PROCEDURA TEHNICA DE EXECUTIE

EXECUTIA LUCRARILOR DE BETONARE

1. SCOP
Procedura are ca scop stabilirea responsabilităţilor personalului implicat în realizarea lucrărilor de betonare,
descrierea tehnologiei de execuţie actualizate pe baza reglementărilor tehnice existente, programarea
activităţilor de monitorizare şi măsurare (inspecţii şi încercări) necesare a fi efectuate pe parcursul
desfăşurării lucrărilor, precum şi indicarea documentelor şi înregistrărilor care trebuie elaborate pentru
demonstrarea calităţii lucrărilor.

2. DOMENIUL DE APLICARE
Procedura este destinată personalului care efectuează activităţi ce influenţează calitatea lucrărilor de betonare.
Procedura se aplică la turnarea betonului (simplu şi armat) la toate structurile şi elementele de beton executate
la construcţii.

3. DEFINIŢII
Termenii referitori la calitate sunt definiţi în Manualul calităţii.

4. DOCUMENTE DE REFERINŢĂ
Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcţii;
Legea protecţiei muncii nr 90/1996 şi norme metodologice de aplicare;
Legea nr. 212/1997 privind apărarea împotriva incendiilor;
Regulamentele privind calitatea în construcţii aprobate prin HGR 766/1997;
Cod de practică pentru execuţia lucrărilor de beton,(partea 1), indicativ NE 012-2010;
Instrucţiuni tehnice privind folosirea amestecurilor pe baza de ciment sau răşini epoxidice la
remedierea defecţiunilor lucrărilor de construcţii, indicativ C 149/1987;
Normativ pentru verificarea calităţii şi recepţia calităţii lucrărilor de construcţii şi
instalaţii aferente, indicativ C 56-1985;
Normativ pentru realizarea pe timp friguros a lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente, indicativ
C 16-1984.

5. RESPONSABILITĂŢI
5.1. Director
5.1.1. Numeşte şeful de şantier şi asigură resursele necesare pentru aplicarea procedurii tehnice de execuţie.
5.1.2. Numeşte responsabilul tehnic cu execuţia atestat pentru lucrare.
5.1.3. Asigură remedierea defectelor calitative apărute din vina organizaţiei atât în perioada de execuţie cât şi
în perioada de garanţie prevăzută în contract.
5.1.4. Dispune oprirea lucrărilor ori de câte ori constatăabateri de la cerinţele de calitate, stabileşte
tratarea neconformităţilor şi aplicarea acţiunilor corective.
5.1.5. Urmăreşte ducerea la îndeplinire la termenele stabilite a măsurilor dispuse prinactele de control sau
prin documentele de recepţie ale lucrărilor.
5.1.6. Aprobă procurarea de materiale şi produse precum şi angajarea de servicii numai de la furnizori
care asigură condiţiile prevăzute de Regulamentul privind agrementul tehnic peniru produse,
procedee şi echipamente noi în construcţii şi de Regulamentul privind certificarea calităţii produselor
folosite în construcţii.
5.1.7. Soliciiă investitorului efectuarea recepţiei la terminarea lucrărilor numai la construcţiile care corespund
cerinţelor de calitate şi pentru care s-au predai investitorului documentele necesare îmocmirii cărţii tehnice a
construcţiei.
5.2. Responsabilul cu sistemul de management al calităţii
5.2.1. Realizează audituri inierne ale calităţii pentru a se asigura că prevederile sistemului de
management al calităţii sunt aplicate.
5.2.2. Efectuează controale pentru a se asigura că neconformităţile constatate sunt tratate şi că sunt întreprinse
acţiuni corective şi preventive.
5.2.3. Efectuează analiza reclamaţiilor referitoare la calitatea lucrărilor şi asigură tratarea şi rezolvarea lor.
5.3. Şeful de şantier
5.3.1. Asigură respectarea prevederilor procedurii tehnice de execuţie la realizarea lucrărilor.
5.3.2. Răspunde de respectarea proiectului şi a detaliilor de execuţie.
5.3.3. Răspunde de efectuarea activităţilor de monitorizare şi măsurare (inspecţii şi încercări) prevăzute în
planul calităţii.
5.3.4. Răspunde de întocmirea în timpul executării lucrărilor a documentelor şi înregistrărilor prevăzute
în planul calităţii.
5.3.5. Răspunde de utilizarea în execuţia lucrărilor numai a produselor şi a procedeelor prevăzute în
proiecte, certificate calitativ sau pentru care există agremente tehnice, acceptă înlocuirea acestora cu
altele numai pe baza soluţiilor stabilite de proiectant cu acordul investitorului.
5.3.6. Răspunde de convocarea factorilor care trebuie să participe la verificarea lucrărilor ajunse în faze
determinante ale execuţiei şi asigurarea condiţiilor necesare efectuării acestora, în scopul obţinerii acordului
de continuare a lucrărilor.
5.3.7. Răspunde de soluţionarea neconformităţilor, a defectelor şi neconcordanţelor
apărute în fazele de execuţie, numai pe baza soluţiilor stabilite de proiectant, cu acordul investitorului.
5.3.8. Opreşte utilizarea materialelor pentru care a primit de la laborator rapoarte de încercare din care
rezultă că acestea nu îndeplinesc condiţiile de calitate, opreşte, de asemenea, execuţia lucrărilor la care
rapoartele de încercare indică existenţa unor abateri de ia prevederile proiectelor sau de la cerinţele de
calitate.
5.3.9. Supune la recepţie numai lucrări care corespund cerinţelor de calitate şi pentru care a predat
investitorului documentele necesare întocmirii cărţii tehnice a construcţiei.
5.3.10. Asigură aducerea la îndeplinire la termenele stabilite a măsurilor dispuse prin actele de control sau
prin documentele de recepţie a lucrărilor de construcţii
5.3.11. Răspunde de iniţierea şi aplicarea acţiunilor corective şi preventive necesare pentru eliminarea
cauzelor neconformităţilor constatate la execuţialucrărilor.
5.3.12. Răspunde de respectarea condiţiilor de manipulare, transport, depozitare amaterialelor şi produselor
şi de livrarea acestora la punctele de lucru cu documente de certificare a calităţii.
5.3.13. Asigură buna organizare a procesului de producţie şi verifică efectuarea instructajului privind
normele de protecţia muncii şi PSI specifice locului şi condiţiilor de muncă şi gradul de asigurare cu
echipamente şi scule necesare.
5.3.14. Răspunde de asigurarea instalaţiilor de apă, de forţă şi de iluminat necesare pentru realizarea lucrărilor
5.3.15. Răspunde de asigurarea echipamentului de protecţie a muncii şi de prevenire şi stingere a
incendiilor adecvat.
5.3.16.Răspunde de asigurarea condiţiilor de lucru pe perioada de timp friguros.
5.4. Şeful de lucrare
5.4.1. Răspunde împreună cu şefii de echipă de calitatea operaţiunilor de execuţie efectuate.
5.4.2. rganizează locurile de muncă şi procesul de producţie asigurând condiţiile necesare executării
lucrărilor cu respectarea tuturor prevederilor normelor de protecţia muncii şi PSI specifice,
5.4.3. Efectuează instructajul privind normele de protecţia muncii şi PSI specifice locului şi condiţiilor de
muncă.
5.4.4. Controlează calitatea lucrărilor executate de echipe.
5.6. Responsabilul cu controlul calităţii
5.6.1. Asigură că nu este permisă continuarea execuţiei unor lucrări la care s-au constatat abateri de la
proiect şi reglementări tehnice şi s-au utilizat produse care nu sunt conforme cu condiţiile specificate,
verifică şi asigură ca neconformităţile constatate să fie tratate şi remediate conform procedurilor.
5.6.2. Efectuează controlul calităţii la lucrări, având drept obiectiv monitorizarea proceselor respective şi
eliminarea cauzelor de funcţionare nesatisfăcătoare. În efectuarea controalelor se bazează pe prevederile
procedurilor sistemului calităţii şi pe planurile de calitate.
5.6.3. Neconformităţile pe care le constată cu ocazia controalelor le înscrie în rapoarte de
neconformitate cu propuneri de acţiuni corective şi preventive şi totodată stabileşte împreună cu şeful
punctului de lucru măsurile necesare pentru remedierea deficienţelor constatate.
5.7. Responsabilul tehnic cu execuţia atestat
5.7.1. Admite execuţia lucrărilor de construcţii numai pe baza proiectelor şi a detaliilor de execuţie
verificate de specialişti verificatori de proiecte atestaţi.
5.7.2. Verifică şi avizează proiectele tehnologice de execuţie, procedurile tehnice de execuţie şi proiectele
de organizare a execuţiei lucrărilor.
5.7.3. Verifică lucrările şi avizează documentele şi înregistrărileîntocmite pe parcursulrealizării
acestora.
5.7.4.Întocmeşte şi ţine ia zi un registru de evidenţă a lucrărilor pe care le coordonează tehnic şi de
care răspunde.
5.7.5. Pune la dispoziţia organelor de control toate documentele solicitate.

6. PROCEDURA
6.1. Condiţii prealabile
6.1.1. Existenţa la executant a documentaţiei de execuţiei;
6.1.2. Acceptarea tehnologiilor de betonare de către responsabilul tehnic cu execuţia atestat.
6.1.3. Existenţa documentelor pentru betonul ce se pune în operă:
■ comandă beton;
■ bon livrare transport beton; " declaraţie de conformitate;
■ rapoarte de încercare pentru betonul proaspăt
6.1.4. Existenţa înregistrărilor de calitate pentru;
■ suprafaţa de betonare (teren de fundare sau element de beton turnat anterior), cofrare, armare şi
procese verbale de recepţie calitativă pentru ca aceste faze să fie încheiate.
6.1.5. Existenţa utilităţilor:
■ instalaţie forţă de iluminat; » instalaţie de apă;
■ instalaţie de aer comprimat;
■ condiţii de încălzire şi protecţie termică sau de asigurare a menţinerii umidităţii betonului timp de min. 7
zile după turnare (cu excepţia recipienţilor pentru lichide unde acest timp este de 14-28 zile), funcţie de
temperatura la care se toarnă betonul, sub +5°C sau peste + 20°C (închideri, rogojini, prelate, saltele,
aeroterme etc.);
■ drumuri de acces la locul de turnare a betonului;
■ macarale sau autopompe de beton în bună stare de funcţionare;
■ vibratoare de tip corespunzător în număr suficient;
■ podine pentru circulaţia muncitorilor cu scule, echipamente, etc., în zona în care se toarnă beton.
6.1.6. Echiparea echipei de betonişti cu tomberoane, roabe şi scule specifice.
6.1.7. Instruirea personalului existent privind normele de S.S.M. si S.U.. specifice activităţii desfaşurate.
6.1.8. Muncitorii vor fi dotaţi cu echipamentul de protecţie specific: salopeta,casca, cizme de cauciuc,
centuri de siguranţa.
6.1.9. S-au stabilit, după caz, şi pregătit măsurile ce se adoptă în situaţii accidentale: utilaj de
preparare a betonului la staţia de betoane şi mijloace de transport a betonului de la rezerva, sursa suplimentară
de energie electrica de rezerva, materiale pentru protecţia betonului în caz de intemperii, locul de dirijare
a betonului în caz de refuz calitativ, etc.
6.1.10. Sunt asigurate condiţiile necesare efectuării determinărilorprevăzute în anexa 8.3. a prezentei
proceduri de execuţie şi confecţionării şi păstrării epruvetelor de beton,
6.1.11. Executarea lucrărilor de betonare poate să înceapă numai dacă sunt îndeplinite următoarele
condiţii:
a) sunt realizate măsurile pregătitoare, sunt aprovizionate şi verificate materialele componente (agregate,
ciment, aditivi, adaosuri etc.) şi sunt în stare de funcţionare utilajele şi dotările necesare, în conformitate
cu prevederile procedurii de execuţie în cazul betonului preparat pe şantier;
b) au fost recepţionate calitativ lucrările de săpături, cofraje şi armături (după caz);
c) în cazul în care. de la montarea la recepţionarea armăturii, a trecut o perioadă îndelungată (peste 6
luni) este necesară o inspectare a stării armăturii de către o comisie alcătuită din beneficiar, executant,
proiectant, şi reprezentantul l.S.C. care va decide oportunitatea expertizării stării armăturii de către un expert
sau un institut de specialitate şi va dispune efectuarea ei; în orice caz, dacă se constată prezenţa frecventă a
ruginei neaderente, armătura - după curăţire - nu trebuie să prezinte o reducere a secţiunii sub abaterea
minimă prevăzută în standardele de produs; se va proceda apoi la o nouă recepţie calitativă;
d) suprafeţele de beton turnat anterior şi întărit, care vor veni în contact cu betonul proaspăt, vor fi curăţate
de pojghiţa de lapte de ciment (sau de impurităţi); suprafeţele nu trebuie să prezinte zone necompactate
sau segregate şi trebuie să aibă rugozitatea necesară asigurării unei bune legături între cele două betoane;
e) sunt asigurate posibilităţi de spălare a utilajelor de transport şi punere în operă
a betonului; t) sunt stabilite, după caz, şi pregătite măsurile ce vor fi adoptate pentru continuarea betonării în
cazul intervenţiei unor situaţii accidentale (staţie de betoane şi mijloace de transport de rezervă, sursă,
suplimentară de energie electrică, materiale pentru protejarea betonului, condiţii de creare a unui rost de
lucru, etc.);
g) nu se întrevede posibilitatea intervenţiei unor condiţii climatice nefavorabile (ger, ploi abundente,
furtună, etc.)
h) în cazul fundaţiilor, sunt prevăzute măsuri de dirijare a apelor provenite din precipitaţii, astfel încât
acestea să nu se acumuleze în zonele ce urmează a se betona;
i) sunt asigurate condiţiile necesare recoltării probelor la locul de punere în operă şi efectuării
determinărilor prevăzute pentru betonul proaspăt, la descărcarea din mijlocul de transport;
j) este stabilit locul de dirijare a eventualelor transporturi de beton care nu îndeplinesc condiţiile tehnice
stabilite şi sunt refuzate.
6.1.12.În baza verificării îndeplinirii condiţiilor de la punctul 6.1.11, se va consemna aprobarea
începerii betonării de către: responsabilul tehnic cu execuţia, reprezentantul beneficiarului iar în cazul fazelor
determinante stabilite de proiectant şi avizate de Inspectoratul în construcţii de către proiectant;
reprezentantul beneficiarului şi reprezentantul Inspectoratului în Construcţii.
6.1.13. Aprobarea începerii betonării trebuie să fie reconfirmată, pe, baza unor noi verificări, în cazurile în
care:
au intervenit evenimente de natură să modifice situaţia constatată la data aprobării (intemperii,
accidente, reluarea activităţii la lucrări sistate şi ne conservate);
betonarea nu a început în intervalul de 7 zile, de la data aprobării.
6.1.14. Înainte de turnarea betonului; trebuie verificată funcţionarea corectă a utilajelor pentru
transportul local şi compactarea betonului.
6.1.15. Se interzice începerea betonării înainte de efectuarea verificărilor şi măsurilor indicate la
punctul 6.1.11.
6.2, Acţiuni implicate
6.2.1. Pregătirea terenului de fundare sau a suprafeţei de beton turnat anterior.
6.2.2. Transportul, manipularea şi turnarea betonului
6.2.3. Recoltarea probelor de beton la locul de punere în opera pentru verificarea calităţii betonului şi
păstrarea acestora în condiţiile impuse de normele tehnice.
6.2.4. Compactarea betonului
6.2.5. Finisarea suprafeţelor de beton
6.2.6. întreruperi neplanificate
6.2.7. întărirea şi protecţia betonului
6.2.8. Repararea defectelor de calitate din beton
6.2.9. întocmirea înregistrărilor de calitate
6.3.Executarea lucrărilor
6.3.1. Pregătirea terenului de fundare sau a suprafeţei de beton turnat anterior.
6.3.1.1. Pregătirea terenului de fundare;
Verificarea cotei de fundare (cu aparate topo, cu furtunul de nivel, cu T-ul şi cu balize) şi a naturii
terenului de fundare.
Înainte de începerea turnării betonului:
coborârea nivelului apelor subterane astfel încât sa se poată efectua betonarea;
îndepărtarea ultimului strat nesăpat de pământ (teren de fundare);
curăţirea suprafeţei cu mijloace manuale şi dacă este cazul, cu aer comprimat, până se asigura îndepărtare
părţilor desprinse, a noroiului sau a apei;
verificarea cotei finale de fundare, iar la pernele de balast, verificarea în prealabil şi a gradului de
compactare realizat;
recepţie finala a suprafeţei şi întocmirea înregistrărilor de calitate (proces verbal de recepţie calitativa
a naturii şi cotei).
6.3.1.2. Pregătirea suprafeţei de beton turnate anterior şi sau a cofrajelor.
Curăţirea suprafeţei de beton turnat anterior care vine în contact cu betonul ce urmează a fi turnat, de
pojghiţa de lapte de ciment, de diversele impurităţi şi materiale străine, îndepărtarea zonelor de beton
necompactate corespunzător prin baterea, buciardare, măturare, spălare cu apa, suflare cu aer comprimat după
caz.
 Curăţarea cofrajelor, barelor de armături, repoziţionarea, conform proiect, dacă este cazul a armăturilor şi
a pieselor înglobate.
Înainte de turnarea betonului, suprafaţa betonului turnat anterior, zidăria în zona de contact cu betonul ce
se toarnă şi cofrajele se vor uda bine cu apă, iar în final apa rămasă în denivelări va fi îndepărtată.
Verificarea cotei finale la faza respectivă de betonare.
Verificarea finală înainte de betonare şi întocmirea înregistrărilor de calitate (procese verbale de
recepţie calitativă pentru lucrările ce devin ascunse).

6.4. Transportul, manipularea şi turnarea betonului

6.4.1. Transportul betonului trebuie efectuat luând toate măsurile necesare pentru a preveni segregarea,
pierderea componenţilor sau contaminarea betonului.
6.4.1.1. Mijloacele de transport trebuie să fie etanşe, pentru a nu permitepierderea laptelui de ciment.
Transportul betoanelor cu tasare mai mare de 50 mm se va face cu autoagitatoare, iar a betoanelor cu tasare de
maxim 50 mm cu autobasculante cu benă, amenajate corespunzător
Transportul local al betonului se poate efectua cu bene. pompe, vagoneţi, benzi transportoare, jgheaburi sau
tomberoane.
Pe timp de arşiţă sau ploaie, în cazul transportului cu autobasculante pe distantă mai mare de 3 km,
suprafaţa liberă de beton trebuie să fie protejată, astfel încât să se evite modificarea caracteristicilor
betonului urmare a modificării conţinutului de apă.
6.4.1.2. Durata maximă posibilă de transport depinde în special de compoziţia betonului şi condiţiile
atmosferice. Durata de transport se consideră din momentul încărcării mijlocului de transport şi sfârşitul
descărcării acestuia şi nu poate depăşi valorile orientative prezentate în tabelul 1, pentru cimenturi de clase
32.5/42,5 decât dacă se utilizează aditivi întârzietori.

Tabelul 1
Durata maximă de transport a betonului cu autoagitatoare
Temperatura amestecului
de beton Durata maximă de transport (minute)
C°C) cimenturi de clasă 32,5 cimenturi de clasă >42,5
10°<t <30° 50 35
t< 10° 70 50

În general se recomandă ca temperatura betonului proaspăt, înainte de turnare, să fie cuprinsă între 5-K3
0°C.
În situaţia betoanelor cu temperaturi mai mari de 30°C sunt necesare măsuri suplimentare cum ar fi stabilirea
de către un institut de specialitate sau un laborator autorizat a unei tehnologii adecvate de preparare,
transport, punere în operă şi tratare a betonului şi folosirea unor aditivi întârzietori eficienţi etc.
În cazul transportului cu autobasculante, durata maximă se reduce cu 15 minute faţă de limitele din
tabelul 1.
Ori de câte ori intervalul de timp dintre descărcarea şi reîncărcarea cu beton a mijloacelor de transport
depăşeşte o oră precum şi la întreruperea lucrului, acestea vor fi curăţate cu jet de apă. In cazul
autoagitatoarelor, acestea se vor umple cu cca. 1 m de apă şi se vor roti cu viteză maximă timp de 5 minute
după care se vor goli complet de apă.
6.4.1.3. La sosirea la punctul de lucru şeful punctului de lucru va verifica bonul de transport beton, dacă tipul
de beton corespunde celui ce urmează a fi pus în operă, dacă perioada de transport nu a depăşit timpul maxim,
prevăzut în tabelul 1 din prezenta procedură. De asemenea va verifica, printr-un laborator de încercări
autorizat, conform prevederilor NE 012-2007 lucrabilitatea şi temperatura betonului şi va recolta probe de
beton la frecvenţele prevăzute în NE 012 în vederea verificării calităţii betonului.
Betonarea va fi condusă, nemijlocit de conducătorul tehnic ai punctului de lucru.
Acesta va fi permanent Ia locul de turnare şi va supraveghea respectarea strictă a prevederilor prezentei
procedurii tehnice de execuţie.
6.4.2. Betonul va fi pus în lucrare la un interval cât mai scurt de la aducerea lui la locul de turnare. Nu se
admite depăşirea duratei maxime de transport şi modificarea consistenţei betonului.
6.4.3. La turnarea betonului trebuie respectate următoarele reguli generale:
 cofrajele de lemn. betonul vechi sau zidăriile care vor veni în contact cu betonul proaspăt vor fi udate cu apă cu
2÷3 ore înainte şi imediat înainte de turnarea betonului, iar apa rămasă în denivelări va fi înlăturată
din mijlocul de transport, descărcarea betonului se va face în bene, pompe, benzi transportoare, jgheaburi
sau direct în lucrare;
dacă betonul adus la locul de punere îu lucrare nu se încadrează în limitele de consistenţă admise sau
prezintă segregări, va fi refuzat fiind interzisă punerea lui în lucrare; se admite îmbunătăţirea
consistentei numai prin folosirea unui superplastifiant;
înălţimea de cădere liberă a betonului nu trebuie să fie mai mare de 3,00 m în cazul elementelor cu lăţime
de maximum 1,00 m şi 1,50 m în celelalte cazuri, inclusiv elemente de suprafaţă (plăci, fundaţii etc.);
betonarea elementelor cofrate pe înălţimi mai mari de 3,00 m se va face prin ferestre laterale sau prin
intermediul unui furtun sau tub (alcătuit din tronsoane de formă tronconică), având capătul inferior situat la
maximum 1,50 m de zona care se betonează;
betonul trebuie să fie răspândit uniform în lungul elementului, urmărindu-se realizarea de straturi
orizontale de maximum 50 cm înălţime şi turnarea noului strat înainte de începerea prizei betonului
turnat anterior;
se vor lua măsuri pentru a se evita deformarea sau deplasarea armăturilor faţă de poziţia prevăzută,
îndeosebi pentru armăturile dispuse la partea superioară a plăcilor în consolă; dacă totuşi se vor produce
asemenea defecte, ele vor fi corectate în timpul turnării;
se va urmări cu atenţie înglobarea completă în beton a armăturii, respectându-se grosimea stratului de
acoperire, în conformitate cu prevederile proiectului;
nu este permisă ciocănirea sau scuturarea armăturii în timpul betouării şi nici aşezarea pe armături a
vibratorului;
în zonele cu armături dese se va urmări cu toată atenţia umplerea completă a secţiunii prin îndesarea
laterală a betonului cu şipci sau vergele de oţel, concomitent cu vibrarea lui; în cazul în care aceste măsuri nu
sunt eficiente, se vor crea posibilităţi de acces lateral al betonului, prin spaţii care să permită pătrunderea
vibratorului;
se va urmări comportarea şi menţinerea poziţiei iniţiale a cofrajelor şi susţinerilor acestora, luându-
se măsuri operative de remediere în cazul unor deplasări sau cedări;
circulaţia muncitorilor şi utilajului de transport în timpul betonării se va face pe podine astfel rezemate
încât să nu modifice poziţia armăturii; este interzisă circulaţia directă pe armături sau pe zonele cu beton
proaspăt;
betonarea se va face continuu, până la rosturile de lucru prevăzute în proiect sau în dispoziţiile de şantier
date de proiectant;
durata maximă admisă a întreruperilor de betonare, pentru care nu este necesară luarea unor măsuri
speciale la reluarea turnării, nu trebuie să depăşească timpul de începere a prizei betonului; în lipsa unor
determinări de laborator, aceasta se va considera de două ore de la prepararea betonului. în cazul cimenturilor
cu adaosuri şi respectiv 1,5 ore, în cazul cimenturilor fară adaos;
în cazul când s-a produs o întrerupere de betonare mai mare, reluarea turnării este permisă numai
după pregătirea suprafeţelor rosturilor
instalarea podinilor pentru circulaţia lucrătorilor şi mijloacelor detransport local al betonului pe
planşeele betonate, precum şi depozitarea pe ele a unorschele; cofraje sau armături este permisă numai după
24÷48 ore, în funcţie de temperaturamediului şi tipul de ciment utilizat (de exemplu, 24 ore dacă
temperatura este de peste, 20°Cşi se foloseşte ciment de tip I de clasă mai mare de 32.5).
6.4.4. Turnarea betonului se poate face cu macaraua, cu pompa de beton, cu jgheabul sau combinaţie
din metodele de mat sus, după posibilităţi.
Atunci când înclinarea jgheabului este prea mare, acestea vor fi prevăzute cu şicane sau praguri
menite să schimbe alternativ direcţia de mişcare a betonului pentru a micşora viteza de scurgere.
6.4.5. Rosturile orizontale şi verticale se vor localiza şi realiza conform planurilor şi detaliilor execuţiilor.
6.4.6. In cazul defectării pompei, betonul rămas în conducte va fi scos şi rebutat, iar conducta spălată.
După fiecare faza de betonare cu pompa, întreg echipamentul va fi curăţat şi spălat.
6.4.7. Orice acumulare de apa pe suprafaţa betonului sau scăpări de ulei, motorina, etc. apărute în timpul
betonării vor fi îndepărtate înainte de turnarea stratului următor.
6.4.8. Turnarea betonului se va face prin dirijarea jetului de beton direct către barele de armatura sau
piesele înglobate pentru a preveni deplasarea sau deformarea acestora.
6.4.9. Orice beton vărsat accidental va fi depărtat din cofraj, de pe platformele de lucru ale cofrajului
respectiv din locul unde a fost vărsat accidental.
6.4.10. Platformele intermediare de lucru se vor monta astfel încât să nu fie deranjate barele de oţel
beton în timpul turnării betonului.
6.4.11. Platformele intermediare şi cofrajele fazelor anterioare se vor îndepărta pe măsură ce operaţia de
turnare progresează şi acestea nu mai sunt necesare.
6.4.12. Se va preveni căderea de materiale străine în betonul proaspăt.
6.5.Compactarea betonului
Betonul va fi astfel compactat încât să conţină o cantitate minimă de aer oclus.
Compactarea betonului este obligatorie şi se poate face prin diferite procedee, funcţie de consistenta
betonului, tipul elementului etc. în general compactarea mecanică a betonului se face prin vibrare,
Se admite compactarea manuală (cu maiul, vergele sau şipci, în paralel, după caz cu ciocnirea cofrajelor)
în următoarele cazuri:
introducerea în beton a vibratorului nu este posibilă din cauza dimensiunilor secţiunii sau desimii armăturii
şi nu se poate aplica eficient vibrarea externă;
întreruperea funcţionării vibratorului din diferite motive, caz în care betonarea trebuie să continue până la
poziţia corespunzătoare a unui rost;
se prevede prin reglementări speciale (beton fluid, betoane monogranulare).
In timpul compactării betonului proaspăt se va avea grijă să se evite deplasarea şi degradarea armăturilor
şi/sau cofrajelor.
Betonul trebuie compactat numai atâta timp cât este lucrabil.
6.5.1. Fiecare strat de beton va fi vibrat, cu vibratorul standard alese funcţie de lucrabilitatea betonului,
dimensiunile elementului şi densitatea armăturii.
6.5.2. Vibratoarele vor fi asigurate în număr suficient, fiind la îndemâna betoniştilor şi cele de
rezerva.
6.5.3. Vibratoarele vor fi manipulate de muncitorii experimentaţi şi instruiţi.
6.5.4. Un strat de beton nu va fi turnat până când betonul dinstratul turnat anterior nu a fost complet vibrat.
Stratul de beton anterior va fi acoperit de următorul înainte de a intra în priza, astfel încât stratul de jos sa fie
capabil de a fi vibrat cu stratul nou turnat.
6.5.5. Vibratorul se introduce în beton sub acţiunea greutăţii proprii, pe adâncime deaproximativ 1,5
grosimea, stratului în poziţia verticala, iar scoaterea lui se va realiza cât mai lent, pentru a nu lăsa goluri
pe suprafaţa stratului. Grosimea stratului de beton supus vibrării va fi de circa 3/4 din lungimea capului
vibrator (buteliei). La compactarea unui nou strat, butelia va pătrunde de5-15 cm în stratul compact anterior.
6.5.6. Durata de vibrare intr-un punct va fi de 5-30 secunde în funcţie de lucrabilitatea betonului şi
tipului vibratorului. Punctele de vibrare vor fi alese în aşa fel încât zonele de influenta sa se suprapună în plan,
6.5.7. Vibrarea încetează în momentul în care betonul nu se mai tasează suprafaţa betonului devine
orizontală şi uşor lucioasă şi nu mai apar bule de aer din masa betonului.
6.5.8. Se va evita contactul vibratoarelor cu cofrajul, barele de armare, piesele înglobate, a benzilor de
etanşare, tecile sistemului de precomprimare, etc.
6.5.9. În zonele pieselor înglobate, a benzilor de etanşare compactarea se realizează cu vergele de oţel.
6.5.10. În zonele în care vibratorul nu poate pătrunde printre armături, piese înglobate, pe lângă
compactarea cu vergele din beton, se poate proceda şi la baterea (ciocănirea) uşoară a cofrajului cu ciocanul
din lemn, până nu mai sună a gol.
6.5.11. Când nu se poate efectua compactarea betonului prin vibrare internă la elemente de grosimi reduse
şi cu armături dese se vor utiliza vibratoare de exterior, luându-se în acest caz masuri constructive
speciale prin mărirea rigidităţii cofrajelor, legături elastice între cofraje şi elementele de susţinere sau de
rezemare.
6.5.12. Vibrarea de suprafaţa cu placi vibratoare, grinzi vibratoare se va utiliza doar la compactarea plăcilor de
grosime de până la 20 cm, timpul de vibrare fiind de 30-60 secunde.
6.6. Turnarea betonului sub apă
6.6.1. Betonul turnat sub apă trebuie să aibă proprietăţi speciale în stadiile proaspăt şi întărit; trebuie să aibă
consistenţa necesară de a putea fi pus în operă uşor, să aibă o structură densă chiar şi fără compactare şi să nu
segrege.
6.6.2. Turnarea betonului sub apă se face numai în incinte cu apă stătătoare sau care a fost adusă în
această stare prin măsuri corespunzătoare.
6.6.3. In cazul în care nu se folosesc aditivi speciali sau adaosuri nu este admisă căderea liberă a betonului
prin apă chiar pe distanţe foarte scurte.
Pentru a nu se solubiliza sau segrega betonul se poate turna prin tuburi. Turnarea prin tuburi fixe sau mobile
trebuie să se facă continuu, capătul inferior al tubului trebuie să fie imersat în beton cu minimum 40 cm, în
cazul căderii libere a betonului prin tuburi şi cu circa 100 cm, în cazul pompării acestuia.
6.6.4. La stabilirea compoziţiei betonului turnat sub apă se fac următoarele
Recomandari:
• Consistenţa
Pentru betoane turnate sub apă se va folosi o consistenţă corespunzătoare unei clase T3 sau T4 funcţie
de tehnologia de turnare prin cădere liberă prin tuburi sau prin pompare. In cazul betoanelor pompate pentru a
se preveni blocajul furtunelor betonul nu trebuie să conţină o cantitate mare de apă. impunându-se
utilizarea aditivilormari răducători de apă.
Agregate
Pentru a se obţine o bună lucrabilitate la un raport apă/ciment mic, amestec compact tară mijloace
suplimentare de compactare se recomandă folosirea de agregate rotunde cu osuprafaţă netedă. Se recomandă
folosirea unei granulozităţi continue, având în vedere pericolul mai mic de segregare faţă de
amestecurile cu granulozitate discontinuă. Se recomandă pentru a nu provoca dificultăţi la turnare ca
dimensiunea maximă a agregatelor să fie de 31 mm.
• Ciment
În generai se recomandă majorarea cu circa 10% a dozajului de ciment în comparaţie cu cerinţele
normale pentru a îmbunătăţi coeziunea betonului proaspăt, diminuarea pericolului pierderii de ciment prin
solubilizare şi pentru a asigura o cantitate suficientă de ciment după o posibilă solubilizare care apare aproape
inevitabil. Conţinutul de ciment trebuie stabilit ţinând seama că un dozaj mare poate provoca fisuri termice.
Folosirea cimenturilor cu adaosuri este recomandată pentru betonul turnat sub apă în vederea creşterii
rezistenţei sale la atacul chimic şi reducerii căldurii de hidratare.
6.6.5.În cazuri speciale pe baza unor experimentări de laborator şi a unor proceduri pentru amestecuri special
proiectate prin folosirea unor aditivi speciali şi de adaosuri betonul poate fi turnat prin cădere liberă prin apă.
În cazul fundaţiilor ia care săpăturile se execută cu epuismente dacă apa nu se poate evacua complet
şi pe fundul gropii rămâne un strat de apă de circa 10-15 grosime, se admite în mod excepţional,
turnarea betonului sub apă. în acest caz betonarea se va începe de la un colţ al fundaţiei turnându-se un
prim strat de beton care iese deasupra nivelului apei şi care se extinde treptat pe întreaga suprafaţă. în
acest caz se va turna beton cu tasare zero sau uscat (preparat la umiditatea saturată a agregatelor, cu spor de
ciment 10-15%), Betonarea se va continua apoi în uscat prin turnarea betonului deasupra stratului
turnat anterior.
6.7. Finisarea suprafeţelor de beton
Se va efectua pentru a se obţine gradul de prelucrare specificat în proiect, abaterile neputând să depăşească
pe cele indicate mai jos (dacă prin proiect nu se indică altfel):
a) sunt admise următoarele defecte privind aspectul elementelor din beton şi beton armat:
- defecte de suprafaţă (pori, segregări, denivelări) având adâncimea de maximum
2
1 cm şi suprafaţa de maximum 400cm , iar totalitatea defectelor de acest tip fiind limitată la
maximum 10% din suprafaţa feţei elementului pe care sunt situate;
- defecte în statul de acoperire al armăturilor (ştirbiri locale, segregări) cu adâncimea mai mică
decât grosimea stratului de acoperire lungime maximum 5 cm iar totalitatea defectelor de acest tip fiind
limitată la maximum 5% din lungimea muchiei respective.
b) defectele care se încadrează în limitele menţionate la punctul „a" pot să nu se înscrie în procesul verbal
care se întocmeşte, dar vor fi în mod obligatoriu remediate conform normativului C149 până la recepţionarea
lucrării.
Defectele care depăşesc limitele de la punctul „a" se înscriu în procesul verbal care se întocmeşte la
examinarea elementelor după decofrare şi vor fi remediate conform soluţiilor stabilite de proiectant şi/sau
expert după caz.
Finisarea suprafeţelor betonului constă în îndepărtarea tuturor neregularităţilor locale (coame, rizuri, alte
denivelări de pe suprafaţa betonului) şi a celor de planeitate în lungul suprafeţelor (abateri măsurate cu
dreptare, şabloane de 2 m lungime).
6.8, Întărirea şi protecţia betonului.
6.8.1. In vederea obţinerii proprietăţilor potenţiale ale betonului, (în special) zona
suprafeţei trebuie tratată şi protejată o anumită perioadă de timp, funcţie, de tipul structurii, elementului,
condiţiile de mediu din momentul turnării şi condiţiile de expunere în perioada de serviciu a
structurii.
6.8.2. Tratarea şi protejarea betonului trebuie să înceapă cât mai curând posibil după compactare.
6.8.3. Acoperirea cu materiale de protecţie se va realiza de îndată ce betonul a căpătat o suficientă
rezistenţă pentru ca materialul să nu adere la suprafaţa acoperită.
6.8.4. Tratarea betonului este o măsură de protecţie împotriva uscării premature. în particular, datorită
radiaţiilor solare şi vântului.
Protecţia betonului este o măsură de prevenire a efectelor:
antrenării (scurgerilor) pastei de ciment datorită ploii (sau apelor curgătoare);
diferenţelor mari de temperatură în interiorul betonului ® temperaturii scăzute sau îngheţului
eventualelor şocuri sau vibraţii care putea conduce la o diminuare a aderenţei beton- armătură (după
întărirea betonului).
6.8.5. Principalele metode de tratare/protecţie sunt:
menţinerea în cofraje;
acoperirea cu materiale de protecţie, menţinute în stare umedă;
stropirea periodică cu apă;
aplicarea de pelicule de protecţie.
6.8.6. Durata tratării
Durata tratării depinde de:
a) Sensibilitatea betonului la tratare, funcţie de compoziţie.
Cele mai importante caracteristici ale compoziţiei betonului, care influenţează durata tratării betonului,
sunt: raportul apă/ciment, tipul şi clasa cimentului, tipul şi proporţia aditivilor.
Betonul cu un conţinut redus de apă (raportul A/C mic) şi care are în compoziţie cimenturi cu întărire rapidă
(R) atinge un anumit nivel de impermeabilitate mult mai rapid decât un beton preparat cu un raport A/C
ridicat şi cu cimenturi cu întărire normală, durata tratării diferind în consecinţă.
De asemenea, având în vedere că, funcţie de clasa de expunere, betoanele preparate cu cimenturi de tip II -V
compozite, sunt mai sensibile la carbonatare decât betoanele preparate cu cimenturi Portland de tip I., în cazul
folosirii aceluiaşi raport A/C se recomandă prelungirea duratei de tratare pentru primul caz.
b) Temperatura betonului
În general, cu cât temperatura exterioară este mai scăzută cu atât timpul necesar de tratare este mai mic.
Temperatura betonului după turnare depinde de temperatura mediului ambiant, tipul şi clasa
cimentului, dimensiunile elementelor structurale şi proprietăţile de izolator ale cofrajului.
c) Condiţiile atmosferice în timpul şi după turnare
Durata de turnare depinde de temperatura mediului ambiant umiditate şi viteza vântului, care pot accelera
uscarea prematură a betonului
d) Condiţiile de serviciu, inclusiv de expunere, ale structurii
Cu cât condiţiile de expunere sunt mai severe cu atât este necesar ca durata de tratare să fie prelungită.
În tabelul 2 se prezintă durata orientativă (în zile) a tratării betonului funcţie de dezvoltarea rezistenţei
betonului, temperatura betonului şi condiţiile de mediu în timpul tratării.
În tabelul 3 se prezintă aprecieri asupra dezvoltării rezistenţei betonului funcţie de raportul apă/ciment şi clasa
de rezistenţă a cimentului.
Tabelul 2
Durata orientativă (înzile) a tratării betonului
Dezvoltarea rezistentei betonului rapidă medie lentă
Temperatura betonului în timpul
tratării (°C) 5 1 1 5 1 1 5 1 1
Condiţii de mediu în timpul tratării 0 5 0 5 0 5

Elemente expuse indirect razelor

solare, umiditate sub 80% 2 2 1 3 3 2 4 4 2
 Elemente expuse razelor solare sau
vântului cu viteză medie, umiditate 4 3 2 6 4 3 8 5 4
peste 50%

Elemente expuse la razele intense

ale soarelui sau la o viteză mare a 4 3 2 8 6 5 1 8 5
vântului sau la o umiditate sub 50% 0

Tabelul 3
Viteza de dezvoltare a rezistenţei Raport Clasa de rezistenţă a
betonului Rapidă apă/ciment
<0,5 cimentului
42,5R -52,5 R

05 - 0,6 42,5
Medie

<0,5 32,5R -42,5 R

Lentă Toate celelalte cazuri

Durata tratării exprimată în tabelul 2. are un caracter orientativ, aceasta stabilindu- se pentru fiecare caz în
parter, funcţie de consideraţiile prezentate în prezentul cod.
In tabelul 2 sunt prezentate recomandări privind durata tratării betonului pentru cimenturi de tip I (Portland) şi
pentru temperaturi de S°C, 10°C şi 15°C. Durata de tratare depinde în mod substanţial de temperatura
betonului; de exemplu la 30°C durata tratării poate fi aproximativ jumătate din durata tratării betonului la
20°C. Astfel izolarea prin cofraj poate fi o metodă de reducere a timpului de tratare.
Betonul preparat cu cimenturi conţinând şi alte componente decât clincher (tip II 32,5; III 32,5; IV 32,5
etc.) sau conţinând anumite tipuri de adaosuri este mult mai sensibil la tratament decât betonul preparat
cu ciment de tipul I, la acelaşi raport apă/ciment, în aceste cazuri se recomandă, faţă de condiţiile date
în tabel, ca durata tratării sâ crească în medie cu două zile pentru betonul preparat cu cimenturi de tip II, III,
IV, sau V.
In cazul în care betonul este supus intens la uzură sau structura se va afla în condiţii severe de
expunere, se recomandă creşterea duratei de tratare cu (3÷5) zile. Notă: In lipsa unor date referitoare la
compoziţia betonului, condiţiile de expuner în timpul duratei de serviciu a construcţiei -pentru a asigura
condiţii favorabile de întărire şi a reduce deformaţiile din contracţie -se va menţine umiditatea timp de
minimumzile după turnare (cu excepţia recipienţilor pentru lichide)
În cazul recipienţilor pentru lichide menţinerea umidităţii va fi asigurată (14÷28) zile în funcţie de anotimp
şi condiţiile de expunere.
6.8.7. Protecţia betonului se va realiza cu diferite materiale (prelate, strat de nisip, rogojini, etc.).Materialul de
protecţie trebuie menţinut permanent în stare umedă.
6.8.8. Stropirea cu apă va începe după (2÷12) ore de la turnare, în funcţie de tipul de ciment utilizat şi
temperatura mediului, dar imediat după ce betonul este suficient de întărit pentru ca prin această operaţie să
nu fie antrenată pasta de ciment.
Stropirea se va repeta la intervale de (2÷6) ore în aşa fel încât suprafaţa să se menţină permanent umedă. Se
va folosi apa care îndeplineşte condiţiile de calitate similare cu condiţiile de la apa de amestecare.
În cazul în care temperatura mediului este mai mică de +5°C, nu se va proceda la stropire cu apă ci se vor
aplica materiale sau pelicule de protecţie. In general, în momentul în care se obţine o rezistenţă a
2
betonului de 5 N/mm nu mai este necesară protecţia. Peliculele de protecţie se aplică în conformitate cu
reglementările speciale.
Pe timp ploios suprafeţele de beton proaspăt vor fi acoperite cu prelate sau folii de polietilenă atâta timp cât
prin căderea precipitaţiilor există pericolul antrenării pastei de ciment.
Betonul ce ar urma să fie în contact cu ape curgătoare va fi protejat de acţiunea acestora, printr-o deviere
provizorie de cel puţin 7 zile sau prin sisteme etanşe de protecţie (palpi anşe sau batardouri).
6.8.9. Pentru punerea în opera a betonului pe timp friguros se vor respecta prevederile normativului
C 16.
6.8.10. Soluţiile tehnologice tip, utilizate în mod curent în situaţia arătata la punctul 6.8.9. sunt:
6.8.10.1. Metoda conservării căldurii betonului, care consta în acumularea de căldura prin încălzirea
materialelor componente la prepararea betonului şi protejarea elementelor cu învelişuri termoizolante (cofraje
izolate termic, saltele termoizolante, etc. acoperite cu folii de polietilena sau prelate impermeabile prin
care să se etan.şeizeze izolaţia termica şi să se închidă un strat de aer staţionar (neventilat) de 3-5 cm
grosime.
6.8.10.2.Metoda încălzirii betonului, după punerea sa în opera se foloseşte atunci când metoda descrisa
anterior nu se poate da rezultate corespunzătoare. Aceasta metoda constă în asigurarea întăririi betonului la
temperaturi corespunzătoare prin tratare termică a acestuia cu aburi cald sau cu aer cald, în paralel cu
montarea de învelişuri termoizolante.
Încălzirea se face „în cămaşă" pe toate feţele elementului de beton pentru stâlpi şi grinzi, ziduri portante de
grosime mai mare, când elementul se îmbracă într-un înveliş etanş, între acestea şi suprafaţa betonului sau a
cofrajului introducându-se abur sau aer cald. In cazul elementelor subţiri, încălzirea se face pe o singura faţă.
6.9. Repararea defectelor de calitate
6.9.1. in cazul descoperirii de defecte la elementul de beton după decofrare, cei cu responsabilităţi de
control vor întocmi un raport de neconformitate (iar proiectantul va emite o dispoziţie de şantier cu soluţia
de remediere.)
6.9.2. Remedierile se vor executa cu respectarea Instrucţiunilor telhniceC 149.
6.10. Întreruperi neplanificate
6.10.1. în anumite situaţii (avarii pe energie electrică, defecte la staţia de betoane,
deformarea şi cedarea cofrajelor, etc) fiind imposibilă continuarea turnării betonului se va proceda la oprirea operaţiei de
betonare, şi realizarea rosturilor de lucre
6.10.2. Rosturi de lucru
a) Realizarea rosturilor:
la stâlpi şi grinzi suprafaţa rosturilor de lucru va fi de regulă perpendiculară pe axa acestora;
la plăci şi pereţi suprafaţa rosturilor de lucru va fi de regulă perpendiculară pe suprafaţa lor.
b) Tratarea rosturilor de lucru:
Spălare cu jet de apă şi aer sub presiune după sfârşitul prizei betonului (cea 5 ore de la betonare, funcţie
de rezultatele încercărilor de laborator)
Înainte de betonare suprafaţa rostului de lucru va fi bine curăţată îndepărtându- se betonul ce nu a fost
bine compactat şi/sau se va freca cu peria de sârmă pentru a înlătura pojghiţa de lapte de ciment şi
oricare alte impurităţi după care se va uda.
Înaintea betonării betonul mai vechi trebuie uscat la suprafaţă şi lăsat să absoarbă apa după regula
„betonul trebuie să fie saturat dar suprafaţa zvântată”.
6.10.3. înainte de reluarea betonării, se vor îndepărta materialele străine precum şi laptele de ciment, se va
trece la tratarea suprafeţei (curăţire, buceardare, îndepărtarea porţiunilor de beton segregat (udare cu apa,
suflare cu aer comprimat) turnarea apoi a unui strat de beton cu conţinut de ciment mai mare după
care se poate reîncepe operaţiunea de betonare.
6.11. Controlul în timpul transportului compactării şi tratării betonului
In timpul acestor operaţii, inspecţia trebuie să aibă în vedere următoarele aspecte esenţiale:
menţinerea omogenităţii betonului în timpul transportului şi punerii în operă;
distribuţia uniformă a betonului în cofraj;
compactarea uniformă şi evitarea segregării în timpul compactării;
înălţimea maximă de cădere a betonului;
 viteza de turnare, ţinând seama de acţiunea betonului asupra cofrajelor;
durata între etapele de amestecare; descărcare şi turnarea betonului;
măsuri speciale în cazul turnării în condiţii de vreme rece sau călduroasă;
măsuri speciale în cazul rosturilor de lucru;
tratarea rosturilor înainte de turnare;
metode de tratare şi durata tratării betonului funcţie de condiţiile atmosferice şi evoluţia rezistenţei;
evitarea unor eventuale deteriorări ce pot apare ca urmare a unor şocuri sau vibraţii asupra betonului
proaspăt.
6.12. Monitorizarea şi măsurarea lucrărilor de betonare
Factorii
Nr. Denumirea activităţilor de Perioada/frccvenţa care Documentel
crt monitorizare şi măsurare de efectuare a efectuează e care se
activităţilor activităţile elaborează

0 1 2 3 4
Activităţi de monitorizare şi măsurare înainte de începerea execuţiei lucrărilor
Verificarea frontului de lucru -la începerea 1: EV 7/i t RVPPFL
1. execuţiei
2. Verificarea trasării lucrărilor -după trasare
3. Verificarea calităţii cimentului PVT
4. Verificarea
care va calităţii agregatelor
fiutilizat pentru
5 prepararea
Verificarea betoanelor peşantier:
calităţii oţelului
care vorfj utilizate la prepararea
betoanelor
-examinarea datelor
peşantier: înscrise în
Verificarea calităţii armăturilor
beton pentru -înainte de
6. declaraţiade conformitate
datelor înscrise în -lamontare
armături la aprovizionare
-examinarea
fasonate fiecare E E E iot RRC
RI
-starea de conservare
-examinarea datelor înscrise în
certificatul de conformitate -la aprovizionat
fiecare E E lotEEE RI MI
RI
-părţi levigabile
Activităţi de monitorizare
documentele de certificare a şi -o
măsurare în determinare
aprovizionat
cursul exccuţiei la
lucrărilor P
RI
calităţiicofrajelor şi a
Verificarea fiecare
-o-înainte
determinarede latransport O
RI
-humusmontate
-aspect
1 armăturilor 100mcdarcel puţin una
turnarea E E EI;IaE PVRCRI
. -îndoirea pe dorn Ia rece maximum
schimbarea
-labetonului 100t
fiecare lot şi pentru
sursei
-priza
-corpuri străine
-verificarea caracteristicilor
Verificarea calităţii betonului -o determinare
determinare
fiecare tip la E la R(
mecanice
2 proaspăt 100mcfiecare transport
-la fiecare lot şi pentru
(rezistenţa
-granu/ozitate la rupere, limita de -o darcel puţin
la una RI
.înainte de punerea în operă: -ladeterminare
fiecare
fiecare tip 100
lamaximum t
curgere şidatelor
-verificarea înscrise
100mc
în -la fiecare lot şi pentru
transport
alungirea ia rupere) -o determinare la are
bonurile -o fiecare
probătip pentru
transport dar cel
de livrare transport -la fiecare
fiecare tip lotbeton
de şi Epentru
E
puţin tip una la
-consistenţa;
stabilitatea şi fiecare
maximum 100 t CB CB;
R1 RI
imb, determinare
-o Ja
o probă
fiecarela 20 mctransport

Verificarea respectării regulilor darcel puţin una la

-rezistenţa
tehnice la compresiune
de turnare la 2 şi
a betonului (durata -pemaximum l00t
parcursul
de 28 zile turnării betonului RI
3. transport, înălţimea de turnare, 1; E PVRC
vibrarea, grosimea stratului de
acoperire a armăturilor, durata de
turnare)

Verificarea aspectului betonului

4. şi a dimensiunilor elementelor din -după decofrare 1: E PVRC
beton
 Verificarea calităţii betonului întărit - -o probă pentru
rezistenţa la compresiune pentru fiecare tip de beton,
verificarea clasei betonului parte de structură,
5. dar cel puţin o probă
E CB; R1
pe zi de turnare

Activităţi de monitorizare şi măsurare la finalizarea lucrărilor

Verificarea Ia următoarele
cerinţe: -respectarea prevederilor proiectului -la
tehnic, a DE şi ale reglementărilor tehnice; terminarea 1; E PVRC;
-rezistenţa betonului din lucrare; lucrărilor BCBTL
-ducerea la îndeplinire a măsurilor dispuse din beton
1 de către organele de inspecţie şi control. şi beton
. armat

Notă:
Rapoartele de încercare sunt emise de către laboratoare de analize şi încercări autorizate.
Activităţile de monitorizare şi măsurare trebuie completate cu verificările prevăzute de proiectant
în fazele determinante ale execuţiei lucrărilor.

6.13. Sanatatea si securitatea muncii

în vederea evitării accidentelor (electrocutări, explozii, inundaţii) înainte de începerea execuţiei lucrărilor
se stabilesc şi se materializează poziţiile şi amplasarea instalaţiilor montate îngropat sau
subteran, încheindu-se procese verbale a amplasamentelor de lucru împreună cu proprietarii acestor
instalaţii;
dacă în timpul lucrărilor poziţia instalaţiilor este diferită decât cea indicată în proiect sau procesele verbale
încheiate cu beneficiarii, lucrarea trebuie întreruptă şi vor fi contactaţi proiectantul şi beneficiarii acestor
reţele în vederea stabilirii noilor trasee;
pentru asigurarea protecţiei circulaţiei persoanelor, în zona lucrării se iau măsuri de semnalizare atât ziua
cât şi noaptea a potenţialelor pericole iar zona se împrejmuieşte;
se vor lua măsuri organizatorice şi tehnice pentru crearea condiţiilor de securitate a muncii, precum
şi pentru realizarea instructajului de prevenire si protecţie a personalului şi consemnarea acestuia în fişele
individuale sau alte formulare specifice care urmează să fie semnate individual;
se efectuează controlul aplicării şi respectării de către întreg personalul a normelor şi instrucţiunilor
specifice, verificându-se cunoştinţele asupra normelor şi măsurilor de prevenire si protectie, precum şi
existenţa şi utilizarea echipamentului de protecfie/;adecvat;
zonele periculoase se îngrădesc şi se avertizează interzicându-se accesul altor persoane decât a celor
autorizate;
persoanelor care schimbă zona de lucru (locui de muncă) se instruiesc corespunzător noilor condiţii de
lucru;
la locurile de muncă se afişează instrucţiuni specifice conţinând măsurile de prevenire si protecţie (inclusiv
măsurile menţionate de proiectant în caietele de sarcini);
6.14. Măsuri de prevenire a situatiilor de urgenta
la executarea lucrărilor vor fi respectate măsurile generale şi specifice, normele şi regulile prevăzute în
normele generale de PSI aprobate prin O.M.I. nr 775/98 şi în normativul de prevenire şi stingere a incendiilor
pe durata executării lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente acestora, indicativ C 300, precum şi
prevederile specifice din proiectele tehnice, si instrucţiunile proprii de prevenire si protectie;
organizarea activităţii de apărare împotrivea incendiilor, la executarea lucrărilor, se realizează în
conformitate cu prevederile dispoziţiilor generale privind organizarea activităţii de apărare împotriva
incendiilor, indicativ DGPSI-001/2000;
 personalului care execută lucrări i se va efectua instructajul specific locului de muncă atât înaintea atacării
lucrărilor, cât şi periodic, în conformitate cu prevederile dispoziţiilor generale privind instruirea în domeniul
prevenirii şi stingerii incendiilor, indicativ DGPSI 002/2000;
şantierul trebuie dotat cu mijloace de prevenire şi stingere a incendiilor întreţinute în stare de
funcţionare, amplasate in locuri accesibile, în conformitate cu normativul de prevenire şi stingere a
incendiilor pe durata executării lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente acestora, indicativ C 300 şi
dispoziţiile generale privind echiparea şi dotarea construcţiilor, instalaţiilor tehnologice şi platformelor
amenajate cu mijloace tehnice de PSI, indicativ DGPST-003/2001;
locurile cu pericol de incendiu sau explozie sunt marcate cu indicatoare de avertizare conform
prevederilor in vigoare;
în timpul executării lucrărilor se iau măsuri de evitare a contactului substanţelor inflamabile cu sursele de
foc iar manipularea, transportul şi depozitarea substanţelor combustibile şi inflamabile se face respectând
prevederile normelor generale de PSI aprobate prin O.M.I. nr 775/98;
deşeurile, reziduurile şi ambalajele combustibile rezultate atât în timpul execuţiei lucrărilor cât
şi în timpul operaţiilor de manipulare sau depozitare se colectează şi se evacuează respectându-se prevederile
dispoziţiilor generale de ordine interioară pentru prevenirea şi stingerea incendiilor, indicativ DGPSI-
001/2000.
6.15. Executarea lucrărilor de beton şi beton armat pe timp friguros
6.15.1. Definiţii
Perioada convenţională de timp friguros =perioada 15 noiembrie - 15 martie. În acest interval de
timp apare o probabilitate maximă ca frecvenţa zilelor friguroase să depăşească 90% din numărul total de zile
ale intervalului cât şi probabilitatea de apariHe- irecventă şi a celorlalte fenomene specifice şi anume:
ninsori abundente;
vânturi puternice;
fenomene alternative de îngheţ-dezgheţ.
Zi friguroasă =ziua în care temperatura aerului exterior, măsurată, este inferioară valoriide + 5°C şi nu are
tendinţă de urcare.
Parametrul de baza pentru caracterizarea perioadei de timp friguros este
temperatura aerului exterior, care se măsoară Ia ora 8°° dimineaţa, la umbră, la 2,00 m înălţime de la sol şi la
distanţa minimă de 5,00 m de clădiri sau de orice altă construcţie.
Temperatura critică de execuţie temperatura minimă admisă în prescripţiile tehnice pentru materialele
ce se depozitează, se prelucrează sau se pun în operă, în vederea asigurării calităţii produsului.
Durată critică de execuţie =perioada în care trebuie să se asigure o temperatură superioară sau cel puţin
egală cu cea critică.
Regim termic critic de execuţie =asigurarea unei temperaturi superioare sau cel puţin egală cu cea critică
pe perioada de execuţie.
Temperatura critică de maturizare =temperatura minimă admisă în prescripţiile tehnice pentru un
element de construcţie din momentul realizării sale prin procedee umede până în momentul în care
îngheţarea lui nu mai este dăunătoare din punct de vedere al calităţii.
Durată critică de maturizare = perioada în care trebuie asigurată temperatura critică de maturizare.
Regim termic critic = ansamblul condiţiilor de timp şi de temperatură ce trebuiesc realizate pentru
asigurarea calităţii lucrărilor.
Regim termic critic = ansamblul condiţiilor de timp şi de temperatură ce trebuiesc realizate pentru
asigurarea calităţii lucrărilor.
Nivel de asigurare = temperatura minimă a aerului exterior, măsurată, pentru care se proiectează măsurile
menite să asigure calitatea lucrărilor executate
6.15.2. Condiţii pentru asigurarea calităţii betonului pus în operă pe timp friguros
Calitatea lucrărilor de beton executate pe timp friguros poate fi asigurată dacă sunt indeplinit următoarele
condiţii:
a) betonul este preparat cu agregate dezgheţate, având temperatura minimă de +5°C;
b) temperatura betonului după punerea lui în operă, nu coboară sub temperatura sa de îngheţ, înainte de a
atinge un nivel critic de întărire, variabil în funcţie de raportul A/C şi exprimat în procente din marca
betonului.
Nivelul critic de întărire rezultă din tabelul 1:
 Tabelul 1
Nivelurile critice de întărire, în %. din marca betonului pentru A/C=
0 0,50 0,60 0,70
, 1 25 31 36
4
8
0
Temperatura de îngheţ a betonului este considerată valoare de 0°C, cu excepţia cazurilor în care se folosesc
aditivi care coboară această temperatură până la o valoare specifică ce rezultă din instrucţiunile lor de folosire.
Realizarea nivelului critic de întărire se poate controla pe două căi:
a) Prin intermediul unor epruvete din beton păstrate în aceleaşi condiţii de regim termic ca şi elementul de
construcţie şi încercate la compresiune înainte de îngheţarea betonului;
b) Prin evaluarea gradului efectiv de maturizare al betonului şi compararea echivalentului său la temperatura
normală +20°C cu gradul critic de maturizare, Mk.
Deoarece gradul critic de maturizare Mkse corelează semnificativ cu nivelul critic de întărire, între cele
două metode de control a calitatii betonului nu există diferente de fond, ele determinând regimuri termice
identice şi o aceeaşi durată critică tkde maturizare (sau deîntărire).
Gradul de maturizare exprimat în h°C se defineşte prin suprafaţa diagramei cuprinsă între curba de
variaţie a temperaturii betonului şi ordonata de -10°C, în funcţie de timp, exprimat în ore.
Gradul critic de maturizare este valoarea minimă a gradului de maturizare la temperatura normală de +20°C,
necesară a fi obţinută înainte de îngheţarea betonului, pentru ca rezistenţele finale ale acestuia să nu fie
afectate în mod defavorabil.
Metoda controlului calităţii betonului pus în operă pe timp friguros prin gradul său critic de maturizare Mk
are, faţă de metoda de la punctul a, avantajul eliminării încercărilor distructive ca şi acela al unei
corelări mai semnificative între realitate şi parametrii pe baza cărora se face controlul, prin eliminarea
diferenţelor inevitabile dintre regimul termic din epruvetă şi cel din elementul de construcţie.
Conceptul gradului de maturizare permite, în plus, prevederea regimului termic din beton şi proiectarea
condiţiilor prin care să se poată asigura realizarea lui.
Lucrările de beton se execută pe timp friguros cu respectarea măsurilor specifice de execuţie pe timp
friguros. În aceste condiţii, prepararea, transportul şi punerea în operă a betonului trebuie să se facă numai pe
baza unor regimuri termice proiectate pentru a asigura obţinerea nivelului critic de întărire sau a gradului
critic de maturizare înainte de îngheţarea betonului.
În funcţie de parametrii analizaţi, (dimensiunile şi nivelul de protecţie al elementului de construcţie,
caracteristicile cimentului folosit, condiţiile de temperatură din beton, nivelul de asigurare etc.) trebuie să
se respecte, atât la proiectarea regimurilor termice cât şi la executarea lucrărilor de beton în diferite faze
tehnologice, condiţiile din tabelul 2.

Tabelul 2

Regimul termic critic

Procesul tehnologic şi condiţii de realizare Temp.°C Durata
a. cu agregate dezgheţate având temperatura
minimă: +5
b. cu agregate încălzite la temperatură *) in
superioară 6...25 momentul
celei de dezgheţare amestecări
20...80
Prepararea i cu
c. cu apă încălzită la temperatura *)
betonului cimentul
d, temperatura la preparare 9 p să fie: *) La
-în metoda conservării căldurii 5..,25 descărcare
-în metoda încălzirii după turnare 5...10 a din
malaxor
 Transportul e. protejarea mijloacelor şi reducerea Durata pe
Şi descărcarea duratelor 3... 17 transport
betonului la astfel ca temperatura de livrare la şantier, 0 să 3...5 şi
obiect fie minimum: descărcare
-în metoda conservării căldurii la obiect,
-în metoda încălzirii după turnare: ti
Transportul pe f. protejarea mijloacelor şi reducerea duratelor Durata de
obiect şi astfel ca Ia terminarea punerii în operă, transport
punerea în temperatura betonului 0i, să fie minimum: pe obieci
operă, a - în metoda conservării căldurii: 1... 15 şi punerea
betonului - în metoda încălzirii după turnare J,. J . în operă, t,

g. protejarea elementului de construcţie după

întărirea punerea în operă a betonului (metoda Durata
(maturizare a) conservării căldurii) şi a eventualei surse critică de
betonului exterioare de căldură (metoda încălzirii după maturizare
turnare) astfel ca în . perioada critică ,
temperatura să fie cuprinsă:

- la conservarea căldurii: 1... 15 tk

- ia încălzirea după turnare 1...20

6.15.3. Regimurile termice la executarea lucrărilor de beton pe timp friguros

Regimurile termice pentru executarea lucrărilor de beton pe timp friguros se stabilesc în fişele
tehnologice pentru executarea lucrărilor de beton pe timp friguros ce fac parte din proiectul anual de
organizare şi trebuie să ţină seama de:
a) gradul critic de maturizare Mk (sau nivelul critic de întărire) evaluate;
b) intensităţile prezumate ale frigului, evaluate distinct pentru ziua de preparare, transport şi punere în
operă şi pentru perioada de realizare a gradului critic de maturizare
Mk (respectiv a nivelului critic de întărire);
c) durata procesului şi nivelul de protejare a betonului în timpul transportului şi punerii în operă;
d) intensitatea cu care se degajă căldura datorată exotermiei cimentului;
e) masivitatea elementului de construcţie ce se betonează rezultând din forma şi dimensiunile sale, corelată
cu nivelul de rezistenţă termică al protecţiei adoptate pentru suprafeţele în contact cu aerul exterior şi al
celor în contact cu eventualul agent încălzitor;
f) neomogenitatea temperaturii în masa betonului, concretizată în condiţia ca gradul critic de
maturizare Mk (sau nivelul critic de întărire) să fie realizat în zona elementului de construcţie cea mai
expusă răcirii; g) conformarea şi nivelul protecţiei sursei de căldură în raport cu forma şi dimensiunile
elementelor ce se încălzesc;
h) gradul de expunere la vânt şi nivelul de impermeabilitate ai protecţiei betonului şi sursei de căldură; se ia
în considerare la alcătuirea protecţiei prin coeficientul de penetraţie la vânt.
Proiectarea regimurilor termice la prepararea, transportul, punerea în operă şi maturizarea critică a betonului
se poate face:
a) prin alegerea din anexa C a normativului C 16 a unui regim termic tip, care se identifică prin nivelul de
asigurare, prin caracteristicile betonului, ale elementului de construcţie şi ale protecţiei sale şi prin metoda
adoptată; (conservarea căldurii sau încălzirea după turnare);
b) prin asimilarea situatiilor reale cu cele corespunzătoare regimurilor tip prezentate în anexaC;
c) prin proiectarea directă, conform indicaţiilor din anexa D a normativului C 16, a unor regimuri termice
specifice, în cazurile în care nu se pot adopta regimuri termice tip, datorită în primul rând, unor deosebiri
semnificative între parametrii betonului luaţi în considerare pentru regimul tip şi cei ce caracterizează
betonul pus efectiv în operă.
Concomitent cu regimurile termice proiectate, în fişele tehnologice se explicitează şi măsurile specifice de
care depinde realizarea lor şi anume:
a) procedeele de protejare a elementului de construcţie şi, după caz, şi a sursei de căldură în perioada de
maturizare critică;
b) procedeele de transport şi de protejare a mijloacelor folosite, inclusiv duratele limită admise, pe etape;
c) organizarea depozitării componenţilor şi procedeele de încălzire a lor.
6.15.4. Prepararea betonului
La prepararea betoanelor puse în operă pe timp friguros se vor utiliza cimenturile
recomandate proiectul de execuţie pentru perioada de timp friguros.
Se vor folosi de asemenea, aditivi pentru îmbunătăţirea comportării betonului laîngheţ.
La stabilirea compoziţiei betonului se va adopta o cantitate de apă cât mai scăzută. În acest scop se vor utiliza
aditivi plastifianţi sau superplastifianţi şi se va reduce în mod corespunzător gradul critic de maturizare Mk,
pentru a fi corelat cu raportul A/C efectiv. La utilizarea aditivilor se vor utiliza prevederile agrementelor
tehnice.
Agregatele, dezgheţate înainte de introducerea în malaxor, trebuie să corespundă condiţiilor din STAS 1667,
cu precizarea că nu trebuie să conţină granule poroase, care sunt gelive.
Ca o măsură de siguranţă pentru omogenitatea amestecului în cazul în care se folosesc agregate dezgheţate la
temperatura minimă (+5°C), acestea se vor malaxa în prealabil numai cu apă şi apoi şi împreună cu cimentul,
durata totală de malaxare prelungindu-se cu 50%... 100%.
Nu se admite ca dezgheţarea agregatelor sâ se facă numai în malaxor prin amestecarea cu apa caldă.
La locul de preparare va fi afişată în mod obligatoriu reţeta de preparare a lui, împreună cu următoarele date
suplimentare:
temperaturile minime ale apei şi agregatelor la introducerea în malaxor;
durata de malaxare a agregatelor cu apa, până la adăugarea cimentului:
durata totală de malaxare;
temperatura betonului la descărcarea acestuia din malaxor, care trebuie să corespundă cu regimul termic
proiectat şi temperatura betonului la livrarea către şantier.
6.15.5. Transportul betonului la obiect
La transportul betonului se vor lua măsuri de limitare la minimum a pierderilor de căldură, prin:
a) folosirea de mijloace de transport rapide, şi, după caz, bine izolate termic;
autoagitatoarele vor fi prevăzute cu capac; autobasculantele şi mijloacele similare vor avea pereţii izolaţi
termic şi vor fi acoperite;
b) evitarea distanţelor mari de transport, a staţionărilor pe traseu şi a transbordărilor betonului;
c) verificarea şi curăţirea mijlocului de transport utilizat, de gheaţă şi de resturile de beton îngheţat,
folosind de preferinţă un jet de apă caldă.
6.15.6. Transportul betonului pe obiect, punerea în operă şi protejarea lui
La transportul betonului pe obiect, la punerea lui în operă şi în perioada de maturizare se vor lua
măsuri de limitare la minimum a pierderilor de căldură prin:
a) protejarea benelor prin izolarea lor termică şi acoperirea în perioada de aşteptare cu folii de
polietilenă sau prelate;
b) reducerea la minimum a timpului de aşteptare în bene între momentul
descărcării din mijlocul de transport şi cel al ridicării pe obiect;
c) protejarea imediată a elementului de construcţie conform soluţiilor prevăzute în cadrul măsurilor de
asigurare a regimului termic proiectat.
Este obligatorie compactarea tuturor betoanelor turnate petimpfriguros prin vibrare mecanică.
La punerea în operă a betoanelor se vor respecta prevederilor din tabelul 3 privind nivelul de asigurare. Pentru
betoanele masive se vor avea în vedere şi următoarele:
în perioada când există pericol de îngheţ. începerea betonării unei lamele noi este permisă numai la
temperaturi ale aerului exterior de peste +5°C; se poate începe betonarea şi la temperaturi sub +5°C când
temperatura este pozitivă şi are tendinţă de creştere;
lamelele aflate în curs de betonare surprinse de scăderea temperaturii aerului exterior, vor fi continuate
până la temperatura de -10°C, cu măsuri corespunzătoare privind temperatura şi protecţia betonului; la
temperaturi ale aerului sub -10°C betonarea lamelei va fi întreruptă şi se va crea un rost de lucru.
Începerea sau reluarea oricăror lucrări de betonare întrerupte din cauza gerului şi intrate în această stare în
perioada de dezgheţ este permisă numai după pregătirea corespunzătoare a rostului de întrerupere a
turnării, pe baza unui proces -verbal de recepţie calitativă.
Protejarea betonului după punerea lui în operă trebuie să se facă într-un timp cât mai scurt şi în
conformitate cu soluţiile prevăzute pentru asigurarea realizării regimului termic proiectat.
Se vor folosi cofraje izolate termic, saltele termoizolatoare etc. acoperite întotdeauna cu folii de
polietilenă sau prelate din pânză impermeabilă prin care să se etanşeizeze izolaţia termică şi să se închidă şi
un strat de aer staţionar (neventilat) de 3...5 cm grosime. La locurile de muncă unde se pune în operă beton
vor fi afişate obligatoriu:
temperatura betonului la livrare;
temperatura betonului la terminarea punerii în operă;
nivelul de asigurare pentru perioada de maturizare;
modul de protejare a betonului după turnare;
durata proiectată pentru obţinerea gradului critic de maturizare (tjţ);
fazele şi caracteristicile regimului termic la încălzirea după turnare (atunci când este cazul).
6.15.7. Decofrarea elementelor de construcţie din beton turnate pe timp friguros
Decofrarea se poate efectua numai dacă sunt îndeplinite pentru beton rezistenţele sau niveluri minime de
întărire exprimate procente din marca betonului. îndeplinirea condiţiilor de deeofrare se poate controla pe
două căi:
a) Prin intermediul unor epruvete din beton păstrate în aceleaşi condiţii de regim termic ca şi elementul de
construcţie şi încercate la compresiune.
b) Prin evaluarea gradului efectiv de maturizare al betonului şi compararea
echivalentului său la temperatura normală de +20°C cu gradul de maturizare M corespunzător
nivelului de întărire
Deoarece gradul de maturizareM se corelează semnificativ cu nivelul de întărire ,între cele două metode
nu există diferenţe de fond. Metoda evaluării gradului de maturizare are însă faţă de cea de la pct. a
aceleaşi avantaje ca şi cele evidenţiate pentru metoda gradului critic de maturizare.
Îndeplinirea condiţiei de realizare a gradului critic de maturizare asigură, în general, şi condiţia de
deeofrare a feţelor verticale, dar nu şi condiţiile de decofrare ale feţelor orizontale.
Pentru decofrarea feţelor orizontale se va urmări astfel, în contiuare evoluţia gradului de maturizare sau a nivelului de
întărire şi după depăşirea celui critic, fără ca să se mai impună însă măsuri pentru prevenirea îngheţării betonului.
Măsurile suplimentare ce s-ar lua în acest caz ar determina numai scurtarea termenului de decofrare.
Înainte de decofrare se va examina cu atenţie calitatea betonului pe feţele elementului turnat, efectuându-se în
acest scop unele decofrări parţiale, de probă.
6.15.8. Niveluri de asigurare recomandate pentru executarea lucrărilor de beton
Din compararea temperaturii aerului exterior măsurată, cu nivelul de asigurare şi cu temperatura critică,
admisă drept valoare minimă pentru executarea unei lucrări, rezultă următoarele:
a) lucrările se pot executa fără măsuri speciale dacă temperatura efectivă a aerului exterior este superioară
celei critice;

Tabelul 3

Nivel de
Procesul Condiţii climatice asigurare
tehnologic recomanda
Prepararea, Zile friguroase în care temperatura aerului variază: t 0°C
Transportul şi • peste 0°C -5°C
punerea în operă • între -5°C şi -10°C (numai dacă betonul -10°C
a se încălzeşte după punerea în operă)
betonului
 Maturizarea Temperatura aerului în ziua punerii în
betonului Metoda operă variază; 0°C
până la realizarea conserv • peste 5°C -5°C
gradului critic de ării • între 5°C şi 0°C -10°C
maturizare căldurii • între 0°C şi -5°C
Metoda Temperatura aerului în ziua punerii în
încălziri operă variază:
după • peste +5°C
punerea • între +5°C şi 0°C +5°C
în • între 0°C şi - 5°C 0°C
operă • între-5°C şi-10°C -5°C
-10°C

b) lucrările se pot executa numai dacă se iau măsurile specifice prin care se asigură regimul termic
critic, dacă temperatura efectivă a aerului exterior este superioară nivelului de asigurare şi inferioară celei
critice;
c) lucrările nu se pot executa, deoarece măsurile prevăzute sânt insuficiente pentru realizarea regimului
termic critic, dacă temperatura efectivă a aerului exterior este inferioară nivelului de asigurare.
Pentru lucrările bazate pe procedee umede, la care nu se prevede încălzirea în perioada de maturizare critică
trebuie să se adopte drept nivel de asigurare o temperatură inferioară cu cel puţin 5°C temperaturii adoptate
drept nivel de asigurare pentru perioada de execuţie.
6.15.9. Verificarea realizării calităţii betonului turnat pe timp friguros
6.15.9.1. La executarea pe timp friguros a betoanelor de orice fel este necesar să se
exercite un control permanent deosebit de exigent din partea tuturor factorilor cu responsabilităţi în
executarea lucrărilor de beton din societate, precum şi din partea beneficiarului, respectiv a
proiectantului, oricând va fi necesar acest lucru.
La efectuarea recepţiilor preliminare a oricăror lucrări din beton, executate pe timp friguros, verificarea
calităţii lor trebuie făcută cu o exigenţă sporită.
6.15.9.2. Controlul specific perioadei de timp friguros asupra .c-aTitaţii betonului se va referi la:
a) respectarea în timpul execuţiei a regimurilor termice şi a măsurilor ce condiţionează realizarea lor. afişate
la locurile de muncă;
b) măsurarea temperaturilor aerului exterior şi a celor din beton
c) urmărirea realizării în timp a gradului critic de maturizare Mk şi după caz, a gradului de maturizare
pentru decofrare, respectiv a nivelelor critice de întărire şi de decofrare
6.15.9.3. Temperaturile betonului se vor măsura în părţile cele mai expuse răcirii, cu o frecvenţă de
minimum 2...3 citiri în 24 de ore şi se vor înregistra în documentele de evidenţă obligatorie a lucrărilor
executate pe timp friguros, concomitent cu temperaturile aerului exterior.
Măsurarea temperaturilor se face pentru toate elementele de construcţie din beton până la realizarea
gradului critic de maturizare Mk sau a nivelului critic de întărire, iar pentru elementele cofrate pe feţele
orizontale şi în continuare până la realizarea gradului de maturizare Mp, respectiv a nivelului de întărire .
Pentru măsurarea temperaturii în beton se vor folosi termometre industriale sau, în măsura posibilităţilor,
înregistratoare automate de temperatură.
Termometrele, fără îmbrăcăminte exterioară din grătar sau plasă de protecţie, se vor introduce în găurile
cilindrice realizate la betonare, în poziţiile prevăzute în proiecte.
După introducerea termometrului în gaură aceasta se va etanşa la partea superioară cu câlţi introduşi în
spaţiul dintre termometru şi pereţii găurii pentru a nu permite intrarea aerului rece.
Termometrul va fi menţinut în această situaţie cel puţin 5 minute înainte de efectuarea citirii. Se vor folosi
mai multe termometre pentru a se putea măsura temperatura betonului în mai multe puncte, simultan.
7. DOCUMENTE ŞI ÎNREGISTRĂRI
RRCM1PO = registrul de recepţie calitativă a materialelor înainte de punerea lor în operă;
PVRC = proces verbal de recepţie calitativă;
PVT = proces verbal de trasare;
PVPPFL = proces verbal de predare primire a frontului de lucru;
RI = raport de încercare;
BCBTL = buletin privind calitatea betonului turnat în lucrare;
CB = condica de betoane;
FCGCM = fişa de control a gradului critic de maturizare sau a gradului de maturizare pentru
deeofrare.