METODOLOGIE DE EXECUTIE Cod:PTE -C-17 Rev.

3
SC CONSIG SA Titlu:
Exemplar :1
TENCUIELI INTERIOARE

1. SCOP

Metodologia de executie defineste activitatile si responsabilitatile generale implicate in

executia tencuielilor umede interioare.

2. DOMENIU

Metodologia de executie se aplica de catre SC CONSIG SA in baza documentatiei

tehnice de executie la realizarea si receptionarea tencuielilor obisnuite (umede) si a tencuielilor
subtiri (tratamente) interioare, aplicate manual si mecanizat pe suprafete din zidarie de caramida
sau de beton pentru execuţia obiectivului de investiţii: “CRESTEREA EFICIENTEI
ENERGETICE SI GESTIONAREA INTELIGENTA A ENERGIEI LA SCOALA NR.4
PIETRELE”.

Nu intra in prevederile prezentei proceduri tencuielile de impermeabilizare aplicate pe recipientii

de beton armat/precomprimat pentru lichide, tencuielile cu rol direct de hidro-termo sau
fonoizolatie, precum si tencuielile contra agentilor corozivi.

3. DEFINITII SI PRESCURTARI

Sunt conform Manualului de Management al Calitatii MAC

4. DOCUMENTE DE REFERINTA

- Legea nr. 10/1995 privind calitatea in constructii

- NE 001/1996 Normativ privind executarea tencuielilor umede groase si subtiri;
- SR EN 13139/2003 Agregate pentru mortare
- C 56/2002 Normativ pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de
constructii si instalatii aferente
- C 16/84 Normativ pentru realizarea pe timp friguros a lucrarilor de
constructii si a instalatiilor aferente
- STAS 1030/85 Mortare obisnuite pentru zidarie si tencuiala
- SR EN 998/2004 Specificatie a mortarelor pentru zidarie STAS 4606/80
- STAS 3/87 Nisip normal monogranular
- SR EN 197-1 / 2002 Ciment Portland
- SR ENV 413-1/96 Ciment pentru zidarie. Partea 1: Specificatie
- SR ENV 413-2/96 Ciment pentru zidarie. Partea 2: Metode de incercare
- SR 254 /98 Var industrial
- SR ENV 459-1/97 Var pentru constructii. Partea 1: Definitii, Specificatii si
criterii de conformitate
- SR ENV 459-2/97 Var pentru constructii. Partea 2: Metode de incercare
- SR EN 1008/2003 Apa pt. betoane si mortare
- STAS 2634 / 80 Mortare obisnuite pentru zidarie si tencuieli. Metode de incercare.
- SR EN 413-1: 1996 liant special pentru tencuiala si zidarie, numit Multibat

1din 15
 METODOLOGIE DE EXECUTIE Cod:PTE -C-17 Rev.3
SC CONSIG SA Titlu:
Exemplar :1
TENCUIELI INTERIOARE
- Legea nr. 319 / 2006 Legea protectiei muncii si Normele metodologice de aplicare

5. RESPONSABILITATI

5.1. Reprezentant contract

 Are în subordine directă toate şantierele obiectivelor aflate în curs de executie la nivelul
societăţii.
 Cordoneaza începerea lucrărilor- daca sunt indeplinite toate condiţiile tehnice,
organizatorice, materiale şi de calitate sunt îndeplinite.
 Coordonează asigurarea necesarului de personal pe meserii, funcţii, specialităţi şi nivele de
calificare pentru subunităţile aflate în subordine.
 Asigură resursele şi interfeţele necesare pentru activităţile de control, verificări şi încercări
ale calităţii execuţiei lucrărilor în conformitate cu prevederile PC aferente şi legislaţia în
vigoare.
 Răspunde şi coordonează activităţile de executie, recepţie, garanţii, conform graficelor
aprobate la contractele perfectate cu clienţii.
 Răspunde, urmareşte şi organizeaza activităţile de protecţia muncii, PSI şi protectia mediului
pe lucrări.
 Răspunde şi urmăreşte rezolvarea neconformităţilor depistate şi realizarea acţiunilor
corective şi preventive emise, pentru activităţile subordonate.
 Verifică existenţa pe fiecare obiectiv în execuţie a unui resoponsabil tehnic cu execuţia
atestat MLPTL, numit de către Directorul General societăţii, conf.HG 925/1995;
 Verifică desfăşurarea activităţilor de prelevare probe în vederea realizării încercărilor
necesare pe lucrări.
 Asigura interfata cu laboratoare autorizate pentru efectuarea lucrarilor in vederea confirmarii
calităţii lucrărilor executate.
 Aprobă componenţa comisiilor de recepţie a produselor / materialelor la nivelul şantierelor.
 Asigură şi urmareşte realizarea programelor de instruire – perfectionare a personalului din
subordine.

5.2. RTE atestat MLPTL

 Avizează nominalizarea pe lucrare a şefului de punct de lucru;
 Verifică conţinutul, completitudinea datelor din documentaţia tehnică de executie, avizele,
aprobările proiectantului şi ale specialiştilor verificatori, conform reglementărilor în vigoare;
 Verifică şi avizează proiectele tehnologice, proiectele de organizare şi graficele de execuţie a
lucrărilor;
 Urmăreşte permanent stadiul tehnic şi calitativ de realizare a lucrărilor, cu înscrierea în
Registrul de evidenţă a lucrărilor. Ţine sub control şi gestionează acest document;
 Asigură instructajul pe linie profesională a personalului din subordine;
 Alte activităţi conform RTE conexe;

5.3. Responsabilul AC/AQ

 Analizează şi avizează PTE şi PC pe lucrare;

2din 15
 METODOLOGIE DE EXECUTIE Cod:PTE -C-17 Rev.3
SC CONSIG SA Titlu:
Exemplar :1
TENCUIELI INTERIOARE
 Efectuează AUDIT-uri interne şi inspecţiile asupra modului de aplicare a prevederilor SMC
al SC CONSIG SA aplicat pe lucrare;
 Urmăreşte rezolvarea acţiunilor corective emise ca urmare a AUDIT-urilor interne sau
externe ale beneficiarilor si ale organelor de control legale.
 Controleaza prin sondaj activitatea de predare-primire a frontului de lucru;
 Efectueaza controalele planificate pe lucrare si controalele obligatorii conform punctelor
stabilite in planul calitatii aprobat pe lucrare;

5.4. Responsabilul CTC/CQ

 Efectuează controalele prevăzute în desfăşurarea lucrărilor în conformitate cu prevederile din
PC pe lucrare;
 Verifică efectuarea înregistrărilor calităţii prevăzute în PC pe lucrare pentru fazele de lucru
efectuate;
 Proceseaza neconformitatile depistate si gestioneaza RNC – urile emise, cat si pe cele
solutionate, inchise, conform PSC “Controlul produselor neconform”;
 Raspunde de verificarea existentei documentelor care atesta calitatea materialelor puse in
opera;
 Verifica existenta PV de instruire a personalului cu prezenta metodologie de executie si
conditiile impuse de proiectul de executie;
 Urmareste si verifica respectarea de catre personalul executant a tuturor conditiilor tehnice
si de calitate;
 Verifica existenta si intocmirea inregistrarilor de calitate pe tot parcursul executiei lucrarii;
 Verifica aplicarea prelevarilor de probe ( cand este cazul ) pentru verificari si incercari si
analizeaza rezultatele obtinute pe probe, anuntand conducerea despre situatiile negative
aparute la unele rezultate.

5.5. Sef lucrare

 Asigură preluarea frontului de lucru;
 Nominalizează şeful punctului de lucru cu avizul RTE atestat MLPTL;
 Asigură la punctul de lucru toate documentele necesare începerii şi derulării lucrărilor
(documentaţia tehnică de execuţie, PTE, PC pe lucrare );
 Raspunde de respectarea datelor planificate a execuţiei lucrărilor conform termenelor
angajate în contractele perfectate;
 Asigură condiţiile necesare implementării SMC al SC CONSIG SA. în cadrul activităţii
şantierului.
 Raspunde de coordonarea lucrarilor pregatitoare; de executie si a celor care atesta calitatea
executiei;
 Raspunde de coordonarea instruirii personalului cu cerintele proiectului de executie si cele
ale prezentei proceduri;
 Indruma activitatile de receptie si verificare a materialelor care urmeaza a fi puse in opera si
propune proiectantului modificari ale proiectului ( impuse de conditiile reale de care dispune
societatea ) si intocmeste inregistrarea de calitate care atesta aceptul de catre proiectant a
solutiei propuse;

3din 15
 METODOLOGIE DE EXECUTIE Cod:PTE -C-17 Rev.3
SC CONSIG SA Titlu:
Exemplar :1
TENCUIELI INTERIOARE
 Comunica cu factorii responsabili ( diriginte, proiectant) in vederea intocmirii inregistrarilor
de calitate ( intocmite pe parcurs ) care atesta calitatea lucrarilor executate;
 Creaza toate conditiile de prelevare de probe pentru verificari si incercari si sprijina
responsabilul CTC/CQ in activitatea de control a lucrarilor;

5.6. Seful punctului de lucru

 Asigură respectarea documentaţiei tehnico- economică a PTE şi PC aprobat;
 Asigură materialele necesare execuţiei şi verifică calitatea acestora;
 Verifică muncitorii din subordine dacă respectă fazele tehnologice de pregătire şi execuţie a
lucrărilor;
 Intocmeşte documentele de calitate şi solicită prin Seful de lucrare prezenţa CTC/CQ ori de
câte ori este necesar;
 Răspunde de asigurarea tuturor condiţiilor şi respectarea prevederilor legale privind protecţia
muncii şi PSI;
 Asigură toate condiţiile pentru efectuarea verificărilor de către RTE atestat şi rezolvă
observaţiile emise de acesta;
 Raspunde de pregatirea lucrarilor de executie si supravegherea lor pe toata perioada de
executie;
 Raspunde supravegherea aplicarii tuturor conditiilor tehnice si de calitate impuse de
proiectul de executie si de prezenta porocedura;
 Urmareste ca materialele/produsele achizitionate sa fie depozitate corect, cu documente de
calitate insotitoare complete si datele de identificare conservate conform Procedurii
Operationale “Identificarea si trasabilitatea produselor “, a instructiunilor proprii sau ale
furnizorilor;
 Anunta conducerea in cazul aparitiei de neconformitati aparute in executie sau in calitatea
materialelor ce urmeaza a fi puse in opera;
 Raspunde de intocmirea la timp a inregistrarilor de calitate care atesta executia lucrarilor
conform cerintelor;
 Raspunde de instruirea personalului din subordine cu prevederile prezentei proceduri si cele
impuse de proiectul de executie.
 Alte atribuţii – conform PTE conexe;
 Raspunde de asigurarea la punctul de lucru a conditiilor din SSM si PSI;
 Raspunde de intocmirea dosarului pe lucrare si realizarea receptiei la terminarea lucrarii.

6.METODOLOGIE DE EXECUTIE

6.1Pregatirea lucrarii

6.1.1Conditii prealabile
Existenta la punctul de lucru a documentatiei tehnice si de calitate necesara inceperii lucrarilor –
conform PO “Elaborarea documentelor SMC”, respectiv:
 documentatia tehnica de executie (la ultima revizie);
 proceduri/instructiuni tehnice specifice aprobate pe lucrare;
 planul calitatii aprobat pe lucrare;

4din 15
 METODOLOGIE DE EXECUTIE Cod:PTE -C-17 Rev.3
SC CONSIG SA Titlu:
Exemplar :1
TENCUIELI INTERIOARE
 procese verbale de instruire ale sefului punctului de lucru si ale personalului executant;
 proces-verbal predare-primire al frontului de lucru;
 lista materialelor, a echipamentelor de masurare si incercare, inregistrarile de calitate
aferente si instructiunile de manipulare si depozitare proprii sau ale furnizorului;
 dovezi ca neconformitatile depistate asupra materialelor sunt tinute sub control si rezolvate;
 instructiuni de SSM si PSI specifice.
Asigurarea de catre seful de santier prin colaborare cu toate compartimentele implicate, a
necesarului, EMM, SDV, etc. pentru realizarea lucrarii.
Instruirea de catre seful de santier impreuna cu responsabilul AQ al unitatii, a sefului punctului
de luru si a personalului executant, privind insusirea documentatiei tehnice, a PTE si PC aprobat.
Efectuarea de catre responsabilul cu SSM si SU al unitatii cu tot personalul implicat in
activitatea de executie a instructajului privind SSM si SU specifice – activitate finalizata prin PV
de instruire si semnarea fiselor personale.

6.1.2.Preluarea frontului de lucru

Preluarea frontului de lucru se face pe baza de proces-verbal de predare-primire front lucru sau
(dupa caz) prin inregistrarea tip a clientului.
Inceperea lucrarilor de tencuire se realizeaza in conditiile in care au fost terminate toate lucrarile
a caror executie simultana sau ulterioaa ar putea provoca deteriorarea tencuielilor.
Cerinte de calitate ale stratului suport la preluare:
 sa fie curat, fara urme de noroi, pete de grasimi, etc.;
 sa fie rigid, plan, uscat, rugos si sa nu prezinte abateri de la verticalitate si planeitate mai
mari decat cele prevazute in prescriptiile tehnice in vigoare.
Abaterile mai mari decat cele admisibile se rectifica prin acoperirea intrandurilor mari (peste 40
mm) conform prevederilor din documentatia tehnica (proiectant de specialitate);
 intrandurile mai mari de 70 mm pe suprafetele exterioare ale cladirilor (profiluri decorative,
cornise, solbancuri, etc.) se remediaza de regula prin completari de caramida sau prin
confectionarea in prealabil a unor cofraje cu forma profilurilor, in care se toarna beton,
eventual armat cu o impletitura de sarma fixata in cuie.

6.1.3.Materiale

Sistemul de tencuieli interioare si exterioare utilizeaza functie de scopul urmarit, urmatoarele

tipuri de tencuieli:

Dupa pozitia lor in constructii:

a. Tencuieli interioare executate in interiorul cladirilor pe pereti si tavane;
b. Tencuieli exterioare sau pe fatada, care acopera suprafetele exterioare ale peretilor;
Dupa natura suprafetei pe care se aplica:
a. Tencuieli pe suprafete de caramida (pereti, stalpisori, bolti), care se executa in mod
obisnuit in doua straturi (grund si tinci – strat vizibil).
b. Tencuieli pe suprafete de beton si beton armat (la pereti, stalpi, grinzi si tavane) si pe
suprafete de zidarie de piatra (pereti si stalpi) care se executa prin sprit, grund si strat
vizibil; la tavane din beton cu suprafete plane (plansee din beton armat turnat

5din 15
 METODOLOGIE DE EXECUTIE Cod:PTE -C-17 Rev.3
SC CONSIG SA Titlu:
Exemplar :1
TENCUIELI INTERIOARE
monolit, fara grinzi sau realizate din fasii prefabricate din (beton armat); tencuielile
pot fi aplicate in doua straturi (sprit si tinci – strat vizibil).
c. Tencuieli pe suprafete acoperite cu plasa de rabit (la tavane false care mascheaza
intradosul planseelor de beton armat ) care se executa in trei straturi (smir, grund si
strat vizibil).

Dupa modul de finisare al fetei vazute:

a. Tencuieli obisnuite – la care suprafata tencuielii este numai netezita (driscuita), urmand a
primi finisajul definitiv prin zugraveli sau tapete.
Tencuielile obisnuite sunt la randul lor:
 tencuieli brute, alcatuite din mortare de var gras cu sau fara adaos de ciment, netezit in stare
bruta (se utilizeaza de regula la interior depozite, etc).
 tencuieli driscuite, netezite cu drisca – mortarul pentru stratul vizibil fiind preparat cu nisip
fin (tinci); acestea se aplica pe peretii si tavanele cladirilor de locuit si cladirilor social-
culturale, precum si pe suprafetele prevazute ca suport pentru hidroizolatii;
 tencuieli scliviste – la care stratul vizibil se netezeste cu drisca de otel – fiind executate
numai dinte-o pasta de ciment in care se pot adauga dupa caz si materiale hidrofobe (ex.
Apa-stop, tras, etc.).
 tencuieli gletuite – la care stratul vizibil se executa dintr-un strat subtire din pasta de ipsos
sau var cu adaos de ipsos, ipsos cu adaos de aracet (GIPAC), bine netezit cu drisca de glet; se
intrebuinteaza numai la interior (la pereti si tavane) in incaperi in care se cere un finisaj de o
calitate superioara. Suprafetele interioare ale peretilor care se vopsesc cu vopsea de ulei,
alchidal etc. se gletuiesc in prealabil cu glet de ipsos.
b. Tencuieli decorative de tip:
 tencuieli decorative la care stratul vizibil se executa din materiale speciale (cu praf de piatra)
si se prelucreaza fie prin raschetare, periere etc. inca in timpul cat mortarul nu este perfect
intarit, fie dupa intarire cu scule speciale (tencuieli buceardate) obtinandu-se tencuieli cu
aspect de piatra naturala (similipiatra);
 tencuieli decorative care se executa cu mortare preparate din material special (terasit,
dolomit, marmura, etc.);
 tencuieli interioare, aplicate prin stropire cu pistolul cu aer comprimat, alcatuite din paste
colorate, preparate cu ciment, praf de piatra (sau nisip de la 0-1 mm), aracet, ipsos, etc.
Toate materialele si EMM fabricatele (mortarele preparate centralizat) – utilizata la executarea
tencuielilor interioare driscuite (inclusiv gleturi subtiri) si a tencuielilor exterioare, driscuite si
speciale, se pun in opera numai dupa verificarea de catre responsabilul lucrarii a corespondentei
lor cu prevederile si specificatiile din standardele in vigoare.
Verificarile se fac pe baza certificatelor de calitate / documentelor care insotesc materialele la
livrare, prin examinare vizuala si prin incercari de laborator facute prin sondaj.
Toate materialele noi ce urmeaza a se introduce in lucrare trebuie sa fie agrementate.

6.1.4 Pregatire front de lucru

Tencuiala se aplica pe stratul suport curat, fara urme de noroi, pete de grasime, etc. Stratul
suport trebuie lasat un anumit timp – pentru ca ulterior sa nu se produca tasari ce ar putea
provoca fisurarea si coscovirea tencuielilor; astfel zidaria de caramida a peretilor trebuie lasata

6din 15
 METODOLOGIE DE EXECUTIE Cod:PTE -C-17 Rev.3
SC CONSIG SA Titlu:
Exemplar :1
TENCUIELI INTERIOARE
sa se usuce (mortarul sa se intareasca in rosturi), iar suprafetele de beton sa fie uscate – pentru ca
umiditatea sa nu mai influenteze ulterior aderenta tencuielilor.
Rosturile zidariei de caramida se curata cu ajutorul unei scoabe metalice pe adancime de 3-5
mm, iar suprafetele netede de beton se aduc la starea rugoasa prin mijloace manuale sau
mecanice.
Rosturile de dilatare intre elementele de constructii de pe suprafetele cladirilor care au coeficient
de dilatare diferit, se trateaza conform proiect (de regula se acopera cu fasii din plasa de rabit de
cca. 15 cm latime).
De asemenea, se acopera cu plasa de rabit si suprafetele de lemn sau metal existente pe
suprafetele de zidarie de caramida (ghermele, grinzi, buiandrugi, etc.). Pe suprafetele de lemn
acoperite cu plase de rabit, sub plasa de rabit se aplica fie carton bitumat, fie alta solutie
hidrofuga – pentru a se evita umflarea lemnului in contact cu tencuiala.
In cazul suprafetelor de beton – se remadiaza in prealabil eventualele defecte ca: zone segregate,
fisuri, denivelari, etc.
In cazul constructiilor vechi, se indeparteaza tencuielile neaderente si se retencuieste in structura
si rezistenta originala.
Suprafetele suport se curata de praf, noroi sau mortar vechi aderent. Curatirea se face dupa caz,
prin spalare cu apa, frecare cu perii de sarma, etc.

6.1.5 Pregatire materiale. Preparare mortare.

Alegerea tipului de mortar / tencuiala se face de catre proiectantul lucrarii avand in vedere
solicitarile constructiei, natura suportului, umiditatea mediului interior / exterior. Functie de
aceste elemente se stabileste tipul mortarului, marimea si natura agregatului, precum si marca
mortarului.
Pentru gleturi se utilizeaza de regula pasta de ipsos, var sau pasta de var cu adaos de ipsos;
pentru profile se utilizeaza pasta de ipsos.
Prepararea mortarelor pe baza de ciment si var hidratat se face numai prin procedee mecanice
sau manuale (cu dozare gravimetrica sau volumetrica).
Prepararea mecanizata a mortarelor se realizeaza utilizand malaxoare cu amestecare fortata sau
betoniere cu cadere libera.
In cazul prepararii mecanizate la locul de aplicare, ordinea de introducere a componentelor este
urmatoarea:
 pentru mortarele cu var hidratat: se introduce la inceput apa si apoi componentele solide;
 pentru mortarele cu var-pasta sau argila-pasta: se introduce la inceput apa, apoi pasta de var
sau pasta de argila; se pune in miscare tamburul pana la obtinerea unui lapte omogen si
numai dupa aceea se introduc agregatele si cimentul.
In cazul prepararii mecanizate a mortarelor in statia de mortare la punctul de lucru se
procedeaza dupa cum urmeaza:
 in functie de tipul si de marca mortarului solicitat, la statie se prepara un mortar format din
apa, var si agregat in cantitatile prevazute pentru mortarul respectiv (functie de marca).
 la punctul de aplicare se adauga cimentul in cantitatea prescrisa pentru tipul si marca
mortarului solicitat; se amesteca manual mortarul de var cu cimentul adaugat si se
suplimenteaza cantitatea de apa pana la obtinerea consistentei dorite.
Durata de amestecare a mortarului se face functie de tipul utilajului si este de regula de un
minut.

7din 15
 METODOLOGIE DE EXECUTIE Cod:PTE -C-17 Rev.3
SC CONSIG SA Titlu:
Exemplar :1
TENCUIELI INTERIOARE
In cazul mortarelor de ipsos-var cu intarzietor de priza, dupa ce s-a introdus in malaxor
(betoniera) apa necesara, se adauga si intarzietorul de priza, amestecandu-se bine.
Amestecarea se considera terminata cand pe suprafata apei nu mai plutesc aglomerari de
intarzietor de priza, dupa care se introduc celelalte componente in ordinea mentionata mai sus.
Pentru obtinerea unor mortare mai omogene se recomanda ca varul pasta sa fie mai intai
transformat in lapte de var.
Prepararea manuala a mortarului de ciment se face de regula pe o platforma de beton sau de
scanduri bine incleiate. Se amesteca cu lopata cantitatile necesare de nisip si ciment, dupa care se
adauga treptat apa, amestecandu-se incontinuu cu lopata pana la obtinerea unui amestec uniform
si de consistenta necesara punerii in opera.

Prevederi pentru mortare si paste

a) Prepararea diferitelor tipuri si marci de mortare si paste pentru tencuieli se realizeaza in
conformitate cu instructiuni tehnice C17/1982 si SR EN 413-1:2004 .
b) Perioada maxima de utilizare a mortarelor din momentul prepararii, variaza functie de natura
liantului, astfel:
- mortar de var pentru tencuieli interioare – pana la 12 ore;
- mortar de ipsos – var pentru gleturi (cu intarzietor de priza) – pana la 1 ora;
- mortar de ciment M 100T si ciment – var M 50T – pana la 10 ore;
- mortar de ciment M 100T si ciment – var M 50T cu intarzietor – pana la 16 ore;
c) Consistenta mortarelor variaza functie de tipul lucrarilor si de suprafata pe care se aplica,
astfel:
- pentru sprit (aplicare mecanizata) – 12 mm;
- pentru smir (tavane – in cazul aplicarii manuale) – 5-7 mm;
- pentru grund (aplicare mecanizata) 10-12 mm;
- pentru stratul vizibil, executat din mortar fara ipsos – 7-8 mm.
Mortarele provenite din statii centralizate se introduc in lucru numai daca transportul este insotit
de o fisa care sa contina caracteristicile tehnice ale materialului.
Rezultatele incercarilor de control ale epruvetelor de mortar trebuie communicate
conducatorului tehnic al lucrarii in 48 ore de la incercare. In toate cazurile in care rezultatul
incercarii este sub 75% din marca prescrisa, se anunta beneficiarul pentru a stabili daca tencuiala
poate fi acceptata.
Aceste cazuri se inscriu in registrul de procese – verbale de lucrari ascunse si se mentioneaza in
prezentarea ce se preda comisiei de receptie preliminara care va hotara definitiv asupra
acceptarii tencuielii in cauza.
Pentru executarea tencuielilor subtiri (de 5 mm grosime) pe suprafete netede de beton in medii
umede se utilizeaza de regula mortare pe baza de polimeri (cu adaos de aracet E50) preparat
dupa urmatoarea tehnologie:
 se introduc in varnita (betoniera, malaxor) cantitatea stabilita de emulsie de aracet E50
diluata cu 1 parte din apa necesara si se amesteca pana la obtinerea unei emulsii omogene;
 se introduc in emulsie treptat, componentii uscati (ciment, nisip);
 se amesteca timp de 3-4 minute si se adauga treptat si restul de apa pana la obtinerea
consistentei dorite.

8din 15
 METODOLOGIE DE EXECUTIE Cod:PTE -C-17 Rev.3
SC CONSIG SA Titlu:
Exemplar :1
TENCUIELI INTERIOARE
Pasta de finisaj INCERC – destinata finisajului decorativ subtire exterior al elementelor de
panouri mari prefabricate, se prepara dupa urmatoarea reteta:
 1 parte ciment alb;
 1 parte aracet E50;
 4 parti praf de piatra de la 0-1 mm;
 apa pana la consistenta de 10-12 cm.
Se amesteca mai intai cimentul cu praful de piatra, apoi aracetul si treptat apa pana la obtinerea
consistentei de lucru.

6.2 Executia lucrarilor

6.2.1 Trasarea suprafetelor de tencuit

Dupa controlul si pregatirea stratului suport se executa trasarea suprafetelor ce urmeaza a se
tencui, utilizand repere din mortar (stalpisori), sipci de lemn sau repere metalice de inventar -
fixate astfel incat sa se obtina grosimea stratului de tencuiala prevazuta in proiect.
In cazul utilizarii reperelor (stalpisorilor) de mortar, acestia se executa din acelasi mortar din
care se executa grundul; latimea stalpisorilor de mortar este de 8-12 cm pentru mortare de var-
ciment sau var si respectiv de 2,5 cm pentru mortarele de ipsos.

6.2.2 Amorsare
Suprafetele de beton (tavane, stalpi) si ale zidariilor se stropesc cu apa, dupa care se amorseaza
prin stropire cu un sprit (amestec de ciment cu apa) in grosime de 3 mm.
Suprafetele peretilor din zidarie de caramida se stropesc cu apa si dupa caz se amorseaza prin
strop cu mortar fluid in grosime de max. 33 mm de aceeasi compozitie ca a mortarului pentru
stratul de grund.
Aplicarea spritului se face manual (cu ajutorul unei maturi scurte) sau mecanizat, urmarindu-se
obtinerea unui strat cat mai uniform, fara discontinuitati. Inainte de aplicarea grundului se
verifica daca spritul este suficient intarit fara prelingeri pronuntate si daca suprafata amorsata
este suficient de rugoasa si aspra la pipait cu mana.

6.2.3 Grunduire
Grundul (in grosime de 5-20 mm – conform prescriptii proiect) se aplica dupa minim 24 ore de
la aplicarea spritului (in cazul suprafetelor de beton) si dupa 1 ora ( in cazul suprafetelor de
caramida); pe suprafetele de zidarie de caramida care sunt amorsate numai prin stropire cu apa,
grundul se poate aplica imediat.
In cazul in care suprafata spritului este prea uscata sau pe timp foarte calduros se uda suprafata
cu apa inainte de aplicarea grundului.
Stratul de grund se aplica manual sau mecanizat, intr-una sau doua reprize, in grosime totala
pana la 20 mm (daca proiectul nu prevede alta grosime).
Pe suprafetele peretilor de beton turnat in cofraje de inventar, care sunt netede si au absorbtie
redusa de apa, stratul (finisarea) de regula de cca 5 mm grosime se executa cu mortar cu adaos
de aracet E50 dupa ce in prealabil suprafetele au fost amorsate.
In cazul suprafetelor interioare (pereti si tavane) ce asigura un front de lucru de cel putin 2000
mp, aplicarea grundului se face pe cat posibil, mecanizat.

9din 15
 METODOLOGIE DE EXECUTIE Cod:PTE -C-17 Rev.3
SC CONSIG SA Titlu:
Exemplar :1
TENCUIELI INTERIOARE
Stratul de grund trebuie sa fie aplicat uniform, cu grosime care sa se incadreza in limitele
admise. Suprafata obtinuta trebuie sa fie plana, sa ascunda si sa rectifice toate defectele stratului
suport, sa nu prezinte asperitati pronuntate, zgarieturi, neregularitati, ciupituri, etc.
Inainte de aplicarea stratului vizibil se controleaza ca suprafata grundului sa fie uscata si sa nu
aiba granule de var nehidratat (se poate stinge ulterior in contact cu umiditatea din stratul de
grund sau din stratul vizibil ce urmeaza a se aplica producand impuscaturi pe suprafata
tencuita).

6.2.4 Executare strat vizibil (final)

Stratul vizibil se executa din mortar denumit “tinci” de aceeasi compozitie cu a stratului de
grund, eventual cu o cantitate mai mare de var-pasta si cu nisip fin pana la 1 mm sau ,in cazuri
speciale, numai cu ciment si praf de piatra.
Aplicarea mortarului de “tinci” se face prin aruncare cu mistria la intervale de cca 5 minute
astfel incat sa fie posibila nivelarea cu drisca intre aceste intervale si respectiv obtinerea unei
grosimi minime de 2-5 mm.
Stratul vizibil se prelucreaza functie de materialele si sculele utilizate, obtinandu-se tencuieli:
driscuite, gletuite, stropite, scliviste, decorative din materiale speciale, etc.
Tencuieli interioare gletuite – se relizeaza fie prin inchiderea porilor cu un strat subtire (cca 1
mm) de pasta de ipsos (glet de var), fie prin acoperirea tinciului cu un strat subtire (cca 2 mm)
de pasta de ipsos (glet de ipsos) netezita fin.
Pentru gletul de var, in pasta de var se adauga cca. 100kg ipsos la 1 m³ de var pasta in scopul
accelerarii intaririi gletului.
In cazul gletului de ipsos – acesta se aplica numai pe strat suport care are un anumit grad de
umiditate (nu este perfect uscat).
Pe suprafetele de beton gletul de var sau de ipsos se aplica obligatoriu prin straturi intermadiare
(nu se aplica direct pe beton).
Dupa caz (conform proiect) finisarea exterioara a suprafetelor netede de beton se poate face cu o
pasta subtire tip INCERC pe baza de praf de piatra, ciment alb, aracet E50 si oxizi coloranti.
Pasta se prepara la locul de lucru din: o parte solida (praf de piatra, ciment alb si oxizi coloranti)
si o parte lichida (aracet E50 si apa). Se prepara amestecul pe santier intr-o targa, in cantitati
utilizabile intr-o ora de lucru.
Pastele subtiri (tip GIPAC sau tip INCERC conform punctului de mai sus ) se intind pe
suprafetele netede de beton stropite in prealabil cu apa.
Aplicarea se face cu drisca de glet (in strat subtire sub 1 mm sau mai gros cand este necesar) sau
cu aparatul de zugravit manual sau electric sau cu pistolul pulverizator (imitatie de calcio
vecchio). Pastele se pot colora prin amestecare cu oxizi minerali frecati cu apa obtinandu-se
finisajul gata colorat.
Pe parcursul executarii lucrarilor de tencuieli se urmareste ca in campurile mari tencuielile sa fie
realizate din aceeiasi cantitate de mortar pregatita in prealabil, pentru a nu se produce diferente
de culoare. Deasemenea, se urmareste ca lucrul sa nu se intrerupa la mijlocul suprafetelor
deoarece reluarile lucrului produc pete si diferente de nuante suparatoare in campurile mari .

10din 15
 METODOLOGIE DE EXECUTIE Cod:PTE -C-17 Rev.3
SC CONSIG SA Titlu:
Exemplar :1
TENCUIELI INTERIOARE
Lucrarile de tencuieli nu se executa de regula pe timp friguros (la temperaturi sub +5ºC). In
cazul in care este absolut necesar se impune luarea masurilor speciale prevazute in “Normativ
pentru executarea lucrarilor pe timp friguros” indicativ C16/1984.
Dupa executarea tencuielilor, se iau masuri de protectie (a suprafetelor proaspat tencuite pana la
intarirea mortarului) fata de:
 umiditatea mare (care intarzie intarirea mortarului si-l altereaza);
 uscarea fortata (care provoaca pierderea brusca a apei din mortar) ce poate proveni din
curent de aer, supraincalzirea incaperilor;
 lovituri, vibratii (provenite din darea in exploatare a cladirilor respective inainte de termen);
 inghetarea tencuielilor inainte de uscarea lor.

6.3. SSM si SU la realizarea lucrarilor

Executarea lucrarilor de tencuieli interioare si exterioare se face cu respectarea SSM si SU

prevazute in actele normative in vigoare (a se vedea pct. 4.0).
Intreg personalul muncitor trebuie sa aiba facut instructajul de protectie a muncii, sa posede
echipament de protectie si de lucru si sa nu fie sub influenta bauturilor alcoolice.
Responsabilii NTSM si seful de santier vor elabora instructiuni speciale de tehnica securitatii
muncii pentru lucrul cu fiecare nou tip de utilaj introdus in santier, folosind in acest scop cartea
tehnica a utilajului.

6.4 Verificarea si confirmarea calitatii lucrarilor

6.4.1 Verificarea calitatii lucrarilor se realizeaza pe tot parcursul executiei respectand PC
aprobat si completand FCC pe lucrare.
Verificarea executiei lucrarilor se efectueaza de executant (responsabil lucrare, sef echipa), iar
confirmarea calitatii lucrarilor se face de catre CTC prin examinari vizuale, masuratorisi in baza
dovezilor de calitate EMM se pe faze de executie (certificate de calitate material, PV receptie
calitativa, FCC etc.) respectand prevederile MMC - BC.
Verificarea calitatii lucrarilor se face pe baza prevederilor din “Normativ pentru verificarea
calitatii si receptia lucrarilor de constructii si instalatii aferente” C56/2002.

6.4.2. Verificarea calitatii materialelor

Se introduc in opera numai materialele a caror calitate este atestata prin certificate de calitate sau
buletine de analiza si in limita termenului de garantie.

6.4.3. Prevederi comune

Tencuielile fiind lucrari destinate a ramane vizibile, calitatea din punct de vedere
al aspectului se poate verifica oricand chiar dupa terminarea intregului obiect (in consecinta
PVRC se incheie numai pentru faze de lucrari).
Este interzis a se incepe executarea oricaror lucrari de tencuire inainte ca suportul in intregime
sau succesiv pentru fiecare portiune ce urmeaza a fi tencuita – sa fi fost verificat si receptionat.

11din 15
 METODOLOGIE DE EXECUTIE Cod:PTE -C-17 Rev.3
SC CONSIG SA Titlu:
Exemplar :1
TENCUIELI INTERIOARE
Verificarea calitatii tencuielilor are ca scop principal depistarea defectelor care depasesc
abaterile admisibile in vederea efectuarii remedierilor si a luarii de masuri pentru ca defectele sa
nu se repete in continuare.
Inainte de inceperea lucrarilor de tencuieli este necesar a se verifica daca au fost executate si
receptionate toate lucrarile destinate a le proteja (ex.: invelitori, plansee, etc.) sau a caror
executie ulterioara ar putea provoca deteriorarea lor (ex.: conducte pentru instalatii, tamplarie,
etc.), precum si daca au fost montate toate piesele auxiliare (ghermele, praznuri, suporti, coltare,
etc.).
Pe parcursul executarii lucrarilor se verifica:
- respectarea tehnologiei de executie;
- utilizarea tipului de mortar prevazut in proiect;
- respectarea retetei de preparare a mortarului;
- aplicarea straturilor succesive in grosimile prescrise;
- luarea de masuri de protectie impotriva uscarii fortate, spalarii prin ploaie sau
inghetarii.

6.4.4 Receptia pe faze de lucrari se face pe baza urmatoarelor verificari la fiecare tronson in
parte:
a. rezistenta mortarului;
b. numarul de straturi aplicate si grosimile pe strat (determinate prin sondaje
in numarul stabilit de comisie, dar cel putin cate unul la fiecare 200m²);
c. aderenta la suport si intre straturi (cu aceeasi frecventa ca mai sus);
d. planeitatea suporturilor si linearitatea muchiilor (bucata cu bucata);
e. dimensiunile, calitatea si pozitiile elementelor decorative si anexe
(solbancuri, braie, cornise, etc.) bucata cu bucata.
Aceste verificari se efectueaza inaintea zugravirii sau vopsirii, iar rezultatele se inscriu in
PVRC.

Abateri admisibile (conf. Normativ C56/2002):

Fete vazute la
Denumirea Tencuiala Tencuiala Tencuiala Tencuieli
lucr.
defectului bruta driscuita gletuita industriale
de arta
1. 2. 3. 4. 5. 6.
-Umflaturi,
ciupituri
(impuscaturi),
crapaturi,
Max. una de
fisuri, lipsuri
pana la 4
la glafurile Nu se admit Nu se admit Nu se admit Nu se admit
cm2 la
ferestrelor la
fiecare 1m2
pervazuri,
plinte, obiecte
tehnico-
sanitare
-Zgrunturi Max. 2 la Nu se admit Nu se admit Nu se admit Nu se admit

12din 15
 METODOLOGIE DE EXECUTIE Cod:PTE -C-17 Rev.3
SC CONSIG SA Titlu:
Exemplar :1
TENCUIELI INTERIOARE
mari (pana la
max.3 mm
basici si
zgarieturi 1m2
adanci formate
la driscuite in
stratul de
acoperire
Max. 2
Max. 2
neregularit Max. 2
Neregularitati neregularit
In orice neregularit
ale in orice
directie in orice
suprafetelor directie
Nu se avand directie
( la verificarea avand Nu se admit
verifica adancimea avand
cu dreptarul de adancimea
sau adancimea
2 m lungime) sau inaltimea
inaltimea sau inaltimea
pana la
pana la 1 pana la 3 mm
2 mm
mm

1. 2. 3. 4. 5. 6.
La tencuieli
interioare
max. 1mm/m
si max.3mm
pe toata
Max. Pana la
Abateri de la inaltimea Max. cele
cele 1 mm/m si
verticala a incaperii; admise
admise max. 2 mm
tencuielilor La tencuieli pentru Nu se admit
pentru pe toata
peretilor exterioare elementul
element inaltimea
max. suport
ul suport incaperilor
2mm /m si
max.20mm
pe toata
inaltimea
cladirii;
Abateri fata de Nu se max. 1 Pana la 1 Nu se Nu se verifica
orizontala a verifica mm/m si mm/m si verifica
tencuielilor max. 3mm max. 2 mm
tavanelor de la o latura intr-o
la alta incapere sau
in limitele
suprafetei
orizontale

13din 15
 METODOLOGIE DE EXECUTIE Cod:PTE -C-17 Rev.3
SC CONSIG SA Titlu:
Exemplar :1
TENCUIELI INTERIOARE
marcate pe
grinzi,
nervuri,
canturi
Abateri fata de
verticala sau
orizontala a unor
Pana la 1
elemente ca: Max. Pana la 1
mm/m si
Intranduri, cele mm/m si
max. 2 mm
iesinduri, admise max. 3 mm Pana la
pe toata Nu se admit
Glafuri, pentru pe toata 3 mm / m
inaltimea
ornamente, element inaltimea sau
sau
pilastri, coloane, ul suport lungimea
lungimea
muchii, braie,
cornise,
solbancuri, etc.
Abateri fata de
Nu se Pana la 3 Pana la 6
raza, la suprafete Pana la 5mm Nu se admit
verifica mm mm
curbe

Verificarile care se efectueaza la terminarea unei faze de lucrari se fac cate una la fiecare
incapere si cel putin una la fiecare 100mp, cu exceptia de la pct.b., de mai sus.
La receptionarea preliminara se efectueaza direct de catre comisie aceleasi verificari, dar cu o
frecventa de min. 1/5 din frecventa precedenta.

6.4.5 Verificarea aspectului general al tencuielilor se face vizual, cercetand suprafata tencuita,
forma muchiilor, scafelor si a profilurilor.
Suprafetele tencuite trebuie sa fie uniforme ca prelucrare, sa nu aiba denivelari, ondulatii, fisuri,
impuscaturi provocate de granulele de var nestins, urme vizibile de reparatii locale, etc.
De asemenea se va controla corespondenta mortarului precum si a modului de prelucrare a fetei
vazute – cu prevederile din proiect sau cu mostre aprobate (tencuieli cu glet, buciardate, stropite,
pieptanate, etc.).

6.4.6 Verificarea suprafetelor tencuite ale scafelor pentru lumina indirecta se face seara cu
ajutorul unei lampi electrice asezata in imediata apropiere a suprafetei, pentru a scoate in
evidenta toate defectele.

6.4.7 Muchiile de racordare pereti-tavane, colturile, spaletii ferestrelor si usiilor, glafurile

ferestrelor, etc. trebuie sa fie vii sau rotunjite, drepte, verticale sau orizontale.

6.4.8 Suprafetele tencuite nu trebuie sa prezinte crapaturi, goluri, portiuni neacoperite cu

mortar la racordarea tencuielilor cu tamplaria, in spatele radiatoarelor, etc.

6.4.9 Suprafetele tencuielilor decorative nu trebuie sa prezinte portiuni de prelucrare, culoare

si nuante neuniforme, cu urme de oprit ale lucrului, cu fisuri, pete, zgarieturi, etc.

14din 15
 METODOLOGIE DE EXECUTIE Cod:PTE -C-17 Rev.3
SC CONSIG SA Titlu:
Exemplar :1
TENCUIELI INTERIOARE

6.4.10 Verificarea planeitatii suprafetelor tencuite se face cu dreptar de 2 m lungime, prin

asezarea acestuia in orice directie pe suprafata tencuita si masurarea golurilor intre dreptar si
tencuiala.

6.4.11 Verificarea verticalitatii si orizontalitatii suprafetelor si a muchiilor – se face cu

dreptarul, bolobocul si cu firul de plumb.

6.4.12 Gradul de netezime a suprafetelor tencuite se verifica numai la tencuieli gletuite si se

apreciaza prin plimbarea palmei pe suprafetele respective.

6.4.13 Grosimea stratului de tencuiala se verifica prin baterea unor cuie in zonele respective
sau prin sondaje speciale care se fac in locurile mai putin vizibile, pentru a nu strica aspectul
tencuielilor prin reparatii ulterioare.

6.4.14 Aderenta straturilor de tencuiala la suport se verifica prin ciocnire cu un ciocan de

lemn; un sunet de “gol” arata desprinderea tencuielilor si necesitatea de a se reface intreaga
suprafata dezlipita; in cazuri speciale aderenta la suport a tencuielilor se face si prin extrageri de
carote din tencuiala.

7. DOCUMENTE SI INREGISTRARI

- Proces verbal de predare primire front lucru

- Certificat de calitate a materialelor pentru compozitia mortarului
- Buletine de incercare a mortarelor
- Proces verbal de receptie calitativa P.V.R.C. cod F – C - 06

15din 15