PROCEDURA TEHNICA DE EXECUTIE

EXECUTAREA LUCRARILOR DE TRASARE

1. SCOP
Procedura are ca scop stabilirea responsabilităţilor personalului implicat în realizarea lucrărilor de
trasare, descrierea tehnologiei de execuţie actualizate pe baza reglementărilor tehnice existente,
programarea activităţilor de monitorizare şi măsurare (inspecţii şi încercări) necesare a fi efectuate pe parcursul
desfăşurării lucrărilor, precum şi indicarea documentelor şi înregistrărilor care trebuie elaborate pentru
demonstrarea calităţii lucrărilor.

2. DOMENIUL DE APLICARE
Procedura este destinată personalului care efectuează activităţi ce influenţează calitatea lucrărilor de
trasare.

3. DEFINIŢII
Termenii referitori la calitate sunt definiţi în Manualul calităţii.

4. DOCUMENTE DE REFERINŢĂ
 Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcţii;
 Legea protecţiei muncii nr 90/1996 şi norme metodologice de aplicare;
 Legea nr. 212/1997 privind apărarea împotriva incendiilor;
 Regulamentele privind calitatea în construcţii aprobate prin HGR 766/1997;
 Îndrumător privind executarea trasării de detaliu în construcţii,indicativ C 83/1975;
 Normativ pentru verificarea calităţii şi recepţia calităţii lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente,
indicativ C 56-1985.

5. RESPONSABILITĂŢI
5.1. Director general
5.1.1. Numeşte şeful de şantier şi asigură resursele necesare pentru aplicarea procedurii tehnice de
execuţie.
5.1.2. Numeşte responsabilul tehnic cu execuţia atestat pentru lucrare.
5.1.3. Asigură remedierea defectelor calitative apărute din vina organizaţiei atât în perioada de execuţie cât
şi în perioada de garanţie prevăzută în contract.
5.1.4. Dispune oprirea lucrărilor ori de câte ori constată abateri de la cerinţele de calitate, stabileşte tratarea
neconformităţilor şi aplicarea acţiunilor corective.
5.1.5. Urmăreşte ducerea la îndeplinire la termenele stabilite a măsurilor dispuse prin actele de control sau
prin documentele de recepţie ale lucrărilor.
5.1.6. Aprobă procurarea de materiale şi produse precum şi angajarea de servicii numai de la furnizori
care asigură condiţiile prevăzute de Regulamentul privind agrementul tehnic pentru produse, procedee
şi echipamente noi în construcţii şi de
Regulamentul privind certificarea calităţii produselor folosite în construcţii.
5.1.7. Solicită investitorului efectuarea recepţiei la terminarea lucrărilor numai la construcţiile care
corespund cerinţelor de calitate şi pentru care s-au predat investitorului documentele necesare întocmirii cărţii
tehnice a construcţiei.
5.2. Responsabilul cu sistemul de management al calităţii
5.2.1. Realizează audituri interne ale calităţii pentru a se asigura că prevederile sistemului de management al
calităţii sunt aplicate.
5.2.2. Efectuează controale pentru a se asigura că neconformităţile constatate sunt tratate şi că sunt întreprinse
acţiuni corective şi preventive.
5.2.3. Efectuează analiza reclamaţiilor referitoare la calitatea lucrărilor şi asigură tratarea şi rezolvarea lor.
5.3.Şeful de şantier
5.3.1. Asigură respectarea prevederilor procedurii tehnice de execuţie la realizarea lucrărilor.
5.3.2. Răspunde de respectarea proiectului şi a detaliilor de execuţie.
5.3.3. Răspunde de efectuarea activităţilor de monitorizare şi măsurare (inspecţii şi încercări) prevăzute în
planul calităţii.
5.3.4. Răspunde de întocmirea în timpul executării lucrărilor a documentelor şi înregistrărilor prevăzute
în planul calităţii.
5.3.5. Răspunde de utilizarea în execuţia lucrărilor numai a produselor şi a
procedeelor prevăzute în proiecte, certificate calitativ sau pentru care există agremente tehnice, acceptă
înlocuirea acestora cu altele numai pe baza soluţiilor stabilite de proiectant cu acordul investitorului.
5.3.6. Răspunde de convocarea factorilor care trebuie să participe la verificarea lucrărilor ajunse în faze
determinante ale execuţiei şi asigurarea condiţiilor necesare efectuării acestora, în scopul obţinerii acordului de
continuare a lucrărilor.
5.3.7. Răspunde de soluţionarea neconformităţilor, a defectelor şi neconcordanţelor apărute în fazele de
execuţie, numai pe baza soluţiilor stabilite de proiectant, cu acordul investitorului.
5.3.8. Opreşte utilizarea materialelor pentru care a primit de la laborator rapoarte de încercare din care rezultă
că acestea nu îndeplinesc condiţiile de calitate, opreşte, de asemenea, execuţia lucrărilor la care rapoartele de
încercare indică existenţa unor abateri de la prevederile proiectelor sau de la cerinţele de calitate.
5.3.9.Supune la recepţie numai lucrări care corespund cerinţelor de calitate şi pentru care a predat investitorului
documentele necesare întocmirii cărţii tehnice a construcţiei.
5.3.10. Asigură aducerea la îndeplinire la termenele stabilite a măsurilor dispuse prin actele de control sau
prin documentele de recepţie a lucrărilor de construcţii.
5.3.11. Răspunde de iniţierea şi aplicarea acţiunilor corective şi preventive necesare pentru eliminarea cauzelor
neconformităţilor constatate la execuţia lucrărilor.
5.3.12. Răspunde de respectarea condiţiilor de manipulare, transport, depozitare a materialelor şi produselor
şi de livrarea acestora la punctele de lucru cu documente de certificare a calităţii.
5.3.13. Asigură buna organizare a procesului de producţie şi verifică efectuarea instructajului privind
normele de protecţia muncii şi PSI specifice locului şi condiţiilor de muncă şi gradul de asigurare cu
echipamente şi scule necesare.
5.3.14. Răspunde de asigurarea instalaţiilor de apă, de forţă şi de iluminat necesare
pentru realizarea lucrărilor
5.3.15. Răspunde de asigurarea echipamentului de protecţie a muncii şi de prevenire şi stingere a
incendiilor adecvat.
5.3.16. Răspunde de asigurarea condiţiilor de lucru pe perioada de tim friguros.
5.4.Şeful de lucrare
5.4.1. Răspunde împreună cu şefii de echipă de calitatea operaţiunilor de execuţie efectuate.
5.4.2. Organizează locurile de muncă si procesul de producţie asigurând condiţiilenecesare
executării lucrărilor cu respectarea tuturor prevederilor normelor de protecţia muncii şi PSI specifice.
5.4.3. Efectuează instructajul privind normele de protecţia muncii şi PSI specifice locului şi condiţiilor de
muncă.
5.4.4. Controlează calitatea lucrărilor executate de echipe.
5.5. Şeful de echipă
5.5.1. Răspunde de calitatea operaţiunilor de execuţie efectuate, verifică activitatea
prestată de muncitorii din echipă, începerea lucrului numai cu scule şi echipament de protecţie adecvat.
5.6. Responsabilul cu controlul calităţii
5.6.1. Asigură că nu este permisă continuarea execuţiei unor lucrări la care s-au constatat abateri de la
proiect şi reglementări tehnice şi s-au utilizat produse care nu sunt conforme cu condiţiile specificate, verifică
şi asigură ca neconformităţile constatate să fie tratate şi remediate conform procedurilor.
5.6.2. Efectuează controlul calităţii la lucrări, având drept obiectiv monitorizarea proceselor respective şi
eliminarea cauzelor de funcţionare nesatisfăcătoare. In efectuarea controalelor se bazează pe prevederile
procedurilor sistemului calităţii şi pe planurile de calitate.
5.6.3. Neconformităţile pe care le constată cu ocazia controalelor le înscrie în rapoarte de neconformitate
cu propuneri de acţiuni corective şi preventive şi totodată stabileşte împreună cu şeful punctului de lucru
măsurile necesare pentru remedierea deficienţelor constatate.

5.7.Responsabilul tehnic cu execuţia atestat

5.7.1. Admite execuţia lucrărilor de construcţii numai pe baza proiectelor şi a detaliilor de execuţie
verificate de specialişti verificatori de proiecte atestaţi.
5.7.2.Verifică şi avizează proiectele tehnologice de execuţie, procedurile tehnice de execuţie şi proiectele de
organizare a execuţiei lucrărilor.
5.7.3. Verifică lucrările şi avizează documentele şi înregistrările întocmite pe parcursul realizării
acestora.
5.7.4. întocmeşte şi ţine la zi un registru de evidenţă a lucrărilor pe care le coordonează tehnic şi de
care răspunde.
5.7.5. Pune la dispoziţia organelor de control toate documentele solicitate.

6. PROCEDURA
6.1. Condiţii prealabile
6.1.1. Lucrările de trasare se vor executa în conformitate cu proiectul de execuţie şi cu prevederile din prezenta
procedura.
6.1.2. Executarea trasărilor se va face cu respectarea următoarelor condiţii:
 trasarea lucrărilor de detaliu în construcţie se efectuează de echipe alcătuite din specialişti
capabili să utilizeze corespunzător diferitele instrumente pe care le folosesc şi să interpreteze, în
corespondenţă cu condiţiile reale de efectuare a măsurătorilor, rezultatele activităţii lor. Lucrătorii din
activitatea de trasare trebuie să cunoască:
 principiile de alcătuire şi funcţionare a instrumentelor ce le utilizează;
 cerinţele privind corecţiile ce trebuie să fie aduse rezultatelor citirilor în raport cu dereglările inerente
survenite în timpul exploatării instrumentelor
 corecţiile ce trebuie să fie aduse cititorilor în funcţie de diferenţa condiţiilor reale de efectuare a
măsurătorilor, în raport cu cele de etalonare a instrumentelor şi aparaturii.
 este necesar ca, periodic, instrumentele utilizate să fie supuse verificării metrologice, conform
prescripţiilor în vigoare.
 ori de câte ori se constată că rectificările directe, permise de prospectele instrumentelor,
nu conduc la diminuarea sau eliminarea erorilor sistematice constatate la instrumentele ce se
utilizează, acestea nu vor mai fi folosite până la punerea lor în stare de funcţionare de către ateliere
competente şi atestarea posibilităţii de folosire în continuare de către organele metrologice de stat.
6.1.3.Trasarea lucrărilor de detaliu a construcţiilor se execută pe baza proiectelor de execuţie a acestora, în
raport cu punctele şi reperele de nivel materializate pentru amplasarea construcţiilor.
6.1.4.Ca urmare a efectuării lucrărilor de trasare pentru amplasarea construcţiilor, pe teren sânt materializate
repere planimetrice şi altimetrice care determină conturul şi (sau) axe principale ale construcţiei.
Materializarea acestor repere se realizează cu ajutorul bornelor. Acestea trebuie să fie astfel concepute şi
executate, atât în ce priveşte locul de poziţionare, cât şi modul de alcătuire, încât să constituie puncte de
referinţă pe întreaga durată, a execuţiei construcţiei şi să servească la transmiterea în plan şi pe verticală la toate
nivelele acesteia.
6.1.5.Bornele trebuie să fie amplasate la o distanţă de construcţie de cel puţin 2/3 din înălţimea acesteia,
pentru ca ele să servească în condiţii de precizie corespunzătoare atât la ridicarea pe verticală a cotelor
plane, cât şi la verificarea verticalităţii componentelor şi chiar a construcţiei. De regulă şi în măsura
posibilităţilor bornele se vor amplasa pe construcţii existente.
6.1.6. În ce priveşte principiul alcătuirii bornelor-reper se adoptă, după caz, una din soluţiile prezentate în fig.
1, luându-se măsurile necesare pentru protecţia acestora pe toată durata execuţiei construcţiei.
a -prazn metalic înglobat în beton;
b -placă metalică cherneruită înglobată în beton;
c –prazn metalic înglobat direct în teren tare;
d -piesă metalică cu reper înglobată direct în teren tare;
e - prazn metalic în formă de ţeavă înglobat direct în teren foarte tare;
f -placă metalică cherneruită cu prazn înglobat direct în teren foarte tare.

6.1.7. Înainte de a se începe efectuarea trasării lucrărilor de detaliu este necesar să se recepţioneze, prin
verificare:
 reţelele de sprijin ce au servit la realizarea bazelor de trasare şi a reţelelor de trasare;
 reperele topografice de trasare sau reţelele speciale de trasare, înainte de a fi folosite la aplicarea pe teren
a punctelor şi nivelurilor caracteristice prin care se fixează poziţia construcţiilor pe amplasamentele
proiectate;
 reperele topografice care fixează conturul şi (sau) axele principale ale construcţiei.
6.1.8. Instruirea personalului executant privind prevederile prezentei proceduri precum şi cu normele de
protecţie a muncii şi P.S.I. specifice a activităţii desfăşurate şi dotarea acestuia cu echipamentul de protecţie
specific: salopetă, cască, cizme de cauciuc, ochelari de protecţie, etc.
6.2.Executarea trasării axelor principale ale construcţiilor
6.2.1. În cazul construcţiilor cu formă regulată în plan, cu trama modulară pe cele două direcţii mai mare de
6,00 m şi în special în cazul construcţiilor cu structura din elemente prefabricate, procesul de execuţie
reclamă trasarea suplimentară a unor axe longitudinale şi transversale, denumite axe principale.
6.2.2. Trasarea axelor principale se efectuează în raport cu reperii de trasare a poziţiei de amplasare a
construcţiei, prin metoda coordonatelor rectangulare.
6.2.3. Pentru trasarea axelor principale se recomandă utilizarea teodolitelor pentru trasarea direcţiilor şi a
ruletelor sau panglicilor de oţel pentru măsurarea lungimilor.
6.2.4. De la caz la caz, marcarea axelor se poate face prin:
împlântarea de borne a căror poziţie şi alcătuire să permită utilizarea acestora pe toată durata execuţiei
construcţiei;
materializarea punctelor ce aparţin axelor pe împrejmuiri proiectate şi executate în acest scop.
6.2.5.În cazul materializării prin borne, acestea se vor realiza şi vor fi protejate
printr-o îngrădire din elemente de inventar, în lipsa acestora din lemn (conform schemelor din fig. 2).
6.2.6.În cazul materializării pe împrejmuiri, acestea trebuie să fie astfel concepute şi executate, încât ulterior să
poată asigura realizarea trasării restului de puncte.
Împrejmuirea se face paralel cu laturile construcţiei, la o distanţă suficientă, pentru a nu fi în zona lucrărilor de
terasamente.
Împrejmuirea poate fi continuă sau discontinuă, orizontală sau în trepte. Marcarea axelor pe împrejmuire se face
prin cuişoare sau crestături, în jurul cărora se trasează un cerc cu vopsea şi în care se scrie numărul axei.
6.3.Executarea trasării lucrărilor de terasamente
6.3.1. Trasarea lucrărilor de suprafaţă
6.3.1.1. Pentru trasarea perimetrului lucrărilor de suprafaţă se poate utiliza împrejmuirea folosită la
trasarea axelor principale ale construcţiei, dacă aceasta a fost deja executată. în caz contrar, se execută în
mod special o împrejmuire, discontinuă sau continuă, utilizându-se pronie de colţ amplasate la intersecţiile
laturilor perimetrului şi profile auxiliare amplasate de-a lungul laturilor între profilele de colţ (fig. 3).

6.3.1.2. Profilele de colţ şi auxiliare se vor poziţiona la 2-3 m în exteriorul perimetrului real al suprafeţei
ce urmează a fi excavată.
6.3.1.3. Se recomandă ca profilele să fie realizate din elemente de inventar sau în lipsa acestora din lemn sub
forma unor capre, cu stâlpi, elemente orizontale între aceştia şi elemente de contravântuire.
6.3.1.4. Nivelul superior al oricărui profil va trebui să fie acelaşi şi să fie notat pe fiecare în parte.
6.3.1.5.Pentru facilitarea operaţiilor de măsurări de-a lungul laturilor perimetrului suprafeţei, se va urmări
ca poziţionarea profilelor auxiliare să se facă astfel, încât distanţa între profile să fie mai mică decât
lungimea maximă a instrumentului utilizat pentru măsurători (de obicei ruleta).
6.3.1.6. Marcarea poziţiilor reperilor de referinţă ale perimetrului real al suprafeţei pe profile se execută în
raport cu bornele de referinţă ale bazei construcţiei şi se realizează pentru elementele de inventar conform
instrucţiunilor acestora, fie prin crestături pe elementele profilelor sau prin cuie bătute pe elementele din lemn
6.3.1.7. Liniile de bază ale perimetrului real al suprafeţei precum şi alte linii care trebuie să fie trasate în
interiorul suprafeţei, se materializează, la nivelul superior al profilelor (de colţ sau auxiliare), prin sârme
de oţel întinse între reperii corespunzători marcaţi pe elementele profilelor.
6.3.1.8. Transmiterea pe verticală a liniilor de bază ale perimetrului real al construcţiilor, precum şi
a colţurilor acestuia, se execută în raport cu sârmele întinse, cu ajutorul firului cu plumb.
Dat fiind nivelul de precizie instrumente optice nu este necesară. cerut pentru astfel de transmiteri, utilizarea
unor instrumente nu este necesară.
6.4. Executarea trasării şi poziţionarea elementelor în plan orizontal
6.4.1. Lucrările au ca scop final poziţionarea în plan, conform proiectului, a elementelor, de realizare a
componenţilor construcţiei (cofraje) sau direct a acestora (în cazul clădirilor realizate din elemente
prefabricate). Poziţionarea comportă:
— trasarea poziţiei şi materializarea acesteia;
— poziţionarea elementelor în raport cu reperii materializaţi.
6.4.2. Trasarea şi materializarea poziţiei se execută în raport cu reperii bazei construcţiei (materializaţi
prin borne sau semne pe împrejmuirea perimetrului clădirii) şi comportă:
— trasări şi materializări de linii de referinţă şi intersecţii de linii;
— măsurători în raport cu linii materializate.
6.4.3. Trasarea liniilor principale de referinţă, în raport cu care urmează să se poziţioneze în plan
diferitele elemente de construcţie, se execută cu instrumente optice de precizie (teodolite). Pentru trasarea
liniilor de mare lungime (> 100 m) se vor utiliza numai instrumente optice de mare precizie.
Ele se raportează la reperii bazei construcţiei şi se materializează într-o primă fază, fie pe soclul clădirii, fie pe
planşeul de la cota ± 0,00 al acesteia (Fig. 7).
Fig.8

6.4.4. Pe faţa superioară a fundaţiei se trasează extremităţile liniilor principale de referinţă care se marchează
cu vopsea pentru a fi uşor reperate (Fig. 8).
6.4.5. Atât la nivelul plăcii de la cota ± 0,00 cât şi la alte nivele, materializarea intersecţiilor liniilor
principale se execută prin cherneruirea unor plăci metalice înglobate în betonul plăcii (fig. 8).
6.4.6. Pentru materializarea poziţiei elementelor de execuţie a componenţilor
construcţiei sau direct a acestora (în cazul clădirilor realizate din elemente prefabricate) se pot utiliza linii de
poziţionare ajutătoare, deplasate, în paralel faţă de liniile principale ce reprezintă axele de poziţie ale
componenţilor
6.4.7. Materializarea axelor de poziţionare se realizează prin marcare (Fig. 30).
6.4.8. Poziţionarea elementelor de realizare a componenţilor sau a acestora se diferenţiază în raport cu
modul de dezvoltare în plan a acestora şi anume pentru:
— elemente cu dezvoltare liniară (cofraje de pereţi, panouri mari etc.);
— elemente cu dezvoltare punctuală (stâlpi).
6.4.9. Poziţionarea elementelor cu dezvoltarea liniară se poate realiza în conformitate cu sistemul
rezultat din.
6.4.10. Poziţionarea elementelor cu dezvoltarea punctuală se poate realiza în
conformitate cu principiile rezultate din:
 fig. 12, în cazul elementelor poziţionate cu ajutorul buloanelor (in general elementele
metalice);
 fig. 13, în cazul elementelor poziţionate cu ajutorul penelor (caz din care face parte şi poziţionarea
bazei stâlpilor prefabricaţi în fundaţii tip pahar).
Fig.43
Vedere în plan a stâlpilor cu console

6.5. Instrumente şi dispozitive utilizate la trasare

6.5.1. Instrumente şi dispozitive pentru trasarea unghiurilor
6.5.1.1. Pentru trasarea unghiurilor, atât în plan orizontal cât şi în plan vertical, se vor utiliza teodolite-
tachimetre. Alegerea tipului se face în funcţie de precizia aparatului şi de cea avută în vedere 1a. efectuarea
măsurătorii.
Dintre diferitele tipuri existente, pentru trasarea lucrărilor de detaliu în construcţii, se recomandă:
 teodolitul -tachimetru „Theo 020" „Zeiss Jena";
 teodolitul „Theo 010" „Zeiss Jena";
 teodolitul „Wild T 2".
Teodolitele -tachimetre pot servi în cadrul lucrărilor de trasare şi la trasarea aliniamentelor în plan orizontal şi
vertical.
6.5.1.2. Pentru centrarea teodolitelor -tachimetre în staţie se pot utiliza:
 firul cu plumb ce se prinde de şurubul de strângere al aparatului de trepied; utilizarea acestuia
conferă o precizare de centrare de circa 3-5 mm;
 bastonul de centraj, dotat cu o nivelă sferică destinată verticalizării acestuia, ce se prinde de capătul
superior al trepiedului; utilizarea acestuia conferă o precizie de circa 1 mm;
  firul cu plumb optic, compus dintr-o mică lunetă frântă a cărei axă de vizare coincide cu axul
vertical de rotaţie al teodolitului; luneta se montează în alidada teodolitului de tip „Theo" sau
sub ambaza teodolitului de tip „Wild" şi utilizarea ei conferă o precizie de centrare de circa 0,5 mm;
 irul cu plumb optic cu centraj forţat, compus dintr-o lunetă frântă şi o prismă cu reflexie totală;
dispozitivul se montează în ambaza aparatului numai la teodolitele de tip „Theo" şi utilizarea lui
conferă o precizie de centrare de 1 mm la 100 m (înălţimea trepiedului).
6.5.1.3. Pentru vizarea cu ajutorul teodolitelor, a extremităţilor direcţiilor unghiulare se recomandă folosirea
mărcilor de vânzare. Marca conţine, desenate foarte clar, repere pentru vizarea azimutală (în plan
orizontal) şi pentru măsurarea unghiului vertical. Cu ajutorul mărcilor se realizează o centrare forţată
(păstrarea unei centrări efectuate anterior), atât în plan orizontal, cât şi vertical, deoarece înălţimea mărcii
(până la punctul central) este egală cu înălţimea aparatului de la ambază până la centrul de vizare. În unele
cazuri mărcile sânt dotate cu un sistem de iluminare propriu, ceea ce permite efectuarea măsurătorilor în
întuneric.
6.5.2. Instrumente şi dispozitive pentru trasarea lungimilor
6.10.2.1. Pentru trasarea directă a lungimilor se pot utiliza:
 panglica de oţel cu secţiunea de 0,4/12...20 mm şi cu lungimea de 10, 20, 25, 50 şi 100 m; diviziunile
panglicii sânt decimetrice, în interiorul cărora centimetrii şi milimetrii sânt citiţi cu ajutorul unei rigle;
panglicile sunt etalonate la temperatura de + 20°C (necesitând aplicarea corecţiilor corespunzătoare în
cazul utilizării în alte condiţii de temperatură) şi la o forţă de întindere de 150 N (15 kgf);
 ruleta de oţel sub forma de bandă cu secţiunea de 0,2/13 mm şi de lungime de 10, 20, 25 şi 50 m;
diviziunile ruletei sânt centimetrice; ruletele sânt etalonate la o temperatură de + 20°C şi la o forţă de
întindere de 50 N (5 kgf);
 panglica şi firul de invar utilizabile la măsurarea foarte precisă a lungimilor, fără a necesita aplicarea
corecţiilor din temperatură; benzile au secţiunea de 6/0,5 mm şi lungimi de 24, 25 şi 50 m, fiind prevăzute
la capete cu riglete de 60 mm; firele au diametrul de 1,65 mm şi lungime de 24 şi 50 mm, fiind prevăzute
la capete cu riglete de 80 mm. La utilizarea practică a instrumentelor de măsurare directă a lungimilor
rezultatele măsurătorilor vor trebui să fie corectate după caz, cu toate sau numai cu unele din
următoarele corecţii de:
> etalonare;
> temperatură;
> înclinare a liniei de pantă.
6.5.2.2. Pentru trasarea indirectă a lungimilor se pot utiliza:
a.Instrumente de tip tachimetru sau teodolit şi mire orizontale, ca de exemplu:
tachimetru cu refracţie „Redta 002" - Zeiss Jena cu ajutorul mirei „Redta";
tachimetru autoreductor BRT-066 Zeiss Jena, cu ajutorul unei mire de tip „Redta" sau „Bala"
teodolitul de tip „Theo 010" sau „Wild" asociate cu mire de tip „Bala"
b. Instrumente de tip electrooptice, care permit măsurări de mare precizie şi care se bazează pe principiul
determinării timpului dus-întors în care microunde modulate (în general unde electromagnetice ultrascurte)
parcurg distanţa de la staţia emisie-recepţie la reflector şi înapoi. Aceste metode sânt utilizate la trasarea
lucrărilor de detaliu a construcţiilor numai în cazuri speciale.
Dintre instrumentele utilizabile, bazate pe metoda electro-optică se menţionează:
 geodimetrul AGA, model FT;
 geodimetrul AGA^ model 6 B; tachimetml-teodolit electronic Zeiss-Jena SM-11;
 distomatul Wild DI- 10, care se asociază unui teodolit Wild T 2.
6.5.3. Instrumente şi dispozitive pentru trasarea cotelor
6.5.3.1.Pentru transmiterea cotelor, atunci când între cele două puncte există vizibilitate perfectă, se
recomandă:
 nivelul Ni 030 - „Zeiss-Jena";
 nivelul Ni 004 - „Zeiss-Jena";
 nivelul Ni 025 - „Zeiss Jena";
 mire verticale de 1,5 m şi 3 m şi mirete;
 furtun de nivel.
6.5.3.2. Pentru transmiterea cotelor, atunci când între cele două puncte nu există vizibilitate şi când
distanţa dintre acestea nu este mai mare de 50-60 m, se recomandă nivelul hidro-static Freiberger
Meisner sau furtunul hidrostatic obişnuit.
6.5.4. Instrumente şi dispozitive pentru transmiterea pe verticală a punctelor
6.5.4.1. Pentru transmiterea la înălţime a unui punct marcat la un nivel inferior sau în jos a unui punct
marcat la un nivel superior, în condiţiile posibilităţii de vizibilitate totală între cele două puncte, se recomandă
utilizarea instrumentului P.Z.L. (Zeiss Jena) asociat cu dispozitivul de centrare optică Zeiss.
6.10.4.2. Pentru transmiterea concomitentă pe înălţime, în sus sau în jos a unui punct se recomandă:
 instrumentul Zenit-Nadir tip Wild ZNL;
 instrumentul Zenit-Nadir tip Kem OL.
6.5.5. Alte instrumente utilizate la trasare
6.5.5.1. În afara instrumentelor de precizie menţionate, în cazul în care anumite lucrări de trasare nu
reclamă o precizie deosebită, se pot utiliza şi alte instrumente şi dispozitive, dintre care se menţionează:
 echerul cu prismă sau oglinzi, pentru trasări de aliniamente şi, în cazuri foarte rare, de unghiuri;
 ruleta de pânză (până la 20 m), ruleta metalică (până la 2 m), metrul dulgheresc etc., pentru măsurări
de lungimi;
 firul cu plumb, pentru ridicarea pe verticală a punctelor
 calibre de tip limitativ, care au cel puţin una din dimensiuni egală cu o dimensiune cu repetabilitate
mare în procesul de trasare şi execuţie (de ex. bare de 2-3 m).
6.5.5.2. În cadrul lucrărilor de trasare se utilizează o serie de dispozitive accesorii, cum ar fi:
jaloane în formă lineară sau T;
jaloane metalice pentru întinderea benzilor şi panglicilor de oţel etc.
6.6. Protecţia, siguranţa şi igiena muncii
 în vederea evitării accidentelor (electrocutări, explozii, inundaţii) înainte de începerea
execuţiei lucrărilor se stabilesc şi se materializează poziţiile şi amplasarea instalaţiilor montate
îngropat sau subteran, încheindu-se procese verbale a amplasamentelor de lucru împreună
cu proprietarii acestor instalaţii;
 dacă în timpul lucrărilor poziţia instalaţiilor este diferită decât cea indicată în proiect sau
procesele verbale încheiate cu beneficiarii, lucrarea trebuie întreruptă şi vor fi contactaţi proiectantul
şi beneficiarii acestor reţele în vederea stabilirii noilor trasee;
 pentru asigurarea protecţiei circulaţiei persoanelor, în zona lucrării se iau măsuri de semnalizare atât
ziua cât şi noaptea a potenţialelor pericole iar zona se împrejmuieşte;
 se vor lua măsuri organizatorice şi tehnice pentru crearea condiţiilor de securitate a muncii, precum
şi pentru realizarea instructajului de protecţie a muncii a personalului şi consemnarea acestuia în
fişele individuale sau alte formulare specifice care urmează să fie semnate individual;
 se efectuează controlul aplicării şi respectării de către întreg personalul a normelor şi instrucţiunilor
specifice, verificându-se cunoştinţele asupra normelor şi măsurilor de protecţie a muncii, precum
şi existenţa şi utilizarea echipamentului de protecţie adecvat;
 zonele periculoase se îngrădesc şi se avertizează interzicându-se accesul altor persoane decât a
celor autorizate;
 persoanelor care schimbă zona de lucru (locul de muncă) se instruiesc corespunzător noilor condiţii de
lucru;
 la locurile de muncă se afişează instrucţiuni specifice conţinând măsurile de protecţie a muncii
(inclusiv măsurile menţionate de proiectant în caietele de sarcini);
6.7. Măsuri de prevenire şi stingere a incendiilor
la executarea lucrărilor vor fi respectate măsurile generale şi specifice, normele şi regulile prevăzute
în normele generale de PSI aprobate prin O.M.I. nr.775/98 în normativul de prevenire şi stingere
a incendiilor pe durata executării lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente acestora, indicativ C 300,
precum şi prevederile specifice din proiectele tehnice;
organizarea activităţii de apărare împotrivea incendiilor, lucrărilor,, se realizează în conformitate cu
prevederile dispoziţiilor generale privind organizarea activităţii de apărare împotriva incendiilor, indicativ
DGPSI-001/2000;
personalului care execută lucrări i se va efectua instructajul specific locului de muncă atât înaintea
atacării lucrărilor, cât şi periodic, în conformitate cu prevederile dispoziţiilor generale privind instruirea
în domeniul prevenirii şi stingerii incendiilor, indicativ DGPSI 002/2000;
şantierul trebuie dotat cu mijloace de prevenire şi stingere a incendiilor întreţinute în stare de funcţionare,
amplasate în locuri accesibile, în conformitate cu normativul de prevenire şi stingere a incendiilor pe
durata executării lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente acestora, indicativ C 300 şi dispoziţiile
generale privind echiparea şi dotarea construcţiilor, instalaţiilor tehnologice şi platformelor amenajate cu
mijloace tehnice de PSI, indicativ DGPST-003/2001;
locurile cu pericol de incendiu sau explozie sunt marcate cu indicatoare de avertizare conform
prevederilor in vigoare;
în timpul executării lucrărilor se iau măsuri de evitare a contactului substanţelor inflamabile cu
sursele de foc iar manipularea, transportul şi depozitarea substanţelor combustibile şi inflamabile se
face respectând prevederile normelor generale de PSI aprobate prin O.M.I. nr 775/98;
deşeurile, reziduurile şi ambalajele combustibile rezultate atât în timpul execuţiei lucrărilor cât şi în
timpul operaţiilor de manipulare sau depozitare se colectează şi se evacuează respectându-se prevederile
dispoziţiilor generale de ordine interioară pentru prevenirea şi stingerea incendiilor, indicativ DGPSI-
001/2000.

7. DOCUMENTE ŞI ÎNREGISTRĂRI
 PVRC = proces verbal de recepţie calitativă;
 PVPPFL = proces verbal de predare primire a frontului de lucru.