaritatea in probleme legate de furnizarea de energie
si a schimbarilor in domeniul politicii energetice europene.
Integrarea obiectivelor dezvoltarii durabile in centrul activitatilor economice presupune modificarea modelelor
de productie si consum. Aceasta schimbare se poate face prin reglementari, fiscalitate, decizii juridice, solicitari
din partea publicului etc.
In abordarea Productiei si Consumului Durabile (PCD) pentru a atinge sau a ne indrepta catre obiectivele UE,
este foarte important sa se puna accentul pe responsabilizarea mediului de afaceri, alaturi de constientizarea
societatii civile, Romania fiind inca la primii pasi in acest domeniu.
Guvernul, institutiile statului au un rol esential, in a include, in strategiile si politicile sale, conceptul de PCD primul pas fiind chiar Strategia Nationala pentru Dezvoltare Durabila, si in a initia si intretine un dialog continuu
cu societatea civila, precum si cu latura productiva si de servicii respectiv mediul de afaceri.
Acesta schimbare de "filosofie" in modul de a produce si consuma, trecerea de la o Productie si Consum "cu
orice pret" (pretul legat de eliminarea produsilor "catabolici" ai sistemelor economice fiind uneori mai mare, insa
platit mai tarziu, calculele economice netinand seama de ele la momentul proiectarii produsului) la Productia si
Consumul Durabile, avand "preturile incluse" sau evitand "nota de plata" catre altii din alte zone geografice sau
din viitor, va fi un proces care va trebui sa porneasca din 3 directii:
Guvernul si instutiile statului care, urmand modelul UE, vor facilita accesul Mediului de Afaceri la
diferite instrumente catre PCD
Responsabilizarea Mediului de Afaceri prin "presiuni", atat din partea celor de la pct. 1, cat si alaturi de
societatea civila
Constientizarea scoietatii civile pentru a "cere" produse si servicii care au fost proiectate urmand
modele de PCD.
In 1972, la Stockholm are loc Conferinta Natiunilor Unite, in care cele 113 natiuni prezente si manifesta
ingrijorarea cu privire la modul in care activitatea umana influenteaza mediul. Sunt subliniate problemele

poluarii, distrugerii resurselor, deteriorarii mediului, pericolul disparitiilor unor specii si nevoia de a creste nivelul
de trai al oamenilor si se accepta legatura indisolubila intre calitatea vietii si calitatea mediului pentru generatiile
actuale si viitoare.
In 1986, Natiunile Unite Infiinteaza Comisia mondiala de mediu si dezvoltare, avand ca scop studierea dinamicii
deteriorarii mediului si oferirea de solutii cu privire la viabilitatea pe termen lung a societatii umane. Comisia a
fost prezidata de Gro Harlem Brundtland, Primul Ministru al Norvegiei, la acea data.
Comisia Brundtland a subliniat existenta a doua probleme majore:
-dezvoltarea nu inseamna doar profituri mai mari si standarde mai inalte de trai pentru un mic procent din
populatie, ci cresterea nivelului de trai al tuturor;
-dezvoltarea nu ar trebui sa implice distrugerea sau folosirea nesabuita a resurselor noastre naturale, nici
poluarea mediului ambiant;
Problema-cheie a dezvoltarii durabile este opozitia intre nevoile de crestere ale populatiei si limitele impuse de
resursele planetei precum si degradarea continua a mediului. La Summitul de la Rio in 1992, la care participa
120 de sefi de stat, sunt din nou aduse in centrul atentiei problemele privind mediul si dezvoltarea. Dezvoltarea
durabila reprezinta: "o noua cale de dezvoltare care sa sustina progresul uman pentru intreaga planeta si
pentru un viitor indelungat". Scopul declarat al Conferintei secolului a fost stabilirea unei noi strategii a
dezvoltarii economice, industriale si sociale in lume, cuprinsa sub numele de dezvoltare durabila, "sustainable
development".
Natiunile prezente au fost de acord asupra unui plan de dezvoltare durabila numit Agenda 21 si asupra a doua
seturi de principii: Declaratia de la Rio cu privire la mediu si dezvoltare si Principiile padurii.
"Oamenii au dreptul la o viata sanatoasa si productiva in armonie cu natura; natiunile au dreptul suveran de a
exploata resursele proprii, fara insa a cauza distrugeri ale mediului in afara granitelor proprii." Declaratia de la
Rio
La 10 ani de la adoptarea Agendei 21, in 2002 are loc Summitul de la Johannesburg, Africa de Sud, in care se
studiaza progresul facut spre dezvoltarea durabila si se reafirma angajamentul tarilor participante.

Principalele probleme discutate au fost:

reducerea numarului celor care nu au acces la rezerve de apa potabila, de la peste 1 miliard la 500
milioane pana in anul 2015;
injumatatirea numarului celor ce nu au conditii de salubritate corespunzatoare, la 1,2 miliarde;
cresterea folosirii surselor durabile de energie si refacerea efectivelor de peste secatuite;
La nivelul Uniunii Europene, in cadrul Consiliul European de la Goteborg, iunie 2001, a fost adoptata Strategia
Europeana de Dezvoltare Durabila (SDD) si a fost propus Setul de Indicatori de Dezvoltare Durabila, avand
drept scop monitorizarea SSD. In iunie 2006 aceasta a fost revizuita si un nou model de guvernare a fost
adoptat.

ARHITECTURA SUSTENABILA
In fiecare zi oamenii realizeaza tot mai adesea ca alegerile pe care le fac ii afecteaza pe cei din jur si mediul
inconjurator. Cumpara mancare locala, organica, pentru a reduce folosirea pesticidelor, pentru a sustine

comunitatea locala si pentru a reduce costurile combustibilului necesar pentru a produce hrana. Aleg sa
folosesca bicicletele sau sa ia autobuzul in locul automobilului personal. De fapt anul 2005 a fost primul dupa
anul crizei petrolului din 1973 cand s-au vandut in Statele Unite mai multe biciclete decat masini. In fruntea
tuturor in adoptarea unor astfel de schimbari trebuie sa se afle industria constructiilor. In Statele Unite
constructiile detin 39% din totalul de energie consumata, 12% din consumul de apa, 68% din totalul de
electricitate si 38% din emisiile de dioxid de carbon. (Why Build Green?)
Oricum ceva se misca. Se observa o oarecare inclinatie spre a construi edificii si spatii care sa fie
autosuficiente, sa nu depinda de resurse externe pentru incalzire/racire sau pentru energie electrica. Se fac
eforturi pentru a se reduce folosire materialelor ce detin cantitati mari de energie si utilizarea unora reciclate
sau cu posibilitate de reciclare pe viitor.
Pentru inceput, este de preferat sa exploram semnificatiile cuvantului sustenabil. Dictionarul Oxford il
defineste astfel: capabil de a fi mentinut la un anumit nivel sau rata. Avand in vedere aplicabilitatea termenului
in cazul arhitecturii exista cateva aspecte ce trebuie luate in considerare: atmosfera, longevitate, energie,
interfata, echitate.
Atmosfera unei constructii se refera la sentimentele si starea pe care aceasta o transmite. Exista suficienta
lumina, cum se ajunge dintr-o camera in alta, este aerul de calitate? O contructie sustenabila va lua in
considerare toate aceste aspecte pentru ca sanatatea locatarilor este in directa relatie cu folosire cladirii.

Longevitatea unei cladiri de asemenea joaca un rol important in sustenabilitatea ei. Spatiile ce raman o
perioada de timp mai mare in folosinta ocupantilor sunt mai sustenabile decat cele care sunt daramate in 35 de
ani de la construire, media curenta in SUA, fata de 50-60 de ani in Australia sau Marea Britanie. Crearea unui

edificiu care sa reziste in timp astfel incat sa fie folosit de mai multe generatii ar trebui sa fie scopul principal al
oricarui arhitectului.
Reducerea impactului energetic ar trebui sa fie un foarte important lucru de luat in seama la construirea unui
spatiu, de orice natura ar fi el. Consumul de energie al unei constructii rezulta din doua surse: energia
incorporata si sistemul de operare. Energia incorporata este cea necesara pentru crearea, transportul si
punerea in opera a materialelor. Surprinzator, acestea constituie o marte parte din costurile energetice totale
ale cladirii. Energia de operare este cea pe care cladirea o foloseste zilnic pentru incalzire, diferite aplicatii si
energia folosita de electrocasnice.

Cand se creeaza arhitectura cu un efort constient spre a se imbunatatii nivelul de sustenabilitate, trebuie avut in
vedere felul in care constructia interactioneaza cu imprejurimile. Cum vor lua contact locatarii cu vecinii,
gradina din spate, cu strazile, etc.? O cladire care interactioneaza bine cu imprejurimile este una mult mai
folositoare si este mult mai probabil sa fie apreciata pentru un timp indelungat. De mare importanta este si
modalitatea in care constructia afecteaza mediul inconjurator imediat: plante, animale, cat din topografia locala
va fi schimbata? Va fi oare vremea locala semnificativ influentata de noua constructie?
In final, un aspct al sustenabilitatii care este trecut cu vederea mult prea des este reprezentat de parte
materiala. de prea multe ori banii sunt solutia situatiilor nesustenabile. Totusi, daca design-ul si tehnologia sunt
mult prea scumpe pentru o persoana obisnuita, inseamna ca nu vor putea fi vreodata sustenabile pentru ca nu
vor fi adoptate pe scara larga. Cu toate acestea tehnologia scumpa este imbratisata si e foarte probabil ca
aceasta sa devina mult mai accesibila ca pret, in viitor. Bineinteles se poate argumenta ca adevaratele costuri
sunt cel mai adesea ascunse. Solutii precum bideurile realizate in casa ( care reduc consumul de hartie
igenica) si filtrarea cu nisip sunt alternativele accesibile ale scumpelor toalete japoneze cu bideu incorporat si
sisteme de filtrare UV. Daca arhitectura sustenabila va avea vreodata un mare impact inseamna ca a reusit sa
se faca accesibila maselor.

ENERGIA

Binenteles, cea mai eficienta modalitate de a reduce dependenta unei cladiri de reteaua de energie externa
este de a reduce consumul in totalitate. Acest lucru se poate realiza in nenumarate moduri. Se poate recurge la
cresterea bazarii pe lumina naturala si climatizare pasiva- doua din cele mai eficiente moduri de a reduce
7

consumul de energie dintr- o casa. Cand se achizitioneaza diferite aplicatii, se poate economisi cel mai bine
prin cumpararea acelor dispozitive eficiente energetic, care se potrivesc prin capacitati nevoilor (de ex.
achizitionarea unui frigider mai mic pentru o casa cu un numar mai redus de ocupanti ). Masinile de spalat ultra
eficiente folosesc mult mai putina energie, iar cele care se incarca frontal folosesc si apa mai putina.

Unele tehnologii permit chiar eliminarea folosirii sapunului/detergentului prin utilizarea ionilor de hidrogen
pentru scoaterea petelor si a mirosurilor, sau pot pastra apa de la ultima clatire pentru viitoarea tura de spalare.
Un frigider cu un compresor montat in partea superioara este de preferat, desi, din pacate,cel mai adesea
acestea sunt amplasate in partea inferioara, pentru a economisi spatiul. Aceste compresoare degaja caldura si
pentru ca aerul cald urca, intra in frigider daca acesta nu e bine etansat.
Mare parte din energia folosita in case este pur si simplu irosita prin abandonarea luminilor aprinse, a
climatizarii sia electrocasnicelor pornite. O modalitate de a micsora pierderea o reprezinta creearea unor
sisteme automate care sa controleze aceste functii si energia necesara lor. Exisat si o energie fantoma.
Aceasta este cea folosita de electrocasnice si alte periferice care nu sunt incarcate sau folosite curent. Intr-o
casa obisnuita, 75% din energia folosita de electronice e consumata cand acestea sunt oprite sau nu sunt
folosite. Deconectand de la sursa de curent incarcatoarele, televizoarele, monitoarele, printer-ele, dispozitivele
cu ceas, atunci cand nu sunt folosite poate reduce cu mult consumul. O solutie ar fi instalarea unei combinatii
de detectoare de lumina, intrerupatoare si detectoare de miscare. Folosind o astfel de configuratie, luminile pot
fi stinse automat cand nu exista oameni in camera.
Folosindu-se mai putina energie se micsoreaza si dependenta de conectarea la reteaua de energie externa.
Una din cele mai populare metode de generare a energiei pe sit este prin folosirea energiei solare sau
fotovoltaice. Cand se opteaza pentru aceasta varianta, insa, trebuie avut in vedere si aspectul material,
costurile, sustenabilitatea si locul de amplasare. Un domeniu in care se fac progrese este si cel al energiei
eoliene. Unele companii au inceput sa ofere mici generatoare de vant care se pot folosi chiar in situatii
rezidentiale. Aceste mici turbine au un pret usor ridicat initial, dar, in timp, se va vedea efectul- scaderea
valorilor facturilor si a dependentei de reteaua generala de energie.

APA
Astazi, mai mult ca oricand, trebuie sa se inceapa constientizarea aspra consumului de apa. Reducerea
cantitatii acesteia atrage cu sine si micsorarea valorii energiei necesare, precum si costurile asociate cu
sistemul de operare al cladirii, transportul, tratarea apei sau desalinizarea , sarcini ce consuma intensiv energie
si devin necesare atunci cand apa nu este folosita cu grija.

La fel ca in cazul energiei, cea mai sustenabila cale prin care sa se poata controla consumul de apa intr-o
cladire este sa se reduca din cantitatea folosita. Acest lucru se poate realiza prin folosirea unor masini de
spalat rufe/ vase, dusuri, toalete eficiente. Bateriile pot fi dotate cu dispozitive care sa amestece apa cu aer
pentru a produce acelasi efect si senzatie, folosindu-se insa mult mai putina apa. Alaturi de lavoarele si dusurile
cu jet slab, toaletele ce economisesc apa pot sa reduca in mod eficient consumul. Exista si toalete care nu
consuma apa deloc. Acestea functioneaza pe principiul stocarii intr-un mare bazin de depozitare, legatura
facandu-se printr-un tub. Bazinul are mai multe compartimente sau rampe care tin separat detritusul proaspat

de humusul -ingrasamant . Daca sistemul a fost instalat corect, nu exista factori patogeni si poate fi folosit in
interiorul gradinilor. In general bazinul se schimba anual, bianual sau de 4 ori pe perioada unui an.
Concomitent cu reducearea cantitatii de apa necesara unei case pentru a functiona exista doua moduri
principale de a colecta apa pe sit: colectarea apei gri si a celei pluviale. Prima este esentiala in reciclarea
apei. Aceasta reprezinta apa provenita de la spalatoare, lavoare, dusuri si difera de apa neagra prin faptul ca
nu contine cantitati semnificative de factori patogeni sau chimicale. Se poate folosi la toalete, la udatul plantelor
sau poate fi bioremediata( orice proces care foloseste microorganisme, fungi, plante verzi sau enzime ale lor
pentru a readuce un mediu alterat prin contaminare la conditiile sale originale) pe sit pentru a se folosi ca apa
potabila.
Capturarea apelor pluviale e o excelenta metoda spre a intampina nevoiele unei cladiri. In functie de locatie se
poate stoca o cantitate considerabila din excesul de apa din lunile umede. Colectarea apei se face cel mai
simplu prin conectarea scurgerilor acoperisului la un container de depozitare. Exista variate optiuni pentru
stocarea apei de ploaie si multe materiale ce se pot folosi la o cisterna, totusi, ferocimentul tinde sa reprezinte
alegerea cea mai buna din punctul de vedere al costurilor. Apa colectata in acest fel nu este garantat sigura
pentru consum,dar, asemeni apeigri, cea de pe acoperisuri se poate filtra sau se poate bioremedia pentru
eliminarea factorilor patogeni

CLIMATIZAREA

Incalzire /racirea cladirilor contribuie la folosirea unei cantitati de energie mai mare decat oricare alt aspect.
Crearea unei constructii bine izolate va reduce costurile incalzirii. Exista multe feluri in care se poate mentine o
ambianta placuta intr-un edificiu concomitent cu minimizarea consumului de energie: acoperisuri verzi,camere
solare, seminee solare, pereti speciali etc. Ca rezultat al lipsei totale de energie pe care aceste metode le
necesita, adesea sunt denumite moduri pasive de incalzire/racire. Datorita dependentei de soare a unei astfel
de cladiri, orientarea sa solara este foarte importanta.
Acoperisurile elesteu sunt o modalitate particulara din punct de vedere al eficacitatii de a pastra constanta
temperatura unei cladiri. Pentru a se crea un astfel de acoperis, apa se pastreaza in niste recipiente in
interiorul structurii actuale a acoperisului. Datorita marii capacitati a apei de a se incalzi, aceasta poate stoca
temperatri ridicate sau scazute mai bine decat oricare alt material. Vara, recipientele sunt acoperite ziua si
neacoperite in timpul noptii. Noaptea, apa este racita de temperatura nocturna mai scazuta, iar ziua, apa racita
anterior pastreaza racoarea in casa. Iarna ,are loc procesul invers. Caldura din timpul zilei este stocata de apa
din recipientele neacoperite si, in timpul noptii, aceasta caldura este eliberata in locuinta in timp ce recipientele
sunt acoperite.

10

O alta optiune ce sta la dispozitia constructorului este sa profite de avantajele efectelor casei verzi: sticla
permite valurilor de energie solara sa patrunda, dar nu si caldurii sa scape (infra-rosii). Pentru a profita de acest
lucru, constructorul poate crea o camera inchisa cu sticla, care sa contina un material putin reflectant (de obicei
pardoseala sau unul din pereti) si cu caldura specifica mare. Cand lumina ajunge pe suprafata acestui material,
energia se transforma in caldura si nu i se mai permite sa iasa din camera. Pentru ca materialul are o energie
specifica mare, permite stocarea caldurii si eliberarea ei pe o periada mai indelungata.
Astazi, o mare preocupare in zonele urbane o constituie ceea ce se numeste efectul insulei urbane de
caldura. Multi nu au auzit de termen, dar cu siguranta i-au simtit efectele. Acesta demonstreaza de ce mediile
urbane sunt adesea cu cateva grade mai calde decat zonele din jur. Cauza principala este lipsa vegetatiei si ,
implicit, a evapo-transpiratiei, precum si predominanta unor mari zone de culoare inchisa, mai ales la nivelul
pavimentelor si al acoperisurilor, care mai degraba absorb caldura decat sa o reflecte. Bineinteles ca o
modalitate de a diminua acest efect este largirea suprafetelor plantate cu vegetatie ceea ce ne duce cu gandul
la urmatoarea metoda de control a temperaturii in cladiri: acoperisurile verzi. Pentru a realiza un acoperis
verde pur si simplu se planteaza vegetatie pe acoperisul cladirii. Exista acoperisuri verzi intensive si
extensive. Primele au de obicei un strat gros de pamant, ce necesita irigare, intretinere si, in esenta, sunt
echivalentul unei gradini: copaci, arbusti si vegetale pot transforma un astfel de acoperis in casa. Problema cu
aceste acoperisuri o reprezinta costurile asociate cu ingineria si materialele necesare pentru a sustine
greutatea pamantului adaugat si a plantelor . Beneficiul unui acoperis intensiv este adaosul de pamant gros
care contribuie la izolare si permite gradinaritul intr-o zona de obicei neutilizata. Acoperisurile verzi extensive
cer mai putina intretinere si costruile sunt mai reduse . Avantajul acestora este reducerea cantitatii de apa
provenita din ploaie, care sa se scurga pe acoperis, avand in vedere ca pamantul si plantele absorb o mare
parte din apa; evapotranspiratia- pentru a reduce efectul de insula urbana de caldura . Si din punct de vedere
estetic acestea sunt considerate mult mai atractive decat o acoperire obisnuita.

Racirea unui spatiu pe timpul verii poate fi o sarcina greu de indeplinit. Totusi, exista zone umbrite, cu aer
racoros (de exemplu spatiul de sub o veranda, parcarile subterane, pivnitele, etc). Ventilarea spatiului poate fi o
alternativa buna si eficienta de a aduce aer racoros in cladire si de a-l expulza pe cel cald, dar exista si alte
metode poate si mai eficiente. Semineul solar adesea poate fi un ventilator natural extrordinar si poate
contribui in procesul de racire pasiva. Un semineu vopsit in negru se va incalzi vara mai mult decat aerul de
sub el. Acesta se va ridica si se creaza un efect de suctiune in spatiul de sub. Existenta unei deschideri care sa
faca legatura cu un spatiu racoros, cu pivnita, de exemplu, undeva in parte inferioara a cladirii creeaza un
curent de convectie care aduce aerul racoros si il scoate pe cel cald afara, prin semineu.

11

ILUMINATUL
Lumina este un aspect foarte important in viata omului. Corpurile noastre o folosesc pentru a produce vitamina
D. Studiile au aratat ca soarecii de laborator, care au fost tinuti in conditii restrictionate de lumina, fie s-au
imbolnavit, fie au inceput sa dezvolte comportamente antisociale. Lumina ne afecteaza atat la nivel psihologic,
cat si fiziologic, de aceea este foarte important sa avem o iluminare buna in spatiile construite. Luminarea unui
spatiu cu lumina naturala ar fi solutia ideala. Dar, inainte de toate, orice fereastra reprezinta un gol in
anvelopanta si, deci, un minus in directia izolarii. Se doreste de asemenea o iluminare difuza, stralucirea
suprafetelor luminate direct poate cauza dureri de cap si deranjeaza omul. Nivelul foarte scazut de iluminare
determina si el o incordare a ochilor. Un amestec de lumina naturala, din mai multe surse, este importanta. O
buna solutie pentru iluminarea spatiilor este policarbonatul; este mai ieftin si izoleaza mai bine decat sticla, in
timp ce capacitatea de transmisie a luminii e ceva mai scazuta. Policarbonatul e o buna varianta pentru
ferestrele aflate mai sus de linia orizontului. Fibrele optice sunt o modalitate de iluminare a spatiilor care nu au
contact direct cu lumina exterioara. Ele permit luminii naturale sa treca printr-un tub ingust, fibros de sticla. Pe
cand acesta optiune este momentan foarte scumpa si e mai convenabil sa realizezi iluminarea prin intermediul
unei ferestre, fibrele optice devin din ce in ce mai accesibile si, uneori, sunt singura optiune pentru iluminarea
spatiilor.

12

MATERIALE
Poate cel mai important aspect in costruirea unei cladiri este alegerea materialului. Ceea ce se foloseste pentru
crearea anvelopantei exterioare afecteaza abilitatea constructiei de a respira (noroi, praf, compusi organici
volatili ce pot provoca boli ocupantilor); de a mentine temperatura, costurile energetice incorporate,
longevitatea sa si rezistenta la cutremure etc. Azi exista o varietate de materiale din care se poate alege pentru
a se intampina aceste obiective.
De exemplu, in America, materialul traditional de constructie pentru locuinte este lemnul. Este o buna alegere
pentru multi constructori pentru ca este un material foarte bine cunoscut si exista deja retete dupa care se
poate construi (reducandu-se costurile energetice). Cladirea din lemn respira foarte bine in general, nu
incorporeaza o cantitate de energie foarte mare (1380 MJ/m3) si poate supravietui mai mult de 100 de ani, daca
e bine ingrijita si are mare toleranta la cutremure. Anvelopanta din lemn nu izoleaza insa foarte bine, de aceea
trebuie ameliorata prin folosirea unor materiale precum bumbacul reciclat din jeans, spuma izolatoare etc.
Avantajul este ca e posibila alegerea gradului de izolare, ce se poate plia necesarului, in functie de imprejurari
si climat. Un dezavantaj demn de luat in seama este gradul mare de inflamabilitate.
Pentru cladiri mai mari, care necesita o structura mult mai puternica, otelul devine o optiune viabila. Este mai
scump decat lemnul, dar rezista la tensiuni mult mai mari. La fel ca lemnul, este susceptibil de degradare, daca
nu e protejat si trebuie suplimentat cu izolatie. Deasemenea, poate crea punti termice intre exterior si interior.
Fiind bun conductor, daca nu e bine izolat de ambele medii, poate conduce caldura foarte rapid si poate
degrada anvelopanta. Otelul are si o energie incorporata foarte ridicata, de 182 de ori mai mare decat lemnul.
Cel mai bine ar fi sa fie folosit doar unde este neaparat necesar si sa se utilizeze otel reciclat.
Un alt material des intalnit in ziua de azi este betonul. Turnat si cu armatura ofera o izolare rezonabila, are, de
asemenea, o energie incorpoarata acceptabila, e stabil din punct de vedere structural, rezista le cutremur si are
o longevitate mare. Un mare dezavantaj este, insa, neputinta de a fi reciclat sau refolosit.
Umplutura cu baloti de paie este un material interesant, ce a fost mult timp folosit la construirea caselor, dar
azi e considerat o buna alternativa ca material de constructie. Adesea e folosita ca umplutura de pereti, in
combinatie cu structura din lemn, pentru a asigura stabilitatea. Astfel, paiele reactioneaza ca o izolatie, nu
foarte scumpa, care se poate innoi. Noile cercetari si tehnologii igineresti permit acum ca paiele sa se utilizeze
in orase pentru structuri (desi timp de 100 de ani s-a tot incercat asta dar fara succes).
Asociind paiele cu armatura si acoperindu-le cu stucco devin suficient de rezistente la cutremure si pot fi
utilizate chiar la caladiri cu mai multe etaje. Energia incorporata este foarte scazuta, este un foarte bun izolator
si respira foarte bine. Un mare dezavantaj este insa pericolul popularii cu insecte, care-si pot face cuib in paie
si-l fac instabil. Amestecarea lor cu borax le poate feri insa de aceste infectii. Un alt risc este susceptibilitatea la
vreme. De aceea necesita o grija mare pentru intretinere.
Si pamantul este o alternativa folosita cu succes de multe culturi, timp de secole. E similar betonului, ca
proprietati termice, chiar daca efectul asupra mediului inconjurator e mult mai mic, nu se poate folosi la cladiri
inalte; poate fi deformat de ploi. Se poate asocia cu sticle goale pe dinauntru care realizeaza, astfel, o buna
izolare prin aerul ce-l contin.
Insa exista doua materiale care domina azi constructiile verzi. Panourile structurale izolatoare si zidaria de
beton verde numita si blocul/ caramida de cenusa. Ambele sunt materiale compozite care, se presupune ca,
sunt usor de pus in opera si ofera beneficii mediului fata de celelalte materiale de constructie traditionale.
Panourile structurale izolatoare sunt, in esenta, un sandwish realizat dintr-o parte structurala, un mijloc izolator
si un alt strat structural. Aceste panouri inlocuiesc diferite componente (izolatii, imbinari, cuie etc. ) ale unor
strucuri din lemn traditionale, de unde rezulta o mare usurinta de constructie.
Atunci cand se alege folosirea zidariei verzi din beton, exista o multitudine de posibilitati. Acesta zidarie, deja
are avantajul de a se construi usor, odata asezate blocurile de cenusa se pune armatura in goluri, iar betonul
se toarna, pentru a crea coloana. Se construieste usor cu aceste blocuri, fiind foarte usoare; sunt alcatuite din

13

reziduuri de lemn reciclate, mineralizate sau paturi de polistiren si ciment. Marele dezavantaj al acestei zidarii
este costul ridicat si posibilitatea de a nu fi disponibile local, ceea ce le mareste si costul de transport.
Alegerea materialului potrivit pentru o constructie data are o importanta covarsitoare. Nu trebuie sa ne limitam
totusi la o singura varianta. Cel mai bine, intr-un spatiu corect creat, materiale se asociaza.

Realizarea planurilor (proiectarea) urbanistice

Acesta este un alt aspect care se pierde usor din vedere. Prin realizarea planurilor, se studiaza felul in care
spatiul se leaga unul de altul pantru a interactiona intre ele. Adesea, arhitectul si constructorul nu iau in
considerare spatiile inconjuratoare ale viitoarei constructii.
Decizii, precum integrarea unui garaj in constructie, pot fi mult influentate de imprejurimi. In timpul proiectarii, e
foarte important sa se tina seama si de arhitectura. Realizarea planurilor dicteaza marimea lotului, distributia in
oras, avand in vedere orientarea solara a loturilor. Un lot prost orientat poate da mari dureri de cap in momentul
crearii designului cladirii, dar o planificare constienta poate realiza niste parcele bine orientate, care sa reduca
energia folosita de toti cei implicati.

14

Concluzii
Zilnic, cresterea costurilor energiei, incalzirea globala, lipsa apei, resursele limitate, populatia in crestere si un
numar mare de alti factori demonstreaza ca oamenii nu traiesc sustenabil. Asa cum se spune schimbarea
incepe de acasa, cu sinele. Casele noastre, birourile, scolile, spatile piublice si toate celelalte cladiri au
potential de a fi, nu doar sustenabile, dar si de a produce energie gratuita (solara, eoliana) si apa (capturare,
bioremediere) sau alte nevoi. Documentarea, cercetarea si interesul spre o provocare de a realiza cladiriea
care traieste (provocarea de a crea o constructie care sa fie intr-adevar sustenabila) exista, dar depinde de
designeri, constructori, urbanisti sa continue impingerea limitelor.
Studierea arhitecturii sustenabile si implementarea acestor principii ar putea sa ne conduca spre un mod de
viata mult mai sustenabil.

15

DESIGN-ARHITECTURA SUSTENABILA

16

17

18

19

20

21

22

23

24

BIBLIOGRAFIE
LUCRARI CITATE:
Appliances: Energy Star. Energy Star. 17 Sep 2007
<http://www.energystar.gov/index.cfm?c=appliances.pr_appliances>.
Bioremediation. Wikipedia, The Free Encyclopedia. 10 Sep 2007, 01:01 UTC.
Wikimedia Foundation, Inc. 17 Sep 2007
<http://en.wikipedia.org/w/index.php?title=Bioremediation&oldid=156823683>.
Birkeland, Janis. Design for Sustainability: A Sourcebook of Integrated, Eco-logical Solutions. London:
Earthscan Publications Ltd., 2002.
Cents Per Kilowatt-Hour. Pure Energy Systems. 7 Jan 2007, 17:10 UTC. 3 Sep 2007
<http://peswiki.com/energy/Directory:Cents_Per_Kilowatt-Hour>.
Day, Christopher. Spirit and Place. London: Architectural Press, 2002.
Dunnett, Nigel, and Noel Kingsbury. Planting Green Roofs and Living Walls. Portland,OR: Timber Press,
Incorporated, 2004.
Forest Stewardship Council. FSC: Forest Stewardship Council. 2003. 9 Sep 2007
<http://www.fsc.org/>.Green roof. Wikipedia, The Free Encyclopedia. 28 Aug
2007, 01:43 UTC. Wikimedia Foundation, Inc. 4 Sep 2007 <http://
en.wikipedia.org/w/index.php?title=Green_roof&oldid=154078411>.
"Green roof." Wikipedia, The Free Encyclopedia. 3 Dec 2007, 13:44 UTC. WikimediaFoundation, Inc. 3 Dec
2007
<http://en.wikipedia.org/w/index.php?title=Green_roof&oldid=175480924>.
Heating & Cooling. Department of Energy. 14 Oct 2005. 17 Sep 2007
<http://www.energy.gov/heatingcooling.htm>.
Home Office and Home Electronics. EERE. 31 May 2006. 17 Sep 2007 <http://
www1.eere.energy.gov/consumer/tips/home_office.html>.
Ludwig, Art. Water Storage: Tanks, Cisterns, Aquifers, and Ponds for Domestic Supply,Fire and
Emergency Use. unknown: Oasis Design, 2005.
Mazria, Edward. The Passive Solar Energy Book. Emmaus: Rodale Press, 1979.

25

Measure of Sustainability: Embodied Energy. Canadian Architect. 9 Sep 2007

<http://www.canadianarchitect.com/asf/perspectives_sustainibility/measures_of_sustainablity/measures_of_sus
tainablity_embodied.htm>.
Mount, Harry. Car sales slump as America gets on its bike. Telegraph 4 Oct 2005. 16Sep 2007
<http://www.telegraph.co.uk/news/main.jhtml?xml=/news/2005/10/04/wbike04.xml&sSheet=/news/2005/10/04/i
xworld.html>.
Photovoltaics. Wikipedia, The Free Encyclopedia. 2 Sep 2007, 10:55 UTC. WikimediaFoundation, Inc. 3 Sep
2007
<http://en.wikipedia.org/w/index.php?title=Photovoltaics&oldid=155190493>.
Solar power. Wikipedia, The Free Encyclopedia. 2 Sep 2007, 12:44 UTC. WikimediaFoundation, Inc. 2 Sep
2007
<http://en.wikipedia.org/w/index.php?title=Solar_power&oldid=155202714>.
Stamminger, Rainer. "Doing the Washing-up by Hand or Machine: A Comparison between little Amount of
Dishes and Extremely Soiled Pots and Pans" Institute of Agricultural Engineering Bonn, Germany. 2007. 17
Sep 2007
<http://www.landtechnik.uni-bonn.de/ifl_research/ifl_research_project.php?sec=HT&no=10>.
Steen, Athena Swentzell, Bill Steen, and David Bainbridge. The Straw Bale House. Vermont: Chealsea Green
Publishing Company, 1995.
Urban heat island. Wikipedia, The Free Encyclopedia. 3 Sep 2007, 03:09 UTC.
Wikimedia Foundation, Inc. 4 Sep 2007
<http://en.wikipedia.org/w/index.php?title=Urban_heat_island&oldid=155335617>.
Why Build Green?." U.S. Environmental Protection Agency. 17 Sep 2007
<http://www.epa.gov/greenbuilding/pubs/whybuild.htm>.

DOCUMENTARE
Architecture for people: Explorations in a new humane environment. New York, NY:
Holt, Rinehart, And Winston, 1980.
Bennets, Helen, Antony Radford, and T. J. Williamson. Understanding Sustainable
Architecture. London: Spon Press, 2002.
Big and Green: Sustainable Skyscrapers for the Twenty-first Century. New York:
Princeton Architectural Press, 2003.
Brown, G. Z., and Mark Dekay. Sun, Wind & Light: Architectural Design Strategies. New
York: Wiley, 2000.

26

Bloomer, Kent C., and Charles Moore. Body, Memory and Architecture (A Yale
paperbound). New Haven: Yale University Press, 1977.
Crowe, Norman. Nature and the Idea of a Man-Made World: An Investigation into the Evolutionary Roots
of Form and Order in the Built Environment. Cambridge: The Mit Press, 1995.
Design Like You Give a Damn: Architectural Responses to Humanitarian Crises. New
York: Metropolis Books, 2006.
Isozaki, Arata. Japan-ness in Architecture. Cambridge: The Mit Press, 2006.
Kostof, Spiro. A History of Architecture: Settings and Rituals. Oxford: Oxford University
Press, USA, 1985.
Mendler, Sandra F., and William Odell. The HOK Guidebook to Sustainable Design.
New York: Wiley, 2000.
Miller, David E.. Toward a New Regionalism: Environmental Architecture in the Pacific Northwest.
Seattle: University of Washington Press, 2005
Nose, Michiko Rico. Japan Modern: New Ideas for Contemporary Living. North Clarendon: Periplus
Editions, 2005.
Slessor, Catherine. Eco-Tech: Sustainable Architecture and High Technology. NewYork: W. W. Norton &
Company, 1997.
Steffen, Alex. Worldchanging: A User's Guide for the 21st Century. New York: Harry N.Abrams, Inc., 2006.
Sustainable Architecture White Papers (Earth Pledge Foundation Series on Sustainable
Development). New York: Earth Pledge Foundation, 2000.

27