Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Centrul ID-IFR
Facultatea de Drept şi Ştiinţe Administrative
ELEMENTE DE
URBANISM
Coordonator disciplină:
Lect.univ.dr. Stan Mari-Isabella
2020
Cuprins
Elemente de urbanism
CUPRINS
Unitate Titlul Pagina
de
învăţare
INTRODUCERE 9
5
Elemente de urbanism
Cuprins
9 DOCUMENTAŢII DE URBANISM 82
Obiectivele Unităţii de învăţare Nr. 9 83
9.1 Planul urbanistic general 83
9.2 Planul urbanistic zonal 85
9.3 Planul urbanistic de detaliu 86
6
Elemente de urbanism
Cuprins
7
Elemente de urbanism
Cuprins
BIBLIOGRAFIE 126
8
Elemente de urbanism
Introducere
Elemente de urbanism
INTRODUCERE
Stimate student,
Pentru început, îți urez bun venit și îți doresc succes și spor în
studiul cursului “Elemente de urbanism”. Acesta se adresează
studenților din anul 3 specializarea Administraţie publică, Facultatea
de Drept şi Ştiinţe Administrative.
Mă numesc Stan Mari-Isabella şi sunt lector universitar la
Facultatea de Drept şi Ştiinţe Administrative din cadrul Universităţii
„Ovidius” Constanţa. Sunt inginer licențiat în construcţii, masterat în
„Inginerie costieră” şi „Politici publice şi administraţie publică”,
doctor în domeniul Inginerie civilă, autorul a două cărţi şi a peste 20
de lucrări științifice prezentate și/sau publicate în diferite conferințe,
jurnale și reviste naționale și internaționale.
În cadrul Facultăţii de Drept şi Ştiinţe Administrative,
Universitatea „Ovidius” Constanţa, susţin actualmente următoarele
cursuri: „Elemente de urbanism”, “Transparența în administrația
publică”, “Managementul resurselor umane în administrația publică”,
„Achiziții publice” și „Elemente de urbanism și respectarea
disciplinei în construcții”, discipline de specialitate în baza căreia
studenţii dobândesc competențe privind activitatea de: urbanism şi
disciplină în construcţii, transparență în administrația publică,
achiziții publice, managementul resurselor umane în administrația
publică. Cursul “Elemente de urbanism” este o disciplină de
specialitate în baza căreia studenţii dobândesc competențe privind
noţiunile şi conceptele specifice activităţii de amenajare a teritoriului
şi urbanismului precum şi a activităţii de realizare a construcţiilor.
Caietul de studiu individual al acestei discipline este organizat
în 14 unităţi de învăţare. Pentru a fi asimilată, fiecare unitate de
învățare este structurată astfel încât efortul individual să acopere
echivalentul a două – trei ore de studiu. Fiecare unitate conține
obiectivele unităţii, prezentarea subcapitolelor, testele de
autoevaluare, o lucrare de verificare, răspunsurile şi comentariile la
testele de autoevaluare și bibliografia unităţii de învăţare.
Lucrarea de verificare reprezintă o evaluare finală la sfârşitul
fiecărei etape de învăţare, lucrare pe care o vei transmite prin
platforma E-learning sau prin e-mail, la adresa dpu.stan@yahoo.com
pentru corectare şi eventualele comentarii.
Nu uitați că pe prima pagină a lucrării trebuie să se regăsească
următoarele informaţii: numele acestei discipline (Elemente de
urbanism), numărul lucrării de verificare (Lucrarea de verificare nr.
…), numele/ prenumele şi adresa dumneavoastră de e-mail
(......@....).
9
Elemente de urbanism
Introducere
10
Elemente de urbanism
Introducere în domeniul urbanismului
Cuprins Pagina
11
Elemente de urbanism
Introducere în domeniul urbanismului
12
Elemente de urbanism
Introducere în domeniul urbanismului
13
Elemente de urbanism
Introducere în domeniul urbanismului
14
Elemente de urbanism
Introducere în domeniul urbanismului
15
Elemente de urbanism
Introducere în domeniul urbanismului
16
Elemente de urbanism
Introducere în domeniul urbanismului
Răspuns 1.1
1.b)
Răspuns 1.2
1. Principalele preocupări ale urbanismului contemporan sunt:
- proporţia între suprafaţa construită şi zonele neconstruite (indicele
suprafeţei constante),
- echilibrul între construcţiile de locuit şi cele destinate comerţului şi
18
Elemente de urbanism
Introducere în domeniul urbanismului
19
Elemente de urbanism
Zonificarea teritoriului național și principalele elemente de diagnostic
Cuprins Pagina
20
Elemente de urbanism
Zonificarea teritoriului național și principalele elemente de diagnostic
21
Elemente de urbanism
Zonificarea teritoriului național și principalele elemente de diagnostic
Figura 2.2. Suprafața ocupată de zonele rurale (Sursa: GIS 2013 MLPDA)
Figura 2.3. Populația din spațiul rural românesc (Sursa: GIS 2013 MLPDA)
Oportunităţi Ameninţări
1. Dezvoltarea unor localități rurale 1. Mobilitatea externă pentru
cu funcții de loc central în ariile muncă;
profund rurale; 2. Lipsa unei dezvoltări coordonate
2. Valorificarea experienței GAL a localităţilor (cooperarea urban-
din 2007-2013; rural);
3. Existenţa programelor naţionale 3. Dependența economică a
destinate extinderii și modernizării locuitorilor față de administrația
reţelelor edilitare; publică locală prin sistemul de
4. Revizuirea PATN Rețeaua de ajutoare;
localități; 4. Capacitatea redusă de colectare a
5. Posibilitatea utilizării unor veniturilor la bugetul local;
fonduri europene disponibile în 5. Capacitate redusă de planificare
vederea sprijinirii dezvoltării strategică a administrației locale;
sectorului cultural; 6. Afectarea zonelor cu potenţial
6. Disponibilitatea fondurilor natural prin activități agricole;
europene pentru sectorul agricultură 7. Absenţa din obiectivele politicii
și dezvoltare rurală prin PNDR; de dezvoltarea a obiectivului de
7. Includerea comunelor în susţinere a nivelului cultural al
asociațiile de dezvoltare populaţiei; absenţa ideilor de
intercomunitară la nivel de județ susţinere, în principal, a culturii
pentru utilități publice populaţiei care locuieşte în mediul
(managementul rural;
deșeurilor/salubritate, servicii de 8. Incapacitatea de cofinanțare a
alimentare cu apă); proiectelor în vederea accesării
8. Valorificarea tradițiilor culinare; fondurilor europene.
9. Amplificarea exploatării
turistice a valorilor peisagistice și de
viață rurală;
10. Existența unor institute de
cercetare în domeniul agriculturii cu
diferite specializări: Dăbuleni,
Ostrov, Vidra și stațiuni de
cercetare-dezvoltare agricolă;
11. Refacerea sistemelor de irigații;
12. Conectarea unităţilor şcolare la
internet prin conexiuni broadband;
13. Implementarea Programului
Naţional De Dezvoltare Locală;
14. Asociația Comunelor din
România.
27
Elemente de urbanism
Zonificarea teritoriului național și principalele elemente de diagnostic
28
Elemente de urbanism
Zonificarea teritoriului național și principalele elemente de diagnostic
33
Elemente de urbanism
Zonificarea teritoriului național și principalele elemente de diagnostic
Oportunităţi Ameninţări
1. Revitalizarea unor tradiții locale 1. Degradarea constantă a
ale minorităților etnice (ex. zona numeroase unități hoteliere în
Deltei) și reinventarea unor tradiții special în sudul litoralului;
locale multiculturale (în sudul 2. Poluarea litoralului și a Deltei
litoralului); precum și procesele de degradare a
2. Canalul Dunăre Marea Neagră; plajei și falezei ţărmul Marii Negre;
3. Menținerea interesului UE 3. Lipsa unor prevederi specifice
pentru dezvoltarea relațiilor clare privind elementele
comerciale prin portul Constanța; componente ale zonei de protecție la
4. Utilizarea resurselor nivelul zonei costiere;
regenerabile de energie eoliană; 4. Concurența dată de produsul
5. Potențial pentru dezvoltarea turistic similar în Bulgaria, Croaţia
acvaculturii ecologice; şi Slovenia şi alte ţări din zonă;
6. Potențial pentru agrement nautic 5. Supra-exploatarea resurselor
și pescuit sportiv; piscicole;
7. Recunoaştere internaţională a 6. Mobilitatea forței de muncă în
valorilor de patrimoniu existente în afara țării;
Delta Dunării; 7. Declinul unor ramuri industriale
8. Investițiile private în turism și la nivelul orașelor componente
servicii conexe; zonei;
9. Programul de cooperare 8. Efectele nocive ale schimbărilor
transfrontalieră România-Bulgaria; climatice asupra zonei costiere
10. Programul ENPI de cooperare (secete frecvente și prelungite,
transfrontalieră în Bazinul Mării aridizare);
Negre 2007-2013; 9. Afectarea infrastructurii
11. Strategia UE privind bazinul portuare și a conditiilor de transport
maritim al Mării Negre; fluvial ca urmare a modificarii
12. Politica maritimă integrată a regimului de curgere a Dunării și
UE; intensității crescute a evenimentelor
13. Masterplanul Protecția și meteorologice extreme;
reabilitatea zonei costiere; 10. Risc ridicat al celor două
14. Fondurile europene pentru companii foarte mari din industria
refacerea plajelor; petrolieră și industria mijloacelor de
15. Proiectul „Sistem integrat pentru transport (Constanța și Năvodari) ale
gestionarea deșeurilor din căror performanțe economice
localitățile din Delta Dunării; trebuie monitorizate;
16. Promovarea turismului pentru 11. Lipsa informării cu privire la
sănătate. ofertele și potențialul litoralului
românesc;
12. Nerespectarea prevederilor
privind regimul construcțiilor pe
litoral.
36
Elemente de urbanism
Zonificarea teritoriului național și principalele elemente de diagnostic
Răspuns 2.1
1. O zonă urbană este o zonă caracterizată printr-o densitate mare a
populației, în comparație cu zonele înconjurătoare. Zonele urbane pot fi
orașe, orășele sau conurbații. Zonele urbane sunt create și dezvoltate de
progresul de urbanizare.
Răspuns 2.2
1. Zonele rurale sunt regiuni din afara așezărilor urbane. Acestea sunt
caracterizate prin faptul că au o populație redusă față de cea din mediul
urban, iar locuitorii lucrează adesea pământul.
Răspuns 2.3
1. Zona transfrontalieră a României este un teritoriu relativ extins,
suprafața totală a județelor acoperite de granițe având o pondere
importantă, aceasta reprezentând aprox. 46,15% din suprafața totală
terestră a România. România se învecinează la Nord cu Ucraina, în Est
cu Republica Moldova, la Sud cu Bulgaria, în Sud-Vest cu Serbia iar în
Vest cu Ungaria. Frontierele României se întind pe 3149,9 km.
Răspuns 2.4
1. Problemele spațiului montan sunt:
a) legate de condițiile fizice specifice: altitudine, climă, relief,
particularitățile solului;
b) izolare, accesibilitate scăzută la unități sanitare, școli, utilități publice;
c) dezechilibrare a habitatelor naturale prin defrișări necontrolate;
d) îmbătrânirea populației active, scăderea populației prin migrații
generate, în parte, de închiderea unor unități miniere prin pierderea
ocupațiilor tradiționale.
Răspuns 2.5
1. Zona costieră reprezintă spaţiul geografic care include apele de coastă
de suprafaţă şi subterane, litoralul, terenurile adiacente, inclusiv apele de
suprafaţă şi subterane ale acestora, insulele şi lacurile sărate, zonele
umede în contact cu marea, plaja şi faleza.
37
Elemente de urbanism
Zonificarea teritoriului național și principalele elemente de diagnostic
38
Elemente de urbanism
Documente strategice şi proiecte de dezvoltare teritorială
Cuprins Pagina
39
Elemente de urbanism
Documente strategice şi proiecte de dezvoltare teritorială
41
Elemente de urbanism
Documente strategice şi proiecte de dezvoltare teritorială
Obiectivele Proiectul „Planul maritim spațial comun pentru Marea Neagră - zona
proiectului transfrontalieră Romania-Bulgaria” (MARSPLAN-BS) a avut în vedere
următoarele obiective:
sprijinirea implementării Directivei de planificare maritimă spațială;
crearea unui cadru instituțional pentru planificarea maritimă spațială
transfrontalieră;
consolidarea cooperării transfrontaliere și schimbul de informații
dintre România și Bulgaria în subiectele legate de planificarea maritimă;
crearea unei viziuni și a unor obiective strategice pentru aria Mării
Negre, luând în considerare și interacțiunea dintre teritoriu și mare;
elaborarea planului spațial maritim pentru aria transfrontalieră
România-Bulgaria indentificată Mangalia – Șabla;
contribuția la diseminarea largă a infomațiilor privind palnificarea
spațială maritimă, Marea Neagră și bunele practici către toți actorii
relevanți.
Partenerii Parteneriatul proiectului condus de către Ministerul Dezvoltării
proiectului Regionale, Administrației Publice şi Fondurilor Europene a fost format
din 10 instituții principale din România și Bulgaria relevante pentru
implementarea directivei de planificare maritimă spațială din punct de
vedere al atribuțiilor și rolul acestora în domeniul planificării spațiale, al
transportului (incluzând navigarea), al protejării mediului și al
managementului zonelor costiere integrate: Ministerul Dezvoltării
Regionale și Lucrărilor Publice – Bulgaria, Ministerul Mediului, Apelor
și Pădurilor – România, Institutul Național de Cercetare – Dezvoltare
Marină „Grigore Antipa” – România, Institutul Național de Cercetare şi
Dezvoltare „Delta Dunării” – România, Institutul Național de Cercetare
– Dezvoltare în Construcţii, Urbanism şi Dezvoltare Teritorială Durabilă
„URBAN-INCERC” – România, Universitatea Ovidius din Constanța –
România, Institutul de Oceanologie – Academia de Științe a Bulgariei –
Bulgaria, Agenția Executivă Administrare Maritimă – Bulgaria,
Compania Națională de Porturi – Bulgaria.
MARSPLAN- În luna iulie 2019 a început derularea proiectului MARSPLAN-BS II
BS II ale cărui principale activități sunt legate de elaborarea planurilor de
amenajare a spațiului maritim din Bulgaria și România, pe baza
informațiilor și a datelor GIS actualizate, și pe baza rezultatelor primului
proiect MARSPLAN-BS; Dezvoltarea strategiei comune a MSP pentru
zona transfrontalieră a Bulgariei și României, abordând, de asemenea,
conceptul de interacțiuni terestre-marine (LSI) și conceptul de utilizare
42
Elemente de urbanism
Documente strategice şi proiecte de dezvoltare teritorială
45
Elemente de urbanism
Documente strategice şi proiecte de dezvoltare teritorială
Răspuns 3.1
1. Obiectivele documentului sunt realizarea unei Strategii integrate de
dezvoltare durabilă a Deltei Dunării şi recomandarea de mecanisme
instituţionale pentru implementarea instrumentului Investiţii Teritoriale
Integrate în perioada 2014-2020.
Răspuns 3.2
1. Scopul proiectului MARSPLAN-BS este de a contribui la asigurarea
unei abordării comune integrate pentru întreaga arie transfrontalieră
România-Bulgaria a Mării Negre în vederea implementării în cele două
țări a prevederilor Directivei 2014/89/UE de stabilire a unui cadru pentru
amenajarea spațiului maritim.
Răspuns 3.3
1. Strategia de Dezvoltare Teritorială a României este documentul
programatic pe termen lung prin care este conturată viziunea de
dezvoltare a teritoriului național şi care va sta la baza întregului sistem
de planificare spațială (amenajarea teritoriului și urbanism).
Răspuns 3.4
1. Observatorul Teritorial facilitează obţinerea de la principalii furnizori
de date și prelucrarea de date statistice și informații spațiale din
categoriile: caracteristici geografice și organizare administrativă,
demografie și populație, locuire, intrastructură și servicii sociale,
dezvoltare economică, amenajarea teritoriului și urbanism.
46
Elemente de urbanism
Documente strategice şi proiecte de dezvoltare teritorială
47
Elemente de urbanism
Amenajarea teritoriului şi urbanismul pe plan european
Cuprins Pagina
48
Elemente de urbanism
Amenajarea teritoriului şi urbanismul pe plan european
50
Elemente de urbanism
Amenajarea teritoriului şi urbanismul pe plan european
54
Elemente de urbanism
Amenajarea teritoriului şi urbanismul pe plan european
Răspuns 4.1
1. Obiectivele fundamentale ale amenajării teritoriului pe plan european
sunt:
- dezvoltarea socio-economică echilibrată a regiunilor;
- îmbunătăţirea calităţii vieţii;
- mangementul responsabil al resurselor naturale;
- utilizarea raţională a pământului.
Răspuns 4.2
1. Politicile care afectează oraşele EUROCITIES sunt:
‒ dezvoltarea economică;
‒ mediul;
‒ transport şi mobilitate;
‒ probleme sociale;
‒ cultură;
‒ informaţia şi societatea bazată pe cunoaştere;
‒ servicii de interes general.
Răspuns 4.3
1. Programul "Agenda 21 Locală" este un plan de dezvoltare la nivel
local pentru o dezvoltare durabilă, cu participarea publică a comunităţii
locale.
55
Elemente de urbanism
Cadrul general privind amenajarea teritoriului şi urbanismul
Cuprins Pagina
56
Elemente de urbanism
Cadrul general privind amenajarea teritoriului şi urbanismul
58
Elemente de urbanism
Cadrul general privind amenajarea teritoriului şi urbanismul
59
Elemente de urbanism
Cadrul general privind amenajarea teritoriului şi urbanismul
municipiilor şi oraşelor.
Trecerea localităţilor de la un rang la altul se face prin lege, la
propunerea consiliilor locale, cu consultarea populaţiei prin referendum
şi a instituţiilor implicate, în condiţiile legii, cu respectarea principalilor
indicatori cantitativi şi calitativi minimali.
Principalii indicatori, elementele şi nivelurile de dotare prevăzute de
lege pentru ierarhizarea localităţilor urbane şi rurale vor sta la baza
criteriilor de stabilire a impozitelor şi taxelor.
În zonele lipsite de oraşe pe o rază de 25-30 km Guvernul, cu
participarea autorităţilor administraţiei publice locale, va acţiona în
mod prioritar pentru:
a) modernizarea unor localităţi rurale cu rol de servire în zona de
influenţă;
b) declararea de noi oraşe, promovând programe speciale de
coparticipare la susţinerea financiară a dezvoltării instituţionale,
necesare în vederea înfiinţării acestor noi oraşe.
Măsuri pentru În vederea dezvoltării echilibrate a teritoriului din zona Capitalei
dezvoltarea României şi a municipiilor de rangul I unităţile administrativ-teritoriale
teritoriului de bază din aceste zone se pot asocia într-un parteneriat voluntar în
scopul înfiinţării de zone metropolitane aferente spaţiului urban.
Asocierea contribuie la întărirea complementarităţilor între aceste
unităţi şi factorii de decizie interesaţi în dezvoltarea teritoriului.
În vederea optimizării evoluţiei marilor aglomerări urbane, prin lege
se pot înfiinţa în cadrul acestora zone de dezvoltare. Legea va
prevedea perimetrul, durata de funcţionare, cadrul instituţional de
administrare, precum şi facilităţile acordate.
În vederea protejării elementelor cadrului natural, a prevenirii
extinderii necontrolate a localităţilor urbane şi a asigurării de spaţii de
agrement şi recreare, în planurile urbanistice elaborate şi aprobate
potrivit legii se va prevedea înfiinţarea de centuri sau zone verzi în
jurul Capitalei României şi al municipiilor de rangul I.
Potrivit legislaţiei româneşti incidente în materie, respectiv Legea
nr. 351/2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului
naţional – Secţiunea a IV-a Reţeaua de localităţi, totalul localităţilor
urbane din ţara noastră, ierarhizate pe ranguri, de următoarea:
0 municipiu, capitală 1
I municipii 11
II municipii 81
III oraşe 172
60
Elemente de urbanism
Cadrul general privind amenajarea teritoriului şi urbanismul
Răspuns 5.1
1. Gestionarea spaţială a teritoriului ţării constituie o activitate
obligatorie, continuă şi de perspectivă, desfăşurată în interesul
colectivităţilor care îl folosesc, în concordanţă cu valorile şi aspiraţiile
societăţii şi cu cerinţele integrării în spaţiul european.
Răspuns 5.2
1. Scopul de bază al amenajării teritoriului îl constituie armonizarea la
nivelul întregului teritoriu al politicilor economice, sociale, ecologice şi
culturale, stabilite la nivel naţional şi local pentru asigurarea
echilibrului în dezvoltarea diferitelor zone ale ţării, urmărindu-se
creşterea coeziunii şi eficienţei relaţiilor economice şi sociale dintre
acestea.
2. Urbanismul are ca principal scop stimularea evoluţiei complexe a
localităţilor, prin realizarea strategiilor de dezvoltare pe termen scurt,
mediu şi lung.
Răspuns 5.3
1. Ierarhizarea localităţilor pe ranguri este următoarea:
a) rangul 0 - Capitala României, municipiu de importanţă europeană;
b) rangul I - municipii de importanţă naţională, cu influenţă potenţială
la nivel european;
c) rangul II - municipii de importanţă interjudeţeană, judeţeană sau cu
rol de echilibru în reţeaua de localităţi;
d) rangul III - oraşe;
61
Elemente de urbanism
Cadrul general privind amenajarea teritoriului şi urbanismul
62
Elemente de urbanism
Responsabilităţi în materie de amenajare a teritoriului şi urbanism în România
Cuprins Pagina
63
Elemente de urbanism
Responsabilităţi în materie de amenajare a teritoriului şi urbanism în România
69
Elemente de urbanism
Responsabilităţi în materie de amenajare a teritoriului şi urbanism în România
Răspuns 6.1
1. Activitatea de amenajare a teritoriului şi de urbanism la nivel
naţional este coordonată de Guvern, care stabileşte, în baza strategiilor
naţionale de dezvoltare, linii directoare, politici sectoriale, programe şi
proiecte prioritare.
Răspuns 6.2
1. Consiliul judeţean stabileşte orientările generale privind amenajarea
teritoriului şi organizarea şi dezvoltarea urbanistică a localităţilor, prin
iniţierea şi aprobarea planurilor de amenajare a teritoriului judeţean şi
zonal.
Răspuns 6.3
1. Conducătorul structurii de specialitate din cadrul aparatelor
consiliilor judeţene sau primăriilor are statutul de arhitect-şef şi
reprezintă autoritatea tehnică în domeniul amenajării teritoriului şi
urbanismului din cadrul administraţiei publice judeţene şi locale.
70
Elemente de urbanism
Documentaţii de amenajare a teritoriului
Cuprins Pagina
71
Elemente de urbanism
Documentaţii de amenajare a teritoriului
72
Elemente de urbanism
Documentaţii de amenajare a teritoriului
73
Elemente de urbanism
Documentaţii de amenajare a teritoriului
Răspuns 7.1
1. Secţiunile Planului de amenajare a teritoriului naţional sunt:
Căi de comunicaţie
Ape
Zone protejate
Reţeaua de localităţi
Zone de risc natural
Turismul
Dezvoltarea rurală.
Răspuns 7.2
1. Realizarea P.A.T.Z. are în vedere soluţionarea unor probleme
specifice ale unor teritorii (intercomunale sau interorăşeneşti,
interjudeţene, regionale).
Răspuns 7.3
1. P.A.T.J. are caracter director şi reprezintă expresia spaţială a
programului de dezvoltare socioeconomică a judeţului.
Cuprins Pagina
75
Elemente de urbanism
Documentații de urbanism
77
Elemente de urbanism
Documentații de urbanism
78
Elemente de urbanism
Documentații de urbanism
Răspuns 8.1
1. P.A.T.Z.R. reprezintă documentul de planificare strategică teritorială,
care stabileşte cadrul general de dezvoltare spaţială pe termen lung, prin
care se corelează investiţiile publice sectoriale în plan teritorial, la nivel
regional.
Răspuns 8.2
1. Scopul elaborării Strategiei de dezvoltare teritorială zonală
periurbană/metropolitană este asigurarea dezvoltării coerente şi durabile,
corelarea priorităţilor de dezvoltare şi eficientizarea investiţiilor publice,
valorificarea resurselor naturale şi culturale.
Răspuns 8.3
1. P.M.U. reprezintă o documentaţie complementară strategiei de
80
Elemente de urbanism
Documentații de urbanism
81
Elemente de urbanism
Documentații de urbanism
DOCUMENTAȚII DE URBANISM
Cuprins Pagina
82
Elemente de urbanism
Documentații de urbanism
85
Elemente de urbanism
Documentații de urbanism
87
Elemente de urbanism
Documentații de urbanism
Răspuns 9.1
1. P.U.G. reprezintă principalul instrument de planificare operaţională,
constituind baza legală pentru realizarea programelor şi acţiunilor de
dezvoltare.
Răspuns 9.2
1. Prin P.U.Z. se stabilesc reglementări cu privire la regimul de
construire, funcţiunea zonei, înălţimea maximă admisă, coeficientul de
utilizare a terenului, procentul de ocupare a terenului, retragerea
clădirilor faţă de aliniament şi distanţele faţă de limitele laterale şi
posterioare ale parcelei, caracteristicile arhitecturale ale clădirilor,
materialele admise.
Răspuns 9.3
1. P.U.D. este instrumentul de proiectare urbană care reglementează
retragerile faţă de limitele laterale şi posterioare ale parcelei, procentul
de ocupare a terenului, accesuri auto şi pietonale, conformarea
arhitectural-volumetrică, modul de ocupare a terenului, designul
spaţiilor publice.
Răspuns 9.4
1. Regulamentul general de urbanism reprezintă sistemul de norme
tehnice, juridice şi economice care stă la baza elaborării planurilor de
urbanism, precum şi a regulamentelor locale de urbanism.
88
Elemente de urbanism
Activitatea de amenajare a teritoriului şi urbanism
Cuprins Pagina
89
Elemente de urbanism
Activitatea de amenajare a teritoriului şi urbanism
91
Elemente de urbanism
Activitatea de amenajare a teritoriului şi urbanism
92
Elemente de urbanism
Activitatea de amenajare a teritoriului şi urbanism
93
Elemente de urbanism
Activitatea de amenajare a teritoriului şi urbanism
Răspuns 10.1
1. Activităţile de amenajare a teritoriului şi de urbanism se finanţează
din bugetele locale ale unităţilor administrativ-teritoriale, din bugetul de
stat şi din venituri proprii ale persoanelor juridice şi fizice interesate în
dezvoltarea unei localităţi sau a unei zone din cadrul acesteia, precum şi
din alte surse legal constituite sau atrase.
Răspuns 10.2
1. Avizarea şi aprobarea documentaţiilor de amenajare a teritoriului şi
de urbanism se fac de către autorităţile şi organismele centrale şi
teritoriale interesate, potrivit prevederilor legale.
Răspuns 10.3
1. Urmărirea aplicării documentaţiilor de amenajare a teritoriului şi de
urbanism aprobate se realizează de către structura de specialitate din
domeniul amenajării teritoriului şi urbanismului, din cadrul autorităţilor
administraţiei publice, precum şi de Inspectoratul de Stat în Construcţii.
94
Elemente de urbanism
Informarea și consultarea publicului cu privire la activitatea de amenajare a teritoriului şi de
urbanism
Cuprins Pagina
95
Elemente de urbanism
Informarea și consultarea publicului cu privire la activitatea de amenajare a teritoriului şi de
urbanism
97
Elemente de urbanism
Informarea și consultarea publicului cu privire la activitatea de amenajare a teritoriului şi de
urbanism
98
Elemente de urbanism
Informarea și consultarea publicului cu privire la activitatea de amenajare a teritoriului şi de
urbanism
99
Elemente de urbanism
Informarea și consultarea publicului cu privire la activitatea de amenajare a teritoriului şi de
urbanism
Răspuns 11.1
1. Etapele procesului de participarea cetăţenilor la activităţile de
amenajare a teritoriului şi de urbanism sunt:
- comunicarea;
- informarea;
- consultarea.
Răspuns 11.2
1. Responsabilitatea privind informarea şi consultarea publicului pentru
planurile de urbanism şi de amenajare a teritoriului revine autorităţilor
administraţiei publice responsabile cu aprobarea planurilor.
100
Elemente de urbanism
Activitatea de realizare a construcţiilor
Cuprins Pagina
101
Elemente de urbanism
Activitatea de realizare a construcţiilor
103
Elemente de urbanism
Activitatea de realizare a construcţiilor
104
Elemente de urbanism
Activitatea de realizare a construcţiilor
105
Elemente de urbanism
Activitatea de realizare a construcţiilor
106
Elemente de urbanism
Activitatea de realizare a construcţiilor
107
Elemente de urbanism
Activitatea de realizare a construcţiilor
108
Elemente de urbanism
Activitatea de realizare a construcţiilor
109
Elemente de urbanism
Activitatea de realizare a construcţiilor
Răspuns 12.1
1. Procedura de autorizare a executării lucrărilor de construcţii
constituie ansamblul operaţiunilor la nivelul administraţiei publice
locale/judeţene care au ca finalitate autorizarea executării lucrărilor de
construcţii.
Răspuns 12.2
1. Elementele certificatului de urbanism sunt:
a) regimul juridic al imobilului;
110
Elemente de urbanism
Activitatea de realizare a construcţiilor
111
Elemente de urbanism
Recepţia lucrărilor de construcţii
Cuprins Pagina
112
Elemente de urbanism
Recepţia lucrărilor de construcţii
115
Elemente de urbanism
Recepţia lucrărilor de construcţii
116
Elemente de urbanism
Recepţia lucrărilor de construcţii
117
Elemente de urbanism
Recepţia lucrărilor de construcţii
118
Elemente de urbanism
Recepţia lucrărilor de construcţii
119
Elemente de urbanism
Recepţia lucrărilor de construcţii
Răspuns 13.1
1. Recepţia lucrărilor de construcţii se realizează în două etape:
- recepţia la terminarea lucrărilor;
- recepţia finală la expirarea perioadei de garanţie.
Răspuns 13.2
1. Efectuarea recepţiei la terminarea lucrărilor este obligatorie pentru
toate tipurile de construcţii autorizate, inclusiv în situaţia realizării
acestor lucrări în regie proprie.
Răspuns 13.3
1. Comisia de recepţie finală examinează următoarele:
- procese verbale de recepţie la terminarea lucrărilor;
- finalizarea lucrărilor cerute de „recepţia de la terminarea lucrărilor";
- referatul investitorului privind comportarea construcţiilor şi
instalaţiilor aferente în exploatare pe perioada de garanţie, inclusiv
viciile aferente şi remedierea lor.
Răspuns 13.4
1. Dreptul de proprietate asupra construcţiilor se înscrie în cartea
funciară în baza unui certificat de atestare.
120
Elemente de urbanism
Sistemul instituțional de urmărire și control privind urbanismul, autorizarea construcțiilor și
realizarea controlului privind disciplina în construcții
Cuprins Pagina
121
Elemente de urbanism
Sistemul instituțional de urmărire și control privind urbanismul, autorizarea construcțiilor și
realizarea controlului privind disciplina în construcții
123
Elemente de urbanism
Sistemul instituțional de urmărire și control privind urbanismul, autorizarea construcțiilor și
realizarea controlului privind disciplina în construcții
124
Elemente de urbanism
Sistemul instituțional de urmărire și control privind urbanismul, autorizarea construcțiilor și
realizarea controlului privind disciplina în construcții
Răspuns 14.1
1. Disciplina în domeniul amenajării teritoriului şi urbanismului se
referă la următoarele categorii de probleme:
a) elaborarea, avizarea şi aprobarea, în condiţiile legii, a
documentaţiilor de amenajare a teritoriului şi de urbanism;
b) existenţa documentaţiilor de amenajare a teritoriului şi de urbanism
prevăzute de lege, aflate în termen de valabilitate;
c) aplicarea întocmai a prevederilor acestora în activitatea curentă;
d) asigurarea condiţiilor legale prin emiterea certificatelor de
urbanism, avizelor şi autorizaţiilor de construire numai cu respectarea
prevederilor documentaţiilor de urbanism legal aprobate.
Răspuns 14.2
1. Controlul de stat al calităţii în construcţii se organizează şi se
exercită prin inspecţii, în mod diferenţiat, pe bază de instrucţiuni
aprobate de Inspecţia de stat, în construcţii, lucrări publice, urbanism şi
amenajarea teritoriului.
125
Elemente de urbanism
Elemente de urbanism
BIBLIOGRAFIE
1. Băltărețu, A.M., Dezvoltare și planificare urbană, Editura Universitară, 2013, Bucureşti
2. Dincă D., Dumitrică C., Dezvoltare și planificare urbană, Editura Pro Universitaria, 2010,
Bucureşti
3. Erdeli G., Cândea M., Braghină C., Costachi S. & Zamfir D., Dicţionar de Geografie
Umană, Editura Corint, 1999, Bucureşti
4. Federaţia Zonelor Metropolitane şi Aglomerărilor Urbane din România (FZMAUR),
Proiect POLICENTRIC – Parteneriate strategice pentru dezvoltarea policentrică a
României, 2013, http://fzmaur.ro/StudiuPOLICENTRIC.pdf
5. Glosarul expresiilor cheie utilizate în domeniul politicilor de dezvoltare spațială din
Europa, Conferința Europeană a Miniștrilor însărcinați cu Planificarea Spațială /
Regională (CEMAT), Bratislava, 24 mai 2006, https://rm.coe.int/16806f7d5e
6. Minea, E.M., Planificare urbană. Urbanism. Doctrină și reglementări juridice, Editura
Pro Universitaria, 2016, Bucureşti
7. Minea, E.M., Urbanism şi Amenajarea Teritoriului - Suport de curs pentru învăţământ la
distanţă, Universitatea Babeş-Bolyai Cluj-Napoca, 2011, http://www.apubb.ro
8. Stan M.I., Dezvoltare și planificare urbană: caiet de seminar, Editura Muntenia, 2018,
Constanţa
9. Revista Urbanism. Arhitectură. Construcţii, http://uac.incd.ro/
10. Strategia de Dezvoltare Teritorială a României, 05.10.2016,
http://www.sdtr.ro/44/Strategie
11. Legea nr. 350 din 6 iulie 2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul, cu
modificările și completările ulterioare, publicată în Monitorul Oficial nr. 373 din 10 iulie
2001
12. Legea nr. 363 din 21 septembrie 2006 privind aprobarea Planului de amenajare a
teritoriului național – Secțiunea I – Rețele de transport, publicată în Monitorul Oficial nr.
806 din 26 septembrie 2006
13. Legea nr. 315 din 28 iunie 2004 actualizată, privind dezvoltarea regională în România, cu
modificările și completările ulterioare, publicată în Monitorul Oficial nr. 577 din 29 iunie
2004
14. Legea nr. 50 din 29 iulie 1991 republicată, privind autorizarea executării lucrărilor de
construcţii, cu modificările și completările ulterioare, publicată în Monitorul Oficial nr.
933 din 13 octombrie 2004
15. Legea nr. 10 din 18 ianuarie 1995 republicată privind calitatea în construcţii, cu
modificările și completările ulterioare, publicată în Monitorul Oficial nr. 689 din 11
septembrie 2015
16. Hotărârea nr. 1149 din 18 septembrie 2008 privind modificarea și completarea Hotărârii
Guvernului nr. 998/2008 pentru desemnarea polilor naționali de creștere în care se
realizează cu prioritate investiții din programele cu finanțare comunitară și națională,
publicată în Monitorul Oficial nr. 719 din 23 octombrie 2008
17. Hotărârea Guvernului nr. 525 din 27 iunie 1996 republicată în 27 noiembrie 2002, pentru
aprobarea Regulamentului general de urbanism, cu modificările și completările ulterioare,
publicată în Monitorul Oficial nr. 856 din 27 noiembrie 2002
126
Elemente de urbanism
18. Hotărârea Guvernului nr. 273 din 14 iunie 1994 pentru aprobarea Regulamentului privind
recepţia construcţiilor, cu modificările și completările ulterioare, publicată în Monitorul
Oficial nr. 193 din 28 iulie 1994
19. Ordinul nr. 839 din 12 octombrie 2009 pentru aprobarea Normelor metodologice de
aplicare a Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii
(MLPDA), cu modificările și completările ulterioare, publicat în Monitorul Oficial nr. 797
bis din 23 noiembrie 2009
20. Ordinul nr. 233 din 26 februarie 2016 pentru aprobarea Normelor metodologice de
aplicare a Legii nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul şi de elaborare
şi actualizare a documentaţiilor de urbanism (MLPDA), publicat în Monitorul Oficial nr.
199 din 17 martie 2016
21. Ordinul nr. 2701 din 30 decembrie 2010 pentru aprobarea Metodologiei de informare și
consultare a publicului cu privire la elaborarea sau revizuirea planurilor de amenajare a
teritoriului și de urbanism (MLPDA), cu modificările și completările ulterioare, publicat
în Monitorul Oficial nr. 47 din 19 ianuarie 2011
127
Elemente de urbanism