Dezvoltarea Durabila - Strategii - Politici de Mediu

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE
REFERAT LA ECOTEHNOLOGII
DEZVOLTAREA DURABILA. STRATEGII. POLITICI DE MEDIU
MANAGEMENT ECONOMIC SERIA A, GRUPA 105, AN I
Cuprins
1. Cuprins 2.Introducere3 3.Dezvoltarea durabila. Concept. Caracteristici.5 4.Scurt istoric al dezvoltarii durabile..........................................11 5.Strategii de protectie a mediului.............................................13 6.Analiza comparata a strategiilor de dezvoltare durabila la nivel
international...............................................................................15 7.Strategia de dezvoltare durabila a Romaniei..........................21 8.Conservarea i managementul responsabil al pdurilor i al ariilor protejate in Romania..........................25 9.Dezvoltare durabil n mediul rural.26 10.Bibliografie.31
Introducere
Economia mediului constituie, in principal, o parte centrala a teoriei economice, iar dilema umanitatii, in prezent, este cum sa se realizeze un optim intre cresterea economica si dezvoltarea durabila, deoarece, din punct de vedere ecologic, apreciem, ca exista doua maniere de a analiza cresterea economica si anume: Prin prisma tehnologiei de productie (si consumul), ce pot fi ameliorate prin: utilizarea progresului tehnic substituirea materialelor sau a procedeelor ce prezinta riscuri cu altele mai Prin prisma necesitatii de modificare a modalitatilor de consum. In aceste
putin periculoase conditii este incontestabila preocuparea autoritatilor pentru problemele de mediu, mai ales ca asistam la o constientizare a gravitatii consecintelor negative, cu impact imediat si la termen, chiar daca in timp intervin numeroase decizii, unele probleme fiind deja rezolvate. Protectia mediului constituie astfel un element esential al dezvoltarii durabile economice si o conditie a stabilitatii politice si sociale pe termen lung. Totusi, pentru multe tari in curs de dezvoltare, aceasta tema este un lux pornind de la obiectivele economice propuse, deoarece nu dispun de sumele necesare efectuarii unor investitii importante pentru repararea pagubelor aduse mediului. Conform cercetarii se considera ca multe dintre problemele de mediu se pot rezolva prin: stabilirea drepturilor de proprietate incontestabile si executorii stabilirea regulilor ce guverneaza accesul la resurse utilizarea instrumentelor de actiune, printre care enumeram: masuri
reglementate( norme, amenzi sau alte sanctiuni), taxe de mediu, sisteme de consignatie si subventii.
____________________________
(1) Politici si Strategii financiare de protectie a mediului, Ed, ASE, autor Mariana Vuta
Economia de mediu constituie o ramura importanta a stiintei economice asa cum scria B. de Jouvenel: Iata cine ne indeamna sa reflectam asupra disciplinei. 3
ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE Abia ieri, domeniul sau era definit de natura raporturilor sociale ce faceau obiectul sau; in prezent ca un zbor de erete, economistii acestei generatii colonizeaza, am putea spune, intrebari care nu se gaseau inainte de resortul lor; aceasta eliberare de frontiere - care fusesera trasate conform cu obiectivul - este justificata in numele capacitatii uneltei intelectuale. In acest context, economia mediului inconjurator se desfasoara in principal pe patru mari directii: 1. 2. Elaborarea de tehnici de valorificare in termini monetari a fenomenelor mediului Conceptia si punerea in rol a instrumentelor politicii mediului inconjurator. Pe inconjurator si aplicarea analizei cost avantaje; plan mondial, multi cercetatori au studiat problemele poluarii si alocarii costurilor la scara internationala 3. 4. Cercetarile asupra dimensiunii internationale a fenomenelor si politicilor Reflectia asupra punerii in practica a procesului dezvoltarii durabile pentru mediului inconjurator protectia resurselor palnetei si pentru concilierea protectiei dezvoltarii mediului inconjurator.
Dezvoltarea durabila. Concept. Caracteristici

4
Indiferent daca ne place sau nu, ne-am nascut cu toii pe aceasta planeta, facand parte din marea familie umana, i fiecare dintre noi are acelasi drept de a trai ntr-un mediu curat si de a fi sanatos, avand n acelasi timp misiunea de a lasa n urma noastra o mostenire nealterata de actiunile noastre. Pentru realizarea unui echilibru dinamic al nevoilor uman-sociale cu cele de ecosistem, printr-o politica de stimulare a creativitatii umane in gasirea unor solutii la gravele probleme ale lumii contemporane cum ar fi: poluarea, suprapopularea, foametea, nevoia de lociunte, perspectiva epuizarii unor resurse de materii prime si energie in urmatorii zeci de ani ca urmare a cresterii consumului a aparut si s-a dezvolvat conceptul de dezvoltarea durabila.(2) Dezvoltarea durabila (sustenabila) reprezinta un model de dezvoltarea de lunga durata in avantajul generatiei prezente si viitoare fara a afecta optiunea acesteia din urma de a-si stabili propriile prioritati si mijloace de realizare.(2) De-a lungul timpului, au fost elaborate numeroase definitii privind dezvoltarea durabila, printre care: 1. Dezvoltarea durabila corespunde cerintelor prezentului fara sa compromita posibilitatile generatiilor viitoare de a-si satisface propriile necesitati - Comisia Natiunilor Unite pentru Mediul Inconjurator si Dezvoltare
2.
"Durabilitatea se refera la capacitatea unei societati, ecosistem, sau orice asemenea
sistem existent de a functiona continuu intr-un viitor nedefinit fara a ajunge la epuizarea resurselor cheie" - Robert Gilman, Presedinte Institutului

(2)Sinergetica sistemelor tehnicoeconomice de eco-management si capital intelectuall, Ed. ASE, Lector univ. Dr. Cristian Silviu Banacu
3. "Punctul de concentrare si marimea eforturilor durabilitatii depind de conditiile locale, inclusiv de resurse, actiuni politice, individuale si de trasaturile remarcabile ale comunitatii. Demersurile pentru sustinerea comunitatilor au fost aplicate chestiunilor privind expansiunea urbana, inner-city si redezvoltarea terenurilor brune, dezvoltarea si progresul economic, conducerea (administrarea) ecosistemului, agriculturii, biodiversity, cladiri ecologice, conservarea energiei, watershed management, si prevenirea poluarii.Multe dintre aceste chestiuni si alte asemenea probleme ale comunitatii nu pot fi abordate cu usurinta prin moduri sau elemnte traditionale in societatea noastra. 4. "Multi oameni considera ca este mai bine ca astfel de probleme sa fie tratate prin metode de abordare mai cooperante si holistice, deoarece asemenea probleme sunt confuze, multidisciplinare, multiorganizationale, cu mize multiple si multisectoriale in natura lor - Beth E. Lachman, Critical Technologies Institute, "Linking Sustainable Community Activities to Pollution Prevention: A Sourcebook," April 1997. 5. "Durabilitatea este doctrina de urgenta prin care dezvoltarea si progresul economic trebuie sa aiba loc si sa se mentina de-a lungul timpului, in limitele stabilite de ecologie in sensul cel mai larg- prin interdependenta fiintelor umane si slujbelor lor, biosferei si legilor fizicii si chimiei care o guverneaza... Rezulta ca protectia mediului si dezvoltarea economica sunt intr-adevar procese antagonice" William D. Ruckelshaus, "Toward a Sustainable World," Scientific American, September 1989. 6. "Cuvantul durabil (de sustinere) are radacini in limba latina, subtenir insemnand "a stavili/ retine" sau "a sprijini de jos". O comunitate trebuie sa fie sprijinita de jos de catre locuitorii actuali si viitori. Unele locuri, prin combinarea specifica a caracteristicilor fizice, culturale si poate spirituale, inspira oamenii sa aiba grija de comunitatea lor. Acestea sunt locurile in care durabilitatea are cele mai mari sanse de existenta (mentinere) - Muscoe Martin, "A Sustainable Community Profile," from Places, Winter 1995. ___________________

(2)Sinergetica sistemelor tehnicoeconomice de eco-management si capital intelectual, Ed.
ASE, Lector univ. Dr. Cristian Silviu Banacu
Cea mai cunoscut definiie a dezvoltrii durabile este cu siguran cea dat de Comisia Mondial pentru Mediu i Dezvoltare (WCED) n raportul "Viitorul nostru comun", cunoscut i sub numele de Raportul Brundtland : un proces de schimbare prin care exploatarea resurselor, orientarea investitiilor, a schimbarilor tehnologice si institutionale se gasesc in armonie si intaresc potentialul actual si viitor al satisfacerii nevoilor omului.(1) Organizatia Natiunilor Unite definea prin Raportul Brundtland(1987), cerintele dezvoltarii durabile ca fiind realizate de: un sistem politic care asigura participarea efectiva a fiecarui cetatean la luarea un sistem economic capabil sa genereze surplus si cunostinte tehnice de pe o un sistem social capabil sa gaseasca solutii la aplanarea tensiunilor cauzate de o deciziilor; baza de sine statatoare; dezvoltare dizarmonioasa Dezvoltarea durabila sau sutenabila cumuleaza in fapt patru concepte ce acopera fiecare in parte relatia mediu natural-om (conceptul de eco-dezvoltare), relatia om- mediu artificial si natural (conceptul de dezvoltare umana), relatia tehnologie mediu (conceptul dezvoltarii eco- ciclice) si relatia om tehnologie (conceptul dezvoltarii tehnologice si al societatii informationale). Putem distinge doua tipuri de vedere ale conceptului de dezvoltare durabila : - o viziune economica global - o viziune ecologica globala Viziunea economica globala a dezvoltarii durabile : prin definitie, dezvoltarea durabila reprezinta ansamblul conditiilor si elementelor care permit mentinere, cresterea veniturilor si a bunastarii implicand aspecte ale vietii economice, de exemplu: stapanirea cresterii demografice; incurajarea schimbarii termice; optimizarea stocului factorilor ce contribuie la producerea termostarii; clasificarea resurselor
ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE reflectand raritatea lor relativa, modificarea structurii productiei si consumului, de maniera sa mentina la un nivel potrivit stocul de resurse rare. Viziunea ecologica a dezvoltarii durabile implica gestiunea, mentinerea stocului de resurse a factorilor cu productivitate cel putin constanta intr-o optica a echitatii intre generatii si tari. In aceasta viziune, stocul cuprinde doua elemente diferite: stocul de capital artificial, care include ansamblul termenilor si factorilor de productie produsi de om si capitalul natural, resursele naturale regenerabile si neregenerabile (apa, sol, fauna, flora). Dimensiunea ecologica a dezvoltarii durabile, intretinerea, transmiterea potentialului natural cer aplicarea principiilor de gestiune specifice pentru fiecare dintre aceste componente ale capitalului global. Dezvoltarea durabila va asigura salvarea si transmiterea in viitor a capitalului natural din urmatoarele considerente: capitalul natural constituie un factor neinlocuibil al cresterii economice; resursele naturale sunt sursa de bunastare prin aporturile lor ( frumusetea unui aceleasi resurse sunt neregenerabile si epuizarea este iremediabila: disparitia numeroase resurse care au substituibil artificial, de exemplu, ecosistemele
loc natural, placere, sanatate) unei specii de animale, a unei vegetatii, a unui lac natural regulatoare: padurile tropicale, oceanele, speciile animale, vegetale care dispar in fiecare an. Conceptul de dezvoltare durabila, reprezinta, deci, o incercare de coexistenta intre protectia mediului si dezvoltarea economice, intr-o optica globala si pe termen lung. Aceasta nu este nici o doctrina, nici o teorie, cu atat mai putin o sinteza intre economie si ecologie; este o apropiere pragmatica de punere la contributie a uneltelor economice pentru o gestiune a planetei ca un tata bun de familie. Dezvoltarea durabila este un cuvant nou pentru ideea mai veche, si de bun augur, aceea ca nu exista economie viabila fara resurse naturale si nu exista gestionarea acestor resurse fara rationalitatea economica.
In general conditiile minime pentru realizarea dezvoltarii durabile consideram ca includ urmatoarele: redimensionarea cresterii economice, avand in vedere o distributie mai eliminarea saraciei in conditiile satisfacerii nevoilor esentiale pentru un loc asigurarea cresterii populatiei la un nivel acceptabil (reducerea cresterii conservarea si sporirea resurselor naturale intretinerea diversitatii ecosistemelor supravegherea impactului dezvoltarii economice asupra mediului reorientarea tehnologiei si punerea sub control a riscurilor acesteia cresterea gradului de participare la luarea deciziilor si unificarea deciziilor Dezvoltarea durabila poate fi solutie de conciliere a tuturor conflictelor cu conditia ca interesele unanime sa convearga spre dezvoltarea umana. Investirea in dezvoltarea umana constituie un obiectiv principal si specific tuturor economiilor cu cresterea rapida, fiind una din cele mai eficiente cai de progres. Nou in conceptia dezvoltarii duranile este faptul ca se acorda o atentie speciala segmentelor sarace ale populatiei de pretutindeni. echitabila a resurselor si accentuarea laturilor calitative ale productiei; de munca, hrana, energie, apa, locuinte si sanatate demografice necontrolate)
privind mediul si economia.
Nevoile individuale(exprimate de Maslow- hrana, adapost, transport munca, comunicare, siguranta, educatie) Nevoia supravietuirii pentru prezenta si viitoarea generatie Calificare autoexprimare viata aa Legi si regulam ente Nevoile statului bunastarea cetatenilor stabilitatea macroeconomica dezvoltarea economica cresterea economica Support tehnic si economic Educatie Sanatate Protectie
Nevoile intreprinderii: profit materiale si energie crestere dezvoltare supravietuire in sens economic
Mijloace tehnice
Resurse si legislatie
Mediul ambiant
reducerea poluarii reducerea consumului de energie si materii NEVOIA SUPRAVIETUIRII
Fig. 1. Dezvoltarea sustenabila( durabila) si echilibrul nevoilor ( Banacu, 1996)
(2)Sinergetica sistemelor tehnicoeconomice de eco-management si capital intelectual, Ed. ASE, Lector univ. Dr. Cristian Silviu Banacu
10
Scurt istoric al dezvoltarii durabile

Conceptul a fost legat initial de problemele de mediu si de criza resurselor naturale, in special a celor legate de energie de acum 30 de ani. Termenul insusi este foarte tanar si s-a impus in vara lui 1992, dupa Conferinta privind mediul si dezvoltarea, organizata de Natiunile Unite la Rio de Janeiro. Durabilitatea pleaca de la ideea ca activitatile umane sunt dependente de mediul inconjurator si de resurse. Sanatatea, siguranta sociala si stabilitatea economica a societatii sunt esentiale in definirea calitatii vietii. Discutiile de la care s-a ajuns la dezvoltarea durabila au pornit la inceputul anilor 70. In 1972, Conferinta privind Mediul care a avut loc la Stockholm a pus pentru prima data in mod serios problema deteriorarii mediului inconjurator in urma activitatilor umane, ceea ce pune in pericol insusi viitorul omenirii. In 1983, isi incepe activitatea Comisia Mondiala pentru Mediu si Dezvoltare (WCED), condusa de Gro Bruntland, dupa o rezolutie adoptata de Adunarea Generala a Natiunilor Unite. Doi ani mai tarziu, este descoperita gaura din stratul de ozon de deasupra Antarcticii si, prin Conventia de la Viena se incearca gasirea unor solutii pentru reducerea consumului de substante care dauneaza stratului protector de ozon care inconjoara planeta. In 1986, la un an dupa catastrofa de la Cernobil, apare asa-numitul Raport Brundtland, al WCED, cu titlul Viitorul nostru comun care da si cea mai citata definitie a dezvoltarii durabile (sustainable development): un proces de schimbare prin care exploatarea resurselor, orientarea investitiilor, a schimbarilor tehnologice si institutionale se gasesc in armonie si intaresc potentialul actual si viitor al satisfacerii nevoilor omului. Totodata, Raportul admitea ca dezvoltarea economica nu poate fi oprita, dar ca strategiile trebuie schimbate astfel incat sa se potriveasca cu limitele ecologice oferite de mediul inconjurator si de resursele planetei.
11

(3) Prioritati ale managementului de mediu, Virginia Ciobotaru, Socolescu Ana Maria, Ed. Meteor Press, 2006
In finalul raportului, comisia sustinea necesitatea organizarii unei conferinte internationale asupra dezvoltarii durabile. Astfel, in 1992, are loc la Rio de Janeiro Summit-ul Pamantului, la care au participat reprezentanti din aproximativ 170 de state. In urma intalnirii, au fost adoptate cinci conventii, dintre care doua, respectiv Conventia cu privire la Diversitatea Biologica si Conventia Cadru cu privire la modificarile climei, au fost semnate de catre toate tarile participante. Alte trei documente reprezinta un ghid important pentru dezvoltarea economica mondial ulterioara si anume: Declaratia de la Rio care contine 27 de principii referitoare la dezvoltarea durabila, Agenda 21 program de actiune pentru secolul 21 si Raportul pentru dezvoltare forestiera cu 15 principii care privesc protectia si utilizarea durabila a resurselor forestiere. La 10 ani de la Conferinta de la Rio, in 2002, a avut loc, la Johannesburg, Summitul privind dezvoltarea durabila. Fiecare dintre noi, constient sau nu, putem contribui la dezvoltarea durabila. De fapt, putem spune ca avem o gandire durabila atunci cand aruncam deseurile din plastic sau hartie in locurile special amenajate. Recuperarea deseurilor menajere va deveni, probabil, aproape un reflex si in randul romanilor, dar este un proces de durata. Sa nu uitam ca dezvoltarea durabila este, de asemenea, un concept foarte tanar. Deocamdata, de reciclarea deseurilor casnice par sa se ocupe, in prezent, doar carutasii care merg printre blocuri in cautare de fier vechi sau alte metale. In urma cu cativa ani, printre blocuri erau amplasate containere pentru colectarea selectiva a deseurilor sticla, plastic, hartie, o initiativa laudabila care nu strica sa fie reluata. La nivel industrial, lucrurile s-au miscat mult mai repede. Astfel, multe fabrici folosesc deseuri drept combustibil, iar in anumite localitati se ncearca implementarea unor sisteme de incalzire casnica pe baza arderii deseurilor. Companiile sunt primele care au constientizat importanta economica (dar si ecologica) a recuperarii si refolosirii deseurilor. Lester Brown atrage atentia, in lucrarea Planul B 2.0 asupra conflictului dintre civilizatia industriala si mediul ambiant si mentioneaza doua aspecte: tendinta de epuizare a resurselor naturale de energie, de materii prime si de hrana, sau 12
ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE consumarea celor regenerabile intr-un ritm superior capacitatii lor de regenerare si deteriorarea fizica si poluarea factorilor de mediu: apa, aer, sol. In acest context, el puncteaza importanta reciclarii deseurilor. Lester Brown a creat in 1974 "Worldwatch Institute" si este promotorul unor serii de studii, materializate in rapoartele anuale privind progresele pe calea structurarii unei societati durabile: "Starea lumii" sau "Semne vitale".
Strategii de protectie a mediului

Protecia mediului este o problem a tuturor; este problema pe de o parte a dezvoltrii societii, iar pe de alt parte a redresrii, conservrii i ocrotirii mediului. Initial notiunea de strategie de mediu a fost utilizata in domeniul militar. Prin strategie se intelegea arta de a coordona actiunile fortelor militare, politice, economice, morale implicate la conducerea unui razboi sau la pregatirea de aparare a unei natiuni. In timp notiunea s-a extins, fiind utilizata in prezent si in alte domenii: economie, sport, finante si mai recent si in protectia mediului. Este deja acceptat ca prin protectia mediului se intelege totalitatea actiunilor menite sa asigure conservarea resurseor naturale si protejarea calitatii comportamentelor mediului inconjurator. Prin strategii de protectie a mediului se intelege arta de a coordona ansamblul actiunilor, la nivel national si la nivel local, menite sa asigure conservarea resurselor naturale si protejarea calitatii tuturor componentelor mediului inconjurator, precum si a mediului in ansamblu. Modul de abordare a problematicii strategiilor de mediu poate fi perceput prin prezentarea experientei Counitatii Europene pe aceasta directie. Cu ocazia primei Conferinte a Natiunilor Unite privind mediul inconjurator, de la Stockholm, din iunie 1972, Comunitatea europeana a adoptat primul Program de Actiuni pentru Protectia Mediului pe o perioada de cinci ani( 1973-1977).
13

(4) Politici si Strategii de mediu, Vladimir Rojanschi, Florina Bran, Ed. Economica,2002
Atat primul cat si al doilea program de Actiune ( 1978-1982) au stabilit liste detaliate de masuri ce trebuie intreprinse pentru controlul poluarii. S-au stabilit cateva principii generale care au ramas valabile si in programele ulterioare si care se regasesc in legislatia adoptata: stat. Politica de protectie a mediului din statele membre trebuie sa ia in considerare Protectia mediului constituie o responsabilitate a tuturor, fiind necesare, in Masurile de protectie a mediului trebuie luate la nivel adecvat, tinand seama si interesele tarilor in curs de dezvoltare. acest scop, actiuni educationale. de tipul de poluare, actiunile necesare si zona geografica ce trebuie protejata. A preveni este mai eficient decat a vindeca( remedia). Impactul asupra mediului trebuie lua in considerare in cea dintai faza de Exploatarea naturii care produce dezechilibre ecologice trebuie abandonata. Adoptarea unei masuri trebuie sa se faca pe baza unei bune cunoasteri Principiul poluator- platitor se traduce prin suportarea costurilor de catre Activitatile dintr-un stat membru nu trebuie sa produca daune mediului din alt
conceptie a unui obiectiv sau a unei actiuni.
stiintifice. poluator pentru prevenirea poluarii si remedierea pegubelor produse.
14

(4) Politici si Strategii de mediu, Vladimir Rojanschi, Florina Bran, Ed. Economica,2002
Analiza comparata a strategiilor de dezvoltare durabila la nivel international

1. Australia
Strategia Nationala Australiana de Dezvoltare Ecologic Durabila ( National Strategy for Ecologically Sustainable Development) intitulata A conduce, organiza si administra pentru viitor, si-a stabilit ca obiectiv dezvoltarea economic ecologica care are rolul de a imbunatati calitatea vietii atat in prezent cat si in viitor. Este subliniat faptul ca procesele ecologice sunt esentiale intrucat viata depinde de ele.
2. Uniunea Europeana
Cel de-al cincilea Program de actiune al Uniunii Europene intitulat Catre Sustenabilitate; Catre Dezvoltarea Durabila (Towards Sustainability), are ca obiect principal cresterea durabila ce tine cont de protectia mediului. Acest document reprezinta baza aplicarii in practica a obiectivelor stabilite la Rio in 1992 si anume: vulnerabilitatea resurselor planetei, dependenta oamenilor de existenta acestor resurse precum si responsabilitatea gestionarii corecte a resurselor si pentru generatiile viitoare.
3.
Brazilia
Aplicarea documetului Agenda 21 privind dezvoltarea durabila in Brazilia s-a concentrat pe urmatoarele domenii:
(2)Sinergetica
sistemelor
tehnico-
economice
de
eco-management
si
capital
intelectual,
Ed.
15
a) b) c) d) a) b) c)
reducerea expunerii la plumb curatarea (depoluarea) resurselor de apa potabila ratificarea si implementarea Conventiei de la Basel protejarea raurilor si lacurilor Principalele cauze de degradare a mediului au fost identificate ca fiind: poluarea rezidentiala si industriala produsa de concentrarile urbane in regiunile despaduririle si degradarea solului, insotite de o agricultura intensiva cu lipsa unui sistem puternic si reprezentativ de protejare a ariilor vizate care sa
metropolitane utilizarea fertilizatorilor agrotoxici, in special in regiunile de nord- vest si centrale garanteze prezervarea bio diversitatii.
4.
Suedia
Ca urmare a Conferintei Natiunilor Unite pentru Mediu si Dezvoltare( Rio de Janeiro, 1992), Parlamentul Suedez a adoptat in 1994 documentul strategic intitulat Catre Dezvoltarea Durabila ( Towards Sustainable Development). In conformitate cu Agenda 21, toate autoritatile locale au inceput inca din perioada 1992-1996 sa dezvolte programe locale de dezvoltare durabila. In Suedia a fost elaborata de asemenea o Strategie Nationala pentru crearea Societatii Eco- Ciclice. Sensul dat Societatii Eco-Ciclece este acela de societate ce-si bazeaza dezvoltarea durabila pe ciclul de resuse naturale produse resurse reciclate.
(2)Sinergetica
sistemelor
tehnico-
economice
de
eco-management
si
capital
intelectual,
Ed.
16
5.
Olanda
Ca reactie la Raportul Brundtland(1987), Guvernul si Parlamentul Olandei, au adoptat inca din 1989 Planul National al politicii de mediu, cu aplicabilitate in industrie si constructii. In acest plan, trei elemente sunt considerate importante:
a) b) c)
ciclul materiilor prime si materialelor extractie reciclare; reducerea consumului de energie; economisirea energiei, cresterea eficientei in imbunatatirea calitatii produselor cu efect in cresterea duratei de utilizare a Planul Guvernului Olandei privind mediul ambiant este etapizat pe trei perioade: termen scurt (sub 5 ani), termen mediu (5-15 ani) si termen lung (pana in 2040). In termen scurt (sub 5 ani), reziduurile existente, gunoaiele, substantele poluante urmeaza a fi curatate. Pentru aceasta, noi tehnologii ecologice cu functii specifice vor fi dezvoltate. In termen mediu intre 5 pana la 15 ani, se asteapta ca noi tehnologii, noi produse, noi procese vor fi dezvoltate. Unele dintre acestea pot constitui noi surse de poluare. De aceea, al doilea obiectiv al politicii tehnologice olandeze,este sa influenteze dezvoltarea acestora, astfel incat, sa aiba un impact minim asupra mediului. Se are in vedere si faptul ca efecte adverse sa nu apara in viitor ca urmare a uzurii tehnologice. Strategia Olandeza pe termen lung (pana in 2040) privind politicile de mediu se bazeaza pe Programul de Dezvoltare Tehnologica Durabila (Sustainable Technological Development Program-STD). Programul de dezvoltare tehnologica sustenabila (durabila) olandez cuprinde etapele:
utilizare, surse de energie sustenabile materiilor prime si materialelor.
__________________________________
(2)Sinergetica sistemelor tehnicoeconomice de eco-management si capital intelectual, Ed. ASE, Lector univ. Dr. Cristian Silviu Banacu
17
Crearea unui suport social pentru incurajarea schimbarii tehnologice in sensul ecologizarii acesteia; Corecta definire a problemei la nivel de sistem (transporturi, constructii, industrie, etc.), la nivel de produs (vehicule, case etc.) sau componente de produs (parti componente ale casei, instalatii de incalzire, energie, materiale etc.); Alegerea problemei de rezolvat; Realizarea de proiecte demonstrative (cu exemple in constructii,
transporturi, alimentatie, recreere) care se stie ca au un larg impact social. Impactul social este important, intrucat abordarea oricarei tehnologii ce va fi dezvoltata, trebuie sa conduca la o comunicativitate sporita intre partenerii din industrie si intre ei si clienti; Crearea unui climat social in care tehnologiile sustenabile pot functiona; Studierea fezabilitatii tehnico-economice a tehnologiilor sustenabile; Cresterea increderii in capacitatea noilor tehnologii de a rezolva probleme legate de poluare si consum de energie.
________________
(2)Sinergetica sistemelor tehnicoeconomice de eco-management si capital intelectual, Ed. ASE, Lector univ. Dr. Cristian Silviu Banacu
18
Anticiparea reversibila (backcasting) Avanseaza avand viziunea dinspre viitor spre prezent
1990
Cultura Tehnologie Structura Constructii Transporturi Industrie Agricultura Adapost Deplasare Imbracamint e Hrana
2040
Min.Energie Inchiderea ciclurilor materialelor Eliminarea poluantilor
Activitati
Necesitati
Cererea de tehnologii ecologice
Fig. 2. Modelul programului olandez Dezvoltare Tehnologica sustenabila( Sstainable Technological Development STD) dupa Design For Environment, 1992 (2)
(2)Sinergetica
sistemelor
tehnico-
economice
de
eco-management
si
capital
intelectual,
Ed.
6.Statele Unite ale Americii

19
ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE Consiliul SUA pentru Dezvoltare Durabila a identificat patru domenii pe care le considera centrale pentru dezvoltarea durabila a Statelor Unite; Comunitati dezvoltate durabil (Sustainable Communities); Energie; Managementul protectiei resurselor naturale; Eco-eficienta. Pentru transpunerea in practica a dezideratelor de dezvoltare durabila sunt luate in considerare: Populatia Consumul Educatia Instrumente economice de stimulare a dezvoltarii durabile (exemplu: fiscalitate
preferentiala in functie de performanta ecologica) sau tehnice (orientarea industriei spre industrii nepoluante si economice, incurajarea cercetarilor si a descoperirilor tehnice pe acest domeniu etc.). In 1993, SUA a adoptat Planul National de Actiune pentru Schimbarea Climaterica (National Climate Change Action Plan), avand ca suport legal si Actul Aer Curat (Clean Air Act) document programatic ce contine o serie de masuri propuse a fi aplicate pe baza voluntariatului de catre firme si dezvoltarea managementului de mediu (eco-management).
(2)Sinergetica
sistemelor
tehnico-
economice
de
eco-management
si
capital
intelectual,
Ed.
Strategia de dezvoltare durabila a Romaniei

20
Pentru Romania, acceptarea doctrinei dezvoltarii durabile nu este o optiune benevola, ci reprezinta singura cale responsabila de proiectare a dezvoltarii pe termen mediu si lung, in concordanta cu interesul national si cu cerintele colaborarii internationale. In Romania dezvoltarea durabila presupune: bogatia generatiei actuale si a generatiilor viitoare, restructurarea continua si extinderea capitalului fizic, in acord cu conditiile de mediu dar si cu conditiile de sanatate a populatiei, dezvoltarea capitalului uman si social.(5) In opinia unor autori, conjunctura actuala ce caracterizeaza tranzitia catre economia de piata nu a favorizat includerea protectiei mediului printre criteriile de baza ale strategiei economice de dezvoltare a Romaniei in perioada 1990 1999. Argumentele au fost: Lipsa fondurilor investitionale pentru astfel de activitati Structura actuala de productie Lipsa interesului managerului firmelor de a se implica in activitati de protectie a
mediului si de prevenire a poluarii datorita inexistentei unor stimuli economicofinanciari sau fiscali Lipsa unei culturi ecologice a populatiei (in special cea urbana) Totusi anumiti pasi s-au facut deja. Spre exemplu din punct de vedere legislativ si al alinierii standardelor nationale si internationale. Se pot mentiona legi cum ar fi:
(5)Ministerul Apelor si Protectiei mediului, Strategia nationala pentru dezvoltare durabila in Romania, 2000 (2)Sinergetica sistemelor tehnicoeconomice de eco-management si capital intelectual, Ed. ASE, Lector univ. Dr. Cristian Silviu Banacu
Legea nr. 17/1990 privind regimul juridic al apelor maritime interioare, al marii teritoriale, si al zonei continentale a Romaniei 21
ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE Legea nr. 82/1993 privind constituirea Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii Legea nr. 58/1994 privind ratificarea Conventiei privind diversitatea biologica Legea 137/995 Legea Protectiei Mediului Au fost elaborate deasemenea : Strategia de Protectia Mediului, elaborata de Ministerul Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului, strategii sectoriale, Strategia de Dezvoltare Umana si o Strategie de Dezvoltare Durabila a Romaniei. O strategie importanta la nivel national in domeniul dezvoltarii durabile este Orizont 2020, strategie prin care se fixeaza scopul, obiectivele si termenele de realizare a lor pe acest orizont de timp in Economia nationala. In procesul de implementare a conceptului de dezvoltare durabila, se impune, agregarea indicatorilor simpli, pentru obtinerea caracterizarii interactiunilor intre resurse, activitatea umana si economie. Printre indicatorii utilizati in Romania pentru dezvoltare durabila se numara: PIB/cap de locuitor, rata de investitii, cheltuieli cu protectia mediului, rata de somaj, indicele dezvoltarii umane. Intreaga dezvoltare a Romaniei din ultimul deceniu este caracterizata si influentata de procesul, inceput dupa 1989, tranzitiei de la vechiul sistem la altul nou, de la economia de comanda, supracentralizata la economia de piata, de la statul comunist la statul democratic de drpt, de la structurile bazate pe proprietatea colectivista la cele intemeiate pe proprietatea privata. Evolutia principalilor indicatori economici si sociali in primul deceniu al tranzitiei demonstreaza ca starea actuala a Romaniei nu perminte finantarea actiunilor de reconstructie ecologica si de protectie a mediului la nivel real. In acest sens, principalul indicator macroeconomic este produsul intern brut, care a evoluat astfel:
actualizata prin Legea 69/1996 semnata la Rio de Janeirola 5 iunie 1992
22

Indicator PIB( mld. USD) 1999 34,08 2000 32,5 2001 35,5 2002 38,59 2003 42,12 2004 46,5
Fig. 3. Evolutia PIB in perioada 1999 2004 (1)
In perspectiva, dezvoltarea durabila a societatii romanesti este dependenta de ritmul de crestere a PIB in corelatie cu evolutia sa demografica, ca si de restructurarea economiei in concordanta cu tendintele economiei mondiale.
PIB pe loc. In Romania in US$ PPC % din media UE 80 70 60 50 40 30 conform scenariilor UE DO 26.120 22.890 19.620 16.350 13.080 9.810 Di 30.880 27.020 23.160 19.300 15.440 11.580
Ritm mediu anual neceasr de crestere a PIB in Romania Conform scenariilor UE(%) Do 9,2 8,4 7,6 6,6 5,4 3,9 DI 10,0 9,3 8,5 7,5 6,3 4,8
Fig.4 . Nivelul si dinamica PIB pe locuitor in Romania(1)
Conform conditiilor prezentate Romania a intampinat greutati in ceea ce priveste redresarea factorilor de mediu, privatizarea si atragerea capitalului strain, care, in conditii avantajoase ar putea constitui solutia pentru reconstructia ecologica. Resursele de materii prime neregenerabile ale Romaniei au fost si sunt inca exploatate si prelucrate cu tehnologii care au condus la poluarea intensa a unor zone din tara ; extractia si folosirea combustibilor fosili (carbunele, titeiul), exploatarile miniere, precum si industria siderurgica si metalurgica, industria energetica, industria chimica,etc. Conservarea si valorificarea eficienta si ecologica a resurselor energetice prezinta o importanta majora prioritara, deoarece poluarea produsa de activitatea
23
ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE energetica este responsabila de existenta poluantilor in proportie de peste 50% la emisiile de metan si monoxid de carbon, 97% emisiile de dioxid de sulf. In privinta conservarii resurselor energetice, se actioneaza pe linia retehnologizarii unitatilor de extractie si prelucrare, inchiderea celor ineficiente, folosirea cu randamente ridicate a materiilor prime energetice. Elaborarea si aplicarae politicilor de mediu in Romania a impus o corecta fundamentare a acestora., lunadu-se in considerare mai multe aspecte : Elaborarea si aplicarea politicilor de mediu pe baza caracteristicilor temporale si spatiala. Stabilirea rolului tehnologiei si a politicilor de cercetare- dezvoltare Coordonarea internationala si competitivitatea Echitatea la nivel international si national Formarea pretului si politica monetara ; stabilirea instrumentelor de interventie in realizarea politicilor de mediu.
24
Conservarea i managementul responsabil al pdurilor i al ariilor protejate in Romania

n Romnia, exist peste 250,000 ha. de pduri virgine (cea mai mare suprafa din Europa, dup Rusia), iar majoritatea pdurilor sunt nc pduri naturale. Unul dintre obiectivele principale ale proiectelor din domeniul forestier este conservarea acestor zone promovnd, n acelai timp, un management forestier durabil, care s aduc beneficii pe termen lung att oamenilor, ct i mediului nconjurtor. Programul implic informarea i participarea proprietarilor i administratorilor de pduri, de stat i private, precum i a reprezentanilor companiilor din industria lemnului n sesiuni de pregtire i specializare. Rezultate obinute: 17.000 hectare pdure deinute de 9 comuniti au primit certificarea FSC de grup; certificarea FSC a primei pduri private din Romnia, n jud. Vrancea; nfiinarea Centrelor de Informare pentru Certificare Forestier; elaborarea unui set de instrumente pentru pdurile cu valoare ridicat de
conservare, adaptat la situaia local, pe care Regia Naional a Pdurilor (RNP) le-a utilizat pentru certificarea FSC a 1.000.000 hectare de pdure aflate n proprietatea statului; RNP s-a angajat s supun certificrii toate cele 4.000.000 hectare de pdure deinute, aciune ce va servi ca exemplu pentru alte state din regiune; instruirea a peste 600 de persoane (proprietari de pdure, angajai ai structurilor
de stat cu responsabiliti n domeniu, reprezentani ai companiilor din industria lemnului) n certificarea forestier i gospodrirea durabil a pdurilor; identificarea principalelor presiuni i ameninri la care sunt supuse ariile protejate
din Romnia, prin aplicarea metodologiei RAPPAM;
25
ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE Activitile derulate n prezent n Romnia cuprind: management forestier responsabil; implementarea legislaiei europene n teren.
Dezvoltare durabil n mediul rural
Zonele rurale i agricole reprezint una dintre cele mai semnificative contribuii privind capitalul natural, motenirea cultural i coeziunea social pe care Romnia o aduce Uniunii Europene. n Romnia, terenul agricol reprezint 62.4% din suprafaa total a rii. Proiectele din acest domeniu urmresc conservarea zonelor agricole cu valoare natural ridicat, a habitatelor naturale i semi-naturale din mediul rural, precum i dezvoltarea durabil n comunitile rurale prin ncurajarea practicrii activitilor tradiionale i a eco-turismului. Dezvoltarea durabil a agriculturii se bazeaz pe respectarea
urmtoarelor principii: crearea unui sector agricol competitiv, care s fac fa concurenei acerbe de pe piaa mondial, inclusiv a U. E.; utilizarea de metode i practici de producie, care s asigure protejarea mediului natural, apte s asigure obinerea de produse agroalimentare de calitate i sntoase;
26
ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE diversificarea formelor de practicare a activitilor agricole, prin luarea n considerare a tradiiilor, specificului local, susinerea activitilor n spaiul rural i meninerea populaiei existente n comunitile rurale, ndeosebi a tineretului i femeilor; recunotina fa de productorii agricoli pentru contribuia lor la progresul economic; conservarea i revigorarea resurselor naturale i a patrimoniului cultural, meninerea calitii peisajului natural; contientizarea populaiei rurale privind protecia mediului, implicarea activ a acesteia n actul decizional i n activitile ce se deruleaz n spaiul rural, prin formarea i afirmarea contiinei economice i ecologice; egalitate de anse ntre sexe. n ara noastr, agricultura reprezint unul din cele mai importante subsisteme ale economiei naionale, care are un rol decisiv n asigurarea securitii alimentare a populaiei, prin punerea la dispoziie a produselor agroalimentare n cantiti optime satisfacerii necesitii stringente, de calitate i curate, la preuri rezonabile. n perspectiva integrrii agriculturii romneti n structurile agrare comunitare, n anul 2007, n condiiile ndeplinirii exigenelor impuse de U.E., au fost stabilite 5 axe : AXA 1. Realizarea unui amplu program de investiii n agricultur, dezvoltare rural i mbuntiri funciare, din fonduri externe i naionale, pentru dezvoltarea durabil a agriculturii ; AXA 1. Realizarea unui amplu program de investiii n agricultur, dezvoltarea rural i mbuntiri funciare, din fonduri externe i naionale, pentru dezvoltarea durabil a agriculturii Obiective: consolidarea i dezvoltarea Ageniei SAPARD i pregtirea pentru implementarea noilor msuri de dezvoltare rural aplicate dup aderare; preluarea acquis-ului comunitar n domeniul dezvoltrii rurale;
27
ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE consolidarea i dezvoltarea zonelor defavorizate pentru accesarea fondurilor structurale. AXA 3. Organizarea noilor structuri instituionale cerute de integrarea european; definitivarea i implementarea noilor politici agricole, structuri i sisteme subsectoriale. Obiective: consolidarea structurilor administrative, dezvoltarea capacitii pentru analiza economic, politic i dezvoltarea legislativ, n vederea alinierii la noile evoluii ale PAC; consolidarea legumelor; consolidarea subsectorului vitivinicol; consolidarea pieei de produse piscicole i de acvacultur. armonizrii legislative, a cadrului instituional i a infrastructurii pentru determinarea calitii n sectorul fructelor i
AXA 4. Organizarea i funcionarea instituiilor i sistemelor necesare pentru FEOGA. AXA 5. Sigurana alimentar, cerine veterinare i fitosanitare. n anul 2004, pentru agricultur i silvicultur s-au asigurat surse de finanare i investiii de la bugetul de stat, credite externe, proprii, extrabugetare etc. care se cifreaz la 3521,791 miliarde lei, ceea ce reprezint o cretere de 12,8 ori mai mare, comparativ cu cele din anul 2003. n perioada 2001-2003 s-au derulat proiecte Phare pentru pregtirea agriculturii romneti la cerinele U.E., care nsumeaz 36,4 milioane Euro. Aceste proiecte au vizat urmtoarele obiective:
politica agricol i de dezvoltare rural la nivel naional i regional, creia i s-au

alocat 4,0 milioane Euro i s-a concretizat n: armonizarea legislativ i construcia instituional; investiii; asisten tehnic;
ntrirea capacitii administrative fitosanitare, creia i-au fost destinate fonduri care
nsumeaz 12,75 milioane Euro, concretizate n: 28
ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE armonizarea legislativ i construcia instituional; investiii; asisten tehnic;
Specificare Numr % din total Total 3557505 100 Angajat 215371 6,1 Angajator 3104 0,1 Lucrtor independent 1825209 51,3 Lucrtor familial nepltit 1495679 42,0 Membru al unei cooperative 18142 0,5 Fig. 5. Populaia angajat n agricultur, din punctul de vedere al statutului profesional, n anul 2002
29
Specificare 2000 1. Suprafaa total, d. c.: Cereale Culturi furajere i puni Oleaginoase i proteice Legume Fructe (viine, ciree) Fructe de pdure (zmeur, afine, nuci) Alte culturi 2. Animale total, d. c.: Vaci lapte Oi lapte Gini outoare ha ha ha ha ha ha ha ha cap. cap.
UM 2001 17438 4000 9300 4000 38 50 50 2500 7600 cap. 2002 28800 8000 14000 6300 100 100 300 3000 10000 2000
Anii 2003 43850 12000 20000 10000 700 50 300 800 5000 15000 4000
Fig. 6. Evoluia suprafeelor certificate i a efectivelor de animale n agricultura ecologic
30
Bibliografie
1. Politici si strategii financiare de protectie a mediului, Mariana Vuta, editura ASE, Bucuresti, 2004 2. Sinergetica sistemelor de eco-management si capital intelectual, Cristian Silviu Banacu, editura ASE, Bucuresti ,2004 3. Prioritati ale managementului de mediu, Ciobotaru Virginia, Socolescu Ana Maria, editura Meteor Press, Bucuresti, 2006 4. Politici si strategii de mediu, Vladimir Rojanschi, Florina Bran, Editura Economica, Bucuresti, 2002 5. Ministerul Apelor si Protectiei mediului, Strategia nationala pentru dezvoltare durabila in Romania, 2000 6. http://www.google.ro/
31

Dezvoltarea Durabila - Strategii - Politici de Mediu

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Dezvoltarea Durabila - Strategii - Politici de Mediu

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE