EXECUTIE FUNDATII DRUMURI

PTE-01
1 CUPRINS

1 CUPRINS............................................................................................................................................ 2
2 SCOP.................................................................................................................................................. 3
3 DOMENIU .......................................................................................................................................... 3
4 DEFINIŢII ŞI ABREVIERI .................................................................................................................. 3
5 DOCUMENTE DE REFERINŢĂ ........................................................................................................ 3
6 RESPONSABILITĂŢI ......................................................................................................................... 3
7 PROCEDURA .................................................................................................................................... 6
8 CONDIŢII TEHNICE, REGULI ŞI METODE DE VERIFICARE ........................................................ 11
9 SECURITATEA MUNCII .................................................................................................................. 13
10 PROTECŢIA MEDIULUI ................................................................................................................ 13
11 ÎNREGISRĂRI ............................................................................................................................... 13

2 SCOP
Prezenta procedură are ca scop precizarea modului de execuţie a fundaţiilor de balast şi /
sau amestec optimal.

3 DOMENIU
Procedura se aplică la execuţia lucrărilor de execuţie a fundaţiilor de drumuri.

4 DEFINIŢII ŞI ABREVIERI

4.1 DEFINIŢII
Nu este cazul

4.2 ABREVIERI
PE – proiect de execuţie;
CS – caiet de sarcini;
RCQ – Responsabil cu Controlul Calităţii;
RTE – Responsabil Tehnic cu Execuţia;

5 DOCUMENTE DE REFERINŢĂ
1. Legea nr. 10/1995 – privind calitatea în construcţii
2. HGR nr. 766/1997 – Regulamente privind calitatea în construcţii
3. C. 56/1985 – Normativ pentru verificarea calităţii şi recepţia lucrărilor de construcţii şi instalaţii
aferente

6 RESPONSABILITĂŢI

6.1 ŞEF ŞANTIER

6.1.1 Asigură şi răspunde de întocmirea PC/PCCVI-ului pentru procese tehnologice de execuţie a
lucrărilor încredinţate.
6.1.2 Colaborează cu personalul CQ în vederea specificării punctelor de control-inspecţii.
6.1.3 Urmăreşte respectarea tuturor cerinţelor prevăzute în PCCVI.
6.1.4 Arhivează în dosar PCCVI-uri cu înregistrările cerute de PCCVI.
6.1.5 Supraveghează execuţia lucrării asigurând calitatea execuţiei, în conformitate cu documentaţia de
execuţie.
6.1.6 Răspunde ca execuţia lucrării să fie asigurată cu personal calificat, materiale şi echipamente de
calitate.
6.1.7 Admite execuţia lucrărilor de construcţii numai pe baza proiectelor şi a detaliilor de execuţie
verificate de specialiştii verificatori de proiecte atestaţi.
6.1.8 Întocmeşte şi ţine la zi un registru de evidenţă a lucrărilor de construcţii pe care le urmăreşte tehnic
şi de care răspunde.
6.1.9 Opreşte execuţia lucrărilor în cazul în care s-au produs defecte grave de calitate sau abateri de la
prevederile proiectului de execuţie şi permite reluarea lucrărilor numai după remedierea lor.
6.1.10 Răspunde de executarea lucrărilor ce i-au fost încredinţate, cu respectarea strictă a proiectelor de
execuţie, a caietelor de sarcini, a prescripţiilor tehnice.
6.1.11 Verifică întocmirea şi ţinerea la zi a tuturor documentelor de atestare calitativă a execuţiei
lucrărilor, procese verbale de lucrări ascunse, în conformitate cu prescripţiile tehnice şi cerinţele MSMI.
6.1.12 Participă la verificarea lucrărilor ce devin ascunse şi întocmeşte, cu personalul CQ, beneficiarul şi
alte organe autorizate, documentele prevăzute de reglementările în vigoare pentru aceste lucrări.

6.2 ŞEF PUNCT DE LUCRU

6.2.1 Efectuează toate verificările şi încercările conform PC/PCCVI, convocând participanţii prevăzuţi
pentru fiecare fază.
6.2.2 Întocmeşte înregistrările, le păstrează la dosarul lucrării şi le predã la terminarea lucrării la şef
compartiment, înainte de recepţia la terminarea lucrării.
6.2.3 Răspune de executarea lucrărilor ce i-au fost încredinţate, cu respectarea strictă a prescripţiilor
tehnice şi a prezentei proceduri tehnice de execuţie.
6.2.4 Ia măsuri pentru executarea corectă a operaţiunilor de trasare şi urmăreşte, pe tot parcursul
execuţiei, respectarea riguroasă a caracteristicilor geometrice a construcţiilor.
6.2.5 Controlează, în toate fazele de execuţie, modul în care subordonaţii săi asigură respectarea
riguroasă a tehnologiilor de execuţie a obiectivelor, a condiţiilor tehnice impuse execuţiei de
reglementările în vigoare şi procedurile tehnice de execuţie.
6.2.6 Întocmeşte şi ţine la zi toate documentele de atestare calitativă a execuţiei lucrărilor.
6.2.7 Instruieşte personalul din subordine cu toate prevederile reglementărilor aplicabile lucrărilor pe
care le execută.
6.2.8 Întocmeşte pentru fiecare obiectiv procedura operaţională de execuţie.
6.2.9 Participă la verificarea lucrărilor ce devin ascunse şi întocmeşte, cu responsabilul CQ, beneficiarul
şi alte organe autorizate, documentele de atestare calitativă a lucrărilor executate.
6.2.10 Îndrumă şi controlează activitatea şefilor de echipă şi a muncitorilor.
6.2.11 Verifică calitatea materialelor înainte de punerea lor în operă.

6.3 RESPONSABIL TEHNIC CU EXECUŢIA (RTE)

6.3.1 Admite execuţia numai a lucrărilor de construcţii ce au la bază proiecte şi detalii de execuţie
verificate de specialiştii verificatori de proiecte.
6.3.2 Verifică şi avizează fişele sau proiectele tehnologice de execuţie, procedurile de realizare a
lucrărilor, arobă planurile de control-inspecţie, verifică proiectele de organizare a execuţiei lucrătrilor,
precum şi programele de realizare a lucrărilor.
6.3.3 Opreşte lucrările cu neconformităţi majore şi impune acţiuni corective de remediere sau demolare.

6.4 RESPONSABIL CU CONTROLUL CALITĂŢII (RCQ)

6.4.1 Efectuează inspecţii de urmărire a calităţii execuţiei în punctele obligatorii de staţionare din PCCVI
şi validează documentele de atestare calitativă specifice lucrării.
6.4.2 Înscrie în documentele stabilite prin „Sistemul propriu de asigurarea calităţii” toate constatările în
urma controlului efectuat pentru realizarea cerinţelor impuse de standarde, normative şi caiete de
sarcini.
6.4.3 Înştiinţează în scris conducerea asupra nerespectării soluţiilor din documentaţia faza DDE prin
deschiderea RNC-ului, urmărind realizarea lichidării neconformităţii.
6.4.4 Participă la verificarea calităţii lucrărilor la principalele faze de execuţie stabilite prin normele
tehnice şi semnează procesele verbale de atestare a calităţii.
6.4.5 Participă şi semnează documentele întocmite la verificările efectuate în fazele de execuţie care,
prin natura lor, sunt determinante pentru asigurarea calitătii construcţiilor.
6.4.6 Înştiinţează operativ conducerea şi, în maximum 24 ore, inspecţiile teritoriale.
6.4.7 Verifică respectarea de către factorii implicaţi a prevederilor Legii nr. 10/95 privind calitatea în
construcţii, cu privire la utilizarea numai de produse tradiţionale, fabricate pe bază de standarde şi de
produse, echipamente şi procedee noi, pentru care există agremente tehnice.
6.4.8 Verifică utilizarea numai de materiale şi echipamente pentru care s-au emis certificate de
conformitate, în cazul utilizării acestora la construcţii de categorie de importanţă excepţională, a
construcţiilor pentru lucrările publice reaizate din fonduri bugetare, precum şi a lucrărilor care asigură
cerinţele stabilite la articolul 5 din Legea 10/95.
6.4.9 Verifică realizarea prevederilor „Regulamentului pentru asigurarea activităţii metrologice”.

7 PROCEDURA

7.1 Prevederi generale

7.1.1 Stratul de fundaţie din balast optimal se realizează într-unul sau mai multe straturi, în funcţie de
grosimea stabilită prin proiect şi variază conform prevederilor STAS 6400, între 15 şi 30 cm;
7.1.2 Constructorul este obligat să asigure măsurile organizatorice şi tehnologice corespunzătoare
pentru respectarea strictă a prevederilor din proiectul de execuţie sau din caietul de sarcini pus la
dispoziţie de către beneficiar;
7.1.3 Constructorul va asigura , prin colaborare cu un laborator autorizat, efectuare tuturor încercărilor şi
determinărilor solicitate de beneficiar, prin documentaţia pusă la dispoziţie;

7.2 Agregate naturale

7.2.1 Pentru execuţia stratului de fundaţie se vor utiliza balast sau balast amestec optimal, cu granulaţia
maximă de 63 mm;
7.2.2 Balastul trebuie să provină din roci stabile, nealterabile la aer, apă sau îngheţ, nu trebuie să
conţină corpuri străine vizibile (bulgări de pământ, cărbune, lemn, resturi vegetale) sau elemente
alterate;
7.2.3 În conformitate cu SR 662 punctul 2.3.4.2. balastul şi balastul amestec optimal, pentru a fi folosite
în stratul de fundaţie, trebuie să îndeplinească caracteristicile calitative din următorul tabel:

7.2.4 Balastul ameste se poate obţine fie prin amestecarea sorturilor 0-8, 8-16, 16-25, 25-63, fie direct
din balast, dacă îndeplineşte condiţiile din tabelul anterior;
7.2.5 Limitele de granulozitate totală, în cazul balastului amestec optimal, sunt prezentate în următorul
tabel:

7.2.6 Agregatul (balast sau balast amestec optimal) se va aproviziona din timp, în depozite
intermediare, pentru a se asigura omogenitatea şi constanţa calităţii acestuia;
7.2.7 Aprovizionarea la locul de punere în operă se va face numai după efectuarea testelor de laborator
complete, pentru a verifica dacă agregatele din depozite îndeplinesc cerinţele proiectului;
7.2.8 Laboratorul constructorului va ţine evidenţa calităţii balastului sau balastului amestec optimal astfel:
7.2.8.1 Într-un dosar vor fi cuprinse toate certificatele de calitate emise de furnizor;
7.2.8.2 Într-un registru (REGISTRU PENTRU ÎNCERCĂRI AGREGATE) vor fi înregistrate rezultatele
determinările efectuate de laborator;
7.2.9 Depozitarea agregatelor se va face în depozite deschise, dimensionate în funcţie de cantitatea
necesară şi de eşalonarea lucrărilor;
7.2.10 În cazul în care se va utiliza balast din mai multe surse, aprovizionarea şi depozitarea acestora se
va face astfel încât să se evite amestecarea materialelor aprovizionate din surse diferite;
7.2.11 În cazul în care la verificarea calităţii balastului sau a balastului amestec optimal aprovizionat,
granulozitatea acestora nu corspunde prevederilor anterioare, acesta se corectează cu sorturile
granulometrice deficitare pentru îndeplinirea condiţiilor calitative prevăzute.

7.3 Apa
7.3.1 Apa necesară compactării dtratului de balast sau balast amestec optimal poate să provină din
reţeaua publică sau din alte surse , dar în acest caz din urmă, nu terbuie să conţină nici un fel de
particule în suspensie.

7.4 Controlul calităţii balastului sau balastului amestec optimal înainte de realizarea stratului de
fundaţie
7.4.1 Controlul calităţii se face de către constructor, prin laboratorul său, în conformitate cu următorul
tabel:

7.5 Stabilirea caracteristicilor de compactare

7.5.1 Caracteristicile optime de compactare ale balastului sau balastului amestec optimal se stabilesc de
către un laborator de specialitate acreditat , înainte de începerea lucrărilor de execuţie.
7.5.2 Prin încercarea Proctor modificată, conform STAS 1913/13 se stabileşte:
 Du max PM = greutatea volumică în stare uscată, maximă, exprimată în g/cm3;
 Wopt PM = umiditatea optimă de compactare, exprimată în %.
7.5.3 Caracteristicile efective de compactare se determină de laboratorul şantierului pe probe prelevate
din lucrare şi anume:
 Du ef = greutatea volumică, în stare uscată, efectivă, exprimată în g/cm3;
 W ef = umiditatea efectivă de compactare, exprimată în % în vederea stabilirii gradului de
compactare Gc

La executia stratului de fundatie se va urmari realizarea gradului de compactare.

7.6 Punerea în operă a balastului

7.6.1 La execuţia stratului de fundaţie din balast sau balast amestec optimal se va trece numai după
recepţionarea lucrărilor de terasamente, sau de strat de formă, în conformitate cu prevederile
documentaţiei pentru realizarea acestor lucrări;
7.6.2 Înainte de începerea lucrărilor se vor verifica şi regla utilajele şi dispozitivele necesare punerii în
operă a balastului sau balastului amestec optimal;
7.6.3 Înainte de aşternerea balastului se vor executa lucrările pentru drenarea apelor din fundaţii: drenuri
transversale de costament, drenuri longitudinale sub acostament sau sub rigole şi racordurile stratului de
fundaţie la acestea, precum şi alte lucrări prevăzute în acest scop în proiect;
7.6.4 Îb cazul straturilor de fundaţie prevăzute pe întreaga platformă a drumului, cum este cazul la
autostrăzi sau la lucrări la care drenarea apelor este prevăzută a se face printr-un strat drenant continuu,
se va asigura în prealkabil posibilitatea evacuării apelor în orice punct al traseului, la cel puţin 15 cm
deasupra şnţului sau în cazul rambleurilor, deasupra terenului;
7.6.5 În cazul în care sunt mai multe surse de aprovizionare cu balast, se vor lua măsuri de a nu se
amesteca agregatele, de a se delimita tronsoanele de drum în funcţie de sursa folosită, acestea fiind
consemnate în registrul de şantir;
7.6.6 Înainte de începerea lucrărilor, constructorul este obligat să efectueze o experimentare pe un
tronson de probă în lungime de minimum 30 m şi o lăţime de cel puţin 3,40 m (dublul lăţimii utilajului de
compactare);
7.6.7 Experimentarea are ca scop stabilirea, în condiţii de execuţie curentă pe şantier, a componenţei
atelierului de compactare şi a modului de acţionare a acestuia, pentru realizarea gradului de compactare
cerut prin documentaţie, precum şi reglarea utilajelor de răspândire, pentru realizarea grosimii din proiect
şi pentru o suprafaţare corectă;
7.6.8 Compactarea de probă pe tronsonul experimental se va face în prezenţa CQ efectuând controlul
compactării prin încercări de laborator, stabilite de comun acord şi efectuate de un laborator de
specialitat;
7.6.9 În cazul în care gradul de compactare prevăzut nu poate fi obţinut, constructorul va trebui să
realizeze o nouă încercare, după modificarea grosimii stratului sau autilajului de compactare folosit;
7.6.10 Aceste încercări au drept scop stabilirea parametrilor compactării şi anume:
7.6.10.1 Grosimea maximă a stratului de balast pus în operă;
7.6.10.2 Condiţiile de compactare (verificarea eficacităţii utilajelor de compactare)
7.6.10.3 Intensitatea de compactare a utilajului
 Intensitatea de compactare = Q/S
 Q = volumul de balast pus în operă, în unitatea de timp (oră, zi, schimb) exprimat în m3;
 S = suprafaţa compactată în intervalul de timp dat, exprimată în m2.
7.6.11 În cazul folosirii de utilaje de acelaşi tip, în tandem, suprafeţele compactate de fiecare utilaj, se
cumulează.
7.6.12 Partea din tronsonul experimental executat cu cele mai bune rezultate , va servi ca sector de
referinţă pentru restul lucrării;
7.6.13 Caracteristicile obţinuti pe acest tronson se vor consemna în registrul de şantier, pentru a servi la
urmărirea calităţii lucrărilor ce se vor executa;
7.7 Punerea în operă a balastului sau a balastului amestec optimal
7.7.1 Pe tereasamentul recepţionat se aşterne şi se nivelează balastul sau balastul amestec optimal într-
unul sau mai multe straturi, în funcţie de grosimea prevăzută în proiect şi de grosimea optimă de
compactare stabilită pe tronsonul experimental;
7.7.2 Aşternerea şi nivelarea se face la şablon, cu respectarea lăţimilor şi pantelor prevăzute în proiect;
7.7.3 Cantitatea necesară de apă pentru asigurarea umidităţii optime de compactare se stabileşte de
laboratorul de şantier ţinând seama de umiditatea agregatului şi se adaugă prin stropire;
7.7.4 Stropirea va fi uniformă evitându-se supraumezirea locală;
7.7.5 Compactarea straturilor de fundaţie din balast amestec optimal se face cu atelierul de compactare
stabilit pe sectorul experimental, respectându-se componenţa atelierului, viteza utilajelor de compactare,
tehnologia şi intensitatea Q/S de compactare;
7.7.6 Pe drumurile pe care stratul de fundaţie nu se realizează pe întrega lăţime a platformei,
acostamentele se completează şi se compactreată odată cu stratul de fundaţie, astfel ca acesta să fie
permanent încadrat de acostamente, asigurându-se totodată şi măsurile de evacuare a apelor;
7.7.7 Denivelările care se produc în timpul compactării straturilor de fundaţie, sau care rămân după
compactare, se corectează cu materiale de aport şi se recompactează. Suprafeţele cu denivelări mai
mari de 4 cm se completează, se renivelează şi apoi se compactează din nou.
7.7.8 Este interzisă folosirea balastului îngheţat;
7.7.9 Este interzisă aşternerea balastului pe patul acoperit cu unstrat de zăpadă sau cu pojghiţă de
graţă.
7.8 Controlul calităţii compactării balastului sau a balastului amestec optimal
7.8.1 În timpul execuţiei , stratul de fundaţie balast sau balast amestec optimal se vor face, pentru
verificarea compactării încercările şi determinările din următorul tabel:
7.8.2 În ceea ce priveşte capacitatea portantă la nivelul superior al stratului superior al stratului de
ballast, aceasta se determină prin măsurători cu deflectometrul cu pârghie, conform Normativului pentru
determinarea prin deflectografie şi deflectometrie a capacităţii portante a drumurilor cu structuri rutiere
suple şi semirigide, indicativ CD 31.
7.8.3 Laboratorul Constructorului va ţine următoarele evidenţe privind calitatea stratului executat:
7.8.3.1 Compoziţia granulometrică a balastului utilizat;
7.8.3.2 Caracteristicile optime de compactare, obţinute prin metoda Proctor modificat (umiditatea optimă,
densitatea maximă uscată);
7.8.3.3 Caracteristicile efective ale stratului executat (umiditatea, densitatea, capacitatea portantă).

8 CONDIŢII TEHNICE, REGULI ŞI METODE DE VERIFICARE

8.1 Elemente goemetrice

8.1.1 Grosimea stratului de fundaţie din balast sau din balast amestec optimal este cea din proiect;
8.1.2 Abaterea llimită la grosime poate fi de maximum +/- 20 mm;
8.1.3 Verificrea grosimii se face cu ajutorul unei tije metalice gradate, cu care se străpunge stratul, la
fiecare 200 ml de strat executat;
8.1.4 Grosimea stratului de fundaţie este media măsurătorilor obţinute pe fiecare sector de drum
prezentat recepţiei;
8.1.5 Lăţimea stratului de fundaţie din balast sau balast amestec optimal este prevăzută în proiect;
8.1.6 Abaterile limită la lăţime pot fi de +/- 5 cm;
8.1.7 Verificarea lăţimii executate se va face în dreptul profilelor transversale ale proiectului;
8.1.8 Panta transversală a fundaţiei de balast sau balast amestec optimal este cea a îmbrăcăminţii sub
care se execută, prevăzută în proiect.
8.1.9 Denivelările admisibile sunt cu +/- 0,5 cm diferite de cele admisibile pentru îmbrăcămintea
respectivă şi se măsoară la fiecare 25 m distanţă.
8.1.10 Declivităţile în profil longitudinal sunt conform proiectului; Abaterile limită la cotele fundaţiei din
balast, faţă de cotele din proiect pot fi de +/- 10 mm;

8.2 Condiţii de compactare

8.2.1 Straturile de fundaţie trebuie compactate până la realizarea următoarelor grade de compactare,
minime din densitatea în stare uscată maximă determinată prin încercarea Proctor modificată conform
STAS 1913/13:
8.2.2 Capacitatea portantă la nivel superior al stratului de fundaţie se consideră realizată dacă valorile
deflexiunilor măsurate nu depăşesc valoarea deflexiunilor admisibile indicate în tabelul următor:

8.2.3 Balastul din stratul de fundaţie trebuie să îndeplinească condiţiile de admisibilitate din SR EN
13242/2013 şi STAS 6400-84;
8.2.4 Măsurătorile de capacitate portantă se vor efectua în conformitate cu prevederile normativului CD
31;
8.2.5 Interpretarea măsurătorilor cu deflectometrul cu pârghie tip Benkelman efectuate în scopul
determinării calităţii lucrărilor de fundaţii, se va face prin examinarea modului de variaţie la suprafaţa
stratului de fundaţie, a valorii deflexiunii corespunzătoare vehiculului etalon (cu sarcina pe osia din spate
de 115 KN) şi a valorii coeficientului de variaţie (Cv). Uniformitatea execuţiei este satisfăcătoare dacă, la
nivelul superior al stratului de fundaţie, valoarea coeficientului de variaţie este sub 35 %.

8.3 Caracteristicile suprafeţei stratului de fundaţie

8.3.1 Verificarea denivelărilor suprafeţei de fundaţie se efectuează cu ajutorul latei de 3,00 m lungime
astfel:
8.3.1.1 În profil longitudinal, măsurătorile se efectuează în axul fiecărei benzi de circulaţie şi nu pot fi mai
mari de +/- 2,0 cm;
8.3.1.2 În profil transvetsal, verificarea se efectuează în dreptul profileloşr arătate în proiect şi nu pot fi
mai mari de +/- 1,0 cm;
8.3.2 În cazul apariţiei denivelărilor mai mari decât cele prevăzute anterior se va face corectarea
suprafeţei de fundaţie.

9 SECURITATEA MUNCII

La execuţia lucrărilor se vor respecta următoarele acte normative:

- Legea nr. 319/2006 - Legea securităţii şi sănătăţii în muncă
- Legea nr. 307/2006 – privind apărarea împotriva incendiilor
- Ordin nr. 216/2007 – Norme generale de apărare împotriva incendiilor

10 PROTECŢIA MEDIULUI

Colectarea, depozitarea, gestionarea şi valorificarea deşeurilor rezultate în urma lucrărilor executate se

va face pe categorii de materiale şi în locuri special amenajate conform procedurii CONTROLUL
OPERAŢIONAL, în vigoare. Se va respecta legislaţia de protecţie a mediului.

11 ÎNREGISRĂRI

11.1 Proces verbal de recepţie calitativă cod F-PTE-01.01;

11.2 PCCVI cod F-PS-27.01;
11.3 Raport de neconformitate cod F-PG-04.02;