Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Centrul ID-IFR
Facultatea de Ştiinţe Economice
STATISTICĂ
ECONOMICĂ
Coordonator disciplină:
Conf.univ.dr. Adina MOISE-ŢIŢEI
2016
Cuprins
Statistică economică
CUPRINS
Unitate Titlul Pagina
de
învăţare INTRODUCERE 8
2 OBSERVAREA STATISTICĂ 15
Obiectivele Unităţii de învăţare Nr. 2 16
2.1 Programul observării statistice 16
2.2 Metode de observare statistică 17
Lucrare de verificare Unitate de învăţare Nr. 2 20
Răspunsuri şi comentarii la testele de autoevaluare 21
Bibliografie Unitate de învăţare Nr. 2 21
6
Statistică economică
Cuprins
BIBLIOGRAFIE 154
7
Statistică economică
Introducere
Statistică Economică
INTRODUCERE
Stimate student,
Pentru început, îți urez bun venit și îți doresc succes și spor în
studiul cursului de Statistică economică. Acest curs se adresează
studenților din anul II, specializarea Contabilitate şi informatică de
gestiune, Facultatea de Ştiinţe Economice
Mă numesc Adina MOISE-ŢIŢEI şi sunt conferențiar universitar
la Facultatea Facultatea de Ştiinţe Economice din cadrul Universităţii
„Ovidius” Constanţa. Am urmat doctoratul la Universitatea
„A.I.Cuza” din Iaşi şi am fost beneficiara unei burse de cercetare
post-doctorală în cadrula Academiei Române. Sunt autor sau coautor
a patru cărţi de specialitate, a peste 50 de articole publicate în reviste
de specialitate.
În cadrul Facultăţii de Ştiinţe Economice, Universitatea
„Ovidius” Constanţa, susţin actualmente următoarele cursuri:
Statistică Economică şi Econometrie. Ambele cursuri urmăresc să
ofere studenţilor cunoştinţe şi competenţe specifice metodelor
cantitative bazate pe statistica descriptivă şi inferenţială, ca
instrumente necesare cunoaşterii economice din domeniul economic.
Caietul de studiu individual al acestei discipline este organizat
în 14 unităţi de învăţare. Pentru a fi asimilată, fiecare unitate de
învățare este structurată astfel încât efortul individual să acopere
echivalentul a două –trei ore de studiu. Fiecare unitate conține
obiectivele unităţii, prezentarea subcapitolelor, testele de
autoevaluare, o lucrare de verificare, răspunsurile şi comentariile la
testele de autoevaluare și bibliografia unităţii de învăţare.
Lucrarea de verificare reprezintă o evaluare finală la sfârşitul
fiecărei etape de învăţare, lucrare pe care o vei transmite prin
platforma E-learning sau prin e-mail, la adresa
adinamoisetitei@gmail.com pentru corectare şi eventualele
comentarii.
Nu uitați că pe prima pagină a lucrării trebuie să se regăsească
următoarele informaţii: numele acestei discipline (Statistică
economică), numărul lucrării de verificare (Lucrarea de verificare
nr. …), numele/ prenumele şi adresa dumneavoastră de e-mail
(......@....).
Vă recomand să formulați clar răspunsurile la întrebări. Dacă
este posibil, utilizaţi un procesor de texte. Pentru comentariile
profesorului, lăsaţi o distanţă de circa 5 cm între răspunsuri.
Pentru securitatea lucrării, vă recomand să vă scrieţi numele pe
fiecare pagină.
Cuprins Pagina
9
Statistică economică
Introducere în studiul statisticii. Noţiuni fundamentale ale statisticii
10
Statistică economică
Introducere în studiul statisticii. Noţiuni fundamentale ale statisticii
11
Statistică economică
Introducere în studiul statisticii. Noţiuni fundamentale ale statisticii
Indicatorii Indicatorii statistici sunt expresii numerice ale unor fenomene, procese,
statistici activităţi sau categorii economice şi sociale delimitate în timp, spaţiu şi
structură organizatorică. Aceştia se obţin prin numărare, măsurare sau
prin calcul şi îndeplinesc o serie de funcţii specifice cum ar fi funcţia de
măsurare, de comparare, de estimare, de analiză, de verificare a
ipotezelor sau de testare a semnificaţiei parametrilor utilizaţi.
12
Statistică economică
Introducere în studiul statisticii. Noţiuni fundamentale ale statisticii
13
Statistică economică
Introducere în studiul statisticii. Noţiuni fundamentale ale statisticii
Răspuns 1.1
1. Obiectul de studiu al statisticii îl constituie fenomenele şi procesele
de masă care se produc într-un număr mare de cazuri, prezintă variaţii
de la un element la altul, sunt nedeterministe, de tip stohastic, produse
în condiţii de incertitudine şi care îmbracă forme individuale de
manifestare în timp, în spaţiu şi ca formă organizatorică.
2. Statistica descriptivă descrie starea şi variabilitatea unei colectivităţi
statistice după una sau mai multe caracteristici.
Statistica inferenţială vizează estimarea caracteristicilor unei
colectivităţi pornind de la cunoaşterea unei colectivităţi parţiale şi
presupune testarea ipotezelor statistice pentru măsurarea incertitudinii
rezultatelor şi calculării riscurilor pe care le implică luarea deciziilor.
Răspuns 1.2
1. Principalele noţiuni folosite de statistică sunt: colectivitatea
statistică, unitatea statistică, caracteristica sau variabila statistică, datele
şi informaţiile statistice, indicatorii statistici.
2. În funcţie de modul de exprimare variabilele statistice pot fi
calitative (nenumerice, atributive), exprimate prin cuvinte (spre
exemplu profesia, religia sau localitatea de domiciliu) şi variabile
cantitative (numerice) exprimate numeric (de exemplu cifra de afaceri,
salariul sau greutatea).
În funcţie de modul de manifestare avem variabile alternative şi
variabile nealternative. Variabilele alternative sunt cele care nu pot lua
decât două valori, ceea ce le imprimă caracterul dihotomic (candidatul
poate fi apt sau inapt, familia poate avea sau nu copii, pacientul poate fi
de sex masculin sau de sex feminin). Variabilele nealternative pot lua
valori diferite pentru câte unităţi sau grupe de unităţi statistice sunt.
De asemenea, variabilele statistice pot fi discrete sau continue.
Variabilele discrete se exprimă prin numere întregi (numărul de
studenţi dintr-o grupă sau numărul de călători dintr-un autobuz).
Variabilele continue pot lua orice valoare într-un interval finit sau
infinit (profitul unui agent economic, salariul unui angajat, greutatea
medie a produselor, productiviatatea la hectar pentru o cultura etc.).
OBSERVAREA STATISTICĂ
Cuprins Pagina
15
Statistică economică
Observarea statistică
16
Statistică economică
Observarea statistică
17
Statistică economică
Observarea statistică
18
Statistică economică
Observarea statistică
19
Statistică economică
Observarea statistică
20
Statistică economică
Observarea statistică
2.1.
1. Programul observării statistice va cuprinde o serie de elemente
precum: scopul observării, delimitarea colectivităţii şi a unităţilor
observate, stabilirea caracteristicilor ce vor fi observate, stabilirea
timpului observării, a locului acesteia şi a altor măsuri organizatorice
necesare pentru buna desfăşurare a procesului.
2.2.
1. Cele mai cunoscute metode de observare întâlnite în practica
statistică sunt: recensământul, rapoartele statistice, sondajul
statistic, ancheta statistică, observarea părţii principale, monografia
statistică.
21
Statistică economică
Sistematizarea şi prelucrarea datelor statistice
...
Cuprins Pagina
22
Statistică economică
Sistematizarea şi prelucrarea datelor statistice
Tabelele Tabelele statistice reprezintă una dintre cele mai adecvate metode de
statistice prezentare a datelor statistice, deoarece permit caracterizarea structurii
populaţiei cercetate sau legăturile ce apar între grupele sale tipice.
24
Statistică economică
Sistematizarea şi prelucrarea datelor statistice
Total ∑ Total ∑
Seriile Seria statistică este o corespondenţă între două şiruri de date statistice
statistice sistematizate într-o succesiune logică, în care primul şir reprezintă
variaţia caracteristicii de grupare (valorile sau variantele caracteristicii,
intervalele de valori sau grupele de variante, momentele sau intervalele
de timp, unităţile teritoriale etc.), iar cel de-al doilea şir reprezintă
rezultatul centralizării frecvenţelor de apariţie şi/sau a valorilor
caracteristicii de grupare.
25
Statistică economică
Sistematizarea şi prelucrarea datelor statistice
26
Statistică economică
Sistematizarea şi prelucrarea datelor statistice
3.1.
1. Caracteristica calitativă poate fi exprimată cifric obţinând şiruri de
date şi se poate efectua fie pe variante de variaţie (pentru caracteristicile
discrete, de exemplu gruparea familiilor dintr-o asociaţie de locatari
după numărul membrilor acestora), fie pe intervale de variaţie (de
exemplu gruparea absolvenţilor după media anilor de studii).
Caracteristica calitativă exprimată atributiv generează clasificări
statistice care definesc structural colectivitatea (de exemplu gruparea
populaţiei pe ocupaţii). În cazul în care o astfel de grupare prezintă un
număr mare de categorii, acestea sunt cuprinse în nomenclatoare.
3.2.
1. În cazul seriilor unidimensionale cu atribut calitativ se folosesc
diagramele de structură, respectiv dreptunghiul de structură, pătratul de
structură, cercul de structură şi semicercul de structură. Construirea
27
Statistică economică
Sistematizarea şi prelucrarea datelor statistice
28
Statistică economică
Indicatorii statistici exprimaţi în mărimi relative
Cuprins Pagina
29
Statistică economică
Indicatorii statistici exprimaţi în mărimi relative
Funcţia de Aceasta este specifică metodei statistice care are printre fundamentele
estimare sale şi teoria probabilităţilor. Valorile estimate pot să se folosească
30
Statistică economică
Indicatorii statistici exprimaţi în mărimi relative
Mărimile Exprimă raportul dintre parte şi întreg şi arată ponderea părţii (grupei)
relative de faţă de totalul colectivităţii. Mărimile relative de structură au denumiri
structura diferite, în funcţie de natura seriei de date a cărei structură se
analizează, şi anume :
pentru o serie statistică atributivă, cronologică, teritorială,
mărimile relative calculate se numesc ponderi sau greutăţi
31
Statistică economică
Indicatorii statistici exprimaţi în mărimi relative
specifice ;
pentru o serie de distribuţie de frecvenţe mărimile realtive se
numesc frecvenţe relative.
Vom nota:
x = (x1 , x2 , ... , xi , ... , xr ), i 1, r – valorile caracteristicii x ;
n = (n1 , n2 , ... , nj , ... , nr ), j 1, r – frecvenţele absolute, adică
numărul de apariţii ale modalităţii xi .
ponderi sau greutăţile specifice g xi :
x
o pentru o serie simplă : g xi r i
xi
i 1
x i ni
o pentru o serie cu frecvenţe : g xi ni r
x n
i 1
i i
frecvenţele relative :
nj
fj r
nj j 1
4.1.
1. Principalele funcţii pe care indicatorii statistici le îndeplinesc sunt:
măsurare, comparare, analiză, sinteză, estimare şi verificare.
2. Compararea datelor statistice se poate face ca diferenţă, sau sub
formă de raport. Ca diferenţă se pot compara numai indicatorii absoluţi
care au acelaşi conţinut şi sunt exprimaţi în aceleaşi unităţi de măsură.
Sub formă de raport se pot compara fie aceeaşi indicatori, fie indicatori
diferiţi, dar care se găsesc într-o relaţie de interdependenţă, obţinându-
se astfel indicatori derivaţi.
4.2.
1. Principalele tipuri de mărimi relative sunt mărimi relative de
structură, mărimile relative de coordonare, mărimile relative de
intensitate, mărimile relative ale dinamicii şi mărimile relative ale
planului.
2. În economie se determină numeroase mărimi relative de intensitate:
productivitatea muncii; eficienţa fondurilor fixe; gradul de utilizare a
maşinilor-unelte; recolta medie la hectar; venitul naţional pe cap de
locuitor; eficienţa folosirii timpului de muncă etc.
34
Statistică economică
Indicatorii statistici exprimaţi în mărimi relative
35
Statistică economică
Indicatorii tendinţei centrale
Cuprins Pagina
36
Statistică economică
Indicatorii tendinţei centrale
Media În cazul unei serii simple, în care fiecare nivel individual al unei
aritmetică caracteristici este purtat de o singură caracteristică sau de un
simplă număr constant de unităţi, se calculează media aritmetică simplă
(neponderată).
x x2 ... xi ... xn x i
1 n
x 1
n
i 1
n
xi
n i 1
Media
aritmetică În cazul unei serii cu frecvenţe, se calculează media aritmetică
ponderată ponderată, când , utilizând informaţiile din
tabelul 5.1., după relaţia:
n
x n x 2 n 2 ... xi ni ... x n n n x
i 1
i ni
x 1 1
n1 n 2 ... ni ... n n n
n
i 1
i
37
Statistică economică
Indicatorii tendinţei centrale
Tabelul 5.1.
Tabelul 5.2.
Caracteristica Frecvenţa Centrul
xi absolută ni xi' ni
intervalului: x i'
x0 xi n1 x i' x1' n1
x1 x 2 n2 x 2' x 2' n 2
x 2 x3 n3 x 3' x3' n3
... ... ... ...
xi 1 xi ni x i' xi' ni
... ... ... ...
x n 1 x n nn x '
x n' n n
n
n n
Total ni
i 1
- x
i 1
'
i ni
∑
̅
Media n n
n
i 1
i n
i 1
i
4.Media aritmetică creşte sau descreşte atunci când una sau mai multe
variante ale variabilei cresc sau descresc.
x i a x i na
x' i 1
xa i 1
n n
Pentru o serie cu frecvenţe, noua medie este:
n n n
x i a ni x i ni a ni
x' i 1
n
i 1
n
n
i 1
xa
n
i 1
i n
i 1
i ni 1
i
x i a
Pentru o serie simplă : x i 1
a
n
n
x i a ni
Pentru o serie cu frecvenţe : x' i 1
n
a
ni 1
i
39
Statistică economică
Indicatorii tendinţei centrale
Media geometrică
Acest tip de medie se aplică doar dacă termenii seriei au valori pozitive
şi se defineşte ca rădăcină de ordinul n din produsul acestora. Media
geometrică se poate calcula ca medie simplă sau ca medie ponderată.
i 1 n
(n lg x )
k
ponderată k
x
ni i i
xg i 1
ni
i lg x g i 1
n
n
i 1
i
i 1
Media armonică
40
Statistică economică
Indicatorii tendinţei centrale
Media armonică n
simplă pentru o serie simplă: xh n
1
x
i 1 i
m
Media armonică
n i
pentru o serie cu frecvenţe: x h , i 1
ponderată 1 m
i 1 x i
ni
Media pătratică
Media Media pătratică reprezintă acea valoare a caracteristicii care dacă ar
Pătratică înlocui fiecare valoare individuală din serie, suma pătratelor termenilor
seriei nu s-ar modifica.
n
x
2
i
Media pătratică pentru o serie simplă: x p i 1
simplă n
k
x ni
2
i
Media pătratică pentru o serie de frecvenţe: x p i 1
k
ponderată n
i 1
i
41
Statistică economică
Indicatorii tendinţei centrale
ridicarea la pătrat toţi termenii devin pozitivi. Totuşi, aceasta nu are sens
din punct de vedere economic, decât dacă se calculează din valori
pozitive.
2. Media pătratică este influenţată într-o măsură mai mare de termenii
care au o valoare individuală ridicată. În consecinţă, ea se va folosi
atunci când sunt dominanţi termenii cu valori mai mari şi se doreşte
punerea lor în evidenţă.
5.2.Modulul (dominanta)
Ce este Modulul este valoarea caracteristicii cea mai frecvent observată într-o
modulul? distribuţie, adică acea valoare care corespunde frecvenţei dominante.
42
Statistică economică
Indicatorii tendinţei centrale
inf
x Mo x Mo
sup
x Mo
2
5.3.Mediana
Mediana (Me) reprezintă valoarea centrală a unei serii statistice,
Ce este ordonate crescător sau descrescător şi care împarte unităţile colectivităţii
mediana? observate în două părţi egale: 50% din unităţi au valori mai mari decât
mediana şi 50% au valori mai mici decât mediana.
43
Statistică economică
Indicatorii tendinţei centrale
2 2 2
C. pentru o serie de frecvenţe, cu valori exprimate în mod unic
(seria nu este de intervale) se calculează frecvenţele cumulate crescător
C xi , respectiv frecvenţele cumulate descrescător D xi , astfel:
x1 n1 D x1 n1 n2 ... ni ... nk
C x1 n1
x2 n2 D x2 n2 n3 ... ni ... nk
C x2 n1 n2
... ... ...
...
xi ni D xI n I ni 1 ... nk
C xi n1 n2 ... ni
... ... ...
...
xk nk D xk nk
C xk n1 n2 ... ni ... nk
k
Total n
i 1
i n
În concluzie :
dacă există o valoare xi astfel încât C xi 1 C xi , atunci
n
2
k
x Me xi , unde n ni ;
i 1
x xi 1
dacă există o valoare xi astfel încât C xi
n
, atunci xme i
2 2
.
D. Pentru o serie de distribuţie de frecvenţe, cu variantele exprimate prin
intervale – valoarea medianei se defineşte ca fiind soluţia ecuaţiei C(xi) =
D(xi). Această egalitate arată că mediana se află la intersecţia celor două curbe
cumulative.
C x Me Dx Me
n n
2 2
Aşadar, în această situaţie mediana se va estima prin interpolare, pornind de la
ipoteza că frecvenţele sunt repartizate uniform în intervalul median.
LMe C x Me 1
x Me x Me
inf
d Me
nMe
unde:
inf
x Me = limita inferioară a intervalului medianei
d Me = amplitudinea intervalului median
LMe = locul medianei în serie
C xMe 1 = frecvenţa cumulată crescător până în intervalul median.
45
Statistică economică
Indicatorii tendinţei centrale
46
Statistică economică
Indicatorii tendinţei centrale
5.1.
1. Media aritmetică a unei distribuţii empirice reprezintă valoarea pe
care ar purta-o fiecare unitate statistică dacă distribuţia ar fi omogenă
şi se calculează ca sumă a valorilor individuale împărţită la numărul de
observaţii.
2. Media aritmetică a seriei este 262,25.
5.2.
1. Modulul este valoarea caracteristicii cea mai frecvent observată într-o
distribuţie, adică acea valoare care corespunde frecvenţei dominante.
2. Da. Modulul prezintă avantajul că se poate stabili şi pentru o variabilă
calitativă. De exemplu, în studiile de marketing se poate stabili marca de
maşină cea mai cerută pe piaţa românească
5.3.
Pentru seria considerată, mediana este 30.24 mii euro, adică 50% dintre agenţi
încheie un număr de poliţe sub această valoare, iar restul de 50% încheie un
număr de poliţe peste această valoare.
47
Statistică economică
Indicatorii variabilităţii şi ai caracterizării formei de repartiţie
Cuprins Pagina
48
Statistică economică
Indicatorii variabilităţii şi ai caracterizării formei de repartiţie
49
Statistică economică
Indicatorii variabilităţii şi ai caracterizării formei de repartiţie
50
Statistică economică
Indicatorii variabilităţii şi ai caracterizării formei de repartiţie
Abaterea medie 1. Abaterea medie liniară absolută, este media valorilor absolute
liniară absolută ale diferenţelor dintre fiecare observaţie (xi) şi valoarea centrală; acesta
este mai mică cu cât valorile sunt mai grupate în jurul mediei.
Aceasta se calculează folosind relaţiile:
n k
xi x x x n i i
d i 1
d i 1
n n i
x i Me
d Me i 1
n
k
x i Me ni
d Me i 1
n i
x
n
2
i x
2 x i 1
n
51
Statistică economică
Indicatorii variabilităţii şi ai caracterizării formei de repartiţie
x x
k
2
i ni
2
x i 1
n i
2 c 2 x x c 2
52
Statistică economică
Indicatorii variabilităţii şi ai caracterizării formei de repartiţie
varianţă şi o notăm cu σ.
Deci :
2 ( x)
1 n
xi x
n i 1
2
Pentru o serie de distribuţie de frecvenţe {(xi, ni)│i=1, 2,…,k}, cu
k
varianţa 2 x n
1
xi x ni , abaterea standard se determină
2
ni i1
i 1
după relaţia :
k
1
x i x ni
2
2 ( x) n
n
i 1
i
i 1
5. Coeficientul de variaţie
Coeficientul de
variaţie Deşi media x şi abaterea standard x au aceeaşi unitate de măsură,
atunci când dorim să comparăm cei doi parametri pentru cele două serii
de date, acest lucru devine foarte dificil, dacă nu chiar imposibil,
deoarece ei au unităţi de măsură diferite. Pentru a înlătura acest neajuns
a apărut necesitatea calculului unui parametru adimensional, numit
coeficient de variaţie:
x
v 100
x
Dacă s-a calculat şi abaterea medie liniară, coeficientul de variaţie se
mai poate calcula şi după relaţia:
dx
v, 100
x
Cu cât nivelul lui v este mai apropiat de zero, cu atât variaţia este mai
redusă, colectivitatea mai omogenă, iar media are un grad mai înalt de
reprezentativitate. În cazul unui coeficient de variaţie de peste 35-40%,
media nu mai este reprezentativă, iar datele trebuie regrupate.
Indiferent de metoda de calcul, coeficientul de variaţie se foloseşte în
analizele financiare şi bursiere pentru a măsura riscul relativ deoarece
permite o interpretare mai nuanţată a dispersiei.
53
Statistică economică
Indicatorii variabilităţii şi ai caracterizării formei de repartiţie
Distribuţii Dacă frecvenţele valorilor sunt deplasate mai mult sau mai puţin, într-o
asimetrice parte sau alta faţă de tendinţa centrală, rezultă distribuţii unimodale
oblice la dreapta sau la stânga valorilor tendinţei centrale.
54
Statistică economică
Indicatorii variabilităţii şi ai caracterizării formei de repartiţie
Se cere:
1. Să se reprezinte grafic distribuţia salariaţilor după valoarea
vânzărilor;
2. Să se calculeze indicatorii simpli şi sintetici ai variaţiei;
6.1.
1. Indicatorii sintetici ai variaţiei exprimă, în mod sintetic,
împrăştierea tuturor nivelurilor individuale ale unei caracteristici
faţă de nivelul lor mediu.
2. Indicatorii sintetici ai variaţiei sunt: abaterea medie liniară de la
medie, abaterea medie liniară de la mediană, dispersia sau
varianţa, abaterea medie pătratică sau abaterea standard şi
coeficientul de variaţie.
6.2.
1. O distribuţie se consideră a fi simetrică dacă observaţiile
înregistrate sunt egal dispersate de o parte şi de alta a valorii lor
centrale. Cu alte cuvinte, pentru o distribuţie simetrică cele trei
valori care exprimă tendinţa centrală, media, mediana şi modulul
coincid.
2. Coeficientul empiric de asimetrie Pearson ( ) se calculează
ca raport între mărimea asimetriei în valoare absolută şi
dispersia distribuţiei exprimată prin abaterea medie pătratică.
Acesta are următoarea interpretare:
56
Statistică economică
Indicatorii variabilităţii şi ai caracterizării formei de repartiţie
57
Statistică economică
Sondajul statistic şi utilizarea lui în economie
Cuprins Pagina
58
Statistică economică
Sondajul statistic şi utilizarea lui în economie
60
Statistică economică
Sondajul statistic şi utilizarea lui în economie
Procedee pentru În practică, selecţiile aleatoare se realizează prin mai multe procedee,
selecţia aleatoare care derivă dintr-o schemă probabilistică corespunzătoare rezultatelor
obţinute prin tragere la sorţi a unităţilor pentru a forma eşantionul.
Astfel, avem:
62
Statistică economică
Sondajul statistic şi utilizarea lui în economie
În cel de-al doilea caz, procedeul bilei nerevenite, bila odată extrasă nu
se mai introduce în urnă, mărind astfel şansa fiecărei unităţi rămasă de
a intra în eşantion (p1=1/N ; p2=1/(N-1);... pn= 1/(N-(n-1))). Rezultă în
acest caz că în urnă rămân la sfârşit N-n unităţi.
63
Statistică economică
Sondajul statistic şi utilizarea lui în economie
64
Statistică economică
Sondajul statistic şi utilizarea lui în economie
65
Statistică economică
Sondajul statistic şi utilizarea lui în economie
7.1.
1. Sondajul statistic este o procedură prin care se caracterizează o
populaţie pe baza cercetării unei părţi a acesteia, a unui
eşantion, prelevat din colectivitatea totală.
2. Principalele noţiuni folosite în sondajul statistic sunt:
colectivitate totală, eşantion, variabila observată, parametru
statistic, estimatorii şi valorile tipice de sondaj.
7.2.
1. Prin erori de sondaj se înţeleg de obicei erorile de
reprezentativitate care îşi au sursa în încălcarea principiului
fundamental al sondajului – caracterul aleator al prelevărilor, şi
care se concretizează în deplasări ale valorilor parametrilor stabiliţi
pentru eşantion, comparativ cu cei existenţi în populaţia originară.
2. Erori de reprezentativitate sistematice provin din nerespectarea
principiilor fundamentale ale efectuării sondajului, se produc într-
un singur sens şi sunt urmarea influenţei subiective a celui care
efectuează selecţia.
Erori de reprezentativitate întâmplătoare, erori ce nu pot fi evitate,
ţin de însăşi de natura eşantionării ca cercetare parţială, se produc
în ambele sensuri, ca urmare a multitudinii factorilor care au
caracter aleator.
7.3.
1. Principalele tipuri de selecţie sunt selecţia aleatoare şi selecţia
raţionată. Selecţia aleatoare exclude orice intervenţie subiectivă în
alegerea eşantionului. În cazul selecţiei raţionate alegerea fiecărei
unităţi ce urmează să intre în eşantion se face după un criteriu
prestabilit şi se aplică colectivităţilor împărţite în grupe tipice, a căror
structură este cunoscută.
2.Principalele metode aleatoare de eşantionare sunt: procedeul tragerii
la sorţi, tabelul numerelor aleatoare, procedeul eşantionării mecanice
şi eşantionarea stratificată.
66
Statistică economică
Sondajul statistic şi utilizarea lui în economie
67
Statistică economică
Indicatorii sondajului statistic
Cuprins Pagina
68
Statistică economică
Indicatorii sondajului statistic
Tabelul 8.1.
Media aritmetică pentru Dispersia pentru
Nr. de
Indicatori caracteristici caracteristici
unităţi
nealternative binare nealternative binare
În
populaţia N m x0 P 02 P1 P
generală
În eşantion n x f 2 S2 f 1 f
69
Statistică economică
Indicatorii sondajului statistic
Aceasta înseamnă că M x m , relaţie care exprimă faptul că media x
într-un sondaj este un estimator nedeplasat al mediei „m” a colectivităţii
generale.
S
Abaterea medie Iar abaterea medie pătratică a mediei de sondaj este x şi
pătratică a n n
mediei de reprezintă eroare medie de reprezentativitate.
sondaj
Dispersia mediei de sondaj într-o eşantionare cu revenire este de m ori
mai mică decît dispersia 2 a colectivităţii generale.
Eroarea limită Eroarea limită maximă admisă defineşte siguranţa (sau probabilitatea
maxim admisă de încredere) estimării mediei „m” prin variabila de sondaj x şi se
măsoară probabilist astfel: x m x
Mărimea x caracterizează precizia estimaţiei.
Aprecierea satisfacerii inegalităţii nu se poate face decât ca o
probabilitate de realizare:
P x m x 1
Probabilitatea 1 se alege de către cercetător în funcţie de nivelul de
siguranţă urmărit în eşantionare, cele mai uzuale valori fiind 0,95; 0,99;
0,999.
eşantionului 2 2
x z 2x z2 n z2
n n 2x
Aşadar, pentru a dimensiona raţional volumul n al eşantionului sunt
necesare următorele elemente:
eroare limită admisă x care se stabileşte în funcţie de
particularităţile concrete ale problemei practice de soluţionat,
de precizia necesară de asigurat;
probabilitatea de încredere 1 suficient de apropiată de
certitudine;
dispersia (sau estimatorul acesteia) caracteristicii în populaţia
generală 2 ;
71
Statistică economică
Indicatorii sondajului statistic
Dispersia mediei
de selecţie Dispersia mediei de selecţie se calculează după relaţia: ̅
n
Dacă n N , atunci factorul 1 devine nul şi deci dispare şi
N
eroarea medie de sondaj, căci cercetarea parţială s-a transformat într-o
cercetare totală. Evident aceasta nu generează erori de reprezentativitate
(specifice numai cercetării prin eşantionare).
Eroarea limită Eroarea limită sau eroarea maxim admisă în cazul sondajului repetat:
72
Statistică economică
Indicatorii sondajului statistic
n
x z 1
n N
Determinarea
volumului Determinarea volumul eşantionului pentru sondajul aleator simplu
eşantionului nerepetat se face cu relaţia:
n 2 n z2 2
x z 1 2x z2 1 n Aşadar,
n N n N z2 2
x
2
N
în cazul sondajului fără revenire este necesar a se cunoaşte şi volumul N
al colectivităţii.
Determinarea Calculul intervalului de încredere pentru sondajul aleator simplu
intervalului de nerepetat se face cu relaţia:
încredere
n n
N x z 1 N m N x z 1
n N n N
făcută.
După cum se vede, stratul C1 are N1 unităţi, C2 are N2 unităţi etc., iar
numărul total al unităţilor populaţiei C este :
r
N1 N 2 ... N r N i N
i 1
Din fiecare din aceste straturi se fac câte n1, n2, ..., nK extrageri la
întâmplare, nerepetate, astfel că :
K
n1 n2 ... n K ni n ,
i 1
unde n – numărul total al unităţilor eşantionului.
Se introduc notaţiile:
N
1 K j
m xij - media generală
N j 1 i 1
N
1 j
mj xij - media stratului j
N j i 1
Prin urmare, media generală se mai scrie :
1 K
m N j mj
N j 1
Adică media valorilor caracteristicii în populaţia generală este media
74
Statistică economică
Indicatorii sondajului statistic
Nj
ponderată a mediilor de grupă, ponderile fiind egale respectiv cu (j
N
= 1, 2, ... , K).
Analog, în cadrul sondajelor, notând :
K nj n
1 j 1 K
ij nj x j
1
x xij şi x j x , rezultă x
n j 1 i 1 n j i 1 n j 1
K
Media valorilor Deci media valorilor caracteristicii din sondajul de volum n n j este
caracteristicii de j 1
K N2 ˆ
M x m şi x 2j 1 f j j , unde:
j 1 N nj
2
xij m2
Nj
1
ˆ j
N j 1 i 1
f nj
j N
j
Dispersia variabilei x este mai mică cu cât volumele n j sunt mai mari şi
dispersiile ˆ 2j sunt mai mici.
Determinarea Dacă se foloseşte dispersia din populaţia de bază, eroarea limită va fi:
erorii limită
pentru sondajul repetat :
ˆ 2 z2 ˆ 2
z n 2
n
pentru sondajul nerepetat :
75
Statistică economică
Indicatorii sondajului statistic
z2 ˆ 2
ˆ 2 n
z 1 n
n z 2 ˆ 2 N
2
N
În mod analog se procedează şi în cazul când estimatorul ̂ 2 este S2.
În continuare, volumul subeşantionului depinde de felul sondajului tipic
utilizat
n n n
n
j 1
j
n
f 1 2 ... K K
N
N1 N 2 NK N
j
j 1
76
Statistică economică
Indicatorii sondajului statistic
n N j ˆ j
nj K
, j = 1, 2, ... , K
N ˆ
j 1
j j
K
N j ˆ j
2
K
1 j 1
2 N j ˆ 2j
x N n j 1
77
Statistică economică
Indicatorii sondajului statistic
78
Statistică economică
Indicatorii sondajului statistic
8.1.
1. Determinarea indicatorilor de sondaj presupune aflarea valorilor
pentru media de sondaj, dispersia medie de sondaj, erorea medie de
reprezentativitate şi pentru erorea limită maxim admisă. Extinderea
rezultatelor selecţiei asupra colectivităţii generale presupune
determinarea intervalului de încredere pentru media colectivităţii
generale.
2. Pentru determinarea volumului eşantionului se va ţine seama de:
eroarea limită admisă x care se stabileşte în funcţie de
particularităţile concrete ale problemei practice de soluţionat, de
precizia necesară de asigurat;
probabilitatea de încredere 1 suficient de apropiată de
certitudine;
dispersia (sau estimatorul acesteia) caracteristicii în populaţia
generală 2 ;
8.2.
Calculul mediei generale:
y
y jn j
7,8 80 12,2 120 18,6 100
13,16 sute lei/salariat
n j 300
Calculul dispersiilor de grupă ( ):
20 7,8
1 100 1,56
i Vi * yi 28 12,2
vi *100 i 2 3,416
yi 100 100
32 18,6
3 100 5,952
Calculul mediei dispersiei de grupă ( ̅ )
2
i 2 * ni 1,56 2 80 3,416 2 120 5,952 2 100 17,12535
ni 300
Calculul erorii medii de reprezentativitate ( y ):
2
n 17,12535 300
y 1 1 0,2266628
n N 300 3000
Calculul erorii limită maxim admisă:
i2 n
y z y sau y z (1 )
n N
79
Statistică economică
Indicatorii sondajului statistic
y y y o y y
13,16 0,5666571 y 0 13,16 0,5666571
12,593343 y 0 13, ,726657sute lei
N y y y 0 y y * N
37780,029 y 0 41179,971,9 sute lei
80
Statistică economică
Seriile interdependente. Metoda regresiei
Cuprins Pagina
81
Statistică economică
Seriile interdependente. Metoda regresiei
83
Statistică economică
Seriile interdependente. Metoda regresiei
Cum verificăm Verificarea existenţei legăturilor se poate face cu ajutorul unor metode
existenţa simple, care evidenţiază direcţia legăturii, unele dintre acestea putând
legăturilor indica şi forma legăturii. Vorbim aici despre:
statistice? o metoda seriilor paralele interdependente;
o metoda grupărilor;
o metoda tabelului de corelaţie;
o metoda grafică;
o tabelul de asociere;
o metoda balanţelor.
84
Statistică economică
Seriile interdependente. Metoda regresiei
Tabelul de corelaţie
Metoda
tabelului de Această metodă presupune gruparea ambelor caracteristici, x şi y într-un
corelaţie tabel cu dublă intrare.
Metoda grafică
Metoda grafică
Această metodă presupune reprezentarea grafică a perechilor de valori ale
variabilelor într-un sistem de axe de coordonate. Valorile caracteristicii
factoriale x se trec pe abscisă, iar valorile caracteristicii dependente y se
înscriu pe ordonată. Unităţile colectivităţii se situează la intersecţia celor
două axe de coordonate care corespund valorilor pe care le iau după
caracteristica x, respectiv y. Scara de reprezentare influenţează
interpretarea rezultatelor.
85
Statistică economică
Seriile interdependente. Metoda regresiei
În ce constă Regresia este o metodă analitică de studiere a legăturilor dintre două sau
metoda mai multe variabile cu ajutorul unor funcţii matematice care exprimă
regresiei? forma legăturii dintre variabile.
Înlocuind pe Y
yi a bxi minim
2
87
Statistică economică
Seriile interdependente. Metoda regresiei
Determinarea
i xi2 i yi i xi i xi yi
a 2
parametrilor
ecuaţiei de n xi xi
2
regresie i i
n xi y i xi y i
b i i i i
2
n xi2 xi
i i
i i i j
88
Statistică economică
Seriile interdependente. Metoda regresiei
, este
n2
abaterea medie pătratică a valorilor înregistrate ale caracteristicilor y faţă
de linia de regresie Y, iar n este numărul perechilor de valori x, y .
Modelul exponenţial
Modelul Forma generală a modelului exponenţial este:
exponenţial de
regresie y x
89
Statistică economică
Seriile interdependente. Metoda regresiei
a x 2 b x 3 c x 4
i i i xi2 yi
Valorile a,b,c rezultă din rezolvarea sistemului de ecuaţii de mai sus.
Modelul hiperbolic
Forma generală a modelului este:
1
y
Modelul x
hiperbolic de Funcţia de estimare este:
regresie
1
Y a b
xi
Cei 2 parametri rezultă din rezolvarea sistemului de ecuaţii normale:
1
na b y i
xi
1 1 1
a b 2 y i
xi xi xi
Regresia multifactorială
Regresia multiplă extinde analiza regresiei, utilizând două sau mai multe
Regresia variabile independente.
multifactorială Y f x1 , x2 ,..., xk
în care x1 , x2 ,..., xk reprezintă caracteristici independente sau factoriale,
iar este o variabilă reziduu, cu dispersia constantă şi media nulă.
90
Statistică economică
Seriile interdependente. Metoda regresiei
Determinarea
parametrilor Aplicarea metodei celor mai mici pătrate ne conduce la următorul sistem
modelului de de ecuaţii, a cărui soluţie reprezintă parametrii ecuaţiei de regresie.
regresiliniar a0 n a1 x1 a 2 x 2 ... a k x k y i
multifactorial
a0 x1 a1 x1 a 2 x1 x 2 ... a k x 2 x k x1 y i
2
a0 x 2 a1 x1 x 2 a 2 x 2 ... a k x 2 x k x 2 y i
2
.............................................................................................
a0 x k a1 x1 x 2 a 2 x1 x k ... a k x k x k y i
2
a0 , a1 , a2 ,..., ak
Coeficienţii a i pot avea fie semn pozitiv, fie semn negativ şi ne arată
tipul de legătură (directă sau inversă) dintre variabila factorială x i şi
variabila rezultativă y.
3 8,02 23,1
4 9,49 29,4
5 12,3 32,4
6 11,7 31,5
7 7,61 21,9
8 7,63 21,8
9 8,13 23,8
10 8,92 26,7
11 12,1 31,4
12 11,4 29,9
13 11,7 30,1
14 5,22 18,5
15 6,34 19,6
Total 135,8 384
Se cere :
1. să se argumenteze, cu ajutorul metodelor simple, existenţa, direcţia şi
forma legăturii;
2. să se determine parametrii funcţiei de regresie;
3. să se calculeze valorile funcţiei de regresie;
Se cere :
a. să se argumenteze, cu ajutorul metodelor simple, existenţa,
direcţia şi forma legăturii;
b. să se determine parametrii funcţiei de regresie;
c. să se calculeze valorile funcţiei de regresie;
9.1.
1. Legăturilor stohastice, sunt cele pentru care fenomenul efect este
influenţat de o multitudine de factori, esenţiali şi întâmplători. Unei valori
a fenomenului cauză xi îi pot corespunde mai multe valori diferite ale
fenomenului efect y, în funcţie de acţiunea combinată a celorlalţi factori
de influenţă. Fiecare caracteristică xi determină numai o parte a variaţiei
fenomenului y, restul variaţiei fiind explicat prin alte caracteristici, care
din punct de vedere al legăturii dintre y şi xi sunt întâmplătoare.
2. În funcţie de sensul relaţiei de cauzalitate avem legături :
legături directe - când la modificarea lui x se modifică în acelaşi
sens şi y (x creşte, y creşte, sau x scade, y scade);
legături inverse - când caracteristica dependentă se modifică în
sens contrar faţă de modificarea lui x (x creşte, y scade, sau x scade, y
creşte).
9.2.
1. b,c,d
2. a
3. a, b
9.3.
1. Metoda seriilor paralele interdependente presupune ordonarea
valorilor caracteristicii factoriale xi (imobilizări corporale) şi înregistrarea în
93
Statistică economică
Seriile interdependente. Metoda regresiei
Cele două şiruri de date din tabelul 2 indică existenţa unei legături
directe între numărul de salariaţi şi mărimea cifrei de afaceri. Pentru a putea
aprecia şi forma legăturii este necesar să se traseze graficul de corelaţie (figura
1), care sugerează o legătură de tip liniar.
10
9
8
7
6
5
4
15 20 25 30 35
Imobilizări corporale
na b xi yi
a xi b xi xi yi
2
94
Statistică economică
Seriile interdependente. Metoda regresiei
3.
Tabelul 3
Nr.crt.
0 1 2 3 4 5 6
1 18,5 5,22 342,25 96,57 27,2484 5,78675
2 19,6 6,34 384,16 124,264 40,1956 6,29264
3 20,6 7,28 424,36 149,968 52,9984 6,75254
4 21,8 7,63 475,24 166,334 58,2169 7,30442
5 21,9 7,61 479,61 166,659 57,9121 7,35041
6 23,1 8,02 533,61 185,262 64,3204 7,90229
7 23,3 7,96 542,89 185,468 63,3616 7,99427
8 23,8 8,13 566,44 193,494 66,0969 8,22422
9 26,7 8,92 712,89 238,164 79,5664 9,55793
10 29,4 9,49 864,36 279,006 90,0601 10,79966
11 29,9 11,4 894,01 340,86 129,96 11,02961
12 30,1 11,7 906,01 352,17 136,89 11,12159
13 31,4 12,1 985,96 379,94 146,41 11,71946
14 31,5 11,7 992,25 368,55 136,89 11,76545
15 32,4 12,3 1049,76 398,52 151,29 12,17936
Total 384 135,8 10153,8 3625,229 1301,417 135,7806
95
Statistică economică
Seriile interdependente. Metoda regresiei
96
Statistică economică
Măsurarea intensităţii legăturii dintre variabile
Cuprins Pagina
97
Statistică economică
Măsurarea intensităţii legăturii dintre variabile
A. Covarianţa covx, y
Covarianţa
Acest indicator se obţine ca o medie aritmetică a produselor abaterilor
variabilelor faţă de media lor. Relaţia de calcul este:
1 n
covx, y ( xi x)( yi y)
n i 1
Semnul indicatorului arată directia legăturii: plus pentru legătura directă
şi minus pentru legătura inversă.Covarianţa este nulă dacă variantele sunt
independente.
98
Statistică economică
Măsurarea intensităţii legăturii dintre variabile
ry / x
x i
x yi y x i
x yi y
n x y
x y
2 2
i x i y
ry / x
covx, y xi x yi y
x y n x y
99
Statistică economică
Măsurarea intensităţii legăturii dintre variabile
(y i y) 2
(y Y xi )2
(Y xi y) 2
, respectiv
n n n
y2 y/r2 y/ x2
y/r2 y/ x2
y2 y2
y/r2 y/ x2
R 1 sau R
y2 y2
y
multiplă 2
i y
Raportul sau coeficientul de corelaţie multiplă are întotdeauna
valoare pozitivă şi este mai mare decît oricare coeficient de corelaţie
simplă dintre variabilele factoriale şi cea rezultativă
Corelaţia parţială
În practică, apare necesitatea studierii separate a perechilor de
variabile Y şi xi. Aceasta se realizează cu ajutorul corelaţiei parţiale, care
Corelaţia măsoară intensitatea legăturii dintre variabile prin excluderea succesivă a
parţială influenţei celorlalţi factori menţinând numai influenţa factorului măsurat,
în condiţiile în care influenţa tuturor factorilor se consideră constantă.
În funcţie de numărul variabilelor a căror influenţă se elimină din
calcul, coeficienţii de corelaţie parţială pot fi de ordinal întâi, pentru o
variabilă; de ordinul doi, pentru două variabile etc.
Coeficienţii corelaţiei parţiale pot fi calculaţi fie pe baza
coeficienţilor simpli, fie pe baza dispersiilor.
De exemplu, determinarea coeficienţilor de corelaţie parţială de
ordinul întâi se face cu relaţiile:
între Y şi x1 excluzând influenţa lui x 2
ry x1 ry x2 rx1 x2
ry x1 , x2
1 r 2 y x2 1 r 2 x1 x2
între Y şi x 2 excluzând influenţa lui x1
101
Statistică economică
Măsurarea intensităţii legăturii dintre variabile
ry ry rx1
ry x2 x1 x2
x1 , x 2
1 r 2
y x1 1 r 2
x1 x 2
Test de autoevaluare 10.1 – Scrieţi răspunsul în spaţiul liber din chenar.
103
Statistică economică
Măsurarea intensităţii legăturii dintre variabile
Se cere:
1. Să se reprezinte grafic legătura dintre cele două variabile;
2. Să se caracterizeze intensitatea legăturii dintre cele două
variabile printr-un indicator corespunzător;
104
Statistică economică
Măsurarea intensităţii legăturii dintre variabile
10.1.
Nr.crt.
0 1 2 3 4 5
1 18,5 5,22 342,25 96,57 27,2484
2 19,6 6,34 384,16 124,264 40,1956
3 20,6 7,28 424,36 149,968 52,9984
4 21,8 7,63 475,24 166,334 58,2169
5 21,9 7,61 479,61 166,659 57,9121
6 23,1 8,02 533,61 185,262 64,3204
7 23,3 7,96 542,89 185,468 63,3616
8 23,8 8,13 566,44 193,494 66,0969
9 26,7 8,92 712,89 238,164 79,5664
10 29,4 9,49 864,36 279,006 90,0601
11 29,9 11,4 894,01 340,86 129,96
12 30,1 11,7 906,01 352,17 136,89
13 31,4 12,1 985,96 379,94 146,41
14 31,5 11,7 992,25 368,55 136,89
15 32,4 12,3 1049,76 398,52 151,29
Total 384 135,8 10153,8 3625,229 1301,417
Coeficientul de corelaţie liniară simplă este:
n xi y i xi y i
ry / x
n xi2 xi n y i2 y i
2 2
15 * 3625.229 384 *135.8
0.97498
15 *10153.8 14745615 *1301.417 18441.64
Acest rezultat ne arată o legătură puternică între valoarea imobilizărilor
corporale şi profitul mediu lunar. Cu cât ry/x se apropie mai mult de
valoarea 1, cu atât legătura este mai puternică.
10.2.
1. Pentru a verifica semnificaţia coeficientului de corelaţie liniară simplă
se utilizează testul t. Valoarea calculată a mărimii t se determină cu
relaţia:
ry x
t n2
1 ry x
2
106
Statistică economică
Metode neparametrice de măsurare a intensităţii legăturilor dintre variabile
Cuprins Pagina
107
Statistică economică
Metode neparametrice de măsurare a intensităţii legăturilor dintre variabile
În ce constă Această metodă constă în înlocuirea valorilor observate ale celor două
metoda caracteristici x şi y, cu numere de ordine care indică poziţia fiecărei
coeficienţilor de valori în şir (rangul). Dacă există concordanţă între rangurile
corelaţie a caracteristicii factoriale x şi rangurile caracteristicii dependente y
rangurilor înseamnă că cele două caracteristici sunt corelate.
nn 1
Suma rangurilor este
2
110
Statistică economică
Metode neparametrice de măsurare a intensităţii legăturilor dintre variabile
există relaţia:
2
rK rS ;
3
111
Statistică economică
Metode neparametrice de măsurare a intensităţii legăturilor dintre variabile
Investiţiile
brute (mii 23 34 43 45 67 98 35 18 76 56
lei)
Profitul
net (mii 3.2 4.1 5.3 4.8 6.3 8.2 3.7 2.3 6.9 7.9
lei)
10.1.
1. Coeficienţii corelaţiei neparametrice se determină independent de
forma legăturii. Aceştia se stabilesc fie în funcţie de abaterile
individuale ale variabilelor corelate faţă de media lor, fie în funcţie de
rangurile perechilor de valori ale variabilelor corelate.
De asemenea, metodele neparametrice se folosesc şi atunci când
variabilele observate sunt de natură calitativă, când datele nu provin
112
Statistică economică
Metode neparametrice de măsurare a intensităţii legăturilor dintre variabile
10.2.
În vederea aplicării metodei corelaţiei neparametrice vom ordona crescător
valorile caracteristicii factoriale X (imobilizări corporale), trecând într-o
coloană alăturată valorile corespunzătoare ale caracteristicii dependente Y
(profit mediu lunar), după cum se poate vedea în tabelul următor, coloanele 1
şi 2.
Astfel, vom acorda câte un rang fiecăruia din cele 15 unităţi economice, în
funcţie de valoarea imobilizătilor corporale (coloana 3) şi nivelul profitului
mediu lunar (coloana 4) şi vom măsura diferenţele dintre cele două ranguri.
Aceste diferenţe vor fi ridicate la pătrat (coloana 5), suma lor urmând a fi
folosită pentru calcularea coeficientului Spearman de corelaţie a rangurilor:
6 d i2 6*6
rs 1 1 0.989285
n n 1
2
15 15 2 1
unde: di – diferenţa de rang
n – numărul observaţiilor
xi yi R xi R yi Pi Qi Si
1 2 3 4 5 6 7 8
18,5 5,22 1 1 0 14 0 14
19,6 6,34 2 2 0 13 0 13
20,6 7,28 3 3 0 12 0 12
21,8 7,63 4 5 1 10 1 9
21,9 7,61 5 4 1 10 0 10
23,1 8,02 6 7 1 8 1 7
23,3 7,96 7 6 1 8 0 8
23,8 8,13 8 8 0 7 0 7
26,7 8,92 9 9 0 6 0 6
29,4 9,49 10 10 0 5 0 5
29,9 11,4 11 11 0 4 0 4
30,1 11,6 12 12 0 3 0 3
31,4 12,1 13 14 1 1 1 0
31,5 11,7 14 13 1 1 0 1
32,4 12,3 15 15 0 0 0 0
384 135,8 - - 6 - - 99
rk 2
P Q
i i
2 S i
nn 1 n(n 1)
2 * 99
rk 0.9428
15(15 1)
Datele din tabelul iniţial pot fi folosite pentru a construi un tabel de asociere.
Pentru aceasta am calculat valoarea medie a profitului mediu lunar (9,04 zeci
mii lei) şi valoarea medie a imobilizărilor corporale (25,6 sute mii lei) şi am
transformat cele doua variabile analizate in caracteristici alternative prin
restrângerea celor 15 înregistrări în doua grupe: valori sub medie, respectiv
peste medie.
Tabelul de asociere
Profit mediu lunar
Imobilizări (zeci mii lei)
corporale
(sute mii lei) sub 9,04 peste 9,04
sub 25,6 8 0
peste 25,6 1 6
114
Statistică economică
Metode neparametrice de măsurare a intensităţii legăturilor dintre variabile
115
Statistică economică
Serii cronologice. Indicatorii seriilor cronologice
Cuprins Pagina
116
Statistică economică
Serii cronologice. Indicatorii seriilor cronologice
Ce este o serie O serie cronologică se prezintă sub forma unui şir sistematizat de valori
cronologică? ale unei caracteristici, realizate la momente sau intervale de timp
succesive. Seriile cronologice se regăsesc în literatura de specialitate şi
sub denumirea de serii de timp, serii dinamice sau cronici.
117
Statistică economică
Serii cronologice. Indicatorii seriilor cronologice
Clasificarea Serii cronologice formate din indicatori absoluţi, care reprezintă forma
seriilor de bază a seriilor de timp. Ele asigură cea mai cuprinzătoare prelucrare şi
cronologice permit obţinerea altor serii de indicatori derivaţi pentru analiza
după modul de fenomenului.
exprimare a
indicatorilor Serii cronologice formate din indicatori relativi, care se obţin în urma
prelucrării unor serii de mărimi absolute. Indicatorii relativi se pot
prezenta sub formă de mărimi relative de coordonare, de dinamică sau de
structură, cu specificarea bazei de raportare, pentru corecta interpretare a
datelor.
118
Statistică economică
Serii cronologice. Indicatorii seriilor cronologice
119
Statistică economică
Serii cronologice. Indicatorii seriilor cronologice
y
t 1
t
t 1
y
t / t 1 y T / 0 ,
Indicele de dinamică
Acesta se calculează prin raportarea termenului comparat la termenul
Indicele de bază de comparaţie, se exprimă sub formă de coeficient sau în
dinamică procente şi ne arată de câte ori s-a modificat valoarea caracteristicii
faţă de perioada bază de comparaţie. Se calculează cu următoarele
relaţii:
a. cu bază fixă ( I t / 0 )
yt
It /0 , t 1, T
y0
b. cu bază mobilă ( I t / t 1 )
yt
I t / t 1 , t 1, T
yt 1
y
t 1
t / t 1 IT / 0
123
Statistică economică
Serii cronologice. Indicatorii seriilor cronologice
y
t 1
t
y
T
124
Statistică economică
Serii cronologice. Indicatorii seriilor cronologice
y
t 1
t / t 1
T 1
Reprezentativitatea modificării medii absolute este asigurată numai
Modificarea
dacă modificările absolute cu bază mobilă sunt omogene (aproximativ
medie absolută
egale).
Indicele mediu
Ritmul mediu
125
Statistică economică
Serii cronologice. Indicatorii seriilor cronologice
126
Statistică economică
Serii cronologice. Indicatorii seriilor cronologice
12.1.
1. a
2 a, b, d, e
3 a, c, d
4 b, c, d
5 a, b
12.2.
A. Analiza profitului net pe baza indicatorilor absoluţi :
Nivelul absolut y t este reprezentat de termenii seriei, unde t =
̅̅̅̅̅
127
Statistică economică
Serii cronologice. Indicatorii seriilor cronologice
n
Nivelul totalizat : y
t 1
t = 573,01 mii lei
Modificarea absolută :
cu bază fixă t 1 :
t 1 y t y1 (tabelul de mai jos, coloana 2)
cu bază în lanţ t t 1 :
t t 1 yt yt 1 (tabelul de mai jos, coloana 3)
Modificarea absolută (mii lei)
Anul Profitul net cu bază fixă cu bază în lanţ
(mii lei) t 1 y t y1 t t 1 y t y t 1
A 1 2 3
2001 36,65 - -
2002 38,45 1,80 1,80
2003 41,14 4,49 2,69
2004 44,73 8,08 3,59
2005 49,22 12,57 4,49
2006 54,60 17,95 5,38
2007 68,89 32,24 14,29
2008 79,07 42,42 10,18
2009 76,14 39,49 -2,93
2010 84,12 47,47 7,98
A 1 2 3
2001 36,65 - -
2002 38,45 104,91 104,91
2003 41,14 112,25 107,00
2004 44,73 122,05 108,73
2005 49,22 134,30 110,04
2006 54,60 148,98 110,93
2007 68,89 187,97 126,17
2008 79,07 215,74 114,78
128
Statistică economică
Serii cronologice. Indicatorii seriilor cronologice
129
Statistică economică
Serii cronologice. Indicatorii seriilor cronologice
130
Statistică economică
Ajustarea seriilor cronologice
Cuprins Pagina
131
Statistică economică
Ajustarea seriilor cronologice
Este metoda cea mai utilizată pentru desezonalizarea unei serii de date.
Media mobilă de lungime p se calculează pe baza relaţiei:
1
MM p y k
p k
132
Statistică economică
Ajustarea seriilor cronologice
factorilor sezonieri.
Primul termen ajustat este identic cu primul termen real al seriei, iar
133
Statistică economică
Ajustarea seriilor cronologice
134
Statistică economică
Ajustarea seriilor cronologice
Tendinţe pe
termen lung ale
seriilor t t
cronologice funcţia liniară funcţia hiperbolică
y y
t t
funcţia exponenţială funcţia parabolică
t i2
Variaţia timpului se măsoară după următoarele reguli:
o în cazul seriilor cu număr impar de termeni, t=0 pentru
termenul median, celelalte valori ale timpului fiind plasate simetric
(negativ şi pozitiv) faţă de origine (de exemplu: -2, -1, 0, 1, 2);
o în cazul seriilor cu număr par de termeni, celor doi termeni
centrali le corespund valorile -1 şi +1 pe axa timpului, restul valorilor
ti fiind de asemenea plasate simetric (de exemplu: -5, -3, -1, 1, 3, 5);
na c t i2 y i
b t i t i y i
2
a t i c t i t i y i
2 4 2
Criterii de Problema principală care se pune în ajustarea seriilor de timp este aceea
alegere celui dacă fenomenul a fost ajustat cu o funcţie potrivită.
mai bun model Alegerea celei mai bune metode de ajustare din cele disponibile
de trend presupune compararea rezultatelor obţinute prin procedee diferite, însă se
bazează în mare parte pe aprecierea cercetătorului.
Se cere:
13.1.
Modificarea medie absolută :
=
t / t 1
n / 1 282,7 288,2
0.6111 mii euro
n 1 n 1 10 1
Indicele mediu de modificare
139
Statistică economică
Ajustarea seriilor cronologice
13.2.
Pentru ajustarea prin metoda analitică se construieşte cronograma
(historiograma).
450
400
importuri (mil.$)
350
300
250
200
150
100
50
0
1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000
anii
n
yi
i 1 2027
a 253,37
n 8
b i i
yt 3193
19,00
t 2
i
168
Anii
1993 125 -7 49 -875 120,37 21,43
1994 165 -5 25 -825 158,37 43,95
1995 187 -3 9 -561 196,37 87,79
1996 234 -1 1 -234 234,37 0,1369
1997 268 1 1 268 272,37 19,09
1998 305 3 9 915 310,37 28,83
1999 348 5 25 1740 248,37 0,13
2000 395 7 49 2765 386,37 74,47
Total 2027 0 168 3193 2027 275,82
141
Statistică economică
Indici statistici
INDICI STATISTICI
Cuprins Pagina
142
Statistică economică
Indici statistici
Noţiunea de Indicele statistic este o mărime relativă care compară sub formă de
indice statistic raport mărimea aceluiaşi fenomen înregistrat în două unităţi de timp,
de spaţiu, de plan la o unitate statistică, la o grupă sau la nivelul
întregii colectivităţi.
Factorii Factorii cantitativi apar sub formă de unităţi ale colectivităţii şi cel mai
cantitativi adesea joacă rolul de frecvenţe sau ponderi (de exemplu numărul de
salariaţi, cantitatea de produse, suprafaţa însămânţată). În unele cazuri,
valorile individuale ale factorilor cantitativi pot fi însumate direct (de
exemplu numărul salariaţilor, produsele de acelaşi fel), iar în alte cazuri
acestea nu sunt însumabile (de exemplu cantitatea de produse diferite).
f1 x
i1f 0 , respectiv i1x0 1
f0 x0
Cei trei indici individuali verifică întotdeauna relaţia de sistem:
i1y0 i1x0 i1f 0
Modificările absolute se vor constitui pornind de la formulele de calcul
ale indicilor, şi anume scăzând numitorul din numărător:
y1 0 y1 y 0
x1 0 x1 x0
1f 0 f1 f 0
y1 0 x1 0 1f 0
Indicii de grup Indicii de grup ai unei variabile statistice y se notează cu şi se
calculează la nivelul unei grupe sau pe întreaga colectivitate, sintetizând
variaţia medie a fenomenului studiat. Indicele de grup nu este o sumă a
indicilor individuali ci o medie a acestora, exprimând tendinţa medie de
modificare în timp a caracteristicii la care se referă.
I 1y0
y1 x1 f1
y 0 x0 f 0
Indicele factorial care arată influenţa factorului cantitativ va avea una
din formele:
dacă ponderile sunt la nivelul perioadei de bază:
I1f 0
x0 f 1
x0 f 0
dacă ponderile sunt la nivelul perioadei curente:
I1f0
x1 f1
x1 f 0
Asemănător, indicele factorial ce arată influenţa variabilei calitative va
fi:
dacă ponderile sunt la nivelul perioadei de bază:
I 1x0
x1 f 0
x0 f 0
dacă ponderile sunt la nivelul perioadei curente:
145
Statistică economică
Indici statistici
I1x0
x 1 1 f
f x 0 1
f 0
I
f
10
0
I 1xo( x )
x1 f1 : x0 f1 x1 f1 x1 f1
f1 f1 x0 f1 1x x1 f1
i1 0
I x( x)
x f : x f
1 0 0 0
x
1 0 f
i x f
f
10 0 0
f f x x f
10
0 0 0 f0 0 0
146
Statistică economică
Indici statistici
I1x0( f )
x1 f1 : x1 f 0
f1 f 0
I1x0( f )
x f : x f
0 1 0 0
f f
1 0
Modificările absolute ale mediei sub influenţa celor doi factori se scriu
ca diferenţă dintre numărătorul şi numitorul indicilor în cauză:
x
x1 f1 x0 f 0
f1 f 0
x( x)
x f x f
1 1 0 1
f f1 1
x( f )
x f x f
0 1 0 0
f f
1 0
147
Statistică economică
Indici statistici
I1f 0
x 0 1 f
x
f0 0
I1x0
x1 f 0
x0 f 0
b) Sistemul de ponderare Paasche care are la bază utilizarea ponderilor
Sistemul de
din perioada curentă:
ponderare
Pentru variabila cantitativă
Paasche
I1f 0
x1 f1
x1 f 0
Pentru variabila calitativă
I1x0
x1 f1
x0 f1
Pentru îndeplinirea condiţiei de reversibilitate a factorilor se va folosi
una dintre variantele: indicele caracteristicii cantitative să fie construit
ca indice Laspeyers, iar indicele caracteristicii calitative în sistem
Paasche sau invers.
d) Indicele Dobrisch
Indicele Acest indice este calculat ca medie aritmetică simplă a celor doi indici
Dobrisch (Laspeyres şi Paasche ):
I D I L I P
1
2
Astfel, pentru o caracteristică calitativă x vom avea:
1 x1 f 0 x1 f1
1 yx
I Dy x
2
I L I Py x
2 x0 f 0 x0 f1
,
148
Statistică economică
Indici statistici
1 x0 f1 x1 f1
1 y f
I Dy f
2
I L I Py f
2 x0 f 0 x1 f 0
.
I 1y0 x
x 1 0 f
x f
1 1
.
x 0 f0 x f
0 1
149
Statistică economică
Indici statistici
A 20 140 40
B 50 130 80
C 30 65 110
Se cere :
1. indicii individuali ai valorii si preturilor;
2. indicii de grup privind valoarea, volumul fizic si preturile;
3. stiind ca numarul personalului, pe total, s-a redus in perioada
curenta fata de perioada de baza cu 10%, sa se determine modificarea relativa
a productivitatii muncii.
150
Statistică economică
Indici statistici
14.1.
1. Indicele statistic este o mărime relativă care compară sub formă de
raport mărimea aceluiaşi fenomen înregistrat în două unităţi de timp, de
spaţiu, de plan la o unitate statistică, la o grupă sau la nivelul întregii
colectivităţi.
2. Metoda indicilor are rolul de a evidenţia cum şi în ce măsură fiecare
dintre aceşti factori contribuie la modificarea categoriei economice
analizate. Este o metodă de analiză factorială a unui fenomen complex.
Specific metodei indicilor este faptul că variaţia fenomenului complex
se descompune integral pe factorii înregistraţi, ceea ce înseamnă că
variabila analizată trebuie să fie exprimată în funcţie de cel puţin doi
factori, de regulă sub forma unui model multiplicativ.
14.2.
1. Indicii individuali ai valorii se pot calcula pe baza datelor din table, iar
indicii individuali ai preturilor pe baza relatiei dintre cei trei indici :
Indicii valorii desfacerilor de marfuri:
18000
3 sau 300% (pentru marfa A)
6000
p q 10800
i1/ 0 1 1 1.5 sau 150% (pentru marfa B)
p0q 0 7200
16800
1.75 sau 175% (pentru marfa C)
9600
Indicii volumului fizic
5 + 100 = 105% (pentru marfa A)
q
i1/ 0% r q 100 8 + 100 = 108% (pentru marfa B)
– 12 + 100 = 88% (pentru marfa C)
Indicii preturilor se calculeaza pe baza relatiei:
q
i1v/ 0 i1 / 0 i p1 / 0
de unde :
3
2.857 sau 285.7% (pentru marfa A)
1.05
q i v 1.5
i1 / 0% 1 / 0 1.388 sau 138.8% (pentru marfa B)
q 1.08
i1 / 0
1.75
1.988 sau 198.8%(pentru marfa C)
0.88
151
Statistică economică
Indici statistici
I1v/p0, q
p1q1
45600
2 sau 200%
p 0q 0 22800
Indicele de grup al volumului fizic nu se poate calcula aici
decat ca un indice mediu arithmetic ponderat cu valoarea marfurilor din
perioada de baza. Pentru aceasta se porneste de la relatia:
I1v/ q0
i q p0q 0
1.05 * 6000 1.08 * 7200 0,88 * 9600
p0q 0 22800
22524
0.9878
22800
Indicele de grup al preturilor porneste ca si in cazul indicilor
individuali de la relatia :
q p
I1v/ 0 I1/ 0 I1/ 0
de unde
I1v/ 0 2
I1p/ 0 2.0247 sau 202.47%
I1q/ 0 0.9878
de unde:
v1/p0 45876
K v p v p,q
100 100 100.65 %
1 / 0 45600
152
Statistică economică
Indici statistici
153
Statistică economică
STATISTICĂ ECONOMICĂ
BIBLIOGRAFIE
1. Aivaz, K.A. - Statistică economică, Editura Muntenia, Constanţa, 2007;
2. Andrei, T.; Stancu, S. – Statistică, teorie şi aplicaţii, Editura All, Bucureşti, 1995;
3. Andrei, T.; Stancu, S.; Pele, T.D. - Statistică. Teorie şi aplicaţii, Editura Economică,
Bucureşti, 2002;
4. Baron, T.; Biji, E.; Tovissi, M.; Isaic-Maniu, A. et al. Statistică teoretică şi economică,
Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1996;
5. Bădiţă, M.; Baron, T., Korka, M. – Statistică pentru afaceri, Editura Eficient, Bucureşti,
1998;
6. Bădiţă, M.; Goschin, Z.; Cristache, S.E. – Statistică aplicată în economie, Bucureşti,
2001;
7. Bădiţă, M.; Cristache, S., Statistică - Aplicaţii practice, Editura Mondan, 1998;
8. Bădiţă, M.; Baron T.; Korka M. - Statistică pentru afaceri, Editura Eficient, Bucureşti,
1998;
9. Bădiţă, M.; Baron T.; Korka M. - Curs de statistică, Editura Sylvi, Bucureşti, 1993;
10. Biji E.; Baron T.; Statistică teoretică şi economică, Editura Didactică şi Pedagogică,
Bucureşti, 1966;
11. Biji M.; Biji E. M.; Lilea E.; Anghelache C. - Tratat de statistică, Editura Economică,
Bucureşti, 2002;
12. Goschin, Z., Vătui, M – Statistica, http://www.biblioteca-digitala.ase.roJaba, E. -
Statistică, Editura Economică, Bucureşti, 1998;
13. Isaic-Maniu, Al, Mitruţ, C., Voineagu V. - Statistică pentru managementul afacerilor,
Editura Economică, Bucureşti, 1997;
14. Isaic-Maniu, Al, Mitruţ, C., Voineagu V. - Statistică pentru managementul afacerilor,
Editura Economică, Bucureşti, 1999;
15. Jaba, E. - Statistică, Editura Economică, Bucureşti, 2002;
16. Moise-Ţiţei, A. - Statistică economică, Editura Pro Universitaria, Bucureşti şi Editura
Universitaria, Craiova, 2013;
17. Porojan, D. - Statistica şi teoria sondajului, Editura Şansa, Bucureşti, 1993;
18. Ţiţan, E.; Ghiţă, S.; Trandaş,C - Bazele statisticii, Editura Meteora Press, Bucureşti,
2001.
154
Statistică economică