STRATEGIA DE DEZVOLTARE A

COMUNEI LIVEZILE
2008-2013
CUPRINS
SUMAR EXECUTIV Pag. 4
I. ANALIZA ECONOMICO-SOCIALĂ A
LOCALITĂŢII Pag. 9
Cap. 1 DESCRIERE GENERALĂ Pag. 9
1.1. Situaţia socio-economică a localităţii Pag. 9
1.2. Factori ai potenţialului economic local Pag. 12
1.2.1. Resurse naturale Pag. 12
1.2.2. Infrastructura Pag. 12
Cap. 2 DEZVOLTAREA ECONOMICĂ ÎN
ANSAMBLU Pag. 22
2.1. Structura economică sectorială Pag. 22
2.2. Situaţia unităţilor economice Pag. 22
2.3. Dezvoltarea economică în câteva sectoare ale
economiei Pag. 25
2.3.1. Industrie Pag. 25
2.3.2. Comerţ Pag. 25
2.3.3. Turism Pag. 25
Cap. 3 POPULAŢIE, RESURSE UMANE ŞI PIAŢA
FORŢEI DE MUNCĂ Pag. 30
3.1. Populaţie şi resursele umane Pag. 30
3.1.1. Evoluţia populaţiei Pag. 30
3.1.2. Prognoza populaţiei Pag. 38
3.1.3. Structura etnică a populaţiei Pag. 39
3.2. Forţa de muncă Pag. 39
3.2.1. Populaţia ocupată Pag. 39
3.2.2. Forţa de muncă salariată Pag. 40
3.2.3. Şomajul Pag. 41
Cap. 4 STRUCTURA AGRICULTURII Pag. 42
4.1. Sectorul agricol Pag. 42
4.2. Producţia agricolă primară Pag. 43
4.3. Principalele culturi agricole Pag. 46
Cap. 5 SITUAŢIA MEDIULUI Pag. 48
5.1. Zone critice pe teritoriul localităţii Pag. 48
5.1.1. Zone critice sub aspectul poluării atmosferei Pag. 48
5.1.2. Zone critice sub aspectul poluării apelor de suprafaţă şi
subterane Pag. 48
Cap. 6 DISPARITĂŢI TERITORIALE Pag. 49
II. SINTEZA PROGRAMULUI DE Pag. 76
DEZVOLTARE A LOCALITĂŢII 2008-

2
 2013
ANALIZA SWOT Pag. 76
III. PRIORITĂŢILE DEZVOLTĂRII
COMUNEI LIVEZILE 2008-2013 Pag. 84
III.1 Obiectivul strategic Pag. 84
III.2 Priorităţile strategice de dezvoltare Pag. 85
IV. PLANUL DE ACŢIUNE PENTRU
DEZVOLTAREA COMUNEI LIVEZILE
2008-2013 Pag. 89
IV.1 Linii directoare Pag. 89
IV.2 Portofoliu de proiecte Pag. 91
IV.3 Analiza veniturilor şi cheltuielilor bugetului local Pag. 97
IV.4 Proiecte de realizat de către Autoritatea Locală a
comunei Livezile până în anul 2015 Pag. 101
IV.5 Prioritizarea proiectelor Pag. 114
Monitorizarea, evaluarea şi implementarea
Strategiei de dezvoltare a comunei Livezile Pag. 116

3
SUMAR EXECUTIV

Necesitatea elaborării “Strategiei de dezvoltare pe termen lung a comunei Livezile” a apărut în

contextul în care România se află în etapa de implementare a Cadrului Strategic Naţional de
Referinţă şi necesitatea absorbţiei banilor alocaţi de Uniunea Europeană prin intermediul
proiectelor de investiţii.
Scopul iniţierii de către Primăria comunei Livezile a proiectului de elaborare a strategiei pe
termen lung este acela de a asigura comunei o viziune strategică pe termen lung şi coerenţa în
promovarea proiectelor de investiţii la nivelul Autorităţii Publice Locale, astfel încât să se
asigure dezvoltarea economică şi socială durabilă a comunei.
Procesul de planificare strategică pentru comuna Livezile presupune identificarea direcţiilor,
obiectivelor şi proiectelor de dezvoltare strategică ce presupun aplicarea pe termen scurt (în
intervalul 2008-2010) şi termen mediu (în intervalul 2011-2015) a priorităţilor identificate.
În vederea realizării acestui demers strategic, s-au parcurs etapele de analiză a Cadrului Strategic
Naţional de Referinţă, a Planului Naţional de Dezvoltare, Strategia de dezvoltare a Regiunii
Nord-Vest şi Strategia de dezvoltare a judeţului Bistriţa-Năsăud, identificarea obiectivelor,
colectarea datelor necesare întocmirii analizei situaţiei actuale, formularea viziunii, realizarea
analizei situaţiei curente în comună, identificarea disparităţilor, efectuarea analizei SWOT,
formularea direcţiilor de dezvoltare, stabilirea criteriilor de prioritizare a proiectelor, planificarea
financiară şi stabilirea unor măsuri de monitorizare şi evaluare a procesului de implementare
strategică.

Obiectivele strategiei

Obiectivul elaborării documentului „Strategia de dezvoltare a comunei Livezile 2008-2013„

este acela de a se identifica problemele cu care se confruntă locuitorii şi Autorităţile Publice
Locale, potenţialul de care dispune comuna, punctele tari şi punctele slabe ale acesteia în diferite
sectoare: infrastructură, mediu, resurse umane, agricultură, mediu de afaceri etc.
Prin strategie se propun proiecte care odată elaborate şi implementate au ca scop eliminarea sau
ameliorarea efectelor negative ale punctelor slabe ale comunei, valorificarea la maxim a
potenţialului de care dispune, fapt ce duce la creşterea calităţii vieţii locuitorilor, creşterea
nivelului de trai şi alinierea la normele impuse de Uniunea Europeană.

Viziunea propusă pentru comuna Livezile este:

“Comuna Livezile va fi o localitate prosperă din punct de vedere economic, capabilă să ofere
locuitorilor săi confortul de a trai la un standard calitativ ridicat, posibilitatea de a studia şi
oportunitatea de a se dezvolta profesional într-o comunitate responsabilă, guvernată de
autorităţi publice locale transparente şi oneste”

Obiectivul strategic al comunei Livezile este: “Utilizarea eficientă a tuturor resurselor fizice şi
umane, pentru realizarea unei dezvoltări economice şi sociale durabile, care să ducă pe termen
lung la creşterea standardului de viaţă al populaţiei.”

4
Obiectivele specifice
 Dezvoltarea infrastructurii de bază: apă, electricitate, canalizare, distribuţie gaze, căi de
transport;
 Construcţia de noi locuinţe;
 Acţiuni de protecţie a mediului şi reabilitare a zonelor expuse riscurilor naturale;
 Exploatarea potenţialului agricol;
 Reabilitarea monumentelor istorice şi culturale;
 Dezvoltarea turismului;
 Îmbunătăţirea infrastructurii de învăţământ prin reabilitarea, modernizarea şi dotarea
unităţilor şcolare;
 Îmbunătăţirea sistemului sanitar prin reabilitarea, modernizarea şi crearea de noi unităţi
sanitare;
 Stimularea dezvoltării sectorului IMM-urilor prin programe care să sprijine crearea şi
dezvoltarea acestora;
 Implementarea unui sistem integrat de management al deşeurilor (colectare, sortare şi
depozitare);
 Amenajarea şi extinderea spaţiilor verzi;
 Programe pentru stimularea antreprenoriatului, programe pentru reorientare profesională,
pentru dezvoltarea resurselor umane şi ocuparea forţei de muncă şi programe ce
facilitează accesul pe piaţa muncii a persoanelor vulnerabile;
 Modernizarea şi extinderea infrastructurii sportive.

Context politic
Prin Strategia de Dezvoltare a Comunei Livezile se urmăreşte impulsionarea şi coordonarea
dezvoltării generale a judeţului prin valorificarea potenţialului comunei pentru a obţine o
dezvoltare teritorială echilibrată.
Bazat pe principiul subsidiarităţii, au fost luate în considerare acele acţiuni care cad în mod
special în sarcina competenţelor autorităţilor şi organismelor locale, caracteristicile naturale,
social-economice şi culturale din comună, dar şi utilizarea resurselor interne.
Aplicarea strategiei impune fără echivoc cooperare între actorii locali: administraţia publică
locală, celelalte instituţii de la nivelul comunei, agenţii economici, organizaţiile non-profit şi
societatea civilă în ansamblu, cât şi o intensă colaborare cu alţi parteneri din ţară, europeni şi
internaţionali.
Strategia cuprinde principalele direcţii de dezvoltare viitoare ale comunei.
Scopul imediat al strategiei este acela de a pune la dispoziţia Primăriei Comunei Livezile şi
actorilor socio-economici din comună, un instrument de lucru care să faciliteze luarea unor
decizii necesare dezvoltării armonioase şi echilibrate a comunei.
Necesitatea acordării de asistenţă financiară:
Realizarea obiectivelor strategiei este posibilă numai prin implicarea unor importante fonduri
financiare prin care să poată fi susţinute măsurile necesare.

5
Aceste sume nu pot fi asigurate doar din bugetul central şi bugetele locale, în consecinţă apare
necesitatea atragerii de asistenţă financiară din fondurile Uniunii Europene şi din alte surse de
finanţare disponibile.

Concluzii:
 Dezvoltarea comunei nu reprezintă doar o problemă a autorităţilor locale, ci ţine de
voinţa şi capacitatea comunităţii de a defini obiective strategice şi de a le transpune în
programe operaţionale.
 Comuna Livezile se confruntă cu probleme specifice unei comune în plină dezvoltare.
Comunitatea locală trebuie să-şi asume această poziţionare şi să o speculeze.
 Comuna Livezile se află mult deasupra altor comunităţi similare datorită resurselor de
inteligenţă şi antreprenoriat disponibile. Valorificarea la standarde de eficienţă ridicată a
acestor resurse poate duce la dezvoltarea unui profil creativ şi inovativ unic în regiune.
 Comuna Livezile deţine un potenţial deosebit în ceea ce priveşte dezvoltarea unor
activităţi economice (sau de altă natură) ce se bazează pe resurse umane înalt calificate.
 Comuna deţine un potenţial ridicat de creştere a calităţii democraţiei locale (bazat pe
nivelul ridicat de educaţie al cetăţenilor, gradul ridicat de antreprenoriat şi accesibilitatea
comunei care se află la doar 8 km de municipiul Bistriţa).
 Creşterea calităţii vieţii în comuna Livezile este un element strategic indispensabil
dezvoltării viitoare a comunei.
 Succesul strategiei la nivel tactic şi operaţional depinde de capacitatea comunităţii de a
forma grupuri comune de lucru (administraţie-grupuri interesate) care să implementeze
programele structurate la nivel strategic, să le monitorizeze, să le evalueze şi să le
corecteze în timp.

Metodologia procesului de planificare strategică

Procesul de planificare strategică este un demers continuu care, pornind de la stabilirea viziunii
de dezvoltare a comunei stabileşte obiective, priorităţi şi planuri de acţiune, toate aceste
concentrate într-un sistem a cărui realizare presupune ambiţie, efort şi capacitatea de surmontare
a dificultăţilor ivite în cale. Acest proces de planificare stabileşte cadrul de coordonare în care
acţiunile şi măsurile vor duce la materializarea în termenul stabilit a obiectivelor propuse şi
asumate de către autoritatea publică locală.
Demersul de planificare strategică pentru comuna Livezile s-a efectuat prin aducerea la un
numitor comun a intereselor părţilor ce pot fi implicate în implementarea strategiei : autoritatea
publică locală, comunitatea locală, mediul asociativ şi mediul economic.

Elaborarea „Strategiei de dezvoltare a comunei Livezile 2008-2013” s-a realizat în mai multe
etape astfel:

1. Identificarea obiectivelor de dezvoltare ale cadrului strategic naţional, regional şi

judeţean şi stabilirea unor repere cuantificabile aferente acestor linii strategice.

6
 2. Stabilirea domeniilor de interes pentru dezvoltarea strategică a comunei Livezile, în
concordanţă cu obiectivele de dezvoltare strategică la nivel naţional, regional şi judeţean.
În această etapă au fost identificate 5 domenii majore de interes în vederea aplicării
măsurilor de intervenţie care să constituie mai apoi baza demersului strategic al comunei
Livezile : Dezvoltarea infrastructurii locale, Creşterea ocupării forţei de muncă şi
dezvoltarea resurselor umane, Dezvoltarea turismului, Sprijinirea afacerilor,
Dezvoltarea durabilă a localităţii. Acestea corespund cu domeniile de dezvoltare a
judeţului Bistriţa-Năsăud şi a Regiunii Nord-Vest.
3. Procesul de colectare a informaţiilor necesare realizării evaluării preliminare a situaţiei
actuale a comunei Livezile. Acest proces a avut la bază următoarele acţiuni:

Colectarea datelor ce vizează informaţii privind:

a. Zona geografică în care se află comuna;

b. Resursele naturale de care dispune;
c. Infrastructura: de transport, telecomunicaţii, comunicaţii date şi internet,
tehnico-edilitară, pentru iniţiere şi dezvoltare în afaceri, educaţională,
sanitară, socială şi de cultură, de turism;
d. Date statistice colectate de la Institutul Naţional de Statistică
e. Documente sau informaţii furnizate de către autoritatea publică locală;
f. Studii, planuri, strategii, rapoarte publicate de către instituţii abilitate, din
diferite domenii de interes, care activează la nivel naţional, regional,
judeţean sau local (Cadrul Strategic Naţional de Referinţă, Planul Naţional
de Dezvoltare, Strategia de dezvoltare a Regiunii Nord-Vest şi Strategia
de Dezvoltare a Judeţului Bistriţa, Programele Operaţionale)
g. Paginile web ale Ministerului Economiei şi Finanţelor, Ministerului
Transporturilor.
4. Formularea viziunii de dezvoltare a comunei Livezile.
5. Realizarea analizei situaţiei actuale a comunei Livezile în ceea ce priveşte domeniile de
interes identificate anterior,pe baza informaţiilor colectate.
6. Identificarea disparităţilor comunei Livezile faţă de Cadrul Strategic Naţional de
Referinţă, Strategiile de dezvoltare regională şi judeţeană. Această etapă are în
componenţă următoarele proceduri:

a. Stabilirea indicatorilor de referinţă pentru comuna Livezile faţă de care se

efectuează analiza situaţiei actuale;
b. Analiza situaţiei curente pe baza tuturor informaţiilor colectate;
c. Identificarea disparităţilor la nivel local faţă de obiectivele de referinţă stabilite la
nivel de comună;
7. Realizarea analizei SWOT pentru fiecare domeniu de interes: analiza presupune
identificarea punctelor tari (factorii care creează un avantaj competitiv al comunei
Livezile, care conferă atractivitate), a punctelor slabe (factorii care aduc obstacole în
calea dezvoltării domeniului de interes), a oportunităţilor (factorii care pot potenţa
avantajele competitive identificate la nivelul punctelor tari) şi a ameninţărilor (factorii

7
 care prezintă o posibilă piedică sau o tendinţă nefavorabilă ce poate apărea în dezvoltarea
domeniului de interes).
În stabilirea punctelor tari şi slabe s-au avut în vedere disparităţile între situaţia actuală şi
obiectivele de dezvoltare stabilite în documentele strategice. Ca şi instrument de lucru, s-
au folosit tabele comparative pentru fiecare domeniu strategic de dezvoltare a comunei
Livezile.
8. Formularea direcţiilor de dezvoltare a comunei Livezile.
9. Stabilirea proiectelor de dezvoltare locală. În urma prelucrării şi interpretării datelor se
obţin informaţii care permit identificarea proiectelor care au ca scop valorificarea
potenţialului economic, social şi turistic al comunei, ameliorarea sau eliminarea efectelor
negative a punctelor slabe, dezvoltarea comunei prin valorificarea şi exploatarea la
maxim a punctelor tari.
10. Stabilirea criteriilor de prioritizare a proiectelor propuse în etapa de trasare a direcţiilor
de dezvoltare a comunei Livezile. S-au folosit următoarele criterii de prioritizare :

Criteriul 1: Existenţa unui Studiu de Fezabilitate aferent proiectului;

Criteriul 2: Procentul sumei nerambursabile în totalul valorii proiectului;
Criteriul 3: Disponibilitatea fondurilor nerambursabile în cadrul programului de
care aparţine proiectul propus.

11. Stabilirea unor măsuri de monitorizare şi evaluare a procesului de implementare a

propunerilor de dezvoltare strategică a comunei Livezile.

8
 I. ANALIZA ECONOMICO-SOCIALĂ A LOCALITĂŢII
CAPITOLUL 1. DESCRIERE GENERALĂ

1.1. Situaţia socio-economică a localităţii

Localizare

Comuna Livezile se află în partea central-estică a judeţului Bistriţa Năsăud, la aproximativ 8 km

în amonte de municipiul Bistriţa, pe malul drept al Bistriţei ardelene.
Comuna este aşezată în Depresiunea Bistriţei, iar vecinii acesteia sunt: la vest-municipiul
Bistriţa, la sud-comuna Cetate, la sud est-comuna Bistriţa Bârgăului, la nord-comuna Feldru, iar
la nord est-comuna Josenii Bârgăului.
Localităţile componente ale comunei sunt:

 Livezile;
 Dorolea;
 Cuşma;
 Valea Poienii;
 Dumbrava.

9
Suprafaţă

Suprafaţa totală a comunei Livezile este de 10.941 hectare, din care 6.846 hectare reprezintă
suprafaţa agricolă, ceea ce reprezintă 62,57 % din suprafaţa totală a comunei.
Suprafaţa agricolă este împărţită astfel: 2.038 hectare-teren arabil, 2.455 hectare-păşuni, 2.024
hectare-fâneţe, 327 hectare-livezi şi pepiniere pomicole, 2 hectare-vii şi pepiniere viticole.

Grafic 1. Suprafaţa agricolă a comunei Livezile

Sursa INSSE

Din totalul suprafeţei agricole, cea mai mare pondere o au păşunile şi anume 35,86 % din total,
urmate de fâneţe şi teren arabil. Cea mai mică pondere o au viile şi pepinierele viticole, acestea
reprezentând doar 0,03 % din suprafaţa agricolă a comunei Livezile.

La nivelul judeţului Bistriţa Năsăud, suprafaţa totală este de 535.520 ha, din care suprafaţa
agricolă este de 295.777 ha, ceea ce reprezintă 55,23 % din suprafaţa judeţului.
Suprafaţa agricolă este împărţită astfel:
 Arabil-101.916 ha (34,45 %);
 Păşuni-113.890 ha (38,51 %);
 Fâneţe-70.778 ha (23,92 %);
 Vii şi pepiniere viticole-404 ha (0,14 %);
 Livezi şi pepiniere pomicole-8.789 ha (2,98 %).

10
Reţeaua hidrografică

Comuna este străbătută de râul Bistriţa.

Clima

Datorită poziţiei geografice, judeţul Bistriţa Năsăud se situează în sectorul cu climă continentală
moderată, cu influenţe ale maselor de aer dinspre Oceanul Atlantic, dar şi cu pătrunderi
temporare, mai ales iarna, de aer polar.
În cadrul judeţului, comuna Livezile are o climă temperat-continentală, cu veri relativ umede şi
călduroase, iar iernile mai puţin uscate şi reci. Temperatura medie anuală este de 8,3 grade
Celsius. Luna cea mai rece este Ianuarie, cu o medie anuală de -4,7 grade Celsius, iar cea mai
caldă este Iulie, media anuală fiind de 18,9 grade Celsius.
Data medie de apariţie a primului îngheţ este 4 Octombrie, iar a ultimului 29 Aprilie, durata
medie a intervalului fără îngheţ fiind de 158 de zile. Numărul mediu al zilelor de vara este de 52
(temperaturi maxime mai mari de 25 grade Celsius), iar al celor de iarnă de 33 (temperaturi
maxime sub 0 grade Celsius).
Vânturile dominante bat din sectorul vestic în timpul verii si din sectorul nord-estic iarna. Media
anuală a precipitaţiilor căzute este de 680 mm, luna cea mai ploioasa fiind Iunie (90 mm), iar cea
mai secetoasa Februarie (20 mm). Durata medie a menţinerii stratului de zăpadă este de 65 zile.

Repere istorice
Prima atestare a satului Livezile are loc în anul 1311 şi este considerată printre primele aşezări
săseşti din estul Transilvaniei. Pe acea vreme, satul era situat pe „Dealul lui Gabor” şi purta
denumirea de Jakdorf. În acea perioada, satul se confrunta cu o mare criză de apă, din această
cauză izbucnind un incendiu ce a distrus toate casele. În acea vreme existau aproximativ 25 de
case şi 100 locuitori.
De asemenea, în anul 1837 a izbucnit un alt incendiu la casa unui fierar, ce a mistuit din nou
întreaga aşezare, cu excepţia Bisericii Evanghelice.
Pe locul actual al comunei se afla o pădure de stejari, dar aceasta a fost tăiată şi a fost aşezată
vatra satului-IAAD. Această denumire vine din limba germană-Jaad şi înseamnă „vânătoare”.
Altă variantă este că numele IAAD a rămas de la un eveniment dramatic şi anume, în anul 1328,
ţăranul Henng din IAAD l-ar fi ucis pe fiul grofului Johannes Gobbel.
Istoria societăţii de pe aceste meleaguri este una zbuciumată. S-au succedat de-a lungul timpului
toate orânduirile sociale, acumulându-se o bogată civilizaţie materială şi spirituală.
Zona geografică a oferit condiţii prielnice vieţii şi activităţii umane.
În săpăturile arheologice efectuate pe teritoriul comunei s-au descoperit urme ale Castrului
Roman din pământ, pe o suprafaţă de 19.200 mp. De asemenea, în urma săpăturilor s-au
descoperit urme ale unei aşezări din epoca bronzului cu ceramică ornamentală, dar şi urme ale
unei aşezări tracice din epoca fierului.
Din secolele XII-XIII, şi-au făcut apariţia pe aceste meleaguri saşii.

11
În anul 1930, populaţia localităţii era de 1.930 persoane din care 895 saşi, 543 români, 143
rromi, 30 evrei, 25 maghiari şi 294 persoane fiind de alte naţionalităţi.

1.2. Factori ai potenţialului economic local

1.2.1. Resurse naturale

1.2.1.1. Resurse naturale de suprafaţă

Resursele naturale de suprafaţă ale comunei sunt reprezentate de fondul forestier, acesta având o
suprafaţă de 1.902 ha, reprezentative fiind pădurile de conifere şi foioase. Fondul forestier
reprezintă 17,38 % din suprafaţa totală a comunei.

Tabel 1. Suprafaţa de pădure/locuitor

Denumire Număr locuitori Suprafaţa pădurilor-ha Ha pădure/locuitor
Regiunea Nord Vest 2.725.563 949.100 0, 34
Judeţul Bistriţa Năsăud 316.869 187.700 0,59
Comuna Livezile 4.650 1.902 0,40
Sursa INSSE

Suprafaţa de pădure/locuitor la nivelul comunei Livezile este mai mare decât la nivel regional,
însă mai mică decât suprafaţa de pădure/locuitor la nivelul judeţului.

1.2.1.2. Resurse naturale ale subsolului

Resursele naturale ale subsolului sunt reprezentate de zăcăminte de sare, pe teritoriul comunei
existând şi 3 izvoare de apă sărată, resurse de argilă şi pietriş. Aceste resurse trebuie exploatate
pentru valorificarea lor şi dezvoltarea economiei comunei Livezile.

1.2.2. Infrastructura
1.2.2.1. Infrastructura de transport

Comuna este străbătută de Drumul Naţional 17, lungimea acestuia pe teritoriul comunei fiind de
aproximativ 5 km, Drumul European 58-aproximativ 5 km, Drumul Judeţean 1726-aproximativ
20 km şi Drumul Comunal 6A şi 6B, în lungime de 30 km.
De asemenea, comuna este străbătută şi de o cale ferată ce leagă municipiul Bistriţa de comuna
Bistriţa Bârgăului, iar în localitatea Livezile există o haltă pentru acest traseu.
La nivel regional, densitatea de drumuri modernizate este mai mare decât în alte regiuni ale
României, dar mult mai mică decât media europeană, problema resimţindu-se în special la
sistemul de drumuri judeţene care sunt modernizate într-un procent nesatisfăcător mai ales în
judeţele care se confruntă cu cele mai mari disparităţi de dezvoltare cum sunt Sălajul şi Bistriţa-
Năsăud. Drumurile comunale, cele care asigură legătura între comune şi oraşe sunt de asemenea
degradate şi cu soluţii tehnice depăşite, nepermiţând un acces facil spre aceste zone care se
găsesc astfel într-o evidentă izolare.

12
 1.2.2.2. Reţele de telecomunicaţii, comunicaţii date şi Internet

Reţeaua de telefonie fixă din comună este reprezentată de Romtelecom, iar reţeaua de telefonie
mobilă este cea de la nivel naţional şi anume: Orange, Vodafone, Cosmote, Zapp, etc. Furnizorul
de servicii de Internet este Romtelecom.

1.2.2.3. Infrastructura tehnico-edilitară

Lungimea reţelei de distribuţie a apei potabile în comuna Livezile în anul 2007 era de 28 km.
De asemenea, cantitatea de apă distribuită în anul 2006 a fost de 66.000 metri cubi, din care
61.000 metri cubi pentru uz casnic. Consumul mediu de apă potabilă este de 37 litri/persoană/zi.
Capacitatea instalaţiilor de producere a apei potabile este de 210 metri cubi/zi. Capacitatea
instalaţiilor de producere a apei potabile este suficientă, ea având o capacitate de 210.000 litri/zi,
iar consumul mediu zilnic de apă este de aproximativ 169.000 litri/zi.
Reţeaua de alimentare cu apă potabilă deserveşte 748 gospodării, ceea ce reprezintă 59,36 % din
totalul gospodăriilor din cadrul comunei.
Pentru extinderea reţelei de alimentare cu apă potabilă şi implicit pentru creşterea numărului de
gospodării deservite de aceasta, este necesar elaborarea şi implementarea unui proiect în acest
sens.
Reţeaua electrică are o lungime de 32 km şi deserveşte 1.222 gospodării, adică 96,98 % din
total gospodării. De asemenea, se poate elabora şi implementa un proiect şi pentru extinderea
reţelei electrice, pentru a deservi 100 % din populaţie.
Reţeaua de canalizare este inexistentă pe teritoriul comunei. Este necesar înfiinţarea sistemului
de canalizare pentru înlăturarea efectelor negative asupra mediului, generate de lipsa acesteia.
În Regiunea Nord-Vest, la sfârşitul anului 2001 numărul localităţilor cu instalaţii de alimentare
cu apă potabilă a fost de 744 (cu 42 mai multe decât în anul 1996). Lungimea totală simplă a
reţelei de distribuţie a apei fiind de 6.353 km, mai mare cu 66% faţă de lungimea totală simplă a
reţelei de distribuţie a apei din anul 1996.
În spaţiului rural reţelele de apă potabilă lipsesc. Dintr-un total de 1.823 de localităţi sunt
racordate la reţeaua de apă potabilă doar 40%. Comuna Livezile face parte din comunele care
dispun de reţea de apă potabilă, însă doar 59,36 % din gospodării sunt racordate la această reţea.
În ceea ce priveşte reţeaua de canalizare, aceasta cuprinde 35 de municipii şi oraşe şi este extinsă
la 106 localităţi în Regiunea de N-V. Lungimea totală simplă a conductelor de canalizare este de
2.208 km.
La sfârşitul anului 2002 între localităţile care dispuneau de reţele de canalizare se regăsesc 35 de
oraşe şi 71 de localităţi rurale din totalul de 42 de oraşe şi 398 de comune. Din totalul
localităţilor din Regiunea Nord Vest sunt racordate la sistemul de canalizare 24,09 %.
Comuna Livezile face parte din comunele care nu sunt racordate la sistemul de canalizare.
Reţeaua de canalizare existentă în spaţiul rural reprezintă 4% din total, un procent care plasează
Regiunea din punct de vedere al calităţii vieţii şi accesul populaţiei la instalaţii edilitare, pe
ultimele locuri din ţară.

13
Tabel 2. Număr locuinţe în comuna Livezile
Denumire Anul 2002 Anul 2003 Anul 2004 Anul 2005 Anul 2006
Număr locuinţe din care: 1.227 1.235 1.245 1.250 1.260
 Proprietate publică 87 83 76 70 67
 Proprietate privată 1.140 1.152 1.169 1.180 1.193
Locuinţe construite 8 9 10 6 14
Sursa INSSE

Conform datelor statistice, numărul locuinţelor din comuna Livezile cresc de la an la an. De
asemenea, ponderea cea mai mare o au locuinţele în proprietate privată, în anul 2006, locuinţele
în proprietate privată reprezentând 94,68 % din total locuinţe din cadrul comunei Livezile.
Numărul locuinţelor în proprietate publică scad anual, pe când cele în proprietate privată cresc
anual.
De asemenea, în fiecare an analizat se construiesc locuinţe noi, ceea ce demonstrează faptul că
populaţia are o tendinţă de ruralizare.

Grafic 2. Număr locuinţe în comuna Livezile

Sursa INSSE

14
Suprafaţa locuibilă în comuna Livezile este următoarea:

Tabel 3. Suprafaţa locuibilă în comuna Livezile

Denumire Anul 2002 Anul 2003 Anul 2004 Anul 2005 Anul 2006
Suprafaţa locuibilă din care: 59.375 60.002 60.778 61.270 62.098
 Proprietate publică (ha) 3.723 3.511 3.049 2.566 2.432
 Proprietate privată (ha) 55.652 56.491 57.729 58.704 59.666
Sursa INSSE

Suprafaţa locuibilă are o tendinţă crescătoare de la an la an, iar suprafaţa locuibilă în proprietate
privată este net superioară celei în proprietate publică, în anul 2006, suprafaţa locuibilă în
proprietate privată reprezentând 96,08 % din total suprafaţă locuibilă la nivelul comunei.

Grafic 3. Suprafaţa locuibilă în comuna Livezile

Sursa INSSE

1.2.2.4. Infrastructura educaţională

În comuna Livezile există 5 şcoli de învăţământ primar şi gimnazial şi 3 grădiniţe.

Majoritatea acestor unităţi prezintă iluminat artificial deficitar, acoperişuri deteriorate, grupuri
sanitare necorespunzătoare, pereţi exteriori degradaţi, lipsa apei curente, iar dotarea şcolilor cu
materiale didactice este nesatisfăcătoare.
Este necesar elaborarea şi implementarea unor proiecte care au ca scop reabilitarea,
modernizarea şi dotarea unităţilor de învăţământ, pentru a oferi elevilor şi profesorilor condiţii
optime pentru desfăşurarea activităţilor.

15
Populaţia şcolară este următoarea:

Tabel 4. Populaţia şcolară în comuna Livezile

Denumire Anul 2002 Anul 2003 Anul 2004 Anul 2005 Anul 2006
Grădiniţe 165 173 165 188 188
Primar şi gimnazial din care: 455 456 430 462 442
 primar 235 233 233 239 230
 gimnazial 220 223 197 223 212
Sursa INSSE

Numărul copiilor care merg la grădiniţă este oscilant, însă în anul 2006 faţă de anul 2002,
numărul acestora a crescut cu 13,93 %.
Numărul elevilor care urmează învăţământul primar şi gimnazial este şi el oscilant, dar în anul
2006 faţă de anul 2002 numărul acestora a scăzut cu 2,85 %.

Tabel 5. Ponderea elevilor în populaţia comunei Livezile

Denumire Anul 2002 Anul 2003 Anul 2004 Anul 2005 Anul 2006
Grădiniţe 3,82 % 3,96 % 3,72 % 4,17 % 4,12 %
Primar 5,44 % 5,33 % 5,25 % 5,31 % 5,04 %
Gimnazial 5,09 % 5,10 % 4,44 % 4,95 % 4,65 %

Din toţii copii care urmează o formă de învăţământ în cadrul comunei Livezile, cea mai mare
pondere o au cei care urmează învăţământul primar, în fiecare din cei 5 ani analizaţi, aceştia au o
pondere de peste 5 % din populaţia comunei.
Se observă faptul că ponderea copiilor de grădiniţă creşte în total populaţie, ceea ce înseamnă că
numărul nou-născuţilor din comună este în creştere.

Tabel 6. Personalul didactic la unităţile şcolare din comuna Livezile

Denumire Anul 2002 Anul 2003 Anul 2004 Anul 2005 Anul 2006
Învăţământ preşcolar 7 7 7 7 8
Învăţământ primar 15 15 15 16 16
Învăţământ gimnazial 24 24 23 22 17
TOTAL 46 46 45 45 41
Sursa INSSE

Personalul didactic din învăţământul preşcolar este stabil din anul 2002 până în anul 2006, când
numărul acestora creşte cu 1 profesor.
Şi în învăţământul primar numărul profesorilor este stabil în primii 3 ani studiaţi, iar din anul
2005, numărul acestora creşte cu 1 profesor.
În învăţământul gimnazial, numărul profesorilor este acelaşi în anii 2002 şi 2003, urmând ca din
anul 2004 numărul acestora să scadă treptat, în anul 2006 faţă de anul 2002, numărul acestora
scăzând cu 29,16 %.
Per ansamblu, numărul cadrelor didactice din comuna Livezile a scăzut în anul 2006 faţă de anul
2002 cu 10,86 %.

16
Tabel 7. Numărul de elevi ce revin la un profesor în anul 2006
Denumire Învăţământ primar Învăţământ gimnazial
Profesori Elevi Elevi/profesor Profesori Elevi Elevi/profesor
Regiunea Nord Vest 7.780 116.213 14,93 12.923 117.467 9,08
Judeţul Bistriţa Năsăud 970 15.170 15,63 1.668 15.328 9,18
Comuna Livezile 16 230 14,37 17 212 12,47
Sursa INSSE

Numărul elevilor ce revin la un profesor în învăţământul primar în comuna Livezile este mai mic
decât cel de la nivelul judeţului şi cel de la nivelul regiunii. Astfel, numărul profesorilor din
comuna Livezile este suficient dacă ne raportăm la numărul elevilor.
În schimb, în învăţământul gimnazial, în comuna Livezile numărul elevilor ce revin la un
profesor este mai mare decât cele de la nivel judeţean şi regional. Pentru echilibrarea situaţiei
este necesar motivarea profesorilor care să vină să predea în mediul rural şi motivarea
personalului tânăr să rămână în şcolile din comună sau demararea proiectelor de reconversie şi
reorientare profesională pentru atragerea de noi specialişti.

Grafic 4. Personalul didactic din comuna Livezile

Sursa INSSE

17
 Grafic 5. Evoluţia numărului sălilor de clasă

Sursa INSSE

Numărul sălilor de clasă a fost stabil în anii 2002 şi 2003, urmând ca în anul 2004 să înregistreze
o scădere de 11,76 %, apoi în anul 2006 numărul acestora a crescut la 31, însă tot mai puţin ca în
anul 2002, când existau 34 săli de clasă.
Acest fapt se datorează şi oscilaţiei numărului de elevi.
La nivel regional, rata de cuprindere în învăţământ este în scădere constantă de la o treaptă la alta
şi există sub acest aspect diferenţe importante de acces între mediul rural şi urban. Situaţia este
înrăutăţită de tendinţele crescătoare de părăsire timpurie a şcolii şi nivelul foarte scăzut de
învăţare pe parcursul întregii vieţi. Rata de abandon şcolar este ridicată, mai ales în zonele rurale
şi în rândul populaţiei rrome. În plus, este de remarcat absenţa unor sisteme de asigurare şi
management al calităţii în educaţie şi formare profesională iniţială şi continuă.
Regiunea Nord-Vest înregistrează valori apropiate mediei naţionale pentru ratele de cuprindere
în învăţământ – la toate nivelurile, primar, gimnazial şi liceal, situându-se din acest punct de
vedere mai bine decât Regiunile Centru şi Nord-Est.
În cazul formelor de învăţământ formal şi obligatorii observăm rate de cuprindere similare între
judeţele regiunii, cu rata cea mai scăzută în judeţul Bistriţa-Năsăud (80.5%) şi rata cea mai
ridicată în judeţul Cluj Napoca (85.2%).

18
 1.2.2.5. Infrastructura sanitară

În anul 2006, infrastructura sanitară a comunei Livezile se prezintă astfel:

 2 cabinete medicale individuale în proprietate publică;

 1 cabinet stomatologic individual în proprietate publică;
 1 farmacie în proprietate privată.

Personalul medical este format din:

 2 medici de familie în proprietate publică;

 1 medic stomatolog în proprietate publică;
 1 farmacist în proprietate privată;
 4 persoane în cadrul personalului mediu sanitar în proprietate publică

La nivelul Regiunii Nord-Vest, speranţa medie de viaţă în 2004 a fost mult mai scăzută (70,56
ani) decât cea de la nivel naţional (71,32 ani) şi din UE 25 (78,00 ani). Sistemul sanitar din
întreaga ţară manifestă o capacitate redusă de a acoperi nevoile populaţiei. Îngrijirea medicală
primară continuă să fie un aspect neglijat de autorităţi, iar sistemul de asigurări sociale este
subdezvoltat.
De asemenea, se manifestă importante discrepanţe intra-regionale în ceea ce priveşte accesul la
serviciile medicale. Statisticile evidenţiază rolul municipiului Cluj-Napoca ca şi centru regional
de prestări servicii în domeniul medical, precum şi slaba dezvoltare a acestora în judeţele Sălaj,
Bistriţa-Năsăud şi Satu-Mare.
În ceea ce priveşte evoluţia personalului medical in judeţele regiunii se observă, de asemenea, o
adâncire a discrepanţelor la nivel regional. În perioada 2001-2004, judeţul Cluj a înregistrat o
creştere a numărului de medici cu 14,62%, în schimb în judeţele Satu-Mare şi Bihor, numărul
medicilor a scăzut cu 30,58% şi respectiv 25,52%. Deşi mai puţin dramatice, scăderi
semnificative de personal au fost înregistrate şi în Maramureş şi Bistriţa-Năsăud, unde numărul
medicilor a scăzut cu 11,45% şi 9,62%. Cea mai mică scădere a personalului medical s-a
înregistrat în judeţul Sălaj şi anume 1,94 %.

Tabel 8. Număr persoane/unitate sanitară

Denumire Pers./cabinet medical Pers./cabinet stomatologic Pers./farmacie
Regiunea Nord Vest 5.823,8 1.937,1 3.638,9
Judeţul Bistriţa Năsăud 2.247,2 2.662,7 4.400,9
Comuna Livezile 2.325 4.650 4.650
Sursa INSSE

În ceea ce priveşte numărul de persoane ce revin la o unitate sanitară, în comuna Livezile revin
mai puţine persoane la un cabinet medical decât la nivelul regiunii, dar mai multe decât numărul
de persoane ce revin la un cabinet medical la nivelul judeţului, ceea ce înseamnă că în comună
infrastructura sanitară necesită îmbunătăţiri pentru dezvoltarea acesteia.

19
În cazul cabinetelor stomatologice şi a farmaciilor, situaţia este şi mai dramatică, numărul de
persoane ce revin la aceste unităţi sanitare fiind cu mult mai mare decât numărul de persoane de
ce revin la un cabinet stomatologic şi la o farmacie la nivelul judeţului şi a regiunii.

Tabel 9. Număr persoane/medic

Denumire Pers./medic de familie Pers./stomatolog Pers./farmacist
Regiunea Nord Vest 1.949,6 1.696 1.905,9
Judeţul Bistriţa Năsăud 2.215,8 2.215,8 2.495
Comuna Livezile 2.325 4.650 4.650
Sursa INSSE

În comuna Livezile numărul de persoane ce revine la un medic de familie este mai mare decât
numărul de persoane ce revin la un medic de familie la nivel judeţean şi regional, iar populaţia
deservită de un stomatolog sau de un farmacist este dublă decât cea la nivel judeţean.
Aceeaşi situaţie o întâlnim şi în cazul medicilor stomatologi şi farmaciştilor. De aceea se impune
înfiinţarea de noi cabinete medicale, farmacii, stomatologii pentru a dezvolta sistemul sanitar din
comună, sau favorizarea investitorilor privaţi în acest sens.

1.2.2.6. Infrastructura socială şi de cultură

Pe teritoriul comunei se găsesc 4 cămine culturale, o societate filantropică, un centru de

plasament pentru copii -„Umblaţi în lumină” şi bibliotecă.
Căminele culturale şi biblioteca se află într-o stare bună, însă se poate elabora un proiect în
scopul modernizării şi dotării acestora cu mobilier nou, aparatură nouă, echipamente IT etc.
Anual, au loc „Zilele Livezilor”, sărbătoare cu dansuri şi cântece populare româneşti şi „Rusalele
saşilor”, sărbătoare tradiţională săsească.

Instituţii publice
Instituţiile publice din cadrul comunei sunt primăria şi formaţia de pompieri care este
subordonată consiliului local.

1.2.2.7. Infrastructura pentru turism

În ceea ce priveşte structurile de primire turistică, se observă că ponderea cea mai mare o au
judeţele Cluj şi Maramureş (care împreună totalizează 70% din totalul structurilor de cazare din
Regiune). La polul opus se regăsesc judeţele Sălaj şi Bistriţa-Năsăud care au doar 7,4% din
totalul capacităţilor de cazare regionale.
În Regiunea Nord-Vest existau în anul 2003 un număr de 368 structuri de primire turistică, acest
număr situându-o pe locul 3 între cele 8 regiuni de dezvoltare, după Regiunea Centru care are
cea mai mare pondere în total.

20
 Tabel 10. Situaţia unităţilor de cazare din Regiunea Nord-Vest în anul 2004
Hoteluri
Hanuri Vile şi Pensiuni
Total şi Cabane Camping Tabere Pensiuni
turistice bungalouri agroturistice
moteluri
România 3569 1029 16 138 134 941 157 594 515
Nord-Vest 368 110 2 22 15 78 20 38 81
Bihor 71 27 1 5 7 21 5 3 2
Bistriţa -
22 13 - 1 - - 4 4 -
Năsăud
Cluj 111 31 1 5 5 30 1 19 17
Maramureş 103 27 - 6 1 4 3 7 55
Satu Mare 42 6 - 5 1 22 5 2 1
Sălaj 19 6 - - 1 1 2 3 6
Sursa INSSE

În comuna Livezile nu există unităţi de cazare a turiştilor, ceea ce impune programe de atragere a
investitorilor, acordarea unor facilităţi acestora, datorită faptului că zona este un cadru favorabil
turismului datorită resurselor naturale diverse care se regăsesc: pădure, munte, rezervaţii naturale
etc.

21
 CAPITOLUL 2. DEZVOLTAREA ECONOMICĂ ÎN ANSAMBLU

2.1. Structura economică sectorială

În ceea ce priveşte structura economică sectorială, la nivelul Regiunii Nord Vest, articolele de
încălţăminte şi îmbrăcăminte sunt cele care contribuie cel mai semnificativ la încasările
provenite din export, urmate de produsele de mobilier, ansamble metalice şi cele electrice. În anii
2001-2003 creşteri semnificative ale exporturilor din regiune au înregistrat sectoarele: industria
lemnului, articolele de încălţăminte doar până în 2003, produsele industriei chimice,
dispozitivele mecanice şi electrice, instrumentele optice şi foto, mijloacele şi materiale de
transport.
La analiza importurilor, în clasament cu valorile cele mai mari se regăsesc aceleaşi mărfuri
tranzacţionate la export (exceptând încălţămintea): maşini, aparate şi echipamente electrice şi
componente ale acestora, textile, metale comune. Acest fenomen poate fi interpretat prin tendinţa
în regiune de a presta activităţi de sub-contractare şi lohn pentru clienţi externi, materia prima
fiind importată, iar produsul finit fiind apoi exportat.
Sectoarele deficitare, unde importurile depăşesc semnificativ exporturile sunt: materiale plastice,
mijloacele şi materialele de transport, produsele chimice. Chiar dacă pentru ultimele două
sectoare analizele anilor 2003-2004 indică un reviriment semnificativ al acestor produse,
importurile însă depăşesc aproape dublu valoarea exporturilor.
Sectoarele care înregistrează excedent însă sunt: încălţăminte, mărfuri şi produse diverse,
materiale textile, lemn şi articole din lemn şi în anul 2004, produsele: grăsimi şi uleiuri animale
şi vegetale şi tutun. Toate aceste sectoare fac parte din industria prelucrătoare.
Motorul exporturilor, însă şi principalul importator din Regiunea Nord-Vest îl reprezintă judeţul
Bihor, urmat de judeţul Cluj, în vreme ce judeţul Bistriţa-Năsăud, predominant rural, participă
foarte puţin la ansamblul tranzacţiilor externe ale regiunii.

2.2. Situaţia unităţilor economice

În comuna Livezile îşi desfăşoară activitatea mai mulţi agenţi economici, dintre care cei mai
importanţi sunt:

Tabel 11. Societăţi comerciale în comuna Livezile în anul 2007

Cifra de Nr.
Nr. Denumire afaceri Salariaţi Domeniu de activitate
1 Horatiu SRL 14.117.556 30 Comerţ cu ridicata al animalelor
2 Marigaz Trading SRL 2.476.856 45 Comerţ cu ridicata al combustibililor lichizi
3 Aviagro SRL 2.301.931 6 Creşterea păsărilor
4 Belico Avia SRL 1.215.370 45 Producţia de caroserii, remorci, semiremorci
5 Niprarom Prodserv SRL 1.152.488 12 Alte transporturi terestre de călători
6 Primera Com SRL 926.996 22 Fabricarea pâinii
7 Hydrosfer Instal SRL 832.765 4 Lucrări de instalaţii electrice
8 Ceracom Prod SRL 715.986 16 Fabricarea pâinii
9 Allen Impex SRL 552.560 3 Comerţ cu amănuntul
10 Cadran Lux Serv Com SRL 460.707 4 Comerţ cu amănuntul

22
 11 Lavorazioni Impex SRL 392.867 13 Producţia de aparatură medicală
12 Hardzone Consulting SRL 315.000 1 Agenţii imobiliare
13 Gladin Constructii SRL 290.737 7 Construcţii de clădiri
14 Fanmetal SRL 265.997 4 Operaţiuni de mecanică generală
15 Lis Co SRL 237.803 4 Transporturi rutiere de mărfuri
16 Comascensor SRL 229.684 3 Comerţ cu amănuntul
17 Meinhardt Service SRL 209.679 4 Întreţinerea şi reparaţia autovehiculelor
18 Hera SRL 178.949 3 Comerţ cu amănuntul
19 Madorux SRL 177.147 2 Comerţ cu amănuntul
Fabricarea de elemente de dulgherie şi
20 Global Window SRL 174.729 4
tâmplărie
21 Magia MTM SRL 169.134 3 Comerţ cu amănuntul
22 Dafovladex SRL 149.996 7 Operaţiuni de mecanică generală
23 Petermar SRL 147.945 2 Baruri
24 Euro Bricolage SRL 129.774 - Comerţ cu amănuntul
25 Viogen Tur SRL 103.539 1 Fabricarea pâinii
26 Sorimar SRL 99.283 4 Selecţia şi plasarea forţei de muncă
27 Cupola Star SRL 86.811 1 Comerţ cu amănuntul
28 Silman SRL 80.834 2 Consultanţă pentru management şi afaceri
29 Deichim SRL 63.028 - Comerţ cu amănuntul
30 Biocom SRL 61.851 2 Activităţi în ferme mixte
31 Monlaurexa SRL 61.288 - Comerţ cu amănuntul
Prelucrarea şi conservarea legumelor şi
32 Palmerston Group SRL 48.244 -
fructelor
33 Simodani Com SRL 46.004 1 Baruri
34 Reusita Com SRL 44.842 1 Comerţ cu amănuntul
Fabricarea elemntelor din beton pentru
35 Hardzone Trading SRL 42.624 -
construcţii
36 Grădina de Vis SRL 34.387 2 Cultivarea legumelor
37 Petrocif Mixt Com SRL 31.754 2 Comerţ cu amănuntul
38 Camelis Construct SRL 29.650 4 Construcţii de clădiri
39 Sorliv SRL 22.949 1 Baruri
40 Decoizo SRL 12.639 1 Construcţii de clădiri
41 Ada 2001 SRL 10.094 1 Comerţ cu amănuntul al cărnii
42 Livezeana SRL 7.437 - Coafură şi alte activit. de înfrumuseţare
43 Matsoft SRL 3.789 - Editare de programe
44 Duco & Max SRL 3.400 1 Construcţii de clădiri
45 Usenet SRL 3.072 - Telecomunicaţii
46 Hermanas Style SRL 556 - Coafură şi alte activit. de înfrumuseţare
47 Astecu Tur SRL -20.057 - Piscicultură

Societatea cu cea mai mare cifră de afaceri este SC Horaţiu SRL, care are ca obiect de activitate
comerţul cu ridicata al animalelor.

23
La polul opus se află SC Astecu Tur SRL, care în anul 2007, a înregistrat o pierdere de 20.057
lei.
Din punct de vedere al numărului de angajaţi, societatăţile cu cel mai mare număr de salariaţi
sunt SC Marigaz Trading SRL şi SC Belico Avia SRL, fiecare cu câte 45 de angajaţi în anul
2007. Domeniile în care activează aceste 2 societăţi sunt comerţul cu ridicata al combustibililor
lichizi şi producţia de caroserii, remorci şi semiremorci.
În cadrul comunei există mai multe societăţi fără angajaţi, dar care totuşi au înregistrat venituri.
Majoritatea acestor societăţi au ca obiect de activitate comerţul cu amănuntul, dar în aceeaşi
situaţie sunt şi societăţi care au ca obiect de activitate prelucrarea şi conservarea legumelor şi
fructelor, fabricarea elementelor din beton pentru construcţii, coafură, editare de programe,
telecomunicaţii, piscicultură.
După cum se poate observa în tabelul de mai sus, societăţile comerciale din comună activează în
diferite domenii şi anume: comerţ, creşterea animalelor, transporturi, producţie, servicii.

Tabel 12. Situaţia societăţilor comerciale din comună

Cod CAEN Număr Pondere în total
Comerţ cu amănuntul 12 26%
Construcţii clădiri 4 9%
Baruri 3 6%
Fabricarea pâinii 3 6%
Comerţ cu amănuntul al cărnii 2 4%
Coafură şi alte activit. de înfrumuseţare 2 4%
Operaţiuni mecanică generală 2 4%

Cea mai mare pondere în unităţile economice din comună o au cele care practică comerţul cu
amănuntul (26 %), urmate de cele din domeniul construcţiilor clădirilor.
Se observă faptul că societăţile care au ca obiect de activitate prestarea serviciilor sunt în număr
foarte mic, sectorul economic din comună fiind dezvoltat în comerţ, construcţii şi fabricarea
pâinii.
Unul din indicatorii de referinţă la nivel de IMM este productivitatea muncii. În anul 2004, în
România, productivitatea muncii era de 27.823 euro/persoană. Unul din obiectivele prezentate în
Planul Naţional de Dezvoltare este creşterea productivităţii muncii până la 50.000 euro/persoană
până în anul 2015.
Din societăţile prezentate mai sus, doar 8 depăşesc pragul de 27.823 euro/persoană, ceea ce
înseamnă 17,02 %.
Pentru a creşte productivitatea muncii este necesar implementarea unor programe care să
dezvolte spiritul anteprenorial, fapt ce ar duce la dezvoltarea societăţilor, crearea de noi locuri de
muncă şi dezvoltarea economică în ansamblu.

24
 2.3. Dezvoltarea economică în câteva sectoare ale economiei
2.3.1. Industrie

În sectorul industrial se regăsesc căteva societăţi care au ca obiect de activitate producţia de

caroserii, remorci şi semiremorci, fabricarea pâinii, producţia de aparatură medicală, fabricarea
de elemente de dulgherie şi tâmplărie, prelucrarea şi conservarea legumelor şi fructelor.
În concluzie, sectoarele industriale din comună sunt: industria constructoare de maşini, industria
metalurgică, industria alimentară şi industria procesării produselor agricole.

2.3.2. Comerţ

Majoritatea societăţilor din comuna Livezile practică comerţul cu amănuntul şi anume 26 %. De

asemenea, în comună există societăţi care au ca obiect de activitate şi comerţul cu ridicata al
animalelor, al combustibililor lichizi, acestea din urmă fiind şi cele care au înregistrat cea mai
mare cifră de afaceri în anul 2007.

2.3.3. Turism

Punctele de atracţie turistică din comuna Livezile sunt:

„Muzeul Săsesc” denumit şi „Casa Săsească”:

Foto 1. „Muzeul Săsesc”-faţadă

Acest muzeu al civilizaţiei săseşti din Transilvania de nord-est s-a constituit având ca bază,
colecţia de obiecte săseţti a lui Ion Rusu. Muzeul este format dintr-o gospodărie săsească

25
completă: casa, şura, grajd, obiecte casnice, unelte, port săsesc, etc. Se remarcă elementul săsesc
şi în arhitectura casei, dispunerea şi masivitatea anexelor gospodăreşti, pavajul din pietre de râu
cu înscrisul numelui proprietarului şi anul în care a fost construită. Interiorul casei are expuse
obiecte săseşti într-o împărţire tradiţională a spaţiului.

Foto 2. „Muzeul Săsesc”-curte

Vizitatorul are posibilitatea să cunoască mobilierul şi textilele săseşti de interior, o sobă din
cahle, obiecte de uz casnic etc. Târnaţul, care bordează casa spre curtea interioara, este locul din
care se poate admira gospodăria anexă. Şurile si grajdurile oferă vizitatorului posibilitatea să
cunoască atât spaţiile respective cât şi uneltele agricole, instalaţii de tehnică populară etc.
Muzeul "Casa Săsească" a fost deschis pentru public în anul 1998, luna august.

26
Foto 3. „Muzeul Săsesc”-interior

Muzeul este obiectiv de patrimoniu naţional. Pentru reabilitarea şi conservarea muzeului se poate
elabora şi implementa un proiect cu finanţare nerambursabilă.

Biserica Evanghelică Lutherană:

Părţile cele mai vechi ale Bisericii Evanghelice-Lutherane datează dinaintea Reformei
protestante. În decursul timpului, biserica a fost extinsă şi restaurată. Cel mai vechi pastor
evanghelic al cărui nume s-a păstrat a fost Valentin Scharvarius, între 1561-1565. Ultimul pastor
evanghelic al comunei a fost Andreas Domby, între 1977-1981. Aceasta este obiectiv de
patrimoniu naţional.

Foto 4. Biserica Evanghelică Lutherană

27
Biserica românească:

Foto 5. Biserica Românească „Pogorârea Sf.Duh”

Biserica românească a fost construită de greco-catolici în anul 1939. Edificiul a fost trecut de
Statul Român în anul 1948 în folosinţa Bisericii Ortodoxe Române, odată cu scoaterea Bisericii
Române Unite cu Roma în afara legii. Lăcaşul este folosit în prezent de comunitatea ortodoxă,
care refuză restituirea lăcaşului, deşi Biserica Greco-Catolică este în continuare proprietar
tabular.
Pe teritoriul comunei se găsesc în total 5 biserici. Pentru reabilitarea şi/sau modernizarea acestora
se pot elabora proiecte cu finanţare nerambursabilă.

Piatra Cuşmei:

Este o rezervaţie botanică, caracterizată prin pereţi abrupţi, stânci mari golaşe, înconjurată de
păduri de molid, ce se întinde pe o suprafaţă de 10 ha. Zona a fost declarată rezervaţie pentru că
aici a fost identificat, cu mulţi ani în urmă, relictul glaciar, Linnaea borealis. A fost unicul loc
din ţară unde s-a descoperit această specie şi chiar dacă în ultima perioadă nu a mai fost găsită
planta, zona este protejată deoarece este posibil ca aceasta să mai existe.

28
Rezervaţia Comarnic:

Este o rezervaţie paleontologică cu o suprafaţă de aproximativ 5 ha. Rezervaţia se află pe cursul

superior al Văii Budăcel (afluent de dreapta al pârâului Budac), la cca. 5 km amonte de
localitatea Cuşma.
Pe malul stâng al pârâului Budăcel, în locul în care apele pârâului Comarnic se varsă printr-o
cascadă de cca. 50 m in apele Budacelului, apar marne tufitice, tufiţe şi cineriţe cu resturi de
plante fosilizate, îndeosebi frunze. Pe apriximativ 50 m în această succesiune de roci, apar fosile
de gimnosperme şi angiosperme. Ele apar în aceleaşi tipuri de roci şi în albia minoră a
Budăcelului în amonte de confluenţa cu pârâul Dracului.
Pentru conservarea acestor rezervaţii naturale şi transformarea acestora într-un punct de atracţie
turistică se pot implementa proiecte în acest sens prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală
sau Programul Operaţional Regional.

Alte atracţii turistice din comuna Livezile, care pot fi valorificate în scop turistic şi introduse în
circuitul turistic, fapt ce va aduce venituri suplimentare la Bugetul Local sunt:
 Situl arheologic din Dorolea, obiectiv de patrimoniu cultural de importanţă locală;
 Castru cu val de pământ din satul Livezile ce datează din secolul II-III î.e.n din epoca
romană-obiectiv de patrimoniu de importanţă naţională;
 Ansamblul rural „Dorolea”, ce datează din sec. XIX, obiectiv de patrimoniu de
importanţă naţională;
 Ansamblul rural „Livezile”, ce datează din sec. XVIII-XIX, obiectiv de patrimoniu de
importanţă naţională;
 Casa Parohială a Bisericii Evanghelice ce datează din sec. XVIII-XX, obiectiv de
patrimoniu cultural de importanţă locală;

29
 CAPITOLUL 3. POPULAŢIE, RESURSE UMANE ŞI PIAŢA FORŢEI DE
MUNCĂ

3.1. Populaţie şi resursele umane

3.1.1. Evoluţia populaţiei

Tabel 13. Populaţia la 1 Ianuarie

Denumire Anul Anul Anul Anul Anul Anul
2003 2004 2005 2006 2007 2008
Bistriţa Năsăud (total) din care: 318.914 319.099 317.313 318.692 316.932 316.869
 Masculin 158.649 158.646 157.754 158.379 157.411 157.306
 feminin 160.265 160.453 159.559 160.313 159.521 159.563
Livezile (total) din care: 4.368 4.433 4.499 4.556 4.585 4.650
 Masculin 2.215 2.246 2.303 2.338 2.378 2.416
 Feminin 2.153 2.187 2.196 2.218 2.207 2.234
Sursa INSSE

Conform datelor statistice, în fiecare din cei 6 ani studiaţi, în populaţia comunei Livezile
majoritară este populaţia de sex masculin.
Populaţia de sex masculin înregistrează o creştere de la an la an, în anul 2008 faţă de anul 2003,
aceasta a crescut cu 9,07 %.
Populaţia de sex feminin este puţin oscilantă, dar şi în acest caz se înregistrează o creştere a
acesteia de 3,76 % în anul 2008 faţă de anul 2003.
Deşi la nivelul judeţului Bistriţa Năsăud populaţia este în scădere, la nivelul comunei Livezile,
aceasta are o tendinţă crescătoare.
Acest lucru se datorează şi numărului mai mare de nou-născuţi decât a celor decedaţi din
comună, dar şi a migraţiei de tip oraş-sat.

Tabel 14. Ponderea populaţiei comunei Livezile în populaţia judeţului Bistriţa Năsăud
Anul 2003 Anul 2004 Anul 2005 Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008
Pondere 1,36 % 1,38 % 1,41 % 1,42 % 1,44 % 1,46 %

Conform datelor statistice furnizate de Institutul Naţional de Statistică Socială şi Economică

(INSSE), din anul 2003 până în anul 2008, populaţia judeţului Bistriţa Năsăud a înregistrat o
scădere de 0,64 %, pe când populaţia comunei Livezile a înregistrat o creştere a numărului
populaţiei din anul 2003 până în anul 2008 de 6,45 %.

30
 Grafic 6. Evoluţia populaţiei în comuna Livezile

Sursa INSSE

Grafic 7. Structura pe sexe a populaţiei în comuna Livezile

Sursa INSSE

În fiecare din cei 6 ani studiaţi, cea mai mare pondere în populaţia comunei Livezile o are
populaţia de sex masculin.

31
Tabel 15. Ponderea populaţiei de sex masculin şi cea de sex feminin în populaţia comunei Livezile
Denumire Anul 2003 Anul 2004 Anul 2005 Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008
Masculin 50,70 % 50,66 % 51,18 % 51,31 % 51,86 % 51,95 %
Feminin 49,30 % 49,34 % 48,82 % 48,69 % 48,14 % 48,05 %
Total 100 % 100 % 100 % 100 % 100 % 100 %

Deşi împărţirea pe sexe a populaţiei în comuna Livezile este destul de echilibrată, în fiecare din
cei 6 ani studiaţi, populaţia de sex masculin este majoritară.

Tabel 16. Numărul nou-născuţilor şi a decedaţilor în comuna Livezile

Denumire Anul Anul Anul Anul Anul Anul
2002 2003 2004 2005 2006 2007
Nou-născuţi 65 53 66 65 66 52
Decedaţi 44 52 50 50 50 42
Spor natural 21 1 16 15 16 10
Sursa INSSE

În cei 6 ani analizaţi, numărul nou-născuţilor este oscilant de la an la an. Cel mai mic număr de
nou-născuţi se înregistrează în anul 2007, numărul acestora fiind cu 20 % mai mic decât numărul
nou-născuţilor din anul 2002.
Numărul persoanelor decedate din comuna Livezile creşte în anul 2003 faţă de anul 2002 cu 18
%, după care se menţine constant timp de 3 ani, urmând ca în anul 2007 numărul acestora să
scadă.
Sporul natural este pozitiv în fiecare din cei 6 ani studiaţi, cu toate că în anul 2007 faţă de anul
2002, sporul natural a scăzut cu 52,38 %.

32
Grafic 8. Nou-născuţi şi decedaţi în comuna Livezile

Sursa INSSE

Grafic 9. Sporul natural în comuna Livezile

33
Tabel 17. Numărul căsătoriilor şi a divorţurilor în comuna Livezile
Denumire Anul Anul Anul Anul Anul Anul
2002 2003 2004 2005 2006 2007
Căsătorii 22 24 31 20 23 34
Divorţuri 5 2 5 3 5 7
Sursa INSSE

Numărul căsătoriilor oscilează de la an la an, cel mai mare număr de căsătorii din comună s-a
înregistrat în anul 2007.
Cel mai mare număr de divorţuri s-a înregistrat tot în anul 2007, însă numărul divorţurilor este
net inferior numărului căsătoriilor.

Tabel 18. Numărul căsătoriilor şi a divorţurilor în judeţul Bistriţa Năsăud şi Regiunea Nord Vest
Denumire Anul Anul Anul Anul Anul Anul
2002 2003 2004 2005 2006 2007
Regiunea Nord Vest:
Căsătorii 17.073 17.221 18.524 18.173 18.637 23.661
Divorţuri 4.045 4.195 4.464 3.939 3.777 4.161
Judeţul Bistriţa Năsăud
Căsătorii 2.079 2.004 2.196 2.162 2.332 2.507
Divorţuri 415 402 481 387 639 524
Sursa INSSE

La nivelul Regiunii, numărul căsătoriilor este oscilant, iar în anul 2007 faţă de anul 2002 acestea
au crescut cu 38,58 %.
Numărul divorţurilor este şi el oscilant, cel mai mare număr de divorţuri s-a înregistrat în anul
2004.
La nivelul judeţului, numărul căsătoriilor a crescut în anul 2007 faţă de anul 2002 cu 20,58 %.
În ceea ce priveşte numărul de divorţuri de la nivelul judeţului, acesta a crescut în anul 2007 faţă
de anul 2002 cu 26,26 %, dar a scăzut faţă de anul 2006 cu 17,99 %.
Şi în cadrul Regiunii Nord Vest şi în cadrul judeţului Bistriţa Năsăud, numărul căsătoriilor este
net superior numărului de divorţuri în fiecare an studiat.

34
 Grafic 10. Căsătorii şi divorţuri în comuna Livezile

Sursa INSSE

Situaţia stabilirilor de reşedinţă şi a plecărilor cu reşedinţa în/din comuna Livezile este

următoarea:

Tabel 19. Stabiliri şi plecări cu reşedinţa

Denumire Anul Anul Anul Anul Anul Anul
2002 2003 2004 2005 2006 2007
Stabiliri reşedinţă 14 7 14 7 15 16
Plecări cu reşedinţa 29 29 36 38 23 39
Sold -15 -22 -22 -31 -8 -23
Sursa INSSE

În ceea ce priveşte diferenţa dintre stabilirile cu reşedinţa şi plecările cu reşedinţa, în fiecare din
cei 6 ani analizaţi, rezultatul este negativ, adică în fiecare an numărul plecărilor cu reşedinţa este
mai mare decât numărul stabilirilor cu reşedinţa în comuna Livezile.
Pentru ameliorarea plecărilor cu reşedinţa este necesară implementarea unor proiecte care au ca
scop valorificarea potenţialului economic al comunei, crearea unui mediu favorabil desfăşurării
unor activităţi economice pentru atragerea investitorilor, fapt ce va duce la crearea de noi locuri
de muncă în cadrul comunei şi ar creşte nivelul şi calitatea vieţii locuitorilor.

Facilităţi pentru atragerea investitorilor şi anume:

 Facilităţi cu privire la impozite şi taxe;
 Mână de lucru ieftină;
 Resurse naturale diversificate.

35
Grafic 11. Stabiliri şi plecări cu reşedinţa în/din comuna Livezile

Sursa INSSE

Grafic 12. Soldul plecări-stabiliri de reşedinţă

36
În ceea ce priveşte numărul plecărilor şi stabilirilor de domiciliu din/în comuna Livezile, situaţia
se prezintă astfel:

Tabel 20. Plecări şi stabiliri de domiciliu

Denumire Anul Anul Anul Anul Anul Anul
2002 2003 2004 2005 2006 2007
Stabiliri domiciliu 91 121 137 57 104 116
Plecări domiciliu 51 57 78 38 76 77
Sold 40 64 59 19 28 39
Sursa INSSE

Din acest punct de vedere, numărul persoanelor care şi-au stabilit domiciliul în comuna Livezile
este mai mare în fiecare an decât numărul persoanelor care au plecat cu domiciliul din comună.
Deşi soldul dintre numărul stabilirilor de domiciliu şi cel al plecărilor cu domiciliu este oscilant
de la an la an, acesta este pozitiv în fiecare an analizat. În anul 2007 faţă de anul 2002, numărul
stabilirilor de domiciliu în comuna Livezile a crescut cu 27,47 %, iar cel a plecărilor cu domiciliu
cu 50,98 %.

Grafic 13. Plecări şi stabiliri de domiciliu în comuna Livezile

Sursa INSSE

37
 Grafic 14. Soldul plecări-stabiliri de domiciliu

La nivel regional, ponderea populaţiei pe cele două medii urban-rural este relativ egală;
excepţiile sunt judeţul Cluj – cel mai urbanizat (66,4% populaţie urbană), şi judeţul Bistriţa-
Năsăud – cel mai ruralizat (36,2% populaţie urbană) în 2004.
Cu toate acestea, din perspectiva evoluţiei indicatorilor umani, pe parcursul ultimilor 15 ani,
Regiunea a cunoscut o serie de procese negative, între care cele mai însemnate sunt declinul
demografic datorat sporului natural negativ şi emigrarea accentuată a populaţiei, în special a
celei active.
În ceea ce priveşte migraţia, cu toate că fluxurile migratorii sunt dificil de cuantificat, este cert
faptul că Regiunea se confruntă cu un fenomen al „exodului de materie cenuşie” – numeroşi
absolvenţi tineri specialişti şi personal înalt calificat pleacă pentru a se stabili în străinătate în
căutarea unor slujbe mai bine plătite şi cu perspective mai mari. Cu toate acestea în ultima
decadă, ca rezultat al unor politici mai restrictive aplicate de statele de destinaţie, se estimează o
scădere a ratei negative nete a migraţiei la nivel naţional. Migraţia internă este în schimb redusă.

3.1.2. Prognoza populaţiei

Tabel 21. Populaţia comunei Livezile şi evoluţia acesteia de la an la an

Anul Anul 2003 Anul 2004 Anul 2005 Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008
Populaţia 4.368 4.433 4.499 4.556 4.585 4.650
Modificare - 1,48 % 1,48 % 1,26 % 0,63 % 1,41 %

Numărul populaţiei din comuna Livezile creşte de la an la an. Făcând o medie a creşterii
populaţiei, rezultă o creştere anuală medie de 1,25 %.

38
Prevedem aceeaşi creştere de anuală de 1,25 %, populaţia va evolua astfel:

Tabel 22. Previziunea populaţiei din comuna Livezile

Anul 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020
Populaţia 4708 4767 4826 4886 4947 5009 5072 5135 5199 5264 5330 5397

3.1.3. Structura etnică a populaţiei

În anul 2008, structura etnică a populaţiei este următoarea:

Tabel 23. Structura pe naţionalităţi a populaţiei comunei Livezile

Naţionalitatea Număr persoane %
Română 3.901 83,89 %
Maghiară 29 0,63 %
Rromă 323 6,95 %
Germană 386 8,31 %
Altele 11 0,22 %
Total 4.650 100 %

În comuna Livezile, majoritară este populaţia de naţionalitate română, cu o pondere de 83,89 %,

urmată de populaţia de naţionalitate germană care are o pondere mai mare decât cea de etnie
rromă. Populaţia de naţionalitate maghiară este foarte mică, doar 0,63 % din total.

3.2. Forţa de muncă

3.2.1. Populaţia ocupată

În cadrul comunei Livezile principalele domenii în care activează populaţia ocupată sunt:
Comerţ:
 Comerţul cu amănuntul;
 Comerţul cu ridicata a combustibililor lichizi;
 Comerţul cu ridicata a animalelor;
 Comerţ cu amănuntul al cărnii.

Industrie:
 Producţia de caroserii, remorci şi semoremorci;
 Faricarea pâinii;
 Producţia de apratură medicală;
 Construcţii de clădiri;
 Prelucrarea şi conservarea legumelor şi fructelor;

39
  Fabricarea de elemente de dulgherie şi tâmplărie;
 Fabricarea elemntelor din beton pentru construcţii.

Servicii:
 Lucrări de instalaţii electrice;
 Transporturi rutiere de mărfuri;
 Transporturi rutiere de oameni;
 Imobiliare;
 Întreţinerea şi reparaţia autovehiculelor;
 Operaţiuni de mecanică generală;
 Selecţia şi plasarea forţei de muncă;
 Consultanţă pentru management şi afaceri;
 Editare de programe;
 Coafură şi alte activităţi de înfrumuseţare;
 Telecomunicaţii.

Sectorul agricol:
 Creşterea păsărilor;
 Activităţi în ferme mixte;
 Cultivarea legumelor;
 Piscicultură.

3.2.2. Forţa de muncă salariată

În cadrul comunei, domeniile principale de activitate sunt agricultura, prelucrarea lemnului, a

maselor plastice şi confecţionarea articolelor din ceramică.

Numărul salariaţilor care lucrează la societăţile din comună este:

Tabel 24. Salariaţii din comuna Livezile

Anul 2002 Anul 2003 Anul 2004 Anul 2005 Anul 2006
138 145 147 155 171
Sursa INSSE

Majoritatea populaţiei aptă de muncă lucrează în municipiul Bistriţa, datorită distanţei foarte
mici dintre municipiu şi comuna Livezile.

Tabel 25. Ponderea salariaţilor din comuna Livezile în total populaţie

Anul 2002 Anul 2003 Anul 2004 Anul 2005 Anul 2006
3,19 % 3,31 % 3,31 % 3,44 % 3,75 %
Deşi această pondere este crescătoare, ea este foarte mică. Este necesar crearea unui mediu
atractiv investitorilor pentru crearea de noi locuri de muncă la nivelul comunei şi pentru evitarea
deplasării oamenilor până în municipiul Bistriţa la muncă.

40
 3.2.3. Şomajul

Regiunea Nord-Vest se situează în topul celor 8 regiuni de dezvoltare în ceea ce priveşte rata
şomajului în rândul femeilor şi în rândul tinerilor.
În anul 2003, rata şomajului în Regiunea Nord-Vest era de 6 %, sub media naţională de 7 % şi
sub media UE 25 care este de 9,1 %.
Schimbările structurale din mediul economic care au avut loc în perioada 1992-2004, au produs
transformări asupra numărului şi structura forţei de muncă pe ramuri economice. În primii ani
are loc o creştere a numărului şomerilor, apoi se remarcă o absorbţie a surplusului de şomeri de
către sectoarele aflate în expansiune. Astfel, şomajul a scăzut de la 8,6 % în anul 1995 la 6 % în
anul 2003.
Rata scăzută a şomajului la nivel regional se datorează şi emigraţiei de scurtă durată pe
considerente economice către statele Uniunii Europene.
Referitor la structura populaţiei ocupate după nivelul de instruire, cea mai mare pondere o deţin
persoanele cu nivel de pregătire liceal (29,3 % din total), urmate de cele cu nivel de pregătire
gimnazial (26,4 % din total) şi cei cu nivel de instruire profesională (23 % din total).

41
 CAPITOLUL 4. STRUCTURA AGRICULTURII
4.1. Sectorul agricol

Dezvoltarea rurală este un obiectiv important în Uniunea Europeană având în vedere faptul că
peste jumătate din populaţia UE-25 trăieşte în zone rurale, acoperind peste 90% din teritoriu.
Spaţiul rural reprezintă un capital important din punct de vedere al mediului ambiant, având un
impact deosebit în ceea ce priveşte conservarea resurselor naturale, şi a valorilor culturale,
precum şi în dezvoltarea turismului.
Cele 6 judeţe ale regiunii au în componenţa lor 42 de oraşe şi 398 de comune (440 unităţi
administrative). Comparând ponderea numărului unităţilor administrative raportat la nivelul
naţional cu ponderea suprafeţei regiunii şi a populaţiei la nivel naţional se poate constata că, în
medie, o unitate administrativă din regiune concentrează un număr mediu de locuitori mai mic pe
o suprafaţă medie mai mică, în general structura administrativă fiind mai fragmentată.
Acest lucru se datorează în esenţă gradului de ruralizare mai ridicat chiar şi decât media
naţională. Dealtfel, conform criteriilor OECD, Regiunea Nord-Vest este o regiune semnificativ
rurală având o densitate de 80,2 loc/km şi o pondere a populaţiei rurale în total populaţie de
47,2%. Tot conform acestei definiţii, patru dintre cele şase judeţe componente ale Regiunii sunt
preponderent rurale, populaţia care trăieşte în mediul rural depăşind 50% din totalul populaţiei.
Gradul redus de dezvoltare a economiei rurale neagricole şi lipsa unor surse alternative de
ocupare şi venituri pentru populaţia acestor zone se reflectă şi în structura populaţiei ocupate pe
activităţi ale economiei naţionale, agricultura rămânând principala activitate în zonele rurale, mai
mult de jumătate din populaţia rurală lucrând în sectorul agricol.
Condiţiile naturale variate ale regiunii au oferit posibilitatea dezvoltării unei agriculturi
complexe care constituie a treia ramură ca pondere în PIB (13,6% în 2003), dar această
contribuţie este în scădere faţă de 1998, în vreme ce ponderea populaţiei ocupate în agricultură în
total populaţie ocupată era de 38,4% în 2003, în creştere faţă de 1998.
Ponderea predominantă în economia rurală şi cu tendinţă de creştere o deţin în continuare
activităţile agricole. Ponderea populaţiei din mediul rural, ocupate în agricultură era de 57,1%
din totalul populaţiei ocupate în anul 2003, comparativ cu 48,7% în anul 1992. Acest fapt
reprezintă una dintre constrângerile majore ale procesului de dezvoltare economică la nivel
naţional/regional/local.
În privinţa sursei de formare a producţiei agricole constatăm că aproximativ 99% din producţia
naţională provine din sectorul privat, situaţie care se regăseşte şi la nivelul Regiunii Nord-Vest,
cât şi în cadrul judeţelor componente ale regiunii.
La nivel naţional 68,9% din producţia agricolă este reprezentată de producţia vegetală, 30,4%
producţie animală şi 0,7% servicii agricole. La nivelul Regiunii Nord-Vest situaţia este
asemănătoare cu cea de la nivel naţional realizându-se 66,6% producţie vegetală, 33,1%
producţie animală şi doar 0,3% servicii agricole.

42
Ponderea cea mai mare a producţiei vegetale în producţia agricolă s-a înregistrat în anul 2004 în
judeţele Satu Mare, Sălaj, Bihor şi Cluj, iar Bistriţa-Năsăud a fost judeţul în care a avut loc şi cea
mai mare creştere a ponderii producţiei vegetale între 1990 şi 2004.
În Regiunea de dezvoltare Nord-Vest cultura de porumb deţine suprafaţa cea mai mare în totalul
suprafeţei cultivate şi a crescut în perioada 1990-2004. Cultura de grâu a ocupat şi ea o suprafaţă
importantă în totalul suprafeţei cultivate, dar a avut fluctuaţii mari, atingând valori minime în
1992 şi 1999, scăzând la jumatate în anul 2004 faţă de anul 1990. Suprafaţa cultivată cu floarea
soarelui şi legume a crescut în aceeaşi perioadă.
Producţia de porumb, cartofi, floarea soarelui şi legume au avut o evoluţie ascendentă în
Regiunea Nord-Vest.
Regiunea Nord Vest nu este specializată în producţia vegetală, producând o mare varietate de
culturi (cereale, cartofi, floarea-soarelui, plante tehnice, legume etc.). În consecinţă, Regiunea
Nord-Vest nu a reuşit să obţină un nivel eficient de productivitate. Astfel, în 2003, producţia
medie la hectar pentru cereale era de 2,8t/ha, mai mare decât media naţională, dar redusă în
comparaţie cu regiunile din Uniunea Europeană, unde producţia medie poate ajunge la 8,4t/ha.
Deşi în 2003 Regiunea Nord-Vest a obţinut cea mai mare producţie medie la hectar la sfecla de
zahăr din România (32,6 t/ha), aceasta este foarte mică (de 2-3 ori mai mică) în comparaţie cu
producţia medie la hectar din regiunile Uniunii Europene.
În Regiunea Nord-Vest există condiţii optime pentru dezvoltarea sectorului de creştere a
animalelor, 49,25% din suprafaţa agricolă fiind acoperită cu păşuni şi fâneţe.
În comuna Livezile păşunile şi fâneţele ocupă 65,42 % din suprafaţa agricolă.

4.2. Producţia agricolă primară

Tabel 26. Producţia animală din comuna Livezile

Denumire UM Anul Anul Anul Anul
2000 2001 2002 2003
Greutatea în viu a animalelor sacrificate tone 387 344 358 389
Lapte de vacă şi bivoliţă hectolitri 16.800 15.141 17.503 17.398
Producţia de lână Kg 7.700 8.950 8.950 7.880
Producţia de ouă mii 2.016 1.200 1.220 930
Sursa INSSE

Greutatea în viu a animalelor sacrificate are o evoluţie oscilantă, însă în anul 2003 faţă de anul
2000 aceasta creşte cu 0,51 %.
Producţia de lapte de vacă şi bivoliţă este şi ea oscilantă, în anul 2003 faţă de anul 2000,
producţia fiind mai mare cu 3,55 %, însă mai mică ca în anul 2002 cu 0,59 %.
Producţia de lână este mai mare în anul 2003 faţă de anul 2000 cu 2,33 %, însă mai mică ca în
anii 2001 şi 2002 cu 11,95 %.
Producţia de ouă a scăzut foarte tare în anul 2003 faţă de anul 2000 şi anume cu 53,86 %.

43
 Grafic 15. Evoluţia producţiei animale din comuna Livezile

17.503 17.398
16.800
15.141
Greutatea în viu a
animalelor sacrificate
Lapte de vacă şi bivoliţă
8.950 8.950
7.700 7.880 Producţia de lână

Producţia de ouă

2.106
1.200 1.220 930
387 344 358 389
Anul 2000 Anul 2001 Anul 2002 Anul 2003

La nivelul Regiunii Nord Vest şi judeţului Bistriţa Năsăud, producţia animală în anul 2003 este:

Tabel 27. Producţia animală

Denumire Animale Lapte de vacă şi Lână Ouă
sacrificate bivoliţă -kg- -mii-
-tone- -hectolitri-
Regiunea Nord Vest 226.519 10.171.982 2.163.242 873.882
Judeţul Bistriţa Năsăud 23.036 1.419.824 492.936 70.248
Comuna Livezile 389 17.398 7.880 930
Sursa INSSE

În anul 2003, ponderea produselor animale din comuna Livezile în produsele animale de la
nivelul judeţului şi nivelul Regiunii este:

Tabel 28. Ponderea produselor animale din comuna Livezile în în produsele animale de la nivelul
judeţului şi nivelul Regiunii
Denumire Animale Lapte de vacă şi Lână Ouă
sacrificate bivoliţă -kg- -mii-
-tone- -hectolitri-
Regiunea Nord Vest 0,17 % 0,17 % 0,36 % 0,10 %
Judeţul Bistriţa Năsăud 1,68 % 1,22 % 1,59 % 1,32 %

Produsele animale din comuna Livezile au o pondere mică în produsele animale de la nivelul
judeţului şi nivelul Regiunii.

44
În cadrul Regiunii Nord Vest, cea mai mare pondere o are lâna, aceasta reprezentând 0,36 % din
total. Ponderea animalelor sacrificate este egală cu ponderea laptelui de vacă şi bivoliţă, acestea
fiind fiecare 0,17 % din totalul animalelor sacrificate şi totalul laptelui de vacă şi bivoliţă produs
la nivelul Regiunii. Producţia de ouă este foarte mică, ea reprezentând 0,10 % din producţia
regională.
La nivel judeţean, cea mai mare pondere este în cazul animalelor sacrificate, acestea fiind 1,68 %
din animalele sacrificate în judeţul Bistriţa-Năsăud. La polul opus este producţia de lapte de vacă
şi bivoliţă, cu o pondere de doar 1,22 %.
Pentru dezvoltarea sectorului agricol din comună şi creşterea producţiei vegetale şi animale se
pot implementa proiecte şi programe care au ca scop sprijinirea fermierilor, îmbunătăţirea
calităţii produselor agricole, atragerea tinerilor spre acest domeniu etc.

Producţia de fructe este: (tone)

Tabel 29. Producţia de fructe din comuna Livezile şi judeţul Bistriţa Năsăud
Denumire Anul 2000 Anul 2001 Anul 2002 Anul 2003
Livezile 1.292 726 995 497
Bistriţa Năsăud 39.954 32.756 38.508 37.388
Sursa INSSE

Producţia de fructe este oscilantă de la an la an, în anul 2003 faţă de anul 2000 aceasta scăzând
cu 61,53 %.
La fel ca şi în judeţ, în comuna Livezile producţia de fructe a înregistrat o scădere în anii 2001 şi
2003 şi creştere în anul 2002, acest fapt putându-se datora şi unor fenomene meteorologice la
nivel de ţară.

Grafic 16. Evoluţia producţiei de fructe din cadrul comunei Livezile

Producţia de fructe
1,292

995

726
Producţia de fructe
497

Anul 2000 Anul 2001 Anul 2002 Anul 2003

45
Efectivul de animale din cadrul comunei Livezile este următorul:

Tabel 30. Efectivul de animale din comuna Livezile

Denumire Anul 2000 Anul 2001 Anul 2002 Anul 2003
Bovine 966 652 675 674
Porcine 967 1.050 630 722
Ovine 4.572 4.110 4.523 4.410
Păsări 17.940 10.580 9.160 9.700
Sursa INSSE

Efectivul de bovine oscilează de la an la an, în anul 2003 faţă de anul 2000, numărul acestora a
scăzut cu 30,22 %.
Numărul porcinelor în anul 2003 faţă de anul 2000 a scăzut cu 25,33 %, însă a crescut faţă de
anul 2002 cu 14,60 %.
Numărul ovinelor este mai mic în anul 2003 faţă de anul 2000 cu 3,54 %.
Efectivul de păsări a scăzut foarte mult în anul 2003 faţă de anul 2000 şi anume cu 45,93 %, dar
a crescut faţă de anul 2002 cu 5,89 %.

Tabel 31. Efectivul de animale din judeţul Bistriţa Năsăud

Denumire Anul 2000 Anul 2001 Anul 2002 Anul 2003
Bovine 71.688 70.377 70.568 68.624
Porcine 69.563 67.305 76.504 84.811
Ovine 249.611 234.378 228.325 214.246
Păsări 733.439 774.701 780.246 759.454
Sursa INSSE

La nivelul judeţului, efectivul de bovine a scăzut în anul 2003 faţă de anul 2000 cu 4,27 %, iar
efectivul de ovine a scăzut cu 14,16 %.
În schimb a crescut numărul porcinelor în anul 2003 faţă de anul 2000 cu 21,91 % şi efectivul de
păsări cu 3,54 %.

4.3. Principalele culturi agricole

Principalele culturile agricole din comuna Livezile sunt: (tone)

Tabel 32. Principalele culturi agricole din comuna Livezile

Denumire Anul 2000 Anul 2001 Anul 2002 Anul 2003
Grâu şi secară 185 220 155 140
Porumb 1.455 1.740 1.980 1.804
Cartofi 1.320 1.230 3.163 1.910
Legume 766 1.118 1.487 1.485
Sursa INSSE

Producţia de grâu şi secară a scăzut în anul 2003 faţă de anul 2000 cu 24,32 %.

46
Producţia de porumb a crescut în anul 2003 faţă de anul 2000 cu 23,98 %, dar a scăzut faţă de
anul 2002 cu 8,88 %.
Recolta de cartofi a crescut în anul 2003 faţă de anul 2000 cu 44,69 %, dar a scăzut faţă de anul
2002 cu 39,61 %.
Cantitatea de legume a crescut în anul 2003 faţă de anul 2000 cu 93,86 %.

Grafic 17. Principalele culturi agricole

Tabel 33. Principalele culturi agricole din judeţul Bistriţa Năsăud -tone-
Denumire Anul 2000 Anul 2001 Anul 2002 Anul 2003
Grâu şi secară 20.039 30.157 25.594 23.569
Porumb 73.100 99.220 90.286 90.280
Cartofi 166.499 150.012 173.475 151.932
Legume 34.008 34.468 36.388 36.648
Sursa INSSE

La nivelul judeţului doar producţia de cartofi a înregistrat o scădere în anul 2003 faţă de anul
2000. Această scădere este de 8,74 %.
Culturile de grâu şi secară au crescut cu 17,61 %, producţia de porumb a crescut cu 23,50 % faţă
de anul 2000, dar a scăzut faţă de anul 2001 cu 9,01 % iar producţia de legume a crescut în anul
2003 faţă de anul 2000 cu 7,76 %.

47
 CAPITOLUL 5. SITUAŢIA MEDIULUI

5.1. Zone critice pe teritoriul localităţii

5.1.1. Zone critice sub aspectul poluării atmosferei

Traficul intens de autovehicule de tonaj mare şi numărul în creştere al autovehiculelor mici ce

tranzitează comuna pe Drumul Naţional 17, provoacă efecte negative ca: poluare cu noxe,
poluare fonică, slăbirea infrastructurii stradale, viteza, fiind permanent pericol de accidente.
Poluarea fonică este provocată de traficul auto din ce în ce mai intens, de „turismul pe motoare”
care se practică din ce în ce mai mult în spaţiile împădurite, fapt ce duce la perturbarea liniştii
pădurii (a animalelor) dar şi a locuitorilor din zonă.

5.1.2. Zone critice sub aspectul poluării apelor de suprafaţă şi subterane

Ca surse de poluare a apelor sunt considerate evacuările prin gurile de vărsare colectoare a apelor
menajere uzate datorită lipsei canalizării, a deşeurilor umane sau animale aruncate direct în apa
Bistriţei.
Deteriorarea calităţii apei pe termen lung, în cazul în care evacuările de ape uzate şi menajere va
continua să se facă necontrolat.
Datorită lipsei drenajului corespunzător al apelor pluviale, acolo unde condiţiile geografice de
pantă o permit, există pericolul declanşării alunecărilor de teren.

48
 CAPITOLUL 6. DISPARITĂŢI TERITORIALE
Din punct de vedere administrativ-teritorial, la 1 ianuarie 2005, România cuprindea 314 oraşe,
din care 103 municipii, şi 2.827 de comune. Municipiile, oraşele şi comunele sunt grupate în 41
de judeţe. Aproximativ 66 % din oraşele României au o populaţie sub 20.000 locuitori şi, în
general, depind de o singură activitate economică, în special industrială. Un număr de 25 de
municipii au o populaţie de peste 100.000 locuitori.
Pentru atingerea obiectivelor de bază ale politicii de dezvoltare regională, România a fost
împărţită în 8 regiuni de dezvoltare, prin asocierea volunară a judeţelor corespunzătoare. Spre
deosebire de comune, oraşe, municipii şi judeţe, regiunile de dezvoltare nu sunt unităţi
administrativ-teritoriale şi nu au personalitate juridică.

Regiunile de dezvoltare
Regiunea Nord-Est cuprinde judeţele: Bacău, Botoşani, Iaşi, Neamţ, Suceava, Vaslui.
Regiunea Sud-Est cuprinde judeţele: Brăila, Buzău, Constanţa, Galaţi, Tulcea, Vrancea.
Regiunea Sud-Muntenia cuprinde judeţele: Argeş, Călăraşi, Dâmboviţa, Giurgiu, Ialomiţa,
Prahova, Teleorman.
Regiunea Sud-Vest Oltenia cuprinde judeţele: Dolj, Gorj, Mehedinţi, Olt, Vâlcea.
Regiunea Vest cuprinde judeţele: Arad, Caraş-Severin, Hunedoara, Timiş.
Regiunea Nord-Vest cuprinde judeţele:
- Bihor
- Bistriţa Năsăud
- Cluj
- Maramureş
- Satu Mare
- Sălaj
Regiunea Centru cuprinde judeţele: Alba, Braşov, Covasna, Harghita, Mureş, Sibiu.
Regiunea Bucureşti-Ilfov cuprinde judeţele: Ilfov, Municipiul Bucureşti.

Regiunea Nord Vest cuprinde 6 judeţe, are o suprafaţă de 34.159 km², acoperind aproximativ
14% din teritoriul României. La sfârşitul anului 2007, Regiunea avea o populaţie de 1.763.166
locuitori. Judeţul cu suprafaţa cea mai mare din Regiunea Nord Vest este judeţul Bihor, cu o
suprafaţă de 7.544 km². Judeţul Bistriţa Năsăud se află pe locul 4 din cele 6 judeţe, cu o suprafaţă
de 5.355 km², iar judeţul cu cea mai mică suprafaţă din Regiunea Nord Vest este Sălaj cu o
suprafaţă de 3.864 km².
Cele 6 judete ale regiunii sunt alcatuite din 42 de oraşe şi 398 de comune (440 unităţi
administrative). Comparând ponderea numărului unităţilor administrative raportat la nivelul
naţional cu ponderea suprafeţei regiunii şi a populaţiei la nivel naţional se poate constata că, în
medie, o unitate administrativă din regiune concentrează un număr mediu de locuitori mai mic pe

49
o suprafaţă medie mai mică, în general structura administrativă fiind mai fragmentată (la nivelul
judeţelor şi comunelor).
Acest lucru se datorează în esenţă gradului de ruralizare mai ridicat chiar şi decât media
naţională.
Judeţul Bistriţa Năsăud avea o populaţie de 202.436 locuitori la sfârşitul anului 2007. Reşedinţa
judeţului este municipiul Bistriţa. Din punct de vedere administrativ, judeţul Bistriţa Năsăud este
format dintr-un municipiu, 3 oraşe şi 58 comune cu 235 sate. Judeţul se învecinează la Vest cu
judeţul Cluj, la Nord cu judeţul Maramureş, la Est cu judeţul Suceava şi la Sud cu judeţul Mureş.

CADRUL STRATEGIC NAŢIONAL DE REFERINŢĂ

Analiza cadrului strategic identifică priorităţile stabilite la nivelurile: naţional, regional şi
judeţean. Aceasta îşi propune, de asemenea, să identifice influenţa pe care strategiile respective o
au asupra comunei Livezile, precum şi importanţa de care acesta se bucură în cadrul procesului
de elaborare a planurilor de dezvoltare. Cadrul Strategic Naţional de Referinţă reprezintă
documentul de referinţă care face legătura între priorităţile naţionale de dezvoltare, stabilite în
Planul Naţional de Dezvoltare 2007-2013 şi priorităţile la nivel european – Orientările Strategice
Comunitare (OSC) privind Coeziunea 2007-2013 şi Liniile Directoare Integrate ale UE pentru
Creştere Economică.

LA NIVEL NAŢIONAL
Planul Naţional de Dezvoltare (PND) este instrumentul fundamental prin care România va
încerca să recupereze cât mai rapid disparităţile de dezvoltare socio-economică faţă de Uniunea
Europeană.
PND este un concept specific politicii europene de coeziune economică şi socială şi reprezintă
documentul de planificare strategică şi programare financiară multianuală, elaborat într-un larg
parteneriat, care va orienta şi stimula dezvoltarea socio-economică a României în conformitate
cu Politica de Coeziune a Uniunii Europene.
PND reprezintă un instrument de prioritizare a investiţiilor publice pentru dezvoltare. Raţiunea
elaborării PND este aceea de a stabili direcţiile de alocare a fondurilor publice pentru investiţii
cu impact semnificativ asupra dezvoltării economice şi sociale, din surse interne (buget de stat,

50
bugete locale etc) sau externe (fondurile structurale şi de coeziune, fonduri UE pentru dezvoltare
rurală şi pescuit, credite externe etc), în scopul diminuării decalajelor de dezvoltare faţă de
Uniunea Europeană şi disparităţilor interne.
Totodată, având în vedere rolul PND 2007-2013 de a fundamenta accesul la Fondurile
Structurale şi de Coeziune ale Uniunii Europene, aceste priorităţi trebuie să fie compatibile cu
domeniile de intervenţie ale acestor instrumente, conform reglementărilor comunitare.
În ceea ce priveşte Strategia PND, Obiectivul Global al PND 2007-2013 este „Reducerea cât
mai rapidă a disparităţilor de dezvoltare socio-economică între România şi Statele Membre ale
Uniunii Europene”.
Obiectivul global se sprijină pe trei obiective specifice:
- Creşterea competitivităţii pe termen lung a economiei româneşti;
- Dezvoltarea la standarde europene a infrastructurii de bază;
- Perfecţionarea şi utilizarea mai eficientă a capitalului uman autohton.
Ţinta propusă pentru a fi atinsă prin Planul Naţional de Dezvoltare este “Atingerea unui nivel al
PIB-ului/locuitor de 41% faţă de media UE în anul 2013.”
În vederea atingerii obiectivului global şi a obiectivelor specifice şi pornind de la aspectele
identificate în etapa de analiză socio-economică, au fost formulate şase priorităţi naţionale de
dezvoltare pentru perioada 2007-2013:
1. Creşterea competitivităţii economice şi dezvoltarea economiei bazate pe cunoaştere;
2. Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii de transport;
3. Protejarea şi îmbunătăţirea calităţii mediului;
4. Dezvoltarea resurselor umane, promovarea ocupării şi a incluziunii sociale şi întărirea
capacităţii administrative;
5. Dezvoltarea economiei rurale şi creşterea productivităţii în sectorul agricol;
6. Diminuarea disparităţilor de dezvoltare între regiunile ţării.

Implementarea acestor priorităţi naţionale de dezvoltare este fundamentată de următoarele

măsuri aferente lor:
 Prioritatea numărul 1 desemnează factorul cheie în determinarea creşterii
economice, în condiţiile intrării pe o piaţă marcată de puternice forţe
concurenţiale, şi anume creşterea competitivităţii economice; dezvoltarea unor
avantaje economice competitive trebuie să fie un proces constant şi continuu, care
să ţină cont de următoarele sub-priorităţi: Creşterea competitvităţii prin
îmbunătăţirea accesului pe piaţă a întreprinderilor, în special al celor mici şi
mijlocii; Dezvoltarea economiei bazate pe cunoaştere, prin promovarea
cercetării şi inovării şi accelerarea dezvoltării societăţii informaţionale;
Îmbunătăţirea eficienţei energetice şi valorificarea resurselor regenerabile de
energie.

51
Tabel 34. Indicatorii de referinţă, conform Planului Naţional de Dezvoltare
Indicator Nivel de referinţă Obiective ţintă 2015

Productivitatea muncii la nivel de IMM (cifra de

afaceri IMM/populaţie angajată IMM) 27.823 euro/angajat (2004) 50.000 euro/angajat
(euro/angajat)

Export în cifra de afaceri a IMM - % 10,5 (2004) 15

Ponderea turismului în PIB 2,19 (2003) 3,45

Ponderea cheltuielilor totale de C-D în PIB 0,4% (2004) 3%

Populaţia angajată în servicii de medie şi înaltă

5,01% (2001) 6,20%
tehnologie (% din forţa de muncă totală)

Număr de utilizatori internet 4.400.000 (2004)/180.000

11.500.000/470.000
populaţie/întreprinderi (acces servcii online) (2004)

Intensitatea energetică primară (consum total de

resurse primare raportat la PIB – exprimată în 0,770 (2003) 0,504
tep/1000 euro curs de schimb)

Ponderea energiei electrice produse din resurse

regenerabile de energie în consumul naţional brut 29,78% (2004) 33%
de energie electrică (%)

 Prioritatea a doua, de dezvoltare şi modernizare a infrastructurii de transport se va

materializa prin implementarea următoarelor sub-priorităţi: Modernizarea şi
dezvoltarea infrastructurii trans-europene (TEN-T) şi a reţelelor de legătură;
Modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii de transport de interes naţional şi
îmbunătăţirea serviciilor aferente; Dezvoltarea durabilă a sectorului
transporturi.

Tabel 35. Indicatorii de referinţă, conform Planului Naţional de Dezvoltare

România
Indicator Etalon UE-15
Nivel de referinţă Obiective ţintă
2004 2015

Persoane transportate anual (pasageri/km) - 19.707,9 mil.

Total mărfuri trasnportate anual (tone/km) 1.701.354 mil. 58.951,3 mil.

Cota transportului rutier de marfă din total

78 63,1
transport marfă (%)

52
Cota transportului rutier de pasageri din
- 47,9
total transport pasageri (%)

Cota transportului feroviar de marfă din

14,6 28,9 25,0
total transport marfă (%)

Cota transportului feroviar de pasageri din

- 43,8 35,0
total transport persoane (%)

Număr pasageri transportaţi pe căile şi

- 0,2 1,0
canalele navigabile (mil. pasageri)

Trafic portuar de mărfuri (mil. tone)-total

- 71,7 115,0
din care:

maritim - 40,5 80,0

fluvial - 31,2 35,0

Pasageri transportaţă pe căile aeriene (mil.

- 3,4 11,3
persoane)

Marfă transportată pe căile aeriene (tone) - 5.500,0 43.750,0

Lungime autostrăzi (km) - 211,0 1.263,0

Lungimea căilor ferate interoperabile

- 90,0 1.200,0
modernizate (km)

Lungimea reţelei TEN-T reabilitate, doar

- 1.565,0 2.912,0
drumuri naţionale (km)

Lungimea drumurilor naţionale reabilitate,

- 877,0 5.231,0
din afara TEN-T (km)

Variante ocolitoare (km) - 5,5 307,0

Poduri redimensionate la clasa E - 92,0 2.025,0

 Cea de-a treia prioritate este cea de protejare şi îmbunătăţire a calităţii mediului şi
are în subsidiar următoarele sub-priorităţi: Îmbunătăţirea standardelor de viaţă
prin asigurarea utilităţilor publice la standardele de calitate cerute, în sectoarele
de apă şi deşeuri; Îmbunătăţirea sistemelor de management sectorial de mediu.

53
Tabel 36. Indicatorii de referinţă, conform Planului Naţional de Dezvoltare
Indicator Nivel de Obiective ţintă
referinţă 2015

Gospodărirea apelor (an de referinţă - 2004)

Populaţie echivalentă conectată la sisteme centralizate de apă şi canalizare (%

52 70
din total populaţie)

Număr staţii de epurare 340 702

Număr reţele de canalizare 644 1.207

Număr obiective de investiţii:

pentru asigurarea surselor de apă 8.900 8.930

pentru apărarea împotriva inundaţiilor 1.695 1.765

Gestiunea deşeurilor şi regimul substanţelor chimice periculoase (an de referinţă 2003)

Numărul de depozite de deşeuri municipale conforme cu standarde europene 11 56

Depozite ce vor fi închise 175

Cantitatea de deşeuri menajere depozitate neconform (milioane tone/an) 4,27 2,20

Rata de reciclare a deşeurilor de ambalaje (%) 21 55

Rata de valorificare a deşeurilor de ambalaje (%) 21 62

Protecţia atmosferei şi controlul poluării industriale (an de referinţă 1990)

Emisii de poluanţi în atmosferă:

SO2 – (tone/an) 1.311.000 918.000

NO2 – (tone/an) 546.000 451.000

NH3 – (tone/an) 300.000 210.000

COV – (tone/an) 616.000 523.000

Număr de instalaţii aflate sub incidenţa Directivei IPPC care nu funcţionează

716 83
conform cerinţelor acestuia, în anul 2004

Protecţia naturii

Suprafaţa propusă pentru protecţie (%) din suprafaţa totală a României 6,8 (ianuarie
15
2005)

54
  Prioritatea a patra, care prevede dezvoltarea resurselor umane, promovarea
ocupării şi a incluziunii sociale şi întărirea capacităţii administrative presupune
implementarea sub-priorităţilor: Dezvoltarea capitalului uman; Promovarea
ocupării depline prin identificarea şi valorificarea tuturor oportunităţilor de
integrare pe piaţa muncii şi prin modernizarea şi întărirea capacităţii
administrative a Serviciului Public de Ocupare; Promovarea incluziunii sociale;
Dezvoltarea capacităţii administrative şi a unei bune guvernări.

Tabel 37. Indicatorii de referinţă, conform Planului Naţional de Dezvoltare

România
Indicator Etalon UE-15
Nivel de Obiective ţintă
referinţă 2004 2015

Ratele de participare a adulţilor la învăţământ şi formare

(ca % din populaţia în grupa de vârstă 25-64) (EC – 10,6 1,5 5
Quality indicators of LLL)

Ponderea tinerilor de 18-24 ani ce părăsesc timpuriu

15,7 23,4 10
sistemul educaţional, fără a-şi continua studiile

Rata de ocupare generală pentru grupa de vârstă 15-64 ani,

63,30% 57,90% 65%
din care:

tineri (15-24 ani) (LFS, Eurostat) 36,40% 29,10% 32,70%

Rata de ocupare în rândul femeilor 55,40% 52,10% 58,05%

Rata şomajului BIM în rândul tinerilor (15-24 ani) 18,20% 21% 19,50%

Rata şomajului BIM de lungă durată 4% 4,70% 4,50%

Rata de activitate a populaţiei în vârstă de muncă (15-64

69,30% 63,20% 68%
ani)

Diferenţa între rata şomajului BIM pe sexe (în puncte 2 pp (B 8,0%, F 2,1 pp (B 9%, F 2 pp (B 8,8%, F
procentuale) 10,0%) 6,9%) 6,8%)

 Cea de-a cincea prioritate naţională de dezvoltare este cea de dezvoltare a

economiei şi productivităţii rurale, bazată pe următoarele sub-priorităţi: Creşterea
competitivităţii economiei agro-alimentare şi silvice prin adaptarea ofertei la
cerinţele pieţei; Creşterea standardelor de viaţă în zonele rurale prin
diversificarea activităţilor rurale; Dezvoltarea economică durabilă a fermelor şi
a exploataţiilor forestiere.

55
 Tabel 38. Indicatorii de referinţă, conform Planului Naţional de Dezvoltare
România
Indicator Etalon UE-15
Nivel de Obiective ţintă
referinţă 2003 2015

Mărimea medie a exploataţiilor (ha) 15 1,7 7

Mărimea exploataţiilor agricole (mii) 397,15 4.484,89 1.153

Ponderea persoanelor ocupate în agricultură (%) 5,2 34,1 16

Ponderea persoanelor vârstnice ocupate în agricultură (%) 18,4 (55-64 ani) 53,3 (50-64 ani) 30

Contribuţia agriculturii la VAB (mil. EUR) 5.653,43 12.000

Ponderea agriculturii organice (%) 0,4 10

Dezvoltarea infrastructurii rurale (km):

drumuri comunale nou construite 2.000

drumuri comunale modernizate 5.000

extindere reţea alimentare cu apă 9.000

extindere reţea canalizare 1.600

Producţia piscicolă (tone) 8.700 20.000

 A şasea prioritate naţională de dezvoltare presupune diminuarea disparităţilor de

dezvoltare între regiunile ţării, cu următoarele sub-priorităţi: Îmbunătăţirea
infrastructurii publice regionale şi locale; Consolidarea mediului de afaceri
regional şi local; Dezvoltarea turismului regional şi local; Dezvoltarea urbană
durabilă; Promovarea cooperării teritoriale europene.

Tabel 39. Indicatorii de referinţă, conform Planului Naţional de Dezvoltare

Indicator Nivel de Obiective ţintă
referinţă 2015

Ponderea populaţiei urbane în total populaţie (%) 53,4* (2003) 57,00

Ponderea populaţiei care trăieşte în regiuni NUTS II cu PIB/locuitor cu 15% 43,4**

40,00
(2002)

Creşterea accesibilităţii regiunilor la drumurile naţionale (km) - 4.000,00

Procentul de ISD atrase în regiuni exceptând Regiunea Bucureşti-Ilfov (%) 46,1** (203) 60,00

56
Creşterea contribuţiei turismului la formarea PIB (%) 2,19 (2003) 3,45

Locuri de muncă create 70.000,00

Note: * - Institutul Naţional de Statistică; ** - Calcule MIE pe baza datelor din Anuarul Statistic al României 2004, 2003

Implementarea acestor priorităţi se realizează prin intervenţia concertată a mai multor surse
publice de finanţare: bugetul de stat, bugetele locale, fonduri europene, surse atrase (împrumutri
interne şi externe). Contribuţia sectorului privat este, de asemenea, importantă în contextul
necesităţii cofinanţării proiectelor adresate acestuia în mod direct.
Accelerarea procesului de convergenţă reală cu spaţiul european prin valorificarea potenţialului
endogen va depinde de eficienţa punerii în aplicare a acestui model de către instituţiile cu
responsabilităţi în promovarea şi gestionarea unei dezvoltări socio-economice durabile.
Obiectivul global al PND poate fi atins numai în condiţiile coordonării tuturor resurselor
instituţionale, tehnice, financiare şi umane disponibile.

LA NIVEL REGIONAL
Regiunea Nord-Vest a fost creată în baza legii 151/1998 (modificată prin Legea 315/2004) prin
asocierea voluntară a administraţiilor publice locale din judeţele Bihor, Bistriţa-Năsăud, Cluj,
Maramureş, Satu-Mare şi Sălaj. Ea nu este unitate administrativ-teritorială şi nu are personalitate
juridică.
Regiunea Nord-Vest are o poziţie geografică strategică, fiind poarta de intrare în România
dinspre Uniunea Europeană şi Ucraina. În spaţiul naţional, ea se învecinează în sud cu Regiunea
Vest, în sud-est cu Regiunea Centru şi în est cu Regiunea Nord-Est.
Regiunea dispune de un singur oraş cu o populaţie de aproximativ 300.000 de locuitori (Cluj-
Napoca) şi doar 3 oraşe cu o populaţie de peste 100.000 locuitori – Oradea, Baia-Mare şi Satu-
Mare. Aceste aşezări, alături de celelalte reşedinţe de judeţ (Bistriţa, Zalău), concentrează
majoritatea populaţiei care trăieşte în mediul urban din judeţele regiunii.
În acest context, indiferent de cauzele scăderii procentuale a populaţiei urbane, şi chiar dacă
acest fenomen a fost unul naţional, ceea ce ar trebui să îngrijoreze, este incapacitatea spaţiilor
urbane, şi în special al celor care concentrează majoritatea populaţiei urbane din regiune, de a
oferi alternative viabile locuitorilor care aleg mediul rural în defavoarea mediului urban sau
imigrarea.
Din alt punct de vedere, gradul de ruralizare al Regiunii Nord-Vest poate fi surprins şi printr-o
analiză a repartiţiei terenurilor după modul de folosinţă. Astfel, la nivel de regiune, cum de altfel
şi la nivelul fiecărui judeţ din regiune, se remarcă faptul că ponderea principală o deţin terenurile
agricole (49 - 72%), urmate de păduri şi alte terenuri cu vegetaţie forestieră.

Economia regională
Economia Regiunii Nord-Vest se bazează în principal pe agricultură şi pe industria prelucratoare,
unde predomină sectoarele tradiţionale intensive în muncă cu valoare adăugată mică. Forţa de
muncă ieftină, angrenată cel mai des în activităţi de sub-contractare, încă reprezintă elementul
principal pe care se bazează competitivitatea regiunii, de aceea producţia regională apare ca

57
deosebit de vulnerabilă într-o competiţie liberă şi globală. Productivitatea scazută a muncii,
calitatea redusă a produselor şi serviciilor şi costurile energetice mari reprezintă cele mai mari
slăbiciuni ale sistemului. Ponderea sectorului serviciilor la formarea PIB a înregistrat creşteri
anuale, însă se regăseşte încă sub media naţională şi mult sub media UE.
Sectorul antreprenorial este caracterizat de un număr relativ ridicat de întreprinderi, mediul
universitar este bine reprezentat în regiune, însă transferul de tehnologie şi activitatea de
cercetare-dezvoltare se regăseşte la cote reduse.

Sectorul anteprenorial
La nivelul anului 2004, în Regiunea Nord-Vest se aflau peste 55.000 firme, reprezentând
aproximativ 14% din numărul total de firme înregistrate în România, fiind a doua regiune după
Bucureşti-Ilfov ca număr de firme. Din totalul acestora, IMM-urile reprezintă peste 97%.
La distribuţia acestora pe sectoare, se observă concentrarea firmelor pe segmentul „Comerţ cu
ridicata şi amănuntul, repararea şi întreţinerea autovehiculelor şi motocicletelor şi a bunurilor
personale şi casnice”, unde activează aproape jumătate din firmele înregistrate în Regiunea
Nord-Vest. Industria prelucrătoare şi tranzacţiile imobiliare sunt următoarele sectoare care
depăşesc ca pondere pragul de 10%. Sectoarele: industrie extractivă, energie electrică, termică şi
gaze, învăţământ, se regăsesc cu un procent sub 1% din totalul întreprinderilor, întrucât aceste
sectoare sunt monopolizate de un număr redus de firme, iar cota de penetrare a acestor pieţe
necesită investiţii masive.
În privinţa IMM-urilor, regiunea Nord-Vest are o dinamică relativ stabilă de înfiinţare de noi
întreprinderi, mai mare decât în alte regiuni ale României, 17 IMM-uri/1000 loc. în 2002, 20
IMM-uri/1000 loc. în 2004, dar mică în comparaţie cu spaţiul UE: 52 de IMM-uri /1000 loc. în
UE 15.

Investiţiile
În ultimii ani, volumul investiţiilor în regiune tind să se stabilizeze în anumite sectoare,
înregistrând creşteri constante, însă reduse ca şi intensitate, în sectoarele: construcţii metalice,
hoteluri şi restaurante (turism), maşini şi echipamente, textile, producţie mobilier, transporturi
terestre, comerţ cu ridicata şi cu amănuntul.
În ultimii ani au beneficiat de investiţiile cele mai mari sectoare ca: utilităţi, poştă şi comunicaţii,
vânzare-reparare auto, benzinării, industria alimentară şi a băuturilor, transporturi terestre,
comerţul cu ridicata şi cu amănuntul, în timp ce ponderea cea mai ridicată în exporturi o au
sectoare ca pielărie şi încălţăminte, confecţii, industria textilă, industria de maşini şi
echipamente, alte produse din minerale nemetalice.
În ceea ce priveşte direcţionarea investiţiilor, firmele realizează investiţii reduse în active
intangibile, IT, marketing, studii de piaţă. De asemenea, investiţiile în perfecţionarea angajaţilor
sunt reduse.

58
Învăţământul
În anul 2000, în Regiunea Nord-Vest funcţionau 65 de unităţi de Cercetare-Dezvoltare, dintre
care 30 de agenţi economici. Numărul acestora a rămas relativ constant în următorii ani.
Numărul institutelor de cercetare s-a redus însă în ultimii 15 ani (în 1999 existau 74 de unităţi de
C&D în regiune), acestea confruntându-se cu numeroase probleme de finanţare, de adaptare a
activităţii la nevoile sectoarelor economice (tranziţia de la cercetarea fundamentală la cea
aplicativă fiind dificilă), precum şi cu lipsa infrastructurii suport necesare (aparatură,
echipamente) desfăşurării activităţii.
Acestea reprezintă 10,81% din efectivul total de unităţi C&D din România.
La nivelul regiunii există un potenţial deosebit în ceea ce priveşte instruirea specialiştilor şi
activitatea de cercetare, potenţial ilustrat în varietatea specializărilor universităţilor de profil şi a
activităţii de cercetare pe care o desfăşoară.
Instituţiile de învăţământ superior care desfăşoară activităţi în sectorul cercetării sunt şi cele mai
prestigioase din regiune:
 Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj Napoca;
 Universitatea Tehnică din Cluj Napoca;
 Universitatea de Medicină şi Farmacie Iuliu Haţieganu din Cluj Napoca;
 Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară din Cluj Napoca;
 Universitatea din Oradea;
 Universitatea de Nord Baia-Mare.
La nivelul regiunii, însă şi la nivel naţional, există o problemă reală legată de transferul de
tehnologie din sfera învăţământului universitar înspre activităţile productive. Este nevoie de
dezvoltarea cooperării tehnologice prin proiecte comune şi parteneriate.

Turismul
Destinaţiile de bază ale turiştilor străini au fost judeţele Cluj, Bihor şi Maramureş, datorită
atractivităţii turistice mai ridicate din aceste trei judeţe. Se remarcă numărul redus de turişti
străini din judeţul Sălaj, doar 2742 de turişti având ca destinaţie acest judeţ.
Numărul de turişti în Regiune a crescut între anii 2000-2005, ajungând la 733.384 turişti. Cei mai
mulţi turişti au fost înregistraţi în judeţul Cluj 280.919 turişti şi Bihor 216.019 turişti (împreună
cele 2 judeţe au peste jumătate (68%) din numărul total de turişti din regiune). Judeţele Sălaj şi
Satu Mare au atras un număr redus de turişti – 15.005, respectiv 64.331 la nivelul anului 2005.
Analizând indicele de utilizare netă a capacităţilor în funcţiune se poate observa că între 2000 şi
2003 acesta a avut o dinamică ascendentă la nivelul regiunii spre deosebire de nivelul naţional,
dar a început sa se reducă din nou în ultimii doi ani. Aceeaşi evoluţie se poate observa şi la nivel
de judeţ, excepţie facând judeţul Satu Mare.
În anul 2005, numărul de sosiri a fost de 733.384 persoane. Ponderea cea mai mare a sosirilor
este în judeţul Cluj, cu 38% din total sosiri, urmat de Bihor cu o pondere de 29%, pe ultimul loc
aflându-se Sălajul cu o pondere de doar 2% din total sosiri în regiune.

59
Cele mai semnificative tipuri de turism sunt: turismul balnear şi de tratament, turismul montan,
turismul cultural şi agroturismul.
În profil teritorial se remarcă staţiunile balneoturistice (localizate în 3 zone importante): Câmpia
de Vest, Depresiunea Transilvană, Depresiunea Maramureşului, unele cunoscute, altele cu
potenţial: Băile Felix, 1 Mai, Sângeorz, Ocna Şugatag, Băiţa sau Cojocna. O componentă
importantă sunt staţiunile de iarnă: Stâna de Vale, Băişoara, în M-ţii Apuseni, şi cele din Nordul
Carpaţilor Orientali (Borşa, Piatra Fântânele). Regiunea are o tradiţie în turismul balnear, acesta
având cea mai mare pondere între toate tipurile de turism practicate în Regiune. Staţiunile
balneare cele mai importante din regiune sunt Băile-Felix, Sângeorz-Băi, Ocna-Şugatag,
Cojocna. Există, de asemenea, dorinţa de a dezvolta staţiuni de interes regional cu un important
potenţial balnear şi termal care prin investiţii în infrastructură pot să ajungă zone turistice de
interes naţional: Tăşnad, Marghita, Beiuş (Bihor), Firiza (Bistriţa-Năsăud).
În localităţile urbane mari este localizată o infrastructură alcatuită din unităţi hoteliere numeroase
de diferite dimensiuni. Dar semnificativă este dezvoltarea turismului rural, în pensiuni mici care
folosesc oportunităţile date de gradul ridicat de atracţie datorită mediului în care sunt localizate.
În mare parte lipsesc produsele turistice integrate.
Cluj-Napoca se situează pe locul II în ierarhia naţională ca potenţial de polarizare, dupa capitală,
influenţa acestui centru manifestându-se asupra întregului spaţiu al Transilvaniei.
Există un număr de oraşe mari şi medii – Baia Mare, Bistriţa, Zalău, Oradea – zone urbane cu
tradiţie care au centre istorice, pieţe, clădiri rezidenţiale, biserici, ce pot fi reabilitate şi incluse în
circuite turistice. Un număr important de oraşe mici au, de asemenea, un patrimoniu istoric şi
arhitectonic care poate fi inclus în circuite turistice. Acest lucru ar atrage un număr ridicat de
turişti străini.
Regiunea Nord Vest deţine unul din cele mai importante patrimonii culturale, atât mobil cât şi
imobil, semnificative concentrări de vestigii arheologice de la castre romane, cetăţi medievale,
până la importante situri arheologice industriale, ansambluri arhitecturale şi tradiţii
meşteşugăreşti populare cu o distribuţie aproximativ egală pe întreg spaţiul regiunii.
Cluj-Napoca este cel mai important centru cultural din Transilvania (Teatrul Naţional Român şi
Opera Română, Teatrul şi Opera Maghiară, Filarmonica) şi de învăţământ (9 instituţii de
învăţământ superior - 6 de stat şi 3 particulare - cu 30 de facultăţi a căror cursuri sunt frecventate
de peste 50.000 de studenţi asistaţi de peste 3.000 cadre didactice).
Regiunea este placa culturală a României. Există o serie de atracţii culturale:
- muzee reprezentative care au nevoie de investiţii: Muzeul Transilvaniei din Cluj.
- zone arheologice – conservări şi modernizaări ale siturilor romane din Cluj, Zalău
(Porollisum) care pot să atragă un număr important de turişti
- rezervatii naturale – arii protejate, zone Natura 2000.
- biblioteci – acestea au nevoie de investiţii în infrastructură (construcţii), dar mai ales de
infrastructura informatică şi de sisteme de gestiune a informaţiei. Cele mai mari biblioteci
sunt la Cluj-Napoca, Biblioteca Centrală Universitară, Oradea, fie universitare.

60
Un aspect important este constituit de păstrarea şi valorificarea artei populare şi tradiţiilor locale.
De asemenea, pentru mediul rural există monumente specifice, cum ar fi bisericile de lemn din
Maramureş şi Sălaj.

Opţiunile strategice regionale sunt următoarele:

- Îmbunătăţirea generală a calităţii transportului regional cu respectarea condiţiilor de
protecţie a mediului;
- Creşterea prosperităţii locuitorilor regiunii prin dezvoltarea Întreprinderilor Mici şi
Mijlocii şi crearea de noi locuri de muncă;
- Creşterea rolului turismului în economia regiunii prin investiţii directe, promovare şi
îmbunătăţirea serviciilor turistice;
- Creşterea nivelului de trai al locuitorilor de la sate prin diversificarea activităţilor
economice în condiţiile conservării patrimoniului natural şi istoric;
- Ridicarea performanţelor economice prin sprijinirea cercetării, a transferului de
tehnologie şi dezvoltarea reţelelor informaţionale pentru afaceri;
- Reducerea şomajului prin îmbunătăţirea angajării şi a adaptabilităţii forţei de muncă,
promovarea oportunităţilor egale, îmbunătăţirea pregătirii şi combaterea excluziunii
sociale;
- Reducerea disparităţilor în dezvoltarea centrelor urbane din regiune;
- Dezvoltarea şi încurajarea creerii de parteneriate în domeniul cercetării şi inovării
tehnologice.

Obiectivul general al “Strategiei de dezvoltare a Regiunii Nord-Vest” este: “Creşterea

economiei regionale prin dezvoltare policentrică şi specializare funcţională pentru diminuarea
disparităţilor intra- şi inter-regionale, la nivel economic, social şi de mediu şi creşterea
standardului de viaţă regional.”
Viziunea “Strategiei de dezvoltare a Regiunii Nord-Vest” este:
 Cel mai ridicat nivel al calităţii vieţii din România, având la bază existenţa unor
locuri de muncă bine remunerate şi o implicare activă a cetăţenilor în asigurarea
bunăstării comunităţiilor.

 Cea mai diversificată ofertă turistică din România, inedită şi accesibilă atât din
punct de vedere spaţial, cât şi al preţului.

 Cel mai propice mediu de afaceri din România, datorat existenţei unor instituţii de
supraveghere a pieţei cu responsabilităţi clare, unor reglementări precise şi
nebirocratice şi a unei forţe de muncă înalt calificate.

61
Conform “Strategiei de dezvoltare a Regiunii Nord-Vest” s-au stabilit următoarele priorităţi
de dezvoltare a regiunii:
Prioritatea I- “Competitivitate economică”
Obiectivul specific: Creşterea atractivităţii regiunii prin îmbunătăţirea competitivităţii
activităţilor economice prioritare şi prin stimularea activităţilor inovative astfel încât să se obţină
produse cu valoare adăugată mare.
Subprioritatea I.I- Îmbunătăţirea economiei regionale prin creşterea competitivităţii şi inovaţiei
în activităţile economice prioritare (şi prin încurajarea şi dezvoltarea mediului antreprenorial).
Acţiuni indicative:

 Îmbunătăţirea infrastructurii de afaceri suport, specifice Regiunii Nord-Vest (Transilvania

de Nord);
 Sprijinirea iniţiativelor antreprenoriale: start-up-uri şi întreprinderi mici; servicii pentru
sprijinirea afacerilor;
 Acordarea de sprijin pentru investiţii productive şi pregătirea întreprinderilor – în special
IMM-uri – pentru concurenţa de piaţă, asigurarea accesului acestora la împrumuturi şi
finanţări, precum şi acordarea de sprijin întreprinzătorilor;
 Dezvoltarea cercetării în cadrul unor parteneriate între universităţi şi centrele de
cercetare-inovare-dezvoltare astfel încât să se obţină rezultate aplicabile; investiţii în
infrastructura CDI şi asigurarea accesului la activităţi CDI în întreprinderi (în special în
IMM-uri);
 Sprijinirea folosirii tehnologiei informaţionale şi de comunicaţii în sectorul privat şi
public (inclusiv dezvoltarea unui sistem electronic public modern precum e-Guvernanţă,
e-Educaţie, e-Sănătate şi e-Economie şi utilizarea eficientă a acestora).

Subprioritatea I.II- Creşterea competitivităţii în turism prin modernizarea şi dezvoltarea

infrastructurii şi serviciilor din turism, inclusiv investiţii în crearea unor atracţii turistice noi.

Acţiuni indicative:

 Restaurarea şi utilizarea eficientă a patrimoniului istoric şi cultural;

 Folosirea eficientă şi promovarea patrimoniului natural;
 Îmbunătăţirea calităţii serviciilor turistice;
 Sprijinirea promovării turismului.

62
Prioritatea II- “Accesibilitate”

Obiectivul specific: Creşterea accesibilităţii regiunii prin îmbunătăţirea infrastructurii regionale,

astfel încât să fie încurajate activităţile economice şi sociale din polii de dezvoltare regionali.

Subprioritatea II.I- Ameliorarea infrastructurii de transport astfel încât să se asigure mobilitatea

persoanelor şi bunurilor, precum şi echilibrul dintre diferite modalităţi de transport.

Acţiuni indicative:

 Construirea şi modernizarea reţelelor de transport regionale şi locale;

 Modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii de transport rutiere care asigură accesul la
reţeaua TEN-T;
 Modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii de transport rutiere din afara reţelei TEN-T;
 Modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii feroviare;
 Modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii de transport aeriene din cadrul reţelei TEN-T;
 Promovarea transportului inter-modal;
 Îmbunătăţirea siguranţei traficului pentru toate modalităţile de transport;
 Reducerea la minim a impactului negativ al transportului asupra mediului înconjurător;
 Protejarea infrastructurii de transport împotriva dezastrelor naturale.

Subprioritatea II.II- Ameliorarea infrastructurii energetice.

Acţiuni indicative:
 Creşterea eficienţei energetice;
 Folosirea eficientă a resurselor energetice regenerabile;
 Reducerea impactului negativ al sistemului energetic asupra mediului;

Subprioritatea II.III- Creşterea competitivităţii polilor de dezvoltare prin sprijinirea unor

proiecte integrate de dezvoltare.

Acţiuni indicative:
 Reabilitarea mediului construit;
 Sprijinirea antreprenoriatului;
 Promovarea incluziunii sociale.

63
Subprioritatea II.IV- Dezvoltarea şi reabilitarea infrastructurii educaţionale.

Acţiuni indicative:

 Ameliorarea infrastructurii de bază şi a echipamentelor în cadrul şcolilor (inclusiv

echipamente IT);
 Sprijinirea dezvoltării campusurilor educaţionale.

Subprioritatea II.V- Îmbunătăţirea şi dezvoltarea infrastructurii de sănătate şi a serviciilor

sociale.

Acţiuni indicative:

 Reabilitarea şi dezvoltarea infrastructurii de sănătate;

 Ameliorarea infrastructurii pentru servicii sociale;
 Dezvoltarea infrastructurii de siguranţă publică şi a celei pentru situaţii de urgenţă.

Subprioritatea II.VI- Dezvoltarea şi reabilitarea infrastructurii de mediu.

Acţiuni indicative:

 Dezvoltarea sistemului regional de management al apei;

 Dezvoltarea sistemului de management integrat al deşeurilor;
 Dezvoltarea investiţiilor durabile în infrastructura de mediu;
 Înfiinţarea unui sistem adecvat de management pentru protejarea naturii;
 Prevenirea riscurilor de inundaţii în ariile prioritare selectate.

Prioritatea III- “Resurse umane”

Obiectivul specific: Dezvoltarea resurselor umane, cu scopul de a creşte ocuparea forţei de

muncă, prin modernizarea sistemului educaţional, dezvoltarea abilităţilor antreprenoriale şi
promovarea educaţiei pentru adulţi şi a educaţiei continue.

Subprioritatea III.I- Dezvoltarea învăţământului şi a formării profesionale astfel încât să crească

ocuparea forţei de muncă şi competitivitatea economică.

64
Acţiuni indicative:

 Combaterea abandonului şcolar;

 Creşterea calităţii în învăţământul iniţial şi TVET;
 Promovarea educaţiei şi formării pentru adulţi;
 Creşterea competitiviăţii capitalului uman în învăţământ şi cercetare;
 Dezvoltarea învăţământului superior ca fundament pentru dezvoltarea unei societăţi
bazate pe cunoaştere.
Subprioritatea III.II- Corelarea învăţării pe tot parcursul vieţii cu piaţa muncii.
Acţiuni indicative:

 Îmbunătăţirea tranziţiei de la şcolă la locul de muncă;

 Reducerea abandonului şcolar timpuriu şi dezvoltarea unui sistem educaţional de tip „a
doua şansă”;
 Creşterea accesului şi participării la FPC.
Subprioritatea III.III- Creşterea adaptabilităţii forţei de muncă şi a întreprinderilor astfel încât
să răspundă nevoilor de pe piaţa forţei de muncă şi să asigure competitivitatea economică.

Acţiuni indicative:

 Promovarea culturii antreprenoriale;

 Creşterea adaptabilităţii prin sprijinirea întreprinderilor şi a salariaţilor;
 Dezvoltarea parteneriatelor şi încurajarea iniţiativelor partenerilor sociali;
 Promovarea măsurilor active pentru ocuparea forţei de muncă şi modernizarea serviciilor
publice pentru ocupare;
Subprioritatea III.IV- Promovarea accesului egal şi a incluziunii sociale în educaţie, formare
profesională şi pe piaţa forţei de muncă.

Acţiuni indicative:

 Dezvoltarea economiei sociale la nivel local şi regional;

 Dezvoltarea unei reţele de servicii sociale integrate;
 Îmbunătăţirea accesului şi participării grupurilor vulnerabile la sistemul educaţional şi pe
piaţa muncii;
 Promovarea oportunităţilor egale pe piaţa muncii;

65
  Iniţiative trans-naţionale pe piaţa globală a muncii.
Subprioritatea III.V- Creşterea capacităţii administrative.

Acţiuni indicative:

 Consolidarea capacităţii administrative pentru elaborarea de politici publice;

 Sprijinirea creşterii economice şi promovarea bunei guvernanţe prin dezvoltarea
capacităţilor administraţiilor publice, descentralizare, implementarea unor instrumente
specifice şi prin sprijinirea administraţiilor locale pentru accesarea fondurilor locale de
dezvoltare;
 Consolidarea structurilor de Ordine Publică astfel încât să susţină creşterea economică;
 Creşterea capacităţii administrative a sistemului juridic astfel încât să fie susţinută buna
guvernanţă.

Prioritatea IV- “Dezvoltare rurală”

Obiectivul specific: Promovarea dezvoltării durabile şi a diversificării activităţilor din mediul

rural.

Subprioritatea IV.I- Promovarea dezvoltării durabile şi a diversificării activităţilor din zonele

rurale.

Acţiuni indicative:

 Promovarea iniţiativelor locale de tip LEADER;

 Protejarea mediului şi a valorilor culturale în zonele rurale astfel încât să fie sprijinită
protejarea mediului şi diversificarea economică, în strânsă legătură cu activităţile
desfăşurate în polii de dezvoltare;
 Creşterea competitivităţii şi dezvoltarea unei industrii agro-alimentare durabile (în special
în domeniul creşterii animalelor şi al produselor agricole organice: porumb, cartofi,
floarea soarelui, plante tehnice, legume şi fructe) şi a exploataţiilor forestiere.
Prioritatea V- “Asistenţă tehnică”

Subprioritatea V.I- Oferirea de asistenţă tehnică şi financiară în procesul de elaborare,

monitorizare, implementare a POR-ului la nivel regional.

Acţiuni indicative:
 Sprijin acordat pentru implementarea şi managementul POR-ului.

66
Subprioritatea V.II- Sprijinirea diseminării informaţiilor privind POR-ul.

Acţiuni indicative:

 Sprijinirea implementării planului programului de comunicare.

DISPARITĂŢI REGIONALE

Evoluţia PIB-ului pe Regiuni de Dezvoltare

Între cele 8 regiuni de dezvoltare ale României, există disparităţi, care trebuie eliminate pentru o
dezvoltare economică în ansamblu.

Tabel 40. PIB-ul pe regiuni de dezvoltare

2004 2005 2006 2007
Regiuni
de
indice de PIB/ indice de PIB/ indice de PIB/ indice de PIB/
dezvoltare
disparitate locuitor disparitate locuitor disparitate locuitor disparitate locuitor

România 100 2932 100 3678 100 4302 100 4880

Nord-Est 69,21 2029 68,70 2527 68,40 2943 68,30 3333

Sud-Est 90,77 2661 85,29 3137 84,87 3651 84,51 4124

Sud 83,46 2447 82,08 3019 81,82 3520 81,65 3985

Sud -
Vest 83,35 2444 83,94 3087 83,82 3606 83,50 4075

Vest 114,72 3364 114,83 4224 114,58 4929 113,99 5563

Nord -
Vest 97,23 2851 93,05 3422 92,40 3975 92,11 4495

Centru 104,26 3057 107,00 3936 106,71 4591 106,45 5195

Bucureşti
- Ilfov 191,57 5617 203,57 7487 206,30 8876 208,05 10153

În anul 2007, regiunea cu cel mai mic indice de disparitate este Regiunea Nord-Est, iar regiunea
cu cel mai mare indice de disparitate este Regiunea Bucureşti-Ilfov, urmată de Regiunea Vest.
Din acest punct de vedere, regiunea Nord-Vest se situează pe locul 4 din cele 8 Regiuni de
Dezvoltare, cu un indice de disparitate de 92,11 în anul 2007.
Din punct de vedere al PIB-ului/locuitor, pe primul loc se situează tot Regiunea Bucureşti-Ilfov,
urmată de Regiunea Vest, iar pe ultimul loc este Regiunea Nord-Est.

67
Regiunea Nord-Vest se află pe locul 4 în ceea ce priveşte PIB-ul/locuitor. În regiune, din anul
2004 până în anul 2007, PIB-ul/locuitor a crescut cu 57,66 %. În anul 2007, PIB-ul/locuitor în
Regiunea Nord-Vest este mai mic cu 7,88 % decât PIB-ul/locuitor la nivelul ţării.
Reducerea decalajelor dintre zonele dezvoltate şi cele rămase în urmă este un fenomen de durată,
deoarece şi zonele dezvoltate avansează în timp, chiar dacă în ritmuri de creştere mai lente.
Pentru perioada 2007-2013, Uniunea Europeană va aloca Fonduri Structurale şi de Coeziune
pentru România. Aceste fonduri vor contribui la creşterea economică a României per ansamblu,
la diminuarea disparităţilor dintre România şi celelalte state-membre UE şi, implicit, la
diminuarea disparităţilor dintre Regiunile de dezvoltare ale României.
Statisticile ne arată că în anul 2004, indicatorul PIB/locuitor în România reprezinta 31,1% din
PIB-locuitor a mediei UE 25, ceea ce indică o stare deficitară a calităţii veţii şi a nivelului de trai
al populaţiei. Astfel, Uniunea Europeană, previzionează, prin intermediul investiţiilor şi
fondurilor alocate României între 2007-2013, o creştere a PIB/locuitor la 41% în anul 2013 faţă
de media UE 25.
Pentru a ralia România la standardele economice ale Uniunii Europene şi a creşte unitar nivelul
de trai al populaţiei, în cadrul României, fondurile structurale vor fi alocate raportat la nivelul de
dezvoltare al fiecărei regiuni în parte. Astfel, regiunilor mai slab dezvoltate le vor fi alocate sume
mai mari de bani, iar celor mai puternic dezvoltate le vor fi alocate sume mai mici de bani,
conform indicelui de disparitate.

Tabel 41. PIB-ul la nivelul Regiunii Nord-Vest (miliarde lei)

Judeţ Anul 2002 Anul 2003 Anul 2004
Bihor 46.533,9 60.449,8 73.761,1
Bistriţa Năsăud 16.391,9 22.881,8 27.796,3
Cluj 56.918,7 76.186,4 97.879,4
Maramureş 25.844,5 34.021,8 45.121,7
Satu Mare 21.494,5 28.731,2 36.726,3
Sălaj 13.002,9 18.836,8 21.817,7
Total regiune 180.186,4 241.107,8 303.102,5

La nivelul regiunii, PIB-ul creşte de la an la an. Astfel în anul 2004 faţă de anul 2002, PIB-ul a
crescut cu 68,21 %.
Judeţul cu cel mai mare PIB din Regiunea Nord-Vest, este judeţul Cluj, iar judeţul cu cel mai
mic PIB este Sălaj. Din cele 6 judeţe care alcătuiesc Regiunea Nord-Vest, judeţul Bistriţa Năsăud
ocupă locul 5 din punct de vedere al PIB-ului. Ca şi la nivelul regiunii, în judeţul Bistriţa
Năsăud, PIB-ul înregistrează creşteri de la an la an, în anul 2004 faţă de anul 2002, acesta a
crescut cu 69,57 %, procent mai mare decât cel de la nivelul regiunii care este de 68,21 %.

68
Tabel 42. Ponderea PIB-ului judeţelor în Regiunea Nord-Vest
Judeţ Anul 2002 Anul 2003 Anul 2004
Bihor 25,82 % 25,07 % 24,34 %
Bistriţa Năsăud 9,09 % 9,49 % 9,17 %
Cluj 31,58 % 31,59 % 32,29 %
Maramureş 14,36 % 14,12 % 14,89 %
Satu Mare 11,93 % 11,92 % 12,12 %
Sălaj 7,22 % 7,81 % 7,19 %
Total regiune 100 % 100 % 100 %

În ceea ce priveşte ponderea PIB-ului judeţului Bistriţa Năsăud în PIB-ul regiunii Nord-Vest,
acesta oscilează de la an la an. În anul 2002, ponderea este de 9,09 % în PIB-ul regiunii, urmând
ca în anul 2003 să crească cu 0,50 puncte procentuale, iar în anul 2004 faţă de anul 2003 să scadă
cu 0,32 puncte procentuale.
În anul 2004, indicele de specializare regională pe principalele sectoare de activitate, relevă
faptul că Reegiunea Nord-Vest este specializată în industrie (a 2-a după Regiunea Bucureşti-
Ilfov) şi construcţii (a 2-a după Regiunea Bucureşti-Ilfov), dar este slab specializată în servicii (a
7-a din cele 8 regiuni de dezvoltare) şi agricultură (a 7-a din cele 8 regiuni de dezvoltare). Slaba
reprezentare a serviciilor se explică prin prezenţa sectoarelor tradiţionale, care încorporează
valoarea adăugată redusă şi forţa de muncă care nu necesită competenţe de înaltă clasă.
În ceea ce priveşte Priorităţile Strategice Comunitare ale Regiunii Nord Vest şi insuficienţele
existente în comunitate, situaţia se prezintă astfel:

Tabel 43. Priorităţile Strategice Comunitare ale Regiunii Nord Vest

Priorităţile Strategice Comunitare Diferenţe prezente

 locuri mai atractive pentru  PIB-ul se situează sub media naţională şi

investiţii şi muncă europeană;
 Rata productivităţii muncii este scăzută;
 Lipsa infrastructurii de afaceri.

 îmbunătăţirea cunoaşterii şi  Investiţii limitate în IT;

a inovării  Lipsa surselor financiare ale institutelor de
cercetare în ceea ce priveşte tranziţia de la
cercetare fundamentală la cea aplicativă şi
procurarea de echipamente;
 Lipsa transferurilor de la instituţiile de
învăţământ superior către sectorul productiv;
 Activităţi limitate de transfer tehnologic,
cercetare şi dezvoltare.

 asigurarea ocupării mai  Existenţa sectoarelor tradiţionale cu valoare

69
 mari a forţei de muncă şi
asigurarea de locuri de
muncă mai bune
adăugată mică şi forţă de muncă slab calificată;
 „Migraţia creierelor”;
 Declin demografic datorat ratei naturale
negative şi emigrarea masivă a populaţiei;
 Rata ridicată de ocupare în agricultură, şi în
sectoare cu valoare adăugată mică;
 Rigiditate în sectorul educaţional, inexistenţa
continuităţii între învăţământul de bază şi
procesul de învăţare pe tot parcursul vieţii.

 Dimensiunea teritorială  Schimbarea direcţiei fluxurilor migratoare, din

zonele urbane spre cele rurale;
 Zone rurale cu utilităţi puţine şi învechite;
 Rata natalităţii negativă şi un grad ridicat de
abandon şcolar în zonele rurale;
 Unele obstacole care apar în mediul rural în
ceea ce priveşte dezvoltarea economică a
acestor zone.

 Cooperare  Nivel redus de tranzacţii de import-export cu

zonele de graniţă;
 Structuri economice diferite;
 Conexiuni deficitare;
 Legături reduse între judeţele de graniţă.

LA NIVEL JUDEŢEAN

Orientarea de bază a „Strategiei de dezvoltare a judeţului Bistriţa-Năsăud” o constituie

potenţarea punctelor tari, în vederea valorificării oportunităţilor de creştere şi minimizarea
efectelor punctelor slabe prin eliminarea factorilor care blochează dezvoltarea.
În esenţă, prin această strategie se urmăreşte luarea unor măsuri care să permită redresarea
economică a judeţului şi îmbunătăţirea situaţiei zonelor cu întârzieri în dezvoltare, luând în
considerare protecţia socială şi conservarea mediului.

„Strategia de dezvoltare a judeţului Bistriţa Năsăud”, prin priorităţile stabilite, urmăreşte

dezvoltarea în judeţ a unei economii performante, prin mobilizarea tuturor resurselor fizice şi
umane în corelaţie cu conservarea mediului şi a patrimoniului, care să conducă la creşterea
nivelului de viaţă al locuitorilor.
Această strategie este axată pe următoarele priorităţi şi măsuri:

70
Prioritatea 1. „Îmbunătăţirea infrastructurii locale şi judeţene (transport, mediu, sănătate,
educaţie, asistenţă socială, reabilitare urbană, utilităţi publice)”.
Dezvoltarea economică durabilă are ca suport o bună infrastructura de transport pentru a deservi
toate sectoarele economice, pentru a facilita accesul şi comunicaţiile în judeţ. Trebuie în
continuare create condiţii pentru creşterea economică şi pentru ocuparea forţei de muncă,
calitatea proastă a infrastructurii sau chiar lipsa acesteia împiedicând dezvoltarea multor
localităţi, reprezentând una din cauzele principale pentru rămânerea în urma a acestora.
Reţeaua inadecvată de drumuri în anumite zone şi accesul dificil către acestea reduc mobilitatea
populaţiei, disponibilitatea bunurilor de consum şi a serviciilor, oportunităţile pentru angajare,
funcţiile economice şi sociale ale comunităţilor şi implicit coeziunea internă a acestora. Sprijinul
financiar pentru investiţii în infrastructură şi îmbunătăţirea mediului comunităţii conduc la
creşterea activităţilor economice şi sociale, intensificarea relaţiilor şi prin aceasta, valorificarea
potenţialului neexploatat.
Prin îmbunătăţirea infrastructurii va creşte atractivitatea judeţului pentru investitori. Potenţialul
economic al judeţului va creşte, vor fi facilitate legăturile între centrele de importanţă regională,
se va îmbunătăţi statutul ariilor urbane dezavantajate. Toate acestea vor conduce la îmbunătăţirea
calităţii vieţii şi vor ajuta la construirea unui mediu comun atractiv, mai ales în zonele rămase în
urmă.

Obiectivele priorităţii:
 îmbunătăţirea accesibilităţii spre zonele şi centrele cu potenţial economic care
înregistrează întârzieri în dezvoltare;
 protecţia mediului şi prezervarea resurselor naturale;
 îmbunătăţirea serviciilor de sănătate, serviciilor sociale şi a accesului la educaţie şi
pregătire.

Măsuri:
1.1. Dezvoltarea, reabilitarea şi modernizarea infrastructurii de transport şi comunicaţii;
1.2. Îmbunătăţirea infrastructurii tehnico-edilitare şi de protecţia mediului;
1.3. Combaterea efectelor naturale;
1.4. Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii de educaţie;
1.5. Dezvoltarea, reabilitarea şi modernizarea infrastructurii de sănătate;
1.6. Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii de asistenţă socială.

Prioritatea 2. „Creşterea ocupării, dezvoltarea resurselor umane şi a serviciilor sociale”.

Instabilitatea socio-economică cu care s-a confruntat România şi implicit judeţul Bistriţa-Năsăud
în ultimul deceniu a dus la puternice dezechilibre resimţite şi pe piaţa forţei de muncă.
Îmbătrânirea populaţiei şi creşterea ratei dependenţei, scăderea numărului populaţiei active,
migraţia forţei de muncă spre alte pieţe ale muncii, cauzate de procesele de restructurare, dar şi
de ineficienţa sistemului de formare profesională, sunt fenomene care impun adoptarea de
strategii în domeniul dezvoltării resurselor umane, care să sprijine reformele din acest domeniu,

71
strategii care să acopere atât sfera educaţională şi a formării profesionale, cât şi pe cea a ocupării
populaţiei.
Oamenii trebuie sa fie capabili să se adapteze la condiţiile schimbărilor socio-economice şi să
profite din plin de avantajele unor noi oportunităţi de angajare.

Obiectivele priorităţii:
 creşterea flexibiltăţii şi a mobilităţii profesionale a resurselor umane pe baza ridicării
nivelului de cunoştinţe şi a deprinderilor profesionale ale lucrătorilor;
 îmbunătăţirea tranziţiei de la şcoală la muncă;
 un sistem coerent de informare a publicului asupra ofertelor de lucru şi cerinţelor
calitative impuse de piaţa muncii din Uniunea Europeană;
 promovarea antreprenoriatului prin furnizarea de sprijin pentru persoanele care încep sau
administrează o afacere;

Măsuri
2.1. Promovarea măsurilor active de ocupare a forţei de muncă disponibile şi dezvoltarea
sistemului de formare profesională iniţială şi continuă;
2.2. Îmbunătăţirea şi extinderea sistemului de servicii sociale;
2.3. Achiziţionarea de competenţe specializate în domeniul administrării şi dezvoltarării
afacerilor.

Prioritatea 3. „Sprijinirea afacerilor”.

Suportul financiar pentru dezvoltarea afacerilor va duce la creşterea competitivităţii
întreprinderilor pe piaţa europeană. Orientarea spre produsele cu valoare adăugată ridicată, cu un
grad mare de prelucrare, va duce la creşterea competitivităţii economiei judeţului.
Crearea facilităţilor pentru investitori şi stimularea afacerilor prin crearea de locaţii necesare
incubării afacerilor şi facilitarea accesului la serviciile de consultanţă sunt prioritare. Creşterea
calităţii managementului întreprinderilor este de asemenea o măsura cheie pentru catalizarea
dezvoltării de afaceri.
Crearea unor produse de marcă şi o bună promovare a acestora trebuie să fie în atenţia
societăţilor comerciale, fiind indispensabile în competiţia de pe piaţa europeană.

Obiectivele priorităţii:
 stimularea creării de noi societăţi comerciale şi a dezvoltării celor existente din domeniul
productiv şi al serviciilor, prin creşterea calităţii produselor şi serviciilor;
 îmbunătăţirea dezvoltării economiei judeţului prin creşterea inovării în activităţile
economice prioritare;
 dezvoltarea competitivităţii economiei judeţene prin stimularea activităţilor de promovare
a produselor;
 sprijinirea dezvoltării unui mediu mult mai favorabil pentru competitivitatea afacerilor
prin dezvoltarea infrastructurii de afaceri;

72
  creşterea cooperării între sectorul de cercetare-dezvoltare şi sectorul economic în scopul
îmbunătăţirii competitivităţii întreprinderilor.

Măsuri
3.1. Sprijinirea iniţiativelor antreprenoriale;
3.2. Realizarea infrastructurii de sprijinire a dezvoltării afacerilor;
3.3. Sprijin pentru investiţiile productive şi pregătirea întreprinderilor pentru concurenţa de
piaţă;
3.4. Dezvoltarea cercetării în parteneriat între universităţi/institute de cercetare-dezvoltare-
inovare în vederea obţinerii de rezultate aplicabile în producţie;
3.5. Susţinerea utilizării tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor în sectoarele privat şi public.

În viitor se conturează următoarele tendinţe în mediul de afaceri din judeţul Bistrţa Năsăud:
 creşterea activităţii din industrie, construcţii, comerţ şi servicii;
 înfiinţarea în sectorul industrial a unor activităţi performante, nepoluante,
retehnologizarea proceselor de fabricaţie şi recuperarea tradiţiei micii industrii;
 dezvoltarea serviciilor financiare şi de consultanţă, creşterea nivelului de ocupare a forţei
de muncă, aplicarea principiului prevenirii poluării, dezvoltarea sectorului I.M.M. cu
activitate în domeniul producţiei şi soluţionarea problemei privind eliminarea controlată a
deşeurilor industriale toxice şi periculoase;
 revitalizarea mediului economic local prin implementarea de tehnologii de producţie
moderne cu sprijinul capitalului străin.

Prioritatea 4 „Dezvoltarea turismului”.

Judeţul Bistrita-Nasaud, prin factorii de relief şi de mediu, prin diversitatea şi frumuseţea

peisajului, prin diversitatea culturală, prezintă multe oferte amatorilor de turism montan, cultural,
rural, sportiv, balnear, ecumenic şi turism pentru tineret.
Pe teritoriul judeţului se află două parcuri naturale şi numeroase arii protejate. De asemenea,
flora şi fauna judeţului Bistriţa-Năsăud numără o multitudine de specii de plante şi de animale
care au calitatea de monument al naturii.
Dezvoltarea turismului este de o crucială importanţa pentru dezvoltarea economiei judeţului pe
baza potenţialului ei intern. Condiţiile de bază pentru dezvoltarea turismului sunt promovarea
potenţialului turistic, care generează cerere şi creşterea calităţii serviciilor turistice, care au un rol
crucial în realizarea câştigurilor din activităţi turistice.
Dezvoltarea turismului are un mare rol şi în creşterea gradului de ocupare a forţei de munca şi
constituie un suport pentru dezvoltarea mediului de afaceri pentru sectorul IMM.
Trebuie sa ţinem seama însă că această dezvoltare necesită într-o măsura susţinută conservarea
patrimoniului natural şi cultural.
Exista pe piaţa internaţională a turismului, o creştere a interesului pentru produsele turistice
culturale şi eco-turism şi servicii bazate pe unicitate şi calitate.

73
Obiectivele priorităţii:
 mărirea atractivităţii şi a competitivităţii zonelor turistice cu potenţial natural şi cultural
prin îmbunătăţirea infrastructurii;
 crearea de noi atracţii, produse şi operatori de turism în diferite zone turistice;
 creşterea veniturilor generate de către capacităţile turistice prin îmbunătăţirea serviciilor.

Măsuri
4.1. Dezvoltarea infrastructurii specifice turismului;
4.2. Restaurarea şi valorificarea patrimoniului istoric şi cultural;
4.3. Valorificarea patrimoniului natural şi promovarea acestuia;
4.4. Îmbunătăţirea calităţii serviciilor turitice;
4.5. Dezvoltarea, diversificarea şi promovarea ofertei turistice;

Prioritatea 5 „Dezvoltarea durabilă a localităţilor”.

Pentru Judeţul Bistriţa-Năsăud, dezvoltarea localităţilor este considerată ca o direcţie prioritară a

strategiei de dezvoltare prin care se urmăreşte punerea în practică a unei politici integrate care să
permită punerea în valoare a tuturor tipurilor de potenţial din arealul menţionat. Datorita funcţiei
de spaţiu economic, natural şi social, acesta trebuie garantat şi dezvoltat pe termen lung. Centrele
urbane joacă un rol important în dezvoltarea judeţului, nivelul de dezvoltare al zonelor adiacente
fiind direct influenţat de gradul de dezvoltare al oraşelor.
Ineficienţa dotărilor infrastructurale de bază (reţele de apă potabilă, canalizare, străzi, etc.), atât
din punct de vedere cantitativ cât şi calitativ, se repercutează negativ bunăstării populaţiei.
Între localităţile judeţului există disparităţi socio-economice generate de mărimea demografică,
structura activităţilor economice, gradul de accesibilitate, nivelul dotărilor infrastructurale.
Pentru obţinerea unei dezvoltări durabile, investiţiile trebuie să sprijine simultan acţiuni pentru
dezvoltarea economiei şi competitivităţii, ocupării, protecţiei mediului, integrarea grupurilor
etnice şi revitalizarea fizică a localităţilor.
Din aceste motive strategia se bazează pe o abordare integrată care cuprinde dezvoltarea
infrastructurii, diversificarea economică prin stimularea industriei mici şi mijlocii şi a serviciilor
– managementul resurselor naturale, punerea în valoare a funcţiilor ambientale şi promovarea
culturii, a turismului şi a activităţilor recreative.
În cadrul comunităţilor rurale din judeţ se întâlnesc aşezări umane izolate care se confruntă cu
fenomenul sărăciei, caracterizate printr-un consum redus de bunuri şi servicii. Economia rurală,
bazată în principal pe agricultură şi prelucrarea produselor agricole şi neagricole, este prea puţin
eficientă şi înregistrează un decalaj semnificativ faţă de mediul urban şi faţă de spaţiul rural
european.

Obiectivele priorităţii:
 creşterea rolului economic şi social al centrelor urbane prin sprijinirea investiţiilor prin
revitalizarea economiilor locale;

74
  regenerarea localităţilor şi a arealelor acestora prin proiecte integrate şi participative;
 creşterea atractivităţii centrelor urbane afectate de restructurări industriale, prin
reabilitarea arealelor dezafectate şi pregătirea lor pentru alte tipuri de activităţi;
 modernizarea infrastructurii publice şi serviciilor;
 creşterea atractivităţii zonelor rurale pentru atragerea investiţiilor străine şi locale.

Măsuri

5.1. Dezvoltarea durabilă şi regenerarea mediului urban;

5.2. Promovarea dezvoltării durabile şi diversificării zonelor rurale.

Concluzii
În procesul de elaborare al planurilor de dezvoltare naţională, regională, judeţeană pentru
perioada 2007-2013, s-a preferat o abordare bazată pe 5 domenii prioritare: Competitivitate,
Transporturi, Resurse Umane, Dezvoltare Rurală şi Mediu.
Principalul motiv, în acest sens, a fost de a fundamenta accesul la Fondurile Structurale şi de
Coeziune ale Uniunii Europene, astfel încât aceste priorităţi să fie compatibile cu domeniile de
intervenţie ale acestor instrumente, conform reglementărilor comunitare.

75
 II. SINTEZA PROGRAMULUI DE DEZVOLTARE A
LOCALITĂŢII 2008-2013
Analiza SWOT
Descrierea generală a comunei
Puncte tari
 Este traversată de Drumul Naţional 17
 Zonă cu risc seismic redus.
 Populaţie de naţionalitate diversă, care
asigură interferenţe culturale cu o
mare varietate de tradiţii şi obiceiuri.
 Râul Bistriţa trece prin comuna
Livezile.
Oportunităţi
 Extinderea zonei.
 Existenţa în interiorul intravilanului a
unor terenuri propice pentru mărirea
fondului de locuit.
 Valorificarea la un nivel mai ridicat al
resurselor materiale existente.
 Accesarea fondurilor europene pentru
modernizarea şi extinderea
infrastructurii de bază.
Populaţia şi forţa de muncă
Puncte tari
 Concentrarea mai multor naţionalităţi,
multiculturalitate, religii, tradiţii şi
obiceiuri variate.
 Existenţa unui echilibru între numărul
femeilor şi numărul bărbaţilor din
comună.
 Forţă de muncă ieftină.
 Creşterea natalităţii.
 Creşterea continuă a populaţiei
comunei.
76
Puncte slabe
 Este situată în afara principalelor
trasee de transporturi feroviare.
 Accesul rutier şi feroviar se realizează
doar în anumite culoare de trecere.
 Lipsa ONG-urilor.
 Poziţionare periferică faţă de
coridoarele trans-europene.
 Lipsa traseelor alternative pentru
vehicule cu tracţiune animală,
vehicule agricole şi biciclişti.
Pericole
 Degradarea mediului pe axele de
transport.
Puncte slabe
 Amplificarea migraţiei, în special a
populaţiei tinere.
 Nivel scăzut al investiţiilor în
capitalul uman.
 Dificultăţi de integrare şi reintegrare
socio-profesională a categoriilor
dezavantajate: rromi, persoane cu
dizabilităţi, şomeri de lungă durată.
 Grad ridicat de rigiditate/lipsă de
flexibilitate a sistemului de
învăţământ (nu oferă instrumente de
învăţare continuă)

Oportunităţi
 Valorificarea potenţialului uman.
 Crearea de noi oportunităţi pentru
investiţii.
 Programe pentru încadrarea şomerilor,
a persoanelor cu dizabilităţi şi a
grupurilor defavorizate.
 Dezvoltarea de parteneriate între
mediul educaţional şi mediul de
afaceri în vederea satisfacerii
cerinţelor pieţei.
 Fonduri alocate de Uniunea Europeană
pentru dezvoltarea resurselor umane.
 Instituţiile guvernamentale
organizaţii non-guvernamentale care
se ocupă de pregătirea profesională şi
reconversia forţei de muncă pot oferi
programe şi sprijin în acest sens.
 Oportunitatea personalului cu funcţii
de conducere în întreprinderi de a
participa la cursuri de formare
profesională şi perfecţionare.
 Fonduri pentru formare profesională.
Infrastructura tehnico-edilitară şi dezvoltarea urbană
Puncte tari
 Reţea de transport rutier.
 Reţea de cale ferată.
 Reţeaua de comunicaţii dezvoltată.
 Reţele de telefonie mobilă cu
acoperire bună şi Internet.
 Existenţa reţelei de alimentare cu apă.
 Existenţa reţelei electrice.
 Nu există continuitate între educaţia
de bază şi procesul de învăţare pe tot
parcursul vieţii
 Şcolile au un grad redus de dotare cu
facilităţi TIC.
Pericole
 Migrarea populaţiei spre ţările mai
dezvoltate.
 Libera circulaţie a forţei de muncă va
afecta calitatea şi cantitatea resurselor
de muncă.
 Reşedinţa de judeţ, municipiul
Bistriţa, fiind la doar 8 km de comuna
Livezile există posibilitatea ca
populaţia să migreze spre Bistriţa sau
spre oraşele mai mari din ţară.
sau
Puncte slabe
 Reţea stradală de slabă calitate.
 Reţeaua de canalizare pluvială este
inexistentă.
 Reţea de distribuţie a gazelor naturale
inexistentă.
 Suprapunerea peste reţeaua stradală a
traficului de tranzit, îngreunând
traficul şi creând o sursă majoră de
poluare a zonelor de locuit.
 30 km de drum pietruit.
77
Oportunităţi
 Modernizarea căii ferate.
 Accesarea fondurilor externe pentru
modernizarea infrastructurii.
 Dezvoltarea parteneriatelor sat-oraş.
 Susţinerea de către autorităţi a
investiţiilor în domeniul sistemelor de
alimentare cu apă, canalizare, epurare,
managementul deşeurilor.
 Construirea unei rampe ecologice de
compactare şi sortare a deşeurilor.
Mediul de afaceri
Puncte tari Puncte slabe
 Sector industrial diversificat.
 Preponderenţa proprietăţii private.
 Potenţial agricol ridicat.
 Resurse naturale de suprafaţă: terenuri
agricole, păduri, alte terenuri cu
vegetaţie forestieră.
 Preponderenţa proprietăţilor private.
 Facilităţile acordate de Administraţia
Publică Locală investitorilor, privind
impozitele şi taxele.
Oportunităţi
 Crearea unor fonduri regionale care să
susţină dezvoltarea regională şi locală.
78
Pericole
 Lipsa fondurilor pentru extinderea şi
modernizarea infrastructurii de bază.
 Serviciile de consultanţă în domeniul
afacerilor sunt slab dezvoltate.
 Număr relativ mic de IMM-uri în
sectorul productiv.
 Investiţii reduse de capital străin în
economia locală.
 Promovare turistică insuficientă.
 Valorificarea insuficientă a
parteneriatelor publico-private.
 Lipsa unei culturi manageriale în
sectorul privat.
 Salarii mici în comparaţie cu nivelul
preţurilor.
 Acces limitat la capital pentru
investiţii.
 Birocraţie ridicată, prea multe avize şi
autorizaţii necesare pentru
funcţionarea întreprinderilor.
 Dotare slabă, tehnologie
consumatoare de energie, calitatea
produselor şi serviciilor sub nivelul
cerinţelor europene.
 PIB sub media naţională şi mult sub
cea europeană.
 Infrastructura TIC foarte slab
dezvoltată.
 Productivitatea muncii sub media
naţională.
Pericole
 Insuficienta susţinere a IMM-urilor.
 Incapacitatea de a face faţă
  Programele europene care au drept
scop sprijinirea afacerilor.
 Dezvoltarea turismului prin crearea
unei reţele informaţionale turistice.
 Facilitarea parteneriatelor între
întreprinzătorii străini şi cei locali.
 Dezvoltarea anteprenoriatului.
 Dezvoltarea firmelor specializate în
domeniul consultanţei în afaceri,
consultanţei financiare, studii de piaţă.
 Dezvoltarea unui sistem integrat de
consultanţă în afaceri şi orientare
profesională.
 Oportunităţi de afaceri şi investiţii în
industrie.
 Sprijinirea procesului investiţional.
 Dezvoltarea unei reţele comerciale
moderne şi diversificate.
 Contingentele negociate cu Uniunea
Europeană permit creşterea producţiei
pentru anumite produse agricole
utilizate în industrie (sfeclă de zahăr,
lapte, carne de capră şi porc).
Educaţie şi cultură
Puncte tari Puncte slabe
 Existenţa infrastructurii sociale şi
educaţionale de bază.
 Patrimoniu cultural diversificat şi de
mare valoare.
 Tradiţii culturale şi populare bine
păstrate şi perpetuate.
competiţiei cu unele localităţi din
zonă în ceea ce priveşte atragerea
investiţiilor străine.
 Adâncirea dezechilibrului dintre
cererea şi oferta de muncă.
 Migrarea forţei de muncă înalt
calificată.
 Lipsa educaţiei şcolare la persoanele
defavorizate şi sărace.
 Infrastrucura învechită a unor şcoli.
 Nivel scăzut al salariilor în domeniul
educaţional.
 Fonduri puţine alocate sistemului de
învăţământ.
 Sprijinirea insuficientă a artei şi
culturii.
 Implicarea în mică măsură a tinerilor
în viaţa culturală şi artistică.
 Implicarea insuficientă a autorităţilor
locale în acţiunile sportive.
 Scăderea interesului populaţiei pentru
evenimentele culturale.
 Slaba finanţare a instituţiilor
culturale.
 Număr scăzut de profesori în
învăţământul gimnazial, raportat la
79

Oportunităţi Pericole
 Existenţa unor ONG-uri în municipiul
Bistriţa interesate în organizarea de
acţiuni culturale.
 Posibilitatea accesării fondurilor
externe pentru derularea programelor
culturale.
 Existenţa programelor europene pentru
reabilitarea infrastructurii sociale şi
educaţionale.
 Realizarea de schimburi culturale cu
alte localităţi.
 Valorificarea la maxim a culturii şi
tradiţiilor.
 Construirea unor săli de sport.
 Îmbunătăţirea sistemului educaţional.
 Colaborarea cu şcoli şi licee din
străinătate.
 Încurajarea tinerilor pentru sportul de
performanţă;
 Promovarea culturii anteprenoriale prin
educaţie şi formare profesională
iniţială.
Turism
Puncte tari
 Potenţial turistic ridicat pe toată
perioada anului datorită peisajului,
tradiţiilor, monumentelor arhitecturale
şi istorice.
 Condiţii favorabile în zonă pentru
practicarea diferitelor forme de turism:
drumeţii, alpinism, tabere şcolare,
sporturi de iarnă.
 Tradiţii, obiceiuri folclorice, porturi
populare şi arhitectură tradiţională bine
conservate.
 Diversitate etnică şi culturală.
 Clădiri de patrimoniu bine consevate.
 Existenţa a 2 rezervaţii naturale :
Rezervaţia „Piatra Cuşmei” şi
Rezervaţia „Comarnic”.
80
numărul de elevi.
 Închiderea unor instituţii culturale din
cauza lipsei finanţării.
 Degradarea unor monumente istorice
din cauza lipsei de fonduri pentru
protejarea şi restaurarea acestora.
 Insuficienta susţinere a vieţii
culturale de către societatea civilă.
 Lipsa unor strategii de investiţii care
să ia în considerare evoluţiile
demografice.
 Scăderea interesului tinerilor faţă de
studiile superioare.
 Salariile mici din cultură, sport, artă.
 Neglijarea moştenirilor culturale.
Puncte slabe
 Subvalorificarea resurselor turistice
din zonă.
 Calitatea scăzută a serviciilor şi
informaţiilor turistice.
 Inexistenţa unităţilor de cazare în
comuna Livezile.
 Investiţii reduse în tehnologii de
protecţie a mediului.
 Lipsa unui concept care sa
promoveze turismul în ţară şi în afara
ţării.
 Interes şi spirit anteprenorial scăzut al
populaţiei faţă de activităţile din
turism.
 Lipsa unei infrastructuri turistice:
informare, centre de marketing şi
consultanţă în turism, materiale de
promovare turistică, ghizi turistici

Oportunităţi
 Valorificarea potenţialului turistic.
 Dezvoltarea unor produse turistice
complexe.
 Forţă de muncă disponibilă care poate
fi atrasă în sistemul serviciilor turistice.
 Turismul rural oferă o alternativă
viabilă.
Sănătate şi asistenţă socială
Puncte tari
 Existenţa infrastructurii sanitare de
bază.
Oportunităţi
 Crearea unor centre private de sănătate.
 Dezvoltarea sistemului de asigurări
private.
 Continuarea procesului de modernizare
etc.
 Personal insuficient calificat pentru a
asigura servicii turistice de calitate.
 Absenţa produselor turistice
integrate.
 Infrastructura de acces spre zonele
turistice este slab dezvoltată.
Pericole
 Slaba implicare a Autorităţilor
Publice Locale în exploatarea
corespunzătoare a teritoriului în
scopul dezvoltării turismului.
 Insuficienţa investiţiilor pentru
menţinerea şi dezvoltarea afacerilor
în turism.
 Lipsa marketingului turistic regional.
Puncte slabe
 Deficienţe şi disparităţi înregistrate în
sectorul sanitar.
 Dotări tehnico-sanitare precare.
 Existenţa unor unităţi sanitare vechi
sau modernizate doar parţial.
 Insuficienta preocupare pentru
obţinerea de fonduri extrabugetare.
 Număr scăzut de medici de medicină
generală, stomatologi, farmacişti,
raportat la numărul de locuitori.
 Lipsa unei baze de date centralizate
privind situaţia persoanelor cu
dificultăţi pentru stabilirea nevoilor
fiecăruia.
 Număr scăzut de unităţi sanitare
raportat la numărul de locuitori.
 Solicitarea, din partea unui număr tot
mai mare de persoane, de sprijin din
partea serviciilor sociale.
 .
Pericole
 Creşterea numărului de îmbolnăviri
datorate degradării mediului şi
poluării.
 Migrarea specialiştilor din domeniul
81
 şi retehnologizare a unităţilor sanitare.
 Dezvoltarea cercetării în domeniul
medical.
 Distribuirea mai eficientă a banilor de
la CAS.
 Posibilitatea de atragere a fondurilor
externe pentru finanţarea unor
programe în domeniul medical.
 Posibilităţi de colaborare şi creare de
parteneriate a Administraţiei Publice
Locale cu ONG-uri.
 Legislaţia în vigoare şi orientarea spre
dezvoltarea serviciilor sociale.
 Posibilităţi de finanţare internă şi
externă prin diferite proiecte şi
programe în domeniul social.
 Promovarea voluntariatului ca formă de
participare activă a individului la
rezolvarea problemelor comunităţii.
 Posibilităţi de creare a unor parteneriate
publico-private pentru crearea unor
centre de îngrijire a persoanelor
defavorizate.
Administraţia publică
Puncte tari Puncte slabe
 Disponibilitatea de a oferi facilităţi
investitorilor strategici.
 Existenţa forţei de muncă calificate în
domeniul administraţiei publice.
Oportunităţi Pericole
 Volumul mare al fondurilor
nerambursabile acordate României de
către Uniunea Europeană.
 Dezvoltarea parteneriatelor publico-
private.
 Colaborarea între administraţia locală
şi unităţile descentralizate ale
82
medical spre ţări mai dezvoltate,
unde sunt plătiţi mai bine.
 Indiferenţa medicilor faţă de pacienţi
datorită slabei motivări financiare.
 Neutilizarea posibilităţilor de
finanţare existente pentru
îmbunătăţirea sistemului medical.
 Creşterea numărului de persoane
defavorizate, a copiilor abandonaţi,
neglijaţi din cauza problemelor
financiare.
 Lipsa fondurilor necesare pentru
gestionarea, de către consiliile locale,
a problemelor sociale.
 Lipsa colaborării între instituţiile
statului la elaborarea strategiilor de
dezvoltare.
 Capacitate insuficientă de cofinanţare
a proiectelor.
 Instabilitatea financiară a ONG-
urilor.
 Inexistenţa unor baze de date
complete şi actualizate la nivelul
instituţiilor publice, ceea ce
îngreunează accesul la informaţie.
 Lipsa unei coordonări a acţiunilor de
atragere a investitorilor străini dintre
Administraţia Publică Locală şi
agenţi economici.
 Lipsa parteneriatelor între
Administraţia Publică Locală şi
sectorul privat.
 ministerelor în teritoriu.  Lipsa unei culturi de implicare a
 Sporirea colaborării cu instituţii ale cetăţenilor în problemele comunităţii.
administraţiei publice locale din ţară şi  Venituri insuficiente la bugetul local.
străinătate şi dezvoltarea de proiecte
comune.
 Implicarea ONG-urilor specializate în
rezolvarea problemelor comunităţii şi
grupurilor pe care le reprezintă.
 Creşterea capacităţii administrative ce
vizează soluţionarea problemelor de
management la toate nivelurile
Administraţiei Publice Locale şi
Centrale, o mai bună reglementare
legislativă, eficacitatea organizaţională,
îmbunătăţirea procesului de
descentralizare a furnizării de servicii
în anumite sectoare prioritare
(Sănătate, Educaţie, Asistenţă Socială,
etc), îmbunătăţirea calităţii şi eficienţei
furnizării de servicii, etc.

83
 III. PRIORITĂŢILE DEZVOLTĂRII COMUNEI LIVEZILE
2008-2013
III.1. Obiectivul strategic
Având în vedere situaţia socio-economică, disparităţile existente la nivelul comunei, obiectivele
dezvoltării regionale, legislaţia existentă şi integrarea în Uniunea Europeană, obiectivul strategic
global al comunei Livezile este: utilizarea eficientă a tuturor resurselor fizice şi umane pentru
realizarea unei dezvoltări economice şi sociale durabile, care să ducă pe termen lung la creşterea
standardului de viaţă al populaţiei şi la armonizarea coeziunii economice şi sociale la nivelul
comunei.
Orientarea de bază a strategiei o constituie identificarea punctelor tari ale comunei în vederea
valorificării oportunităţilor de creştere şi minimizarea efectelor punctelor slabe prin eliminarea
factorilor care blochează dezvoltarea.
În esenţă, prin această strategie se urmăreşte luarea unor măsuri care să permită redresarea
economică a comunei şi îmbunătăţirea situaţiei zonelor cu întârzieri în dezvoltare, luând în
considerare protecţia socială şi conservarea mediului.
Măsurile prin care se urmăreşte implementarea strategiei vizează următoarele câmpuri de
acţiune:
- infrastructura
- mediul
- sprijinirea afacerilor, creşterea ocupării, dezvoltarea resurselor umane
- sănătate şi asistenţă socială
- învăţământ, cultură
- turism
- eficientizarea şi modernizarea administraţiei

Profilul strategic al comunei Livezile

Caracteristici pozitive

Existenţa unui potenţial deosebit în domeniul resurselor umane. Forţa de muncă este atât
calificată, cât şi disponibilă, iar populaţia comunei este majoritar tânără, având capacitate mare
de muncă. Creşterea constantă a locuitorilor comunei în contextul tendinţei de scădere a
populaţiei pe întreg globul, inclusiv în România, favorizează dezvoltarea şi înalta
profesionalizare a resurselor umane şi crearea unui avantaj competitiv în aces sens.

Existenţa unui potenţial economic datorită unui sector divers şi ridicat privind domeniul de
afaceri, preponderenţei proprietăţilor private, dar şi datorită resurselor de argilă şi pietriş,
facilităţilor oferite investitorilor, accesibilităţii comunei, care este situată la doar 8 km de

84
reşedinţa de judeţ Bistriţa-Năsăud. Toate acestea impun impun un mediu atractiv din punct de
vedere economic.

Existenţa unui potenţial administrativ. Comuna Livezile dispune de forţă de muncă calificată
în domeniul administraţiei publice, iar administaţia publică locală este disponibilă pentru a oferi
facilităţi investitorilor strategici.

Multiculturalism În comuna Livezile societatea este diversificată din punct de vedere etnic,
lucru care poate aduce avantaje majore în integrarea internaţională, dezvoltarea turistică,
dezvoltarea economică, culturală şi atragerea de investiţii. Se organizează sărbători tradiţionale
săseşti, există Muzeul săsec, ceea ce poate atrage dezvoltarea agroturismului în zonă.

Caracteristici negative

Lipsa infrastructurii de bază cum sunt racordarea la reţeaua de canalizarea şi reţeaua de gaz.

Insuficienţa reţelei de distribuţie a apei potabile în comună.

Infrastructura de afaceri este insuficient dezvoltată.

Infrastructura sanitară este într-o stare precară.

III.2. Priorităţile strategice de dezvoltare

Prioritatea I – Dezvoltarea infrastructurii locale

Măsura:
1.1. Dezvoltarea, reabilitarea şi modernizarea infrastructurii de transport şi comunicaţii
Obiective specifice:
- reabilitarea şi dezvoltarea infrastructurii fizice locale şi regionale, cu scopul de a crea
cadrul favorabil atragerii de investiţii, promovării creşterii economice şi creării de locuri
de muncă sustenabile;
- modernizarea şi reabilitarea drumurilor din comună;
- sprijinirea sectorului de servicii regionale care asigură crearea şi dezvoltarea de reţele de
comunicaţii.

1.2. Îmbunătăţirea infrastructurii tehnico-edilitare şi de protecţie a mediului

Obiective specifice:
- asigurarea unui standard de viaţă ridicat pentru locuitorii comunei Livezile prin
armonizarea cu standardele europene în domeniul calităţii apei potabile, a tratării apelor
menajere şi în gestionarea deşeurilor;
- implementarea acquis-ului comunitar în domeniul protecţiei mediului;

85
 - creşterea oportunităţilor de investiţii în special în domeniul turismului şi al activităţilor de
protecţie a mediului.
- îmbunătăţirea reţelelor de alimentare cu apă potabilă;
- crearea reţelelor de gaze naturale şi canalizare în comună;
- îmbunătăţirea reţelelor electrice şi de epurare a apei;

1.3. Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii educaţionale, sociale şi de sănătate

Obiective specifice:
- îmbunătăţirea condiţiilor de învăţământ şi a calităţii pregătirii profesionale;
- oportunităţi egale pentru elevii aflaţi în situaţii defavorizate;
- reabilitarea infrastructurii şcolilor şi procurarea de echipamente necesare în procesul de
învăţământ (tehnică de calcul, echipamente, etc);
- diversificarea şi adecvarea metodelor şi tehnicilor de evaluare, în special cele care
încurajează creativitatea; promovarea participării active a elevilor, atât la evaluarea
curentă, cât şi la examenele naţionale;
- dezvoltarea managementului şcolar şi a actului decizional la nivelul unităţilor de
învăţământ;
- identificarea unor noi surse de finanţare a unităţilor de învăţămât, prin accesarea de
fonduri derulate prin programe de finanţare externe;
- îmbunătăţirea calităţii procesului educaţional, prin perfecţionarea continuă a cadrelor
didactice şi identificarea unor noi modalităţi de recompensare şi motivare a celor cu
rezultate deosebite;
- dezvoltarea managementului unităţilor sanitare şi îmbunătăţirea actului decizional în
vederea gestionării optime a fondurilor necesare desfăşurării activităţii specifice;
- îmbunătăţirea parteneriatelor dintre sistemul sanitar oferit de stat şi ONG-uri, în vederea
derulării unor programe destinate ajutorării persoanelor defavorizate (copii din familiile
de rromi, persoane cu dizabilităţi, persoane în vârstă cu dizabilităţi);
- creşterea implicării autorităţilor locale în organizarea şi susţinerea serviciilor sociale prin
dezvoltarea de parteneriate publico-private cu ONG- uri care desfăşoară activităţi de
asistenţă socială;
- perfecţionarea personalului implicat în activităţi de asistenţă socială, în special de la
nivelul autorităţilor locale.

Prioritatea II - Creşterea ocupării forţei de muncă şi dezvoltarea resurselor umane

2.1. Promovarea măsurilor active de ocupare a forţei de muncă disponibile şi dezvoltarea

sistemului de formare profesională iniţială şi continuă
Obiective specifice :
- sprijinirea tinerilor şomeri şi a persoanelor aflate în şomaj de lungă durată pentru a
(re)intra pe piaţa forţei de muncă prin scheme speciale de pregătire profesională,
consiliere, tutoriat, mediere şi plasare în muncă;
- creşterea adaptării între pregătirea profesională a forţei de muncă şi cerinţele de pe piaţa
muncii;
- pregătire profesională şi reprofilare pe piaţa muncii.

86
2.2. Îmbunătăţirea şi extinderea sistemului de servicii sociale
Obiective specifice:
- creşterea gradului de implicare a administraţiei locale şi a sectorului neguvernamental în
sprijinirea grupurilor dezavantajate şi întărirea rolului acestora în acordarea de servicii
sociale;
- asigurarea egalităţii şanselor şi a integrării sociale a tinerilor, femeilor şi a persoanelor cu
nevoi speciale.
2.3. Achiziţionare de competenţe specializate în domeniul administrării şi dezvoltării
afacerilor
Obiective specifice:
- crearea unui cadru potrivit şi a unei atitudini pozitive faţă de începerea şi dezvoltarea unei
afaceri;
- susţinerea accesului personalului din IMM-uri la servicii de instruire şi consultanţă în
scopul valorificării potenţialului lor în domeniul producţiei şi serviciilor;
- diminuarea decalajului de instruire a personalului de decizie şi execuţie faţă de cel din
Uniunea Europeană.

Prioritatea III – Dezvoltarea turismului

3.1. Îmbunătăţirea serviciilor în turism

Obiective specifice:
- formarea unei pieţe a serviciilor turistice unitare printr-un sistem de marketing dezvoltat
şi competitiv;
- sprijinirea parteneriatelor publico-private (organizaţii, asociaţii, consultanţă şi activităţi
de informare).
- investiţii financiare durabile în turism care să asigure un venit sigur locuitorilor şi să
prefigureze o dezvoltare viitoare a comunei Livezile;
- dezvoltarea, diversificarea şi promovarea ofertei turistice;
- facilitarea accesului la zonele turistice prin modernizarea căilor de transport;
- modernizarea capacităţilor şi a dotărilor de turism existente;
- îmbunătăţirea calităţii serviciilor în turism;
- creşterea gradului de calificare a forţei de muncă în turism;
- creşterea capacităţii informaţionale şi de promovare a turismului;
- restaurarea şi valorificarea patrimoniului istoric şi cultural.

Prioritatea IV – Sprijinirea afacerilor

4.1. Crearea şi dezvoltarea IMM-urilor în sectorul productiv şi de servicii

Obiective specifice:
- dezvoltarea IMM-urilor existente cu scopul de a crea noi locuri de muncă şi a proteja
locurile de muncă existente, mai ales în zonele dezavantajate;
- creşterea performanţei forţei de muncă;
- stimularea spiritului antreprenorial;

87
 - îmbunătăţirea managementului;
- susţinerea utilizării tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor în sectoarele public şi privat.
4.2. Dezvoltarea afacerilor prin crearea unor locaţii specifice
Obiective specifice:
- atragerea de noi investiţii prin asigurarea unor locaţii dotate corespunzător din punct de
vedere tehnic;
- crearea de noi locuri de muncă;
- creşterea numărului de firme nepoluante care crează valoare adăugată mare.

Prioritatea V – Dezvoltarea durabilă a localităţii

Obiective specifice:
- creşterea atractivităţii zonelor rurale pentru atragerea investitorilor străini şi locali;
- promovarea sustenabilităţii pe termen lung a comunei Livezile în ceea ce priveşte
dezvoltarea resurselor umane şi ocuparea forţei de muncă;
- dezvoltarea şi eficientizarea capacităţii administrative a autorităţii locale.

88
 IV. PLANUL DE ACŢIUNE PENTRU DEZVOLTAREA
COMUNEI LIVEZILE 2008-2013
IV.1. Linii directoare
Comuna Livezile reprezintă o zona atractivă pentru investiţi străine şi ar putea atrage un număr
mare de investitori străini în contextul integrării României în Uniunea Europeană din anul 2007.
Avantajele oferite de comuna Livezile sunt:
 resurse naturale diversificate;
 mediul de afaceri favorabil investiţiilor străine;
 potenţial turistic deosebit;
 forţă de muncă înalt calificată;
 potenţial agricol ridicat;
 diversitate culturală şi lingvistică;
 disponibilitate pentru colaborare a autorităţilor publice locale;
 se află la o distanţă foarte mică de municipiul Bistriţa, reşedinţa judeţului Bistriţa
Năsăud.

Obiectivele principale ale dezvoltării comunei Livezile constau în:

 dezvoltarea infrastructurii de bază şi asigurarea accesului neîngrădit al populaţiei şi
consumatorilor industriali la această infrastructură (apă, electricitate, distribuţie gaze, căi
de transport, canalizare);
 accesul la locuinţă;
 protecţia mediului;
 reducerea sărăciei;
 regenerarea comunei (regenerarea capitalului natural, a terenurilor şi a resurselor de apă).
Atingerea obiectivelor propuse este posibilă prin încurajarea şi dezvoltarea parteneriatului: în
cadrul comunităţii locale (administraţie publică locală-societate civilă/ONG-comunitate de
afaceri-instituţii de învăţământ, cultură şi culte), cu localităţile din zonă şi în cadrul regiunii, cu
alte oraşe din ţară şi străinătate (oraşe înfrăţite).
Având în vedere că o aşezare urbană sau rurală nu este un sistem închis, iar realizarea celor cinci
obiective generale se întemeiază pe aplicarea unui management care să conducă la dezvoltare,
politicile, planificarea strategică, precum şi realizarea programelor şi proiectelor se vor face cu
respectarea următoarelor principii:
 dezvoltare durabilă, astfel încât pe termen lung să se producă schimbări majore de cultură
şi atitudine în ceea ce priveşte utilizarea resurselor de către populaţie şi operatorii
economici;

89
 întărirea capacităţii instituţionale prin management eficient, definirea şi restructurarea
serviciilor publice în raport cu resursele financiare actuale, cu obiectivele dezvoltării
durabile, precum şi cu doleanţele şi cerinţele comunităţii;
 crearea unei reţele de comunicaţii între localităţi în scopul schimbului de informaţii cu
privire la utilizarea celor mai bune practici;
 realizarea programelor şi proiectelor prin parteneriat publico-privat;
 realizarea acelor programe şi proiecte pe care sectorul privat nu le poate finanţa;
 integrarea politicilor atât pe orizontală, pentru a se realiza un efect sinergic simultan între
sectoare, cât şi pe verticală, având în vedere corelarea şi integrarea politicilor de
dezvoltare a comunei cu politicile de dezvoltare ale judeţului şi ale regiunii din care face
parte;
 managementul resurselor, ce presupune integrarea fluxurilor de resurse energetice,
materiale, financiare şi umane, inclusiv într-un ciclu natural;
 utilizarea mecanismelor de piaţă pentru a atinge ţinta durabilităţii, respectiv emiterea de
reglementări pentru eco-taxe şi funcţionarea utilităţilor publice în sistem de piaţă,
evaluarea investiţiilor după criterii de mediu, luarea în considerare a problemelor de
mediu la întocmirea bugetului local;
 design-ul arhitectonic durabil în temeiul căruia se stabilesc reguli privitoare la materialele
de construcţii, desing-ul unei clădiri, bioclimatul, densitatea clădirilor într-un areal,
orientarea spaţială a clădirilor, „structuri verzi” în jurul clădirilor, microclimat, eficienţă
energetică;
 realizarea unui program sau proiect fără a afecta cultura unei comunităţi, ori pentru a
recupera moştenirea culturală şi tradiţiile întregii comunităţi locale;
 interzicerea multiplicării serviciilor publice, dacă acestea nu servesc unei nevoi locale;
 fixarea regulilor de utilizare raţională a terenurilor pentru toate proiectele de dezvoltare în
baza planului de urbanism general, ca instrument de planificare spaţială;
 analiza capacităţii tehnice de execuţie;
 evaluarea eficienţei utilizării resurselor financiare şi umane;
 evaluarea viabilităţii financiare a unui program sau proiect prin prisma veniturilor fiscale
obţinute;
 identificarea nevoilor comunităţii locale şi a priorităţilor acesteia; corespondenţa între
lansarea unui program sau proiect şi nevoile comunităţii;
 evaluarea nevoilor comunităţilor sărace şi a capacităţii localităţii de a asigura accesul
acestora la locuinţă, locuri de muncă şi serviciile publice de bază;
 protecţia mediului;
 realizarea unui program sau proiect în parteneriat cu sectorul privat, ori realizarea unui
program sau proiect de către sectorul privat, pentru a transfera costurile unei investiţii,
dacă există oportunitatea de a obţine profituri viitoare;
 asigurarea publicităţii informaţiilor cu impact în investiţii (informaţii topografice,
informaţii statistice privind economia locală şi regională, etc).

90
IV.2. Portofoliu de proiecte
Pentru utilizarea la maxim a potenţialului şi a resurselor comunei este necesar să se realizeze şi
să se implementeze proiecte în diferite domenii: economic, social, cultural, resurse umane,
infrastructură, turism, educaţie, cultură, etc.
O parte din Programele Operaţionale care pot fi accesate pentru dezvoltarea economico-sociale a
comunei Livezile şi diminuarea disparităţilor între regiunile României sunt:

PROGRAMUL OPERAŢIONAL REGIONAL (POR)

Axa 3.2. Reabilitarea/modernizarea/dezvoltarea şi echiparea infrastructurii serviciilor

sociale.

 Modernizarea/extinderea clădirilor pentru înfiinţarea de noi centre sociale;

 Crearea/modernizarea facilităţilor de acces pentru persoane cu dizabilităţi;
 Amenajarea unor ateliere de lucru în cadrul centrelor sociale;

Valoarea totală a proiectului minim 350.000 lei şi maxim 3.500.000 lei

Rata maximă de cofinanţare 98%
Contribuţia beneficiarului între 7.000 lei şi 70.000 lei

Axa 3.4. Reabilitarea, modernizarea, dezvoltarea şi echiparea infrastructurii educaţionale

pentru formare profesională continuă.

 Consolidarea, modernizarea, extinderea clădirilor (toate tipurile de infrastructură pentru

învăţământul obligatoriu, exceptând Campusurile pentru Învăţământ Profesional şi
Tehnic);
 Dotări cu echipamente didactice, echipamente pentru pregătirea profesională,
echipamente IT;
 Reabilitarea şi modernizarea şcolilor din comună;
 Modernizarea sălilor de sport;
 Crearea campusurilor pentru învăţământ profesional şi tehnic.

Valoarea totală a proiectului minim 500.000 lei şi maxim 67.000.000 lei

Rata maximă de cofinanţare 98%
Contribuţia beneficiarului între 10.000 lei şi 1.340.000 lei

Axa 5.1. Restaurarea şi valorificarea durabilă a patrimoniului cultural, precum şi

crearea/modernizarea infrastructurilor conexe.

 Restaurarea, consolidarea, protecţia şi conservarea clădirilor de patrimoniu;

91
  Amenajări peisagistice;
 Dotări interioare;
 Construcţia utilităţilor anexe (parcări, grupuri sanitare, puncte de informare, indicatoare);

Valoarea totală a proiectului minim 1.700.000 lei şi maxim 85.000.000 lei

Rata maximă de cofinanţare 98%
Contribuţia beneficiarului între 34.000 lei şi 1.700.000 lei

Axa 5.2. Crearea, dezvoltarea, modernizarea infrastructurii de turism pentru valorificarea

resurselor naturale şi creşterea calităţii serviciilor turistice

Investiţii în infrastructura de utilitate publică

 Amenajarea în scop turistic a obiectivelor turistice naturale prin: instalaţii de iluminat,

încălzire, ventilaţie, crearea/modernizarea grupurilor sanitare, crearea punctelor de
colectare a gunoiului menajer;
 Construirea/modernizarea punctelor de observare/filmare/fotografiere;
 Crearea şi dotarea platformelor de campare, inclusiv a utilităţilor specifice (grupuri
sanitare, apă curentă, iluminat, puncte de colectare a gunoiului menajer);

Investiţii în infrastrutura de utilitate publică/privată

 Construirea de piscine, ştranduri, bazine de kinetoterapie;

 Construire terenuri de sport;
 Crearea şi extinderea infrastructurii de agrement, inclusiv a utilităţilor aferente;
 Crearea/modernizarea traseelor de cură de teren, a locurilor de recreere şi popas, a
facilităţilor de utilizare a izvoarelor minerale;
 Construire piste pentru cicloturism;
 Crearea centrelor de informare turistică.

Valoarea totală a proiectului

(Investiţii în infrastructura de utilitate publică) minim 700.000 lei şi maxim 85.000.000 lei

Rata maximă de cofinanţare 98%

Contribuţia beneficiarului între 14.000 lei şi 1.700.000 lei
Valoarea totală a proiectului
(Investiţii în infrastructura de utilitate pulică/ minim 700.000 lei şi maxim 85.000.000 lei
privată)
Rata maximă de cofinanţare 50%
Contribuţia beneficiarului minim 359.000 lei şi maxim 42.500.000 lei

92
 PROGRAMUL OPERAŢIONAL SECTORIAL CREŞTEREA COMPETITIVITĂŢII
ECONOMICE (POS CCE)
Axa 3.2.1. Susţinerea implementării de soluţii e-guvernare şi asigurarea conexiunii la
broadband.

 Achiziţionarea de servicii de consultanţă pentru pregătirea, configurarea şi managementul

proiectului;
 Achiziţionarea de servicii de consultanţă în vederea monitorizării dezvoltării soluţiilor
informatice şi a auditării finale în vederea punerii în funcţiune a sistemului;
 Achiziţionarea şi implementarea de soluţii de semnătură electronică şi plată electronică;
 Achiziţionarea, instalarea şi configurarea infrastructurii software, hardware şi de
comunicaţii;
 Construirea reţelei LAN necesară pentru implementarea proiectului;
 Realizarea unui website/portal, achiziţionarea domeniului pentru acest website;
 Instruirea personalului care va utiliza produsele software implementate;

Valoarea maximă a finanţării minim 350.000 lei şi maxim 5.500.000 lei

Rata maximă de cofinanţare 98%
Contribuţia beneficiarului între 7.000 lei maxim 110.000 lei

Axa 3.2.2. Dezvoltarea şi creşterea eficienţei serviciilor publice electronice moderne.

 Achiziţionarea de aplicaţii cu licenţele software aferente necesare pentru realizarea

proiectului;
 Achiziţionarea şi implementarea de soluţii de semnătură electronică şi plată aferentă;
 Achiziţionarea, instalarea şi configurarea infrastructurii software, hardware şi de
comunicaţii;
 Instruirea personalului care va utiliza produsele software implementate;

Valoarea maximă a finanţării maxim 5.500.000 lei

Rata maximă de cofinanţare 98%
Contribuţia beneficiarului maxim 110.000 lei

PROGRAMUL OPERAŢIONAL DEZVOLTAREA CAPACITĂŢII ADMINISTRATIVE

(POS DCA)

1.1. Îmbunătăţirea procesului de luare a deciziilor la nivel politico-administrativ

 Elaborarea unui set de instrumente, metode şi a unui cadru instituţional (inclusiv
planificarea strategică şi bugetarea pe programe) specific unei abordări orientate către

93
 politici publice, care să ducă la o mai bună reglementare (inclusiv la reducerea costurilor
administrative) în administraţia publică.

Valoarea totală a proiectului minim 220.000 lei

Rata maximă de cofinanţare 98%
Contribuţia beneficiarului minim 4.400 lei

1.3. Îmbunătăţirea eficacităţii organizaţionale

 Dezvoltarea şi furnizarea programelor de instruire (inclusiv realizare de curricula şi
materiale didactice) în domenii relevante pentru administraţia publică, cum ar fi
achiziţiile publice, ECDL, limbi străine, dezvoltarea de proiecte, licitarea şi
managementul proiectelor etc;
 Schimbul de bune practici, seminarii;
 Consultanţă şi studii pentru realizarea de analize/diagnoze instituţionale şi implementarea
propunerilor rezultate.

Valoarea totală a proiectului minim 220.000 lei

Rata maximă de cofinanţare 98%
Contribuţia beneficiarului minim 4.400 lei

PROGRAM NAŢIONAL PENTRU DEZVOLTARE RURALĂ (PNDR)

3.2.2. Renovarea, dezvoltarea satelor, îmbunătăţirea serviciilor de bază pentru

economia şi populaţia rurală şi punerea în valoare a moştenirii rurale

 Înfiinţarea de noi drumuri, extinderea şi îmbunătăţirea reţelei de drumuri de interes local;

 Prima înfiinţare, extinderea şi îmbunătăţirea reţelei publice de apă;
 Prima înfiinţare, extinderea şi îmbunătăţirea reţelei publice de apă uzată;
 Prima înfiinţare şi extinderea reţelei publice de joasă tensiune şi/sau a reţelei publice de
iluminat;
 Prima înfiinţare şi extinderea reţelei publice locale de alimentare cu gaz;
 Investiţii în staţii de transfer pentru deşeuri;
 Înfiinţarea, amenajarea spaţiilor publice de recreere pentru populaţia rurală;
 Renovarea clădirilor publice, amenajări de parcări, pieţe, etc.;
 Investiţii în sisteme de producere şi furnizare de energie din resurse regenerabile ca parte
componentă a unui proiect integrat;
 Prima înfiinţare şi dotarea infrastructurii aferentă serviciilor sociale;
 Construcţia de grădiniţe noi şi dotarea acestora;
 Achiziţionarea de microbuze care să asigure transportul public pentru comunitatea locală;
 Achiziţionarea de utilaje şi echipamente pentru serviciile publice;
 Renovarea, modernizarea şi dotarea aşezămintelor culturale;

94
  Restaurarea, consolidarea şi conservarea obiectivelor de patrimoniu cultural;
 Achiziţionarea de echipamente pentru expunerea şi protecţia patrimoniului cultural.

Valoarea finanţării proiect simplu minim 5.000 euro-maxim 1.000.000 euro

Rata maximă de cofinanţare 100%
Contribuţia beneficiarului 0 lei
Valoarea finanţării proiect integrat minim 5.000 euro-maxim 2.500.000 euro
Rata maximă de cofinanţare 100%
Contribuţia beneficiarului 0 lei

PROGRAMUL OPERAŢIONAL SECTORIAL (POS DRU)

Axa 2.1. Tranziţia de la şcoală la viaţa activă.

 Activităţi care sprijină: învăţarea la locul de muncă, dezvoltarea şi implementarea CDL
(identificarea timpurie a nevoilor pieţei muncii), furnizarea serviciilor de orientare şi
consiliere profesională;
 Formarea profesională cu rol în învăţarea la locul de muncă, a mentorilor care desfăşoară
activităţi de formare;
 Monitorizarea inserţiei absolvenţilor pe piaţa muncii, inclusiv studii de urmărire.

Valoarea totală a proiectului minim 185.000 lei şi maxim 1.850.000

Rata maximă de cofinanţare 98%
Contribuţia beneficiarului minim 3.700 lei şi maxim 37.000 lei

Axa 2.2. Prevenirea şi corectarea părăsirii timpurii a şcolii.

 Dezvoltarea şi furnizarea serviciilor de orientare, consiliere şi asistenţă educaţională în
vederea prevenirii fenomenului de părăsire timpurie a şcolii (pentru persoanele cu risc de
părăsire timpurie a şcolii şi pentru familiile acestora) ;
 Dezvoltarea şi furnizarea activităţilor de tipul „grădiniţa de familie” ;
 Promovarea şi susţinerea dezvoltării parteneriatului de tipul şcoală-comunitate-părinţi şi
realizarea de activităţi educaţionale integrate, în parteneriat, pentru prevenirea abandonului
şi părăsirii timpurii a şcolii, în special în învăţământul preşcolar şi secundar superior;
 Reintegrarea tinerilor delincvenţi în educaţie;
 Dezvoltarea activităţilor de tipul „şcoală de vară/duminică” şi de grădiniţă, în special
pentru persoanele aparţinând grupurilor vulnerabile şi familiilor acestora;

Valoarea totală a proiectului minim 185.000 lei şi maxim 1.850.000

Rata maximă de cofinanţare 98%
Contribuţia beneficiarului minim 3.700 lei şi maxim 37.000 lei
Axa 5.2. Promovarea sustenabilităţii pe termen lung a zonelor rurale în ceea ce priveşte
dezvoltarea resurselor umane şi ocuparea forţei de muncă.

95
  Dezvoltarea şi implementarea campaniilor de informare şi conştientizare în şcolile din
zonele rurale privind oportunităţile de educaţie şi formare profesională şi de ocupare în
domeniile non-agricole;
 Furnizarea serviciilor de informare şi consiliere profesională, consiliere în carieră,
consiliere pentru dezvoltarea personală şi alte tipuri de servicii de sprijin, cu precădere
pentru persoanele nou intrate pe piaţa muncii şi pentru membrii familiilor acestora, în
vederea facilitării mobilităţii lor ocupaţionale, sectoriale şi geografice;
 Furnizarea programelor de formare profesională pentru persoanele ocupate în agricultura
de subzistenţă, în sectoarele non-agricole unde există oportunităţi pe piaţa muncii locală
sau regională;

Valoarea totală a proiectului minim 185.000 lei şi maxim 1.850.000

Rata maximă de cofinanţare 98%
Contribuţia beneficiarului minim 3.700 lei şi maxim 37.000 lei

Axa 6.1. Dezvoltarea economiei sociale.

 Furnizarea serviciilor de ocupare, precum informare şi consiliere profesională, asistenţă,
mentorat, tutorat, orientare profesională, consiliere psihologică, consiliere psihiatrică,
medierea locurilor de muncă.

Valoarea totală a proiectului minim 185.000 lei şi maxim 1.850.000

Rata maximă de cofinanţare 98%
Contribuţia beneficiarului minim 3.700 lei şi maxim 37.000 lei

Axa 6.2. Îmbunătăţirea accesului şi a participării grupurilor vulnerabile pe piaţa muncii.

 Campanii pentru promovarea unui stil de viaţă sănătos, prevenirea riscurilor de
îmbolnăvire şi promovarea necesităţii controalelor medicale regulate;
 Dezvoltarea şi furnizarea serviciilor care facilitează, accesul persoanelor vulnerabile la
formarea profesională.

Valoarea totală a proiectului minim 1.850.000 lei şi maxim 18.500.000

Rata maximă de cofinanţare 98%
Contribuţia beneficiarului minim 37.000 lei şi maxim 370.000 lei

96
IV.3. Analiza veniturilor şi cheltuielilor bugetului local
Tabel 44. Venituri proprii realizate de primăria comunei Livezile
Tip venituri Anul 2005 Anul 2006 Anul 2007
Venituri din proprietate: 42.140 435.485 760.209
din concesiuni, inchirieri 8.476 34.872 106.874
Utilizarea pasunilor comunale 33.664 29.625 0
alte venituri din proprietate 0 370.988 653.335
Vanzarea de bunuri si servicii 306.167 438.582 47.430
prestari de servicii 232.807 188.582 27.430
alte venituri 73.36 250.000 20.000
TOTAL VENITURI 348.307 874.067 807.639

Veniturile proprii realizate de primăria comunei Livezile oscilează de la an la an. În anul 2006
faţă de anul 2005 acestea au crescut cu cu 150,94 %, însă în anul 2007 faţă de anul 2005 au
înregistrat o scădere de 7,59 %.

Grafic 18. Evoluţia veniturilor comunei Livezile

Veniturile proprii sunt formate din:

 Venituri din proprietate;

 Venituri din vânzarea bunurilor şi prestarea serviciilor.

97
Tabel 45. Structura veniturilor proprii
Tip de venit Anul 2005 Anul 2006 Anul 2007
Din vânzarea bunurilor şi serviciilor 87,90 % 50,18 % 5,88 %
Din proprietate 12,10 % 49,82 % 94,12 %

În anul 2005, în total venituri proprii cea mai mare pondere o au veniturile din vânzarea
bunurilor şi prestarea serviciilor. În anul 2006, cele 2 tipuri de venituri care formează veniturile
proprii sunt aproximativ egale. În anul 2007, veniturile din proprietate sunt net superioare
veniturilor din vânzarea bunurilor şi prestarea serviciilor.
În anul 2007 faţă de anul 2005, veniturile din vânzarea bunurilor şi serviciilor au scăzut cu 84,5
%, iar cele din proprietate au înregistrat o creştere de la 42.140 lei la 760.209 lei.
Creşterea veniturilor din proprietate este dată de creştera atât a veniturilor din concesiuni şi
închirieri cât şi a altor venituri din proprietate. Acest fapt denotă importanţa acordată de
investitori spaţiilor deţinute de către Autoritatea Publică, iar acest trend va avea o creştere
continuă în următorii ani, odată cu încurajarea investiţiilor străine în zonă.

Grafic 19. Structura veniturilor proprii

98
 Tabel 46. Cheltuielile efectuate de primăria comunei Livezile
Tip cheltuieli Anul 2005 Anul 2006 Anul 2007
Locuinţe, servicii, dezvoltare publică 48.084 38.479 77.002
Pieţe, târguri şi oboare 21.672 0 0
Agricultură 302.334 280.746 533.775
Servicii publice generale 0 0 173.400
Alte acţiuni economice 0 220.010 378.193
Total cheltuieli 372.090 539.235 1.162.370

Cheltuielile efectuate de primăria comunei Livezile cresc de la an la an, în anul 2006 faţă de anul
2005 acestea au crescut cu 44,92 %, iar în anul 2007 faţă de anul 2006 au crescut cu 115,55 %.
Un factor pozitiv este faptul că au crescut în anul 2007 cheltuielile cu locuinţele, servicii şi
dezvoltare publică cu 37,55 % faţă de anul 2005.
Au crescut de asemenea, cheltuielile pentru alte acţiuni economice în anul 2007 faţă de anul
2006 cu 41,82 %, ceea ce demonstrează interesul administraţiei Publice Locale faţă de activitatea
economică aducătoare de venituri la Bugetul Local.
În anul 2007, s-au alocat sume pentru serviciile publice generale, care reprezintă 14,91 % din
totalul cheltuielilor astfel, Autoritatea Publică a înţeles importanţa investiţiilor în beneficiul
comunităţii locale, care contribuie la diminuarea disparităţilor la nivel judeţean şi la creşterea
nivelului de trai a populaţiei.

Grafic 20. Evoluţia cheltuielilor comunei Livezile

99
Tabel 47. Structura cheltuielilor comunei Livezile
Tip cheltuieli Anul 2005 Anul 2006 Anul 2007
Locuinţe, servicii, dezvoltare publică 12,92 % 7,13 % 6,62 %
Pieţe, târguri şi oboare 5,82 % 0% 0%
Agricultură 81,26 % 52,06 % 45,92 %
Servicii publice generale 0% 0% 14,91 %
Alte acţiuni economice 0% 40,81 % 32,55 %

În anul 2005, cea mai mare pondere în cheltuielile efectuate o au cheltuielile efectuate în
domeniul agriculturii, urmate de cele în domeniul „Locuinţe, servicii şi dezvoltare publică” şi
„Pieţe târguri şi oboare”.
În anul 2006, cele mai multe cheltuieli s-au efectuat tot în domeniul agriculturii, urmate de
cheltuieli în alte acţiuni economice şi „Locuinţe, servicii şi dezvoltare publică”.
În anul 2007, cele mai multe cheltuieli s-au efectuat în domeniul agriculturii, urmate de cheltuieli
în alte acţiuni economice, „Servicii publice generale” şi „Locuinţe, servicii şi dezvoltare
publică”.

Grafic 21. Structura cheltuielilor comunei Livezile

100
IV.4. Proiecte de realizat de către Autoritatea Locală a comunei Livezile până
în 2015
Prioritatea I – Dezvoltarea infrastructurii locale

Denumire proiect Reabilitare DC 6A Livezile-Dumbrava-

Strâmba
Obiectiv Reabilitare drum comunal în Livezile
Beneficiar Autoritatea publică locală sau asociaţia de
dezvoltare intercomunitară
Termen de realizare 2008-2013
Opţiuni de finanţare Fonduri nerambursabile
Program PNDR 3.2.2
Valoarea maximă eligibilă : 1.000.000 euro
proiect simplu, 2.500.000 euro proiect integrat
Contribuţia solicitantului: 0 %
Mod de accesare Mai multe sesiuni de depunere cu termen
limită pe an

Denumire proiect Construirea unui pod şi a cinci podeţe în

comuna Livezile
Obiectiv Îmbunătăţire infrastructura de bază în comună
Beneficiar Autoritatea publică locală
Termen de realizare 2008-2010
Opţiuni de finanţare Surse proprii

Denumire proiect Modernizarea şi reabilitarea drumurilor din

comuna Livezile
Obiectiv Asfaltarea a 30 km de drum comunal şi
îmunătăţirea stării fizice a acestuia
Beneficiar Autoritatea publică locală sau asociaţia de
dezvoltare intercomunitară
Termen de realizare 2008-2015
Opţiuni de finanţare Fonduri nerambursabile
Program PNDR 3.2.2
Valoarea maximă eligibilă : 1.000.000 euro
proiect simplu, 2.500.000 euro proiect integrat
Contribuţia solicitantului: 0 %
Mod de accesare Mai multe sesiuni de depunere cu termen
limită pe an

101
Denumire proiect Construcţia reţelei de canalizare în comuna
Livezile şi a unei staţii de pompare (satele
Valea Poienii, Dumbrava, Dorolea şi
Cuşma)
Obiectiv Realizarea canalizării în comună în proporţie
de minim 50 %
Beneficiar Autoritatea publică locală sau asociaţia de
dezvoltare intercomunitară
Termen de realizare 2008-2015
Opţiuni de finanţare Fonduri nerambursabile
Program PNDR 3.2.2
Valoarea maximă eligibilă : 1.000.000 euro
proiect simplu, 2.500.000 euro proiect integrat
Contribuţia solicitantului: 0 %
Mod de accesare Mai multe sesiuni de depunere cu termen
limită pe an

Denumire proiect Construcţia reţelei de alimentare cu gaz în

comuna Livezile
Obiectiv Realizarea reţelei de alimentare cu gaz în
comună în proporţie de minim 50 %
Beneficiar Autoritatea publică locală sau asociaţia de
dezvoltare intercomunitară
Termen de realizare 2008-2015
Opţiuni de finanţare Fonduri nerambursabile
Program PNDR 3.2.2
Valoarea maximă eligibilă : 1.000.000 euro
proiect simplu, 2.500.000 euro proiect integrat
Contribuţia solicitantului: 0 %
Mod de accesare Mai multe sesiuni de depunere cu termen
limită pe an

102
Denumire proiect Extinderea reţelei de alimentare cu apă
potabilă în comuna Livezile (sat Valea
Poienii şi Livezile)
Obiectiv Extinderea reţelei de apă potabilă în comună
până la minim 80 %
Beneficiar Autoritatea publică locală sau asociaţia de
dezvoltare intercomunitară
Termen de realizare 2008-2015
Opţiuni de finanţare Fonduri nerambursabile
Program PNDR 3.2.2
Valoarea maximă eligibilă : 1.000.000 euro
proiect simplu, 2.500.000 euro proiect integrat
Contribuţia solicitantului: 0 %
Mod de accesare Mai multe sesiuni de depunere cu termen
limită pe an

Denumire proiect Modernizarea şi dotarea Centrului de

plasament pentru copii „Umblaţi în lumină”
Obiectiv Îmunătăţirea calităţii infrastructurii serviciilor
sociale; crearea unei infrastructuri moderne şi
creşterea calităţii serviciilor prestate
Beneficiar Autoritatea publică locală, ONG-uri ce
activează în domeniul serviciiilor sociale
Termen de realizare 2009-2013
Program POR, AXA 3, DMI 3.2
Opţiuni de finanţare Valoarea maximă eligibilă : 3.500.000 lei
Contribuţia solicitantului: 2 %
Mod de accesare Cerere deschisă de proiecte cu depunere
continuă

103
Denumire proiect Reabilitarea şi modernizarea unităţilor
şcolare din comuna Livezile, inclusiv
racordare şi modernizarea utilităţilor
Obiectiv Creşterea calităţii serviciilor de educaţie şi
calitatea învăţământului obligatoriu
Beneficiar Autoritatea publică locală
Termen de realizare 2009-2015
Program POR, AXA 3, DMI 3.4
Opţiuni de finanţare Valoarea maximă eligibilă : 67.000.000 lei
Contribuţia solicitantului: 2 %
Mod de accesare Cerere deschisă de proiecte cu depunere
continuă

Denumire proiect Realizarea unei staţii de transfer deşeuri

Obiectiv Îmbunătăţirea managementului deşeurilor în
comună
Beneficiar Autoritatea publică locală sau asociaţia de
dezvoltare intercomunitară
Termen de realizare 2008-2013
Opţiuni de finanţare Fonduri nerambursabile
Program PNDR 3.2.2
Valoarea maximă eligibilă : 1.000.000 euro
proiect simplu, 2.500.000 euro proiect integrat
Contribuţia solicitantului: 0 %
Mod de accesare Mai multe sesiuni de depunere cu termen
limită pe an

Denumire proiect Construirea unei noi grădiniţe cu program

prelungit în comună
Obiectiv Dezvoltarea şi îmbunătăţirea infrastructurii
educaţionale primare
Beneficiar Autoritatea publică locală sau asociaţia de
dezvoltare intercomunitară
Termen de realizare 2008-2015
Opţiuni de finanţare Fonduri nerambursabile
Program PNDR 3.2.2
Valoarea maximă eligibilă : 1.000.000 euro
proiect simplu, 2.500.000 euro proiect integrat
Contribuţia solicitantului: 0 %
Mod de accesare Mai multe sesiuni de depunere cu termen
limită pe an

104
Denumire proiect Construirea unui bloc de locuinţe sociale în
comuna Livezile
Obiectiv Creşterea nivelului de trai a persoanelor ce fac
parte din grupuri vulnerabile
Beneficiar Autoritatea publică locală
Termen de realizare 2008-2015
Opţiuni de finanţare Surse proprii

Denumire proiect Construirea unui adăpost pentru bătrâni în

comună
Obiectiv Îmunătăţirea calităţii infrastructurii serviciilor
sociale; crearea unei infrastructuri moderne şi
creşterea calităţii serviciilor prestate
Beneficiar Autoritatea publică locală, ONG-uri ce
activează în domeniul serviciiilor sociale
Termen de realizare 2009-2015
Program PNDR 3.2.2
Valoarea maximă eligibilă : 1.000.000 euro
proiect simplu, 2.500.000 euro proiect integrat
Contribuţia solicitantului: 0 %
Mod de accesare Mai multe sesiuni de depunere cu termen
limită pe an

Denumire proiect Amenajare spaţii de recreere şi de joacă

pentru copii în comuna Livezile
Obiectiv Creşterea suprafeţei de zone verzi/locuitor
Beneficiar Autoritatea publică locală sau asociaţia de
dezvoltare intercomunitară
Termen de realizare 2008-2012
Opţiuni de finanţare Alocări de la bugetul local;
PNDR 3.2.2
Valoarea maximă eligibilă : 1.000.000 euro
proiect simplu, 2.500.000 euro proiect integrat
Contribuţia solicitantului: 0 %
Mod de accesare Mai multe sesiuni de depunere cu termen
limită pe an

105
Denumire proiect Reabilitare bază sportivă Livezile
Obiectiv Crearea spaţiilor de recreere pentru populaţia
comunei
Beneficiar Autoritatea publică locală sau asociaţia de
dezvoltare intercomunitară
Termen de realizare 2008-2012
Opţiuni de finanţare Alocări de la bugetul local;
PNDR 3.2.2
Valoarea maximă eligibilă : 1.000.000 euro
proiect simplu, 2.500.000 euro proiect integrat
Contribuţia solicitantului: 0 %
Mod de accesare Mai multe sesiuni de depunere cu termen
limită pe an

Denumire proiect Reabilitare Cămin cultural Valea Poienii,

Cămin cultural Livezile şi reabilitare şi
extindere Cămin cultural Cuşma
Obiectiv Reabilitarea clădirilor publice
Beneficiar Autoritatea publică locală sau asociaţia de
dezvoltare intercomunitară
Termen de realizare 2008-2010
Opţiuni de finanţare Fonduri nerambursabile
Program PNDR 3.2.2
Valoarea maximă eligibilă : 1.000.000 euro
proiect simplu, 2.500.000 euro proiect integrat
Contribuţia solicitantului: 0 %
Mod de accesare Mai multe sesiuni de depunere cu termen
limită pe an

106
Prioritatea II - Creşterea ocupării forţei de muncă şi dezvoltarea resurselor umane

Denumire proiect Program de căutare a unui loc de muncă,

orientare şi consiliere profesională pentru
şomeri tineri, vârstnici, persoane aflate în
căutarea unui loc de muncă şi a şomerilor
de lungă durată
Obiectiv Îmunătăţirea gradului e ocupare pe piaţa forţei
de muncă
Beneficiar Autoritatea publică locală, ONG-uri ce
activează în domeniul serviciiilor sociale
Termen de realizare 2009-2012
Program POS DRU, AXA 5, DMI 5.1
Opţiuni de finanţare Valoarea maximă eligibilă : 1.850.000 lei
Contribuţia solicitantului: 2 %
Mod de accesare Cerere deschisă de proiecte cu termen limită

Denumire proiect Programe pentru dezvoltarea abilităţilor,

calificărilor şi formării profesionale a
persoanelor ce fac parte din grupuri
vulnerabile
Obiectiv Incluziunea socială a persoanelor vulnerabile şi
facilitarea accesului pe piaţa muncii
Beneficiar Autoritatea publică locală, ONG-uri ce
activează în domeniul serviciiilor sociale
Termen de realizare 2009-2012
Program POS DRU, AXA 6, DMI 6.2
Opţiuni de finanţare Valoarea maximă eligibilă : 18.500.000 lei
Contribuţia solicitantului: 2 %
Mod de accesare Cerere deschisă de proiecte cu termen limită

107
Denumire proiect Program educaţional de tip „a doua şansă”
Obiectiv Prevenirea fenomenului de părăsire timpurie a
şcolii,în special pentru populaţia rromă,
persoanele cu dizabilităţi şi persoanelor din
mediul rural, precum şi alte categorii de
grupuri vulnerabile; furnizarea competenţelor
şi abilităţilor de bază necesate persoanelor care
au părăsit timpuriu şcoala
Beneficiar Autoritatea publică locală, ONG (asociaţii şi
fundaţii) ce activează în domeniul educaţiei şi
incluziunii sociale
Termen de realizare 2009-2012
Program POS DRU, AXA 2, DMI 2.2
Opţiuni de finanţare Valoarea maximă eligibilă : 1.850.000 lei
Contribuţia solicitantului: 2 %
Mod de accesare Cerere deschisă de proiecte cu termen limită

Denumire proiect Construirea unei biblioteci în comună

Obiectiv Creşterea accesului populaţiei la surse de
informaţii şi creşterea gradului de educaţie
Beneficiar Autoritatea publică locală
Termen de realizare 2008-2013
Opţiuni de finanţare Surse proprii

108
Prioritatea III – Dezvoltarea turismului

Denumire proiect Reabilitarea şi conservarea clădirilor de

patrimoniu cultural
Obiectiv Promovarea patrimoniului local şi atragerea
turiştilor în zonă
Beneficiar Autoritatea publică locală
Termen de realizare 2009-2015
Program POR, AXA 5, DMI 5.1; PNDR 322
Opţiuni de finanţare POR Valoarea maximă eligibilă : 85.000.000
lei
Contribuţia solicitantului: 2 %
Valoarea maximă eligibilă : 1.000.000 euro
proiect simplu, 2.500.000 euro proiect integrat
Contribuţia solicitantului: 0 %
Mod de accesare Cerere deschisă de proiecte cu depunere
continuă

Denumire proiect Ridicarea unui monument al eroilor în

comună
Obiectiv Creşterea atractivităţii comunei
Beneficiar Autoritatea publică locală
Termen de realizare 2008-2010
Opţiuni de finanţare Surse proprii

Denumire proiect Construirea unei porţi de intrare în comuna

Livezile
Obiectiv Creşterea atractivităţii comunei şi păstrarea
patrimoniului cultural local
Beneficiar Autoritatea publică locală
Termen de realizare 2008-2010
Opţiuni de finanţare Surse proprii

109
Denumire proiect Înfiinţarea unui atelier de artizanat şi
ceramică populară
Obiectiv Păstrarea şi perpetuarea tradiţiilor populare şi a
moştenerii culturale româneşti
Beneficiar Autoritatea publică locală sau asociaţia de
dezvoltare intercomunitară
Termen de realizare 2008-2011
Opţiuni de finanţare Fonduri nerambursabile
Program PNDR 3.2.2
Valoarea maximă eligibilă : 1.000.000 euro
proiect simplu, 2.500.000 euro proiect integrat
Contribuţia solicitantului: 0 %
Mod de accesare Mai multe sesiuni de depunere cu termen
limită pe an

Denumire proiect Construirea unui bazin de înot în comuna

Livezile
Obiectiv Creşterea atractivităţii comunei şi şi crearea de
noi oportunităţi de petrecere a timpului liber
Beneficiar Autoritatea publică locală
Termen de realizare 2008-2012
Opţiuni de finanţare Surse proprii; surse atrase

Prioritatea IV – Sprijinirea afacerilor

Denumire proiect Program de sprijin pentru informarea

acordată IMM-urilor
Obiectiv Sprijinirea înfiinţării şi dezvoltării IMM-urilor;
dezvoltarea şi revigorarea economiei locale şi
regionale; atragerea investiţiilor; îmbunătăţirea
susţinerii întreprinderilor; îmbunătăţirea
serviciilor de susţinere şi informare a IMM-
urilor
Beneficiar Autoritatea publică locală
Termen de realizare Începând din 2009-permanent
Program POS DRU, AXA 3, DMI 3.1
Opţiuni de finanţare Valoarea maximă eligibilă : 1.850.000 lei
Contribuţia solicitantului: 2 %
Mod de accesare Cerere deschisă de proiecte cu termen limită

110
Prioritatea V – Dezvoltarea durabilă a localităţii

Denumire proiect Adoptarea unu PUG bazat pe necesităţile de

dezvoltare ale comunei Livezile şi
reglementarea regimului construcţiilor
Obiectiv Dezvoltarea comunei respectând normele de
urbanism
Beneficiar Autoritatea publică locală
Termen de realizare 2008-2009
Opţiuni de finanţare Surse proprii

Denumire proiect Program de informare şi conştientizare în

şcolile rurale privind oportunităţile de
educaţie şi formare profesională şi furnizare
programe de formare profesională pentru
persoanele ocupate în agricultura de
subzistenţă
Obiectiv Îmunătăţirea gradului e ocupare pe piaţa forţei
de muncă
Beneficiar Autoritatea publică locală, ONG-uri ce
activează în domeniul serviciiilor sociale
Termen de realizare 2009-2012
Program POS DRU, AXA 5, DMI 5.2
Opţiuni de finanţare Valoarea maximă eligibilă : 1.850.000 lei
Contribuţia solicitantului: 2 %
Mod de accesare Cerere deschisă de proiecte cu termen limită

Denumire proiect Campanii de informare detaliată şi promptă

a comunităţii din comuna Livezile asupra
iniţiativelor şi deciziilor autorităţilor locale
Obiectiv Respectarea principiului transparenţei
activităţii adminisraţiei publice şi
responsabilizarea societăţii civile în ceea ce
priveşte activităţile de interes public
Beneficiar Autoritatea publică locală
Termen de realizare 2009-permanent
Opţiuni de finanţare Surse proprii

Denumire proiect Achiziţionare echipamente şi sisteme

111
 electronice de informare şi comunicare
pentru accesul larg al cetăţenilor la
serviciile publice
Obiectiv Creşterea accesibilităţii societăţii civile la
informaţiile cu caracter public
Beneficiar Autoritatea publică locală
Termen de realizare 2009-2012
Opţiuni de finanţare POS CCE, AXA 3, DMI 3.2.1
Valoarea maximă acordată : 5.500.000 lei

Contribuţia solicitantului: 2 %
Mod de accesare Depunere cu termen limită
Denumire proiect Costruirea unei primării noi în Livezile şi
racordarea acesteia la utilităţi
Obiectiv Creşterea eficienţei autorităţii publice locale
Beneficiar Autoritatea publică locală
Termen de realizare 2008-2010
Opţiuni de finanţare Surse proprii

Denumire proiect Reabilitare fost sediu Primărie satul

Dorolea
Obiectiv Creşterea eficienţei autorităţii publice locale
Beneficiar Autoritatea publică locală sau asociaţia de
dezvoltare intercomunitară
Termen de realizare 2008-2012
Opţiuni de finanţare Alocări de la bugetul local;
PNDR 3.2.2
Valoarea maximă eligibilă : 1.000.000 euro
proiect simplu, 2.500.000 euro proiect integrat
Contribuţia solicitantului: 0 %
Mod de accesare Mai multe sesiuni de depunere cu termen
limită pe an

112
Denumire proiect Îmbunătăţirea eficacităţii organizaţionale la
nivelul autorităţii publice locale
Obiectiv Creşterea eficienţei autorităţii publice locale
Beneficiar Autoritatea publică locală
Termen de realizare 2008-2012
Opţiuni de finanţare POS DCA, AXA 1, DMI 1.3
Valoarea minimă proiect : 220.000 lei
Contribuţia solicitantului: 2 %
Mod de accesare Sesiune de depunere cu termen limită

Denumire proiect Reabilitarea drumurilor forestiere de pe

teritoriul comunei Livezile
Obiectiv Dezvoltarea durabillă a localităţii, prin
coservarea mediului natural şi creşterea
atracţiei pentru investitori
Beneficiar Autoritatea publică locală sau asociaţia de
dezvoltare intercomunitară
Termen de realizare 2008-2012
Opţiuni de finanţare PNDR 1.2.5
Mod de accesare Program nelansat în anul 2008

113
IV.5 Prioritizarea proiectelor
În contextul valorificării oportunităţii de accesare a fondurilor nerambursabile disponibile pentru
România între anii 2007-2013 şi atingerii obiectivelor specifice stabilite prin priorităţile de
dezvoltare a comunei Livezile în vederea diminuării disparităţilor la nivel judeţean, Autoritatea
Publică Locală a comunei Livezile trebuie să mobilizeze resursele financiare şi umane
disponibile în vederea accesării programelor operaţionale şi implementării proiectelor cu
finanţare nerambursabilă. În general, proiectele sunt prioritizate în dependenţă de obiectivele
stabilite, problemele identificate, resursele disponibile, existenţa documentaţiilor tehnice pentru
anumite obiective, dar şi accesibilitatea surselor de finanţare.

În acest context, primăria Livezile şi-a stabilit ca obiectiv realizarea a 12 obiective investiţionale
prin intermediul PNDR. Acestea pot fi realizate prin depunerea şi implementarea proiectelor
integrate, dar nu mai mult de 2 pe toată perioada de referinţă (aici se ia în considerare şi perioada
necesară implementării proiectului de maxim 3 ani). Astfel, pentru a fi realizate toate obiectivele,
se impune crearea de Asociaţii de Dezvoltare Intercomunitare, fapt ce va spori şansele comunei
de a beneficia de fonduri suplimentare (în contextul în care valoarea maximă eligibilă în cazul
unui proiect integrat al unei Asociaţii de Dezvoltare Intercomunitară este de 6.500.000 euro). În
plus, o altă opţiune ar fi creditele de investiţii, penru acoperirea tuturor proiectelor propuse prin
prezenta strategie.

În această ordine de idei, se impune prioritizarea proiectelor ce pot fi demarate în prima etapă,
dar această ordine poate fi schimbată în dependenţă de dinamică comunei şi de noile oprtunităţi
apărute.

Perioada 2008-2011

Program operaţional Suma accesată

PNDR 322 2.500.000 euro1 (9.500.000 lei)

POR 3.4 3.600.000 lei

POS DCA 1.000.000 lei

POS DRU 3.700.000 lei

TOTAL perioadă 17.800.000 lei

1
Curs de schimb valutar Euro/Ron – 3,66 lei (curs 31 octombrie 2008)

114
Prioritizarea proiectelor s-a făcut în dependenţă de existenţa documentaţiilor tehnice,
posibilitatea de accesare a fondurilor şi obiectivele strategice de dezvoltare ale comunei. Astfel,
în prima perioadă, se va demara un proiect integrat pe PNDR prin acesarea fondurilor maxime
disponibile, două proiecte pentru reabilitarea şi modernizarea a 2 şcoli din comună prin
programul POR 3.4 (s-a considerat valoarea medie a unui proiect pentru o şcoală de aproximativ
500.000 euro), un proiect pe POS DCA (s-a considerat atragerea sumei de 1.000.000 lei pentru
acest proiect) şi 2 proiecte pe POS DRU (atragerea sumei maxime disponible de 1.850.000 lei).2

Astfel, în perioada 2008-2013, comuna Livezile are posibilitatea de a atrage fonduri

nerambursabile în valoare totală de 17.800.000 lei.

Perioada 2011-2015

Suma accesată

PNDR 322 2.500.000 euro (9.500.000 lei)

POS CCE 5.500.000 lei

POR 3.4 5.400.000 lei

POS DRU 5.500.000 lei

TOTAL perioadă 25.900.000 lei

În cea de-a doua perioadă, se va accesa un al doilea proiect pe PNDR, un proiect cu finanţare
maximă pe POS CCE, trei proiecte pentru reabilitarea şi dotarea a 3 şcoli din comună şi 3
proiecte pe programul POS DRU (fiecare va permite accesarea sumei maxime de finanţare
disponibile de 1.850.000 lei).

Astfel, pentru întreaga perioadă (2008-2015), comuna Livezile poate accesa suma de 43.700.000
lei, echivalentul a 11.939.890 euro, ceea ce reprezintă 0,07 % din suma totală disponibilă pentru
întreaga ţară.
În condiţiile în care contribuţia solicitantului este de 2 % din valoarea cheltuililor eligibile pentru
toate axele de finanţare, mai puţin pentru PNDR, unde contribuţia este de 0%, autoritatea locală a
comunei Livezile va contribui cu 166.000 lei co-finanţare în prima perioadă şi 328.000 lei în cea
de-a doua perioadă, în total cu 494.000 lei pentru întreaga perioadă, ceea ce reprezintă 1,13% din
totalul sumelor atrase.

2
La prioritizarea proiectelor s-a ţinut cont şi de perioada necesară depunerii unei cereri de finanţare, de evaluare a
acesteia, dar şi de implementare a proiectului

115
Monitorizarea, evaluarea şi implementarea Strategiei de dezvoltare a comunei
Livezile
Aprobarea strategiei de dezvoltare va presupune începerea demersului de implementare a
direcţiilor de dezvoltare propuse şi derularea acţiunilor propriu-zise destinate realizării acestora.
Finalizarea procesului strategic de dezvoltare a comunei implică necesitatea unui proces coerent
de evaluare a implementării proiectelor propuse. Activitatea de evaluare, însă, nu trebuie să apară
ca un eveniment spontan, doar la momentele de încheiere a unor etape din planificarea strategică,
ci este oportun să constituie un efort cu caracter permanent de-a lungul implementării strategiei.

În urma activităţilor de monitorizare vor ieşi la iveală, fără îndoială, probleme sau necesităţi de
reconfigurare sau adaptare în anumite privinţe a direcţiilor strategice, ca efect normal în urma
dinamicii înregistrate de-a lungul timpului în comună. Aceste necesităţi de adaptare a direcţiilor
strategice trebuie semnalate de către factori de decizie competenţi în evaluarea întregului proces
de aplicare a planificării strategice.

În acest sens se impune efectuarea unor analize intermediare care să enunţe stadiul în care se află
operaţiunile programelor şi în ce măsură rezultatele se apropie de indicatorii enunţaţi pentru
fiecare domeniu de intervenţie.

O astfel de activitate de monitorizare şi evaluare considerăm că este oportun a se efectua de către

o comisie de supraveghere, stabilită încă de la începutul procesului de planificare strategică, ale
cărei contribuţii trebuie să fie : efectuarea de rapoarte cu privire la stadiul în care se află procesul
de implementare faţă de obiectivele stabilite în strategie; revizuirea şi adaptarea planurilor de
acţiune strategică; reformularea obiectivelor în cazul în care acest fapt se impune; revizuirea
termenelor de implementare în funcţie de evenimentele apărute pe parcurs; consultarea şi
comunicarea permanentă cu autorităţile publice locale şi cu părţile implicate şi afectate de
evoluţia procesului de implementare strategică. Este recomandată implicarea tuturor părţilor
interesate în procesul de evaluare (beneficiari, responsabili, parteneri, finanţatori etc.)

În vederea unei bune evaluări este necesară stabilirea unor indicatori cuantificabili sau cel puţin
uşor de identificat în momentul monitorizării şi al evaluării, astfel încât procesul de evaluare să
poată furniza informaţii cât mai fidele asupra gradului de succes al îndeplinirii obiectivelor
programelor propuse. Evaluarea trebuie corelată în mod necesar cu obiectivele propuse şi cu
efectele ce se doresc a fi generate.

116