Caiet de sarcini-CANAL

PROIECT TEHNIC SI DETALII DE EXECUTIE
IV. CAIETE DE SARCINI
1. Caiet de sarcini canalizare
PROIECT TEHNIC SI DETALII DE EXECUTIE– CAIET DE SARCINI CANALIZARE

1
Cuprinsul Caietului de Sarcini
1. TERASAMENTE PENTRU CONDUCTE...............................................................3

1.2 Generalită ţi.............................................................................................................3
1.3 Materiale.................................................................................................................3
1.4 Executie..................................................................................................................5
1.5 Excavaţii pentru structurile conductelor...........................................................15
1.6 Verificarea calită ţii şi receptia lucrarilor...........................................................16
1.7 Mă suri de protecţia muncii si pentru prevenirea şi stingerea incendiilor.....16
2. REŢELE DE CONDUCTE......................................................................................16
2.1 Generalităţi............................................................................................................16
2.1.1 Domeniul lucrărilor.............................................................................................................16
2.1.2 Asigurarea calităţii.............................................................................................................16
2.2 Materiale...............................................................................................................17
2.2.1 Generalităţi..........................................................................................................................17
2.2.2 Conducte din PVC (Policlorură de vinil neplastifiată).......................................................18
2.2.3 Conducte din polietilenă de înaltă densitate (PEID).........................................................18
2.2.4 Fitinguri...............................................................................................................................19
2.3 Execuţia................................................................................................................19
2.3.1 Generalităţi..........................................................................................................................19
2.3.2 Transportul, manipularea si depozitarea conductelor.....................................................19
2.3.3 Pozarea conductelor...........................................................................................................20
2.3.4 Imbinarea conductelor........................................................................................................22
2.3.5 Testarea conductelor..........................................................................................................23
2.4 Constructii pe conducte......................................................................................24
2.4.1 Generalităţi..........................................................................................................................24
2.4.2 Materiale..............................................................................................................................25
2.4.3 Execuţia...............................................................................................................................25
3. FORAJE DIRIJATE.................................................................................................27
3.1 Obiect....................................................................................................................27
3.2 Utilaje....................................................................................................................27
3.3 Descrierea lucrarilor...........................................................................................28
3.3.1 Tehnologia de executie........................................................................................................28
3.3.2 Starea initiala si lucrari pregatitoare................................................................................29
3.3.3 Executia forajului orizontal................................................................................................29
3.4 Conditii de securitate si sanatate in munca.......................................................30
3.5 Probe, teste, verificari pe etape si la final..........................................................30
3.6 Receptia lucrarilor...............................................................................................30

1
4. INSTALATII HIDROTEHNICE AFERENTE STATIILOR DE POMPARE APE
UZATE.............................................................................................................................31
4.2 Generalită ţi...........................................................................................................31
4.3 Materiale...............................................................................................................31
4.4 Verificarea pă rţii de construcţii la montaj.........................................................31
4.5 Montajul utilajelor...............................................................................................32
4.6 Montajul instalaţiilor pe conducte.....................................................................33
4.7 Armă turi...............................................................................................................33
4.8 Platforme şi suporţi.............................................................................................35
4.9 Confecţii metalice şi montajul instalaţiilor........................................................35
4.10 Dispoziţii finale.................................................................................................36
5. LISTA CODURILOR SI STANDARDELOR........................................................37

2
1. TERASAMENTE PENTRU CONDUCTE
1.2 Generalităţi
Domeniul lucrărilor
Secţiunea specificaţiilor se referă la lucră rile de terasamente autorizate, necesare pentru montarea
conductelor îngropate, lucră ri care includ în ordine specifică :
 operaţii pregă titoare privind transpunerea proiectului pe teren
 desfacerea sistemelor de suprafaţă ale cotelor de teren,
 scarificarea sistemului cotei de teren şi separarea materialului scarificat
 să pă turi mecanizate şi manuale în taluz vertical pentr tranşee,
 sprijiniri ale malurilor,
 protejarea celorlalte reţele subterane întâ lnite,
 evacuarea apelor acumulate în spaţiile de lucru şi adiacente,
 îmbună tă ţiri ale terenurilor slabe de fundare,
 pregă tirea paturilor din material granular pentru pozare conducte îngropate,
 pozarea conductelor îmbinate,
 executarea pe tipuri a straturilor de umpluturi compactate,
 refacerea sistemelor rutiere afectate de lucră ri sau de organiză ri de şantier.
Se mai referă la:
 materialele utilizabile, specifice terasamentelor şi asigurarea gradelor de compactare,
 încă rcă ri şi transporturi cu diferite mijloace,
 controlul privind realizarea nivelelor de calitate corespunză toare cerinţelor specifice,
 asigurarea condiţiilor pentru recepţionarea lucră rilor proiectate.
La executarea terasamentelor se vor respecta prevederile din standardele şi normativele tehnice în vigoare,
în mă sura în care completează şi nu contravin prezentului caiet de sarcini.
Contractantul va asigura, prin sistemul de calitate propriu atestat, sau prin subcontractare că tre un laborator
de specialitate acreditat, efectuarea tuturor încercă rilor şi determină rilor necesare dovedirii satisfacerii
nivelelor de calitate pretinse prin proiect şi prezentul caiet de sarcini. În acest sens, vor fi prezentate
certificate de atestare SQ sau cele de acreditare laborator de încercă ri în construcţii, împreună cu contractul
încheiat cu deţină torul laboratorului din care să rezulte adresa acestuia şi persoanele de contact.
În cazul unor suspiciuni privind calitatea, Contractantul este obligat să efectueze, la cererea Investitorului,
verifică ri suplimentare faţă de prevederile prezentului caiet de sarcini, cazurile supunâ nduse clauzelor din
contract.
Contractantul este obligat să asigure adaptarea metodelor tehnologice şi organizatorice, specifică fiecă rui
amplasament, conformâ nduse şi celor specificate expre în Procesul verbal de predare-primire a
amplasamentului.
Contractantul este obligat să ţină evidenţa zilnică a condiţiilor climatice în care se execută lucră rile de
terasamente, a evenimentelor survenite în timpul fazelor de execuţiei asupra că rora produc influienţă şi va
asigura înregistrarea documentelor ce atestă calitatea execuţiei şi a rezultatelor obţinute în urma
determină rilor şi încercă rilor.
În condiţii locale deosebite se pot accepta şi se pot aproba derogă ri de la prezentul caiet de sarcini numai cu
acordul scris al Beneficiarului.
În cazul câ nd se vor constata abateri de la prezentul caiet de sarcini sau defecte calitative, Investitorul va
dispune întreruperea execuţiei lucră rilor. Contractantul este ră spunză tor de pagubele implcite cauzate de
aceste întreruperi şi de costurile privind refacerea lucră rilor neconforme cerinţelor.
Neconcordanţele cu proiectul, constatate în etapa vizită ri amplasamentelor, vor fi sesizate în scris
Investitorului spre soluţionare, în timp rezonabil, înainte de termenul de depunere a ofertelor.
1.3 Materiale
Generalităţi

3
În cazul terenurilor agricole şi al spaţiilor verzi, anterior demară rii să pă turilor, se vor îndepă rta straturile
vegetale, care apoi vor fi reamenajate la aceleaşi grosimi, după finalizarea lucră rilor pâ nă la cota iniţială a
stratului îndepă rtat.
Pentru umpluturi se va utiliza pamant rezultat din sapatura, precum si agregate minerale naturale extrase
din balastiere, ca surse acceptate de Beneficiar, pe baza rezultatelor încercă rilor iniţiale de tip ale
furnizorului. Utilizarea materialului se va putea face numai dacă este însoţit de declaraţia de conformitatea
cu sarcinile calitative asumate de furnizor, prin proceduri interne proprii pentru produsul tip acceptat de
Beneficiar (sistem 4 de atestare, conform Anexa 3 din HG nr.622/20.07.2007).
Tipurile de materialele utilizate pentru umpluturile compactate ale tranşeelor pentru conducte, exceptâ nd
cele aferente sistemelor cotelor de teren, sunt împă rţite după straturile alcă tuite pe cote descrescă toare şi
definite de Proiectant, cum urmează :
 material pentru umpluturi curente, funcţie de gradele de compactare prescrise
 material pentru protejarea conductelor, funcţie de tipodimensunea conductei
 material pentru pat de pozare conducte
 geotextile, de protejare straturi de umpluturi sensibile,
 material pentru îmbună tă ţirea terenului de fundare local alterat
Stratificaţiile în tranşee tip sunt prezentate în Piesele Desenate ale proiectului.
Materialele utilizate sunt definite după cum urmează :
Material pentru umpluturi curente

Pentru umpluturi curente se va folosi materialul selectionat rezultat din sapatura, care nu va conţine materii
organice sau alte impurită ţi şi trebuie să-şi pă streze gradul prescris după compactare:
Granulometria trebuie să se încadreze în limitele tabelului de mai jos:
Dimensiunea sitei Procent de trecere

75 mm 100
37,5 mm 85-100
20 mm 60-100
10 mm 40-70
5 mm 25-45
600 micron 8-22
75 micron 0-10
Limita de umiditate a materialului, încă rcat la furnizor în mijlocul de tranport auto, să nu depă şească 30%.
Pe amplasamentele Proiectului, procentele de umiditate vor fi reglate pâ nă la atingerea celor optime
necesare obţinerii gradului minim de compactare cu indice Proctor modificat de 95÷97%, funcţie de
intensitatea traficului şi încă rcă rile din circulaţie, aplicâ nd procedee tehnice proprii supuse acceptului
Investitorului. Atestarea gradului de compactare se face prin document înregistrat şi acceptat reprezentanţii
Primă riilor şi de operatorul de drumuri care va realiza refacerea zonelor carosabile afectate de lucră ri.
Antreprenorul va asigura în costul lucră rii şi serviciile unui geolog autorizat care să verifice gradul de
compactare a umpluturii.
Material pentru protejare conductă îngropată

Materialul pentru protejarea conductelor are rolul principal de a menţine forma conductei îngropate şi de a
favoriza preluarea încă rcarile verticale din umpluturi şi traficul de la cota terenului. Protejarea se realizează
prin straturi succesive executate diferit, numai prin compactare manuală , după cum urmează :
 strat de sprijin, manual împră ştiat afâ nat, de cca 10 cm grosime, din nisip cu granulaţie maximă de
10 mm, pentru aşezarea conductei la cotele Proiectului,

4
 patul superior de pozare, pâ nă sub axul orizontal longitudinal al conductei, din produs mineral
monogranular de balastieră prescris de furnizorul conductei pentru condiţiile de pe amplasament,
cu rol de a asigura aliniamentul montajului; compactarea se execută cu grijă sporită şi la un indice
Proctor de cca.80%, pe ambele pă rţi, şi se verifică prin aplică ri de sarcini locale diferit
direcţionate, sub care nu trebuie să se producă deplasă ri,
 umpluturi laterale longitudinale, pâ nă la generatoarea superioară , din produs monogranular
prescris de furnizorul conductei, cu indice Proctor sporit faţă de stratul inferior, cu rol de
distribuire uniformă pe pereţii conductei a încă rcă rilor verticale preluate în secţiune transversală ,
 umplutura superioară conductei, cu o grosime minimă de 15 cm, din produs monogranular
compactat la un indice minim de 85÷90 %, funcţie de adîncimea de îngropare,
Material pentru pozare conductă

Materialul pentru pozarea conductelor, constituie un strat bine compactat, de minim 10 cm grosime, pentru
amenajarea fundului de tranşee după să pă turi şi asigurarea realiză rii pantelor din profilul longitudinal al
Proiectului. Stratul va prelua şi încă rcarile rezultate în timpul montă rii tipului de conductă , fă ră afectarea
cotei de rezemare a tipului de conductă în secţiunea transversală din să pă tura amenajată .
Materialul pentru stratul compactat de pozare va consta din nisip de balastieră cernut cu granulaţia maximă
de 10 mmm, fă ră impurită ţi şi pă rţi organice la furnizor, încă rcat în mijloc auto. Nisipul va fi însoţit de
declaraţia de conformitate cu materialul tip (sistem 4) contractat şi declarat. Acest material va fi folosit şi
pentru lestarea provizorie a conductelor montate pe poziţiile din Proiect, prin intermediul unor saci
împletiţi din fire biodegradabile, umluţi 75÷80%.
Materialul rezultat în urma să pă turilor pentru tranşee nu va fi utilizat pentru pozarea conductelor proiectate
pentru acel amplasament.
În cazurile terenurilor de fundare nisipoase nealterate se poate accepta, realizarea poză rii conductei, dar
numai după finisarea la cotele de radier din Proiect şi prin intermediul unui strat de nisip monogranular
necompactat de cca 10 cm.
1.4 Executie
Cote de teren existente (CT)

Cotele existente ale terenului, indiferent de sistemul de alcă tuire la suprafaţă , constituie baze pentru
mă sură ri cote în adâ ncimi, în secţiuni corespunză toare caracteristice ale aliniamentelor Proiectului de pe
amplasament.
În cazurile în care, din diverse motive, cotele de teren au fost alterate de lucră ri comandate de administraţia
locală , sau de alţi deţină tori de utilită ţi publice anterior preluă rii unui amplasament, cotele de referinţă ale
Proiectului vor fi transpuse situaţiei reale întalnite, utilizâ nd elemente edilitare cu cote de teren
nemodificate, cote ce vor fi menţionate prin Procesul Vebal de Predare-Primire Amplasament.
Cote de de pozare conducte (CR si Cax)

Contractantul va monta conductele la cotele indicate în Proiectul aprobat: CR = Cota Radier pentru
colectoarele de canalizare si Cax = Cota ax conducta pentru conductele de refulare.
Dacă nu este indicat altfel, în cazuri particulare, adâ ncimile tranşeelor vor fi realizate, astfel încâ t să asigure
o acoperire minima a conductei, egala cu adancimea de inghet, deasupra generatoarei superioare a
conductelor îngropate, indiferent de diametre nominale şi tip.
Lucrari pregatitoare
Înaintea începerii lucră rilor pe un amplasament, vor fi executate, fă ră costuri suplimentare, lucră rile
pregă titoare necesare, după caz, constatate după vizitarea amplasamentelor:
 cură ţirea suprafeţelor de teren de: frunze, crengi, arbuşti, iarbă , buruieni, noroi acumulat
sau alte materiale inutilizabile depozitate accidental, inclusiv transportarea lor la
rampele de depozitare indicate şi taxate de Administraţiile Locale,

5
 indepartarea de pe amplasamente a corpurilor, obiectelor şi vehiculelor, cu regim de
proprietate privată , repoziţionarea lor în afara zonelor de activitate, în urma acordurilor
şi/sau somaţiilor ce implică proprietarii sau Administraţia Locală , după caz,
 taierea arborilor si/sau arbustilor de pe trasee definite prin Proiect, cu tulpini ≥10 cm,
cu aprobarea forurilor locale, inclusiv scoaterea si indepartarea ră dăcinilor,
 colectarea şi îndepă rtarea apelor de suprafaţă în afara amplasamentelor Proiectului,
inclusiv protejarea faţă de apele meteorice,
 tă ierea regulată cu mijloace adecvate a stratului de rezistenţă şi a suprafeţei de uzură a
infrastructurii rutiere, pentru formarea lă ţimilor necesare desfă şură rii operaţiunilor de
să pare, lă ţimi cel mult mai mari cu maxim 0,40 m decâ t lă ţimile superioare ale traşeelor,
menţionate mai jos:

LĂ Ţ IMI SUPERIOARE MAXIME ALE TRANŞ EELOR ÎN ZONELE CU SISTEME RUTIERE TĂ IATE
MECANIZAT(m)
Adâ ncimi pâ nă la radierul conductei (m) Lă ţimi maxime imediat sub sistemul
rutier (m)
1,25 Dn.+0,55
1,26 – 2,25 Dn.+0,85
2,26 – 3,25 Dn.+1,15
3,26 – 4,25 Dn.+1,45
4,26 – 5,25 Dn.+1,85
5,26 – 6,25 Dn.+2,25
Dn. = diametrul nominal al conductei
 asigurarea şi ţinerea sub contro permanent a zonelor de activitate, în conformitate cu

restricţionă rile aprobate sau impuse de factorii desemnaţi prin Certificatul de Urbanism
 amenajă ri de depozite intermediare provizorii, cu acordurile Administraţiei Locale,
pentru reducerea duratei de transport auto asupra duratei totale de execuţie pe
amplasamentele Proiectului.
Trasarea lucrărilor
Operaţiile de trasare se vor efectua conform planurilor de situaţie, funcţie de reperele existente şi
coordonatele punctelor caracteristice ale aliniamentelor Proiectului pe amplasament (STAS 9824/5 -1975).
La o dată solicitată de Contractor şi aprobată de Investitor, vor fi identificate şi marcate vizibil toate
instalaţiile, reţelele şi orice alte construcţii subterane, în prezenţa deţină torilor acestora, convocaţi de
Antreprenor: electrice, de telecomunicaţii, apă , canal, gaze naturale, sau de altă natură , ce vor fi intersectate
sau în raza că rora vor fi dezvoltate luctă rile Proiectului, în vederea protejă rii acestora sau devierii, conform
procedeelor tehnice recomandate prin avizele emise de deţină tori, inclusiv recomandă rile suplimentare
specifice amplasamentului predat Contractantului (STAS 9570/1 -1989).
Contractantul este ră spunză tor de trasarea lucrã rilor conform Proiectului şi de conservarea materializă rilor
reprezentative de pe amplasament (punctelor de reper), ca baze pentru mă sură tori şi verifică ri, indiferent
de volumul lucră rilor dezvoltate şi metodele tehnologice adoptate.
Pentru urmă rirea realiză rii pantelor Proiectului, se vor poziţiona, prin metode performante de nivelment,
balize de inventar şi se vor utiliza dispozitive adecvate pentru viză ri. Dispozitivele pentru viză ri vor avea
rigre montate pentru cotele caracteristice aliniamentului proiectat.
Respectarea cotelor de montare şi a pantelor conductei, precum şi a poziţiei construcţiilor conexe prevă zute
în Proiect, prezintă o importanţă deosebită, atâ t pentru funcţionarea reţelelor de conducte, câ t şi pentru
efectuarea operaţiunilor de reparaţii, întreţinere şi exploatare. Nerespectarea cotelor proiectate poate duce
la colmată ri sau formarea de pungi de aer, care diminuează debitul conductei şi provoacă oscilaţii de
presiune, sau împiedică golirea complectă a conductei în caz de avarie.

6
Desfacerea sistemelor de suprafaţă (carosabilului modernizat)
Operaţiile de tă iere a sistemelor de suprafaţă avâ nd infrastructură din beton sau asfalt, se vor executa cu
unelte corespunză toare, pentru a asigura o tăiere dreaptă şi exactă (utilaje mecanice cu disc diamantat). Vor
fi evitate alteră ri ale suprafeţelor adiacente în urma lucră rilor. Refacerile suplimentare rezultate cad în
sarcina Contractantului.
Contractantul va aplica metode corespunză toare pentru sprijiniri şi consolidă ri pentru a pă stra lă ţimile
tranşeelor în limitele prezentate anterior (la lucră rile pregă titoare).
Excavarea tranşeelor pentru conducte

Lucră rile de terasamente se vor executa în conformitate cu planurile de executie şi se vor respecta
prevederile normativelor în vigoare.
La execuţia lucră rilor de terasamente se vor respecta obligatoriu prevederile C 169-88 „Normativ pentru
executarea şi recepţionarea lucră rilor de terasamente”.
Avizarea lucrărilor de terasamente

Înainte de a începe orice lucră ri de acest fel pe un amplasament, Contractantul va anunţa în scris
Beneficiarul cu cel puţin 7 zile înainte de data propusa.
Se vor obţine avize pentru tă ierea carosabilului pe drumurile principale permanente de la Primariile
respective. Contractantul, câ nd va face demersurile pentru această permisiune, va prezenta o adresă scrisă
autorită ţilor, referitoare la intenţia sa de a excava, din timp, pentru a permite executarea procedurilor şi
aprobă rilor necesare. El va colabora cu Poliţia Rutieră referitor la planificarea şi executarea traversă rii.
Contractantul va fi complet responsabil de asigurarea drumurilor temporare pentru ocolire, a barierelor,
semnelor de avertizare, iluminat şi pază. Beneficiarul nu va suporta nici o penalitate impusă de autorită ţile
abilitate, pentru orice întâ rziere faţă de termenele prevă zute în autorizaţiile de spargere.
Nici o excavaţie nu va începe fă ră deţinerea de că tre Contractant a autorizaţiei de construire (care va fi
obţinută de Beneficiar).
Excavarea şanţurilor pentru conducte va avea un avans de cel puţin 15 m faţă de operaţiunile de punere în
operă a conductelor. Aici sunt incluse şi excavaţiile pentru ramificaţii, caz în care cei 15 m vor fi să pă ri în
toate direcţiile urmate de ramificaţie.
În cazul în care se iveşte vreun obstacol în timpul să pă turilor, se va informa Investitorul şi vor hotă rî
mă surile necesare a se lua înainte de reluarea operaţiilor de montaj.
În cazul în care Contractantul nu excavează în avans conform solicită rilor, scoaterea conductelor deja
montate şi remontarea lor după executarea să pă turilor în avans, vor fi făcute pe cheltuiala acestuia.
În locurile unde şanţurile pentru conducte subtraversează drumuri, adâ ncimea acestora va fi cea minim
necesară stabilită în P.T. si aviz.
La sã parea santurilor se va tine cont de: felul terenului, existenta apei freatice, necesitatea sprijinirilor,
diametrul tevilor, tehnologia de montaj .
Santul poate fi sã pat înainte sau dupã asamblarea tevilor pe traseu. Prin sã parea ulterioarã a santului, se pot
obtine economii însemnate .
Lã timea santului va fi conform sectiunilor tip din volumul de parti desenate.
Să pă turile se vor executa parţial mecanic şi manual, functie de conditiile impuse în zona de lucru si conform
specificaţiilor din listele de cantită ţi. Ultimul strat de 30 cm se va să pa manual înainte de montarea
conductelor în şanţ.
Sapatura mecanizata se va face cu excavator cu descă rcarea pă mâ ntului pe mal si in auto (excedentarul).
Să pă turile se vor executa in prezenta sprijinirilor. Să pă tura ultimului strat pâ nă la cota din proiect şi
politura se va executa imediat înainte de asezarea stratului de nisip sub conducta si a stratului de egalizare,
pentru a evita degradarea terenului de fundare. Operaţiunea se va executa pe timp uscat, fiind interzis lucrul
pe timp de ploaie sau îngheţ. În cazul în care se constată apariţia cră pă turilor paralele cu marginea
superioară a transeelor sau a gropilor se vor lua mă suri de consolidare suplimentara a malurilor pentru a
evita surpă rile.
Pe timp de zi şi noapte se vor lua mă suri de semnalizare a să pă turilor, se vor monta parapeţi de protecţie pe
o singură parte pe toată lungimea şanţului deschis, se vor monta podeţe de circulaţie pietonale peste şanţ în
zona de circulaţie pietonală .

7
La întâ lnirea în să pă tură de cabluri, conducte ori protecţii care semnalizează prezenţa lor în teren, se va opri
lucrul în acea zonă , şeful punctului de lucru din partea Antreprenorului va lua mă suri de semnalizare a
prezenţei reţelei subterane, va anunţa deţină torului de reţea, lucrul în acea zonă reluâ ndu-se doar în
prezenţa acestuia cu luarea tuturor mă surilor de protejare a ei şi de protecţie a muncii.
După executarea să pă turii se va proceda la recepţia calitativă a lucră rii referitor la natura terenului, cote în
plan şi cote de nivel. Recepţia calitativă se va consemna în procese-verbale încheiate cu participarea
Contractantului si a Beneficiarului si dupa caz, a Proiectantului si a delegatului Inspectoratului de Stat in
Constructii.
Recepţia calitativă a terenului de fundare se va face de catre reprezentantul Proiectantului care a întocmit
P.T. (prin cel care a întocmit studiul geotehnic).
Recepţia terenului de fundare constituie faza determinantă prin care se va autoriza începerea lucră rilor de
infrastructură (turnarea betonului de egalizare şi a radierului rezervoarelor). Atâ t recepţia terenului de
fundare, câ t şi autorizarea se va consemna în registrul de şantier.
Tranşeele conductelor vor fi excavate la secţiunile transversale prezentate în Desenele cuprinzand Cerinţele
Angajatorului şi în nici un caz lă ţimea tranşeei mă surată la 0,3 m deasupra coroanei conductei nu va depă şi
lă ţimea indicată în Desene. Contractantul se va asigura că în fiecare punct lă ţimea tranşeei este suficientă
pentru a permite pozarea, îmbinarea, realizarea patului şi a împrejmuirii şi reumplerea în jurul conductei.
Acolo unde îmbinarea sau sudarea conductelor şi/sau accesoriilor trebuie realizată în tranşee, tranşeea va fi
lă rgită şi/sau adâ ncită în formă de clopot, la dimensiunea necesară . Această lă rgire trebuie să permită
executarea facilă a sudurilor, îmbină rilor şi fixă rilor în toate etapele acestora, a tuturor reparaţiilor necesare
la conducte şi la acoperirea de protecţie, şi inspectarea acestor operaţiuni.
Contractantul va aplica toate mă surile necesare de sprijinire şi consolidare pentru a pă stra lă ţimea
tranşeelor în limitele prezentate în Desene şi Cerinţe.
Pereţii tranşeei excavaţi în rocă vor fi câ t mai aproape de verticală , iar Contractantul va susţine pereţii în
toate zonele în care aceştia sunt slă biţi indiferent de cauză , şi va îndepărta materialul prăbuşit.
În zonele inaccesibile pentru echipamentele de excavare, sau unde utilizarea acestor echipamente este
imposibilă sau de nedorit, indiferent de motiv, excavarea tranşeei se va realiza manual. Nu se vor efectua
plă ţi suplimentare pentru lucră rile în zonele greu accesibile.
Antreprenorul va fi obligat să transporte provizoriu în depozitele puse la dispoziţie de autoritatea locală
întreg volumul de să pă tură rezultat, în toate cazurile în care adâ ncimea de să pare este mai mare sau egală cu
2 m, sau lă ţimea stră zii pe care se execută lucră rile este mai mică sau cel mult egală cu 7 m. Sub aceste
praguri ( adâ ncimi sub 2m şi drumuri cu lă ţimi peste 7 m ) antreprenorul va fi obligat să transporte cel puţin
jumă tate din cantitatea de material rezultată din excavaţii.
Dacă , în opinia Beneficiarului, există o întâ rziere nejustificată pentru: testarea conductelor; îndepă rtarea
materialului în surplus; cură ţarea generală a zonelor în care au fost pozate conducte; refacerea sau
întreţinerea suprafeţelor, sau operaţiuni similare, atunci Beneficiarul poate să blocheze deschiderea unor
noi tranşee pâ nă câ nd lucră rile restante nu sunt realizate conform pretenţiilor sale, iar Contractantul nu va
avea o bază pentru reclamaţii împotriva Angajatorului, în acest sens. “Întâ rziere nejustificată ” va fi
considerată situaţia în care mai mult de 100 de metri de tranşee este lă sată deschisă (nefinalizată ) pe orice
portiune de şantier. “Întâ rziere nejustificată ” va fi considerată şi situaţia în care o anumită secţiune de
tranşee este lă sată deschisă (nefinalizată ) pentru mai mult de 2 să ptă mâ ni calendaristice.
Nu se vor demara lucră ri de pozare a conductelor sau de formare a patului conductelor în nici o secţiune de
tranşee, pâ nă câ nd acea secţiune particulară nu va fi aprobată de că tre Beneficiar.
Extinderea excavaţiilor
Extinderea excavaţiilor va fi cea minimă stabilită de Beneficiar, pentru construirea lucră rii.
Excavarea de şanţuri pentru conducte va fi totdeauna limitata la lungimile aprobate anterior, în scris de
Beneficiar. Cu excepţia aprobă rii scrise a Beneficiarului, lucrarea pe fiecare porţiune aprobată va fi executată
pâ nă la finalizarea acesteia, înainte de începerea lucră rii pe o porţiune nouă . O porţiune de tronson de
lucră ri de reţele se consideră finalizată (în primă fază ) câ nd stratul provizoriu de piatră spartă tasat
corespunzator este aşezat pe şanţ la cota finită a stră zii.
Excavarea materialului necorespunzator

8
Dacă , în urma orică rei excavă ri contractantul întâ lneşte material care după pă rerea lui poate fi
necorespunză tor execuţiei lucră rii, el va informa imediat Beneficiarul, care va da instrucţiuni în scris
Contractantului, asupra faptului că materialul în cauza va fi tratat ca defectuos. Dacă este cazul, materialul
defectuos va fi îndepă rtat de Contractant. Contractantul va umple golurile astfel formate cu material
granular corespunză tor, cu aprobarea Beneficiarului. Omiterea de că tre Beneficiar în a da instrucţiuni
scrise, nu va elibera Contractantul de ră spunderile pentru defectele de execuţie, dacă anterior execută rii
acelei porţiuni de lucrare, Contractantul, nu a cerut în scris beneficiarului inspectarea porţiunii de lucrare.
Siguranţa excavării şi construcţii adiacente

Contractantul va prevede sprijinirile necesare, în conformitate cu prevederile legale, pentru a asigura
stabilitatea excavă rilor (drumurile şi construcţiile adiacente). În acest sens, Proiectantul autorizat al
Antreprenorului va asigura întocmirea proiectului tehnic al acestor sprijiniri, oriunde se impune acest lucru
şi va supune verifică rii tehnice de calitate conf. Legii nr.10/1995 această documentaţie.
Alunecări, căderi şi excavaţii în exces

Contractantul va preveni alunecă rile şi căderile de material din pă rţile laterale ale excavaţiilor şi taluză rilor.
În cazul alunecă rilor sau că derilor ce apar în excavaţii şi unde excavaţiile sunt fă cute în exces faţă de
dimensiunile specificate, orice material necorespunză tor care a intrat în excavaţii trebuie înlă turat şi orice
umplere necesară , sau care poate fi cerută de Beneficiar se va face cu material selectat, urmat de tasarea de
probă .
Excavarea tranşeelor se va realiza în sol stabil.
Radierul tranşeei va fi, în fiecare punct, la cota necesară iar lă ţimea tranşeei va fi suficientă pentru patul de
pietriş, nisip şi/sau beton, după cum este indicat în Desene. Dacă vreo parte a tranşeei este excavată , din
greşeală , la o adâ ncime mai mare decâ t cea necesară , Contractantul va umple tranşeea cu beton C15 pâ nă la
cota necesară , pe cheltuiala proprie.
Unde se formează goluri prin alunecă ri sau că deri, sau prin excavă ri în exces faţă de dimensiunile specificate,
care după opinia Dirigintelui de Şantier pot afecta stabilitatea solului pentru susţinerea lucră rii, sau pot
afecta construcţiile, sau serviciile adiacente, Contractantul va umple golul solid cu beton clasa BC 2. Acest
lucru va fi pe cheltuiala Contractantului.
Racordarea la conducta existenta

În cazul racordă rii conductei proiectate la conducta existentă Contractantul va localiza tronsonul existent
înainte de stabilirea traseului noului tronson. Beneficiarul va semnala Contractantului poziţia aproximativă a
vechiului tronson prin intermediul deţină torilor de utilită ţi sau alte construcţii subterane. Contractantul va
trebui să determine cu precizie poziţia vechiului tronson de conductă metalică folosind un detector
electromagnetic. In final se va face un sondaj de probă într-un loc acceptat de Beneficiar pentru a se
confirma pozitia conductei existente şi pentru a scoate la iveală secţiunea în care se va face joncţiunea.
Localizare si sustinerea lucrarilor subterane

Înainte de excavă rile în drumuri şi trotuare, Contractantul va obţine permisiunea completă şi aprobarea
tuturor autorită ţilor privind aviză rile de lucru pentru a începe lucră rile după cum este necesar şi respectâ nd
toate legile şi reglementă rile locale.
În plus, Contractantul va obţine toate informaţiile disponibile de la autorită ţi şi alţii, care ar putea fi
necesare, referitoare la poziţia tuturor utilită ţilor cunoscute de-a lungul traseelor tuturor conductelor de
pozat. Contractantul va ră spunde de localizarea exactă a serviciilor şi în decursul lucră rii va lua toate
mă surile necesare pentru a evita deterioră rile. Unde este necesar, utilită ţile vor fi temporar susţinute în
decursul excavă rii. Se va prevede suport permanent pentru utilită ţile care traversează conductele. Dacă
acestea se deteriorează în decursul lucră rilor, atunci Contractantul va fi responsabil faţă de deţină torul
utilită ţii respective pentru repararea pagubelor produse. Contractantul va suporta toate cheltuielile de
reparaţii fie prin asigură ri, fie prin surse proprii. Oriunde o utilitate publică sau un altfel de obstacol
determină o blocare sau este pozată de-a lungul traseului unei conducte, Contractantul trebuie să informeze

9
Beneficiarul imediat de prezenta ei şi va prezenta detalii, inclusiv tipul utilită ţii sau interferenţa cu aceasta,
dimensiunile ei, adâ ncimea sub nivelul solului.
Evacuarea apei, susţinerea şi îngrădirea excavaţiilor
Pe toată durata lucră rilor, Contractantul va pă stra zona de lucru şi toate excavaţiile uscate şi protejate faţă
de apa din orice sursă (ploaie, apă infiltrată , apă din izvoare de suprafaţă şi subterane, apă freatică etc.) şi va
asigura şi utiliza toate cele necesare în acest scop (conducte, pompe, puncte de foraj, aparate şi materiale
necesare).
Conductele vor fi pozate în tranşee numai după ce apa a fost evacuată în prealabil. Pe durata execuţiei,
Contractantul va proteja structurile şi/sau conductele împotriva plutirii, prin lestare. Acolo unde conductele
vor fi montate sub nivelul apei din sol, evacuarea apei din tranşee şi din sol va continua pâ nă la finalizarea
umplerii şanţului. Acolo unde dimensiunea conductei depă şeşte 400mm, Contractantul va utiliza sisteme de
evacuare a apei prin puncte de foraj.
Evacuarea apei de că tre Contractant va corespunde cerinţelor Beneficiarului şi ale autorită ţilor şi
persoanelor care au drepturi asupra terenurilor pe/prin care se realizează deversarea apei evacuate.
Contractantul va fi responsabil faţă de Angajator pentru orice pretenţii sau penalită ţi care pot fi generate de
nerespectarea acestor cerinţe.
Contractantul va asigura instalaţii de rezerva suficiente, tot timpul, pentru a se evita orice întrerupere în
continuitatea epuiză rii apei subterane.
Costul acestei activită ţi se va considera inclus în tariful excavă rii şi nu va fi decontat, indiferent de nivelul
precipitaţiilor sau a nivelului freatic subteran.
În timpul funcţionarii pompelor în cursul nopţii (dacă este cazul), se vor lua mă surile necesare ca zona de
lucru să fie iluminată în mod corespunză tor.
Laturile excavaţiilor vor fi susţinute acolo unde este necesar, cu ajutorul grinzilor de lemn, oţel sau alte tipuri
de grinzi, pereţi, plăci, foi sau alt sistem aprobat. Acestea vor fi asigurate de că tre Contractant, proiectate
corespunză tor destinaţiei.
Contractantul va lua toate precauţiile împotriva alunecă rii, căderilor sau pră buşirii excavaţiilor, dar dacă
acestea se întâmplă, Contractantul va trebui să refacă condiţiile zonei, inclusiv refacerea suprafeţelor, toate
pe cheltuiala sa. În cazul în care aceste alunecă ri sau pră buşiri destabilizează sau slă besc fundaţii sau
suporturi ale Lucră rilor sau clă dirilor adiacente, sau creează spaţii libere lâ ngă lucră rile în derulare,
Contractantul va desfă şura lucră rile suplimentare, cum ar fi umplerea spaţiilor libere cu beton sau alt
material, conform indicaţiilor acestuia, toate costurile fiind suportate de că tre Contractant.
Contractantul poate utiliza foi de oţel pentru susţinerea să pă turilor, după cum este specificat mai sus, după
cum consideră de cuviinţă , în situaţiile în care este indicat în Desenele Contractantului ca parte permanentă
a structurilor. În cazurile în care foile de susţinere formează o parte permanentă a structurii, dimensiunile şi
tipurile vor fi cele indicate în Desenele de detaliu ale Contractantului.
Contractantul va prevedea şi întreţine traversă ri temporare peste tranşeele conductelor în acele poziţii în
care excavarea tranşeelor împiedică derularea normală a traficului. Pentru a permite trecerea pietonilor şi
vehiculelor, lucră rile de excavare, pozarea conductelor, îmbină rile şi refacerea suprafeţelor se vor desfă şura
în etape, pentru a permite accesul spre case, pe drumuri, alei etc.
Contractantul nu va începe lucră rile de terasamente pâ nă câ nd nu va efectua toate mă surile de siguranţa:
îngră direa cu parapete inclusiv asigurarea indicatoarelor de avertizare pentru pietoni şi vehicule, iar pe
timpul nopţii să fie asigurate semne luminoase la toate punctele periculoase. Execuţia lucră rilor de
terasamente se va face avâ nd în vedere Normativele Româ neşti:
C16-84 - realizarea pe timp friguros a lucră rilor de construcţii şi a instalaţiilor aferente
Ordin Nr. 9/N/15.03.1993 - Regulamentul privind protecţia şi igiena muncii în construcţii.
Ca o mă sură de siguranţă , în zonele cu densitate mare de lucră ri ascunse, se va executa să pă tură manuală .
Pe durata excavaţiilor, Contractantul va lua toate mă surile preventive pentru a proteja muncitorii şi
persoanele publice. Aceasta include, dar nu se limitează la acestea, susţinerea pereţilor să pă turilor,
îngră direa zonelor, montarea luminilor de avertizare şi desemnarea unor supraveghetori.
Contractantul va fi complet responsabil pentru mă surile de întreţinere şi protejare a să pă turilor, tranşeelor
şi forajelor (susţinere, evacuarea apei, îngră direa zonei, iluminat etc.) şi nu va fi eliberat de responsabilită ţile
din Contract.

10
Utilizarea explozibililor
Utilizarea explozibililor nu va fi permisă .
Pozarea conductelor
Pozarea se va face în conformitate cu SR 4163 - 1: 1995 Reţele de distribuţie şi STAS 8591/1 -91 -
Amplasarea în localităţi a reţelelor subterane. Pozarea se va face pe grupuri de tronsoane, la fiecare grup
lucrâ nd simultan câ te o echipă .
Pozarea conductelor se va face în mediu uscat, prin efectuarea de că tre Contractant a epuiză rii apelor de
ploaie şi a infiltraţiilor.
Pozarea tuburilor în treanşee se realizează în ondulaţii, cu scopul de a compensa dilatarea acestora.
Conductele vor fi pozate cu precizie, respectâ ndu-se aliniamentul şi elevaţia din desene cu o toleranta de ± 5
mm. Între porţiunile curbe, aliniamentul va fi drept. Lungimea lă sată în zonele de curbură va fi permisă doar
acolo unde se prevede în desen sau cu acordul Investitorului în urma unor propuneri bine documentate.
Se vor prevedea şi furniza rigle vopsite corespunză tor pentru vizare în scopul realiză rii aşeză rii corecte a
tronsoanelor. Riglele vopsite vor fi ridicate pe conductă sau în imediata ei apropiere.
Fiecare tronson va avea cel puţin 3 asemenea rigle.
Contractantul poate propune Investitorului şi alte metode pentru aşezarea corectă a tronsoanelor.
Contractantul va trebui să obţină de la producă tor toate datele necesare pentru manevrarea şi conectarea
conductelor şi se presupune ca şi-a stabilit toate fazele şi şi-a stabilit toate problemele legate de montaj,
înainte de a preda oferta.
În conductă se va introduce un "dop" avâ nd diametrul cu 5 mm mai mic decâ t diametrul interior al
tronsonului, care va fi deplasat înainte pe mă sură ce progresează lucră rile. Atunci câ nd lucră rile sunt oprite,
inclusiv noaptea, capetele deschise ale conductei vor fi obturate provizoriu cu un capac etanş. Tronsonul va
fi fixat prin lestare în şanţ pentru a se evita plutirea lui în cazul în care şanţul este inundat.
Pentru a împiedica scurgerea apei de ploaie prin şanţ, Contractantul va astupa şanţul la anumite distante ce
nu vor depă şi 250 m, cu dopuri de argilă . Aceste dopuri vor fi îndepă rtate atunci câ nd operaţiunile de montaj
ajung în dreptul lor.
Patul de nisip
Capacitatea de rezistentã si deformarea tevilor depinde foarte mult de calitatea patului de pozare a
conductei .Grosimea minimã a patului sub conductã trebuie sã fie de cel putin 15 cm , iar în cazul cînd fundul
santului nu este uniform, este indicat executarea unui pat mai gros .
Dacă nu este specificat altfel, nisipul va fi utilizat conform indicaţiilor din Desene.
Materialul pt. patul tevilor (nisipul) se va introduce în sant numai manual prin lopã tare si se va nivela
manual.
Nisipul va fi umezit şi compactat manual în straturi cu grosimea mai mică de 15 cm după compactare. Se va
acorda atenţie deosebită compactă rii în jurul conductei.
Conductele vor fi pozate astfel încâ t să fie susţinute pe materialul patului pe întreaga lor lungime, avâ nd grijă
ca şanţul să fie scobit în dreptul mufă rilor, vanelor şi flanşelor îngropate, astfel încâ t să nu apară sarcini în
aceste puncte.
Reumplerea tranşeei
Reumplerea va respecta normele specifice descrise in normativul I22 pentru fiecare reţea şi cerinţele
specifice stabilite de Autoritatile Locale.
Odată cu testarea secţiunii de conductă, iar patul şi împrejmuirea conductei sunt realizate, tranşeele vor fi
reumplute în straturi, conform specificaţiilor. Fiecare strat va fi compactat separat şi orice tasare rezultată
din compactarea insuficientă va ţine de responsabilitatea Contractantului, care va adăuga imediat materialul
suplimentar necesar, şi care ulterior va fi compactat riguros.
Umplerea tranşeelor nu va începe pâ nă câ nd patul tranşeei, pozarea conductelor, îmbinarea şi testarea lor
nu sunt aprobate factorii responsabili descrişi în programul de control al Proiectantului.
Astuparea şanţurilor pentru conducte se va face în două faze.
Suporţii de susţinere ai pereţilor şanţului vor fi retraşi gradat, pe mă sura ce şanţul este umplut avâ nd grijă
ca această retragere să nu afecteze conductele puse în operă .

11
Faza I
Conducta şi patul ei vor fi acoperite cu un strat ce va depă şi cu 300 mm creasta ei, lă sâ nd zonele de legă tură
descoperite.
În continuare se va aşeza un strat uniform de material de umplutura, cu granulaţia de cel mult 25 mm care
va fi compactat în straturi nu mai groase de 100 mm după compactare.
Straturile vor fi compactate manual pe fiecare parte a conductei şi deasupra ei.
Compactarea umpluturii se va face în aşa fel încâ t să se realizeze cel puţin 95% din densitatea maximă a
materialului uscat conform STAS 2 914 - 84 Tabelul 2. Această acţiune va începe câ t mai curâ nd în urma
poză rii conductei în porţiunea respectivă . Se vor face la început încercă ri privind eficacitatea compactă rii, iar
după aceea se vor repeta la intervale propuse de Investitor.
Dacă e necesar pat de beton, pozarea si ansamblarea conductelor, precum si reumplerea transeei se pot
efectua dupa minim 72 de ore de la turnarea betonului.
Faza II
După ce tronsonul de conductă în execuţie a trecut de testele de presiune/ etanşeitate preliminare, golurile
lă sate în dreptul conectă rilor vor fi acoperite respectâ ndu-se aceleaşi reguli ca mai înainte.
Restul şanţului va fi umplut cu material excavat cu granulaţia de cel mult 100 mm aşezat uniform în straturi
nu mai mari de 200 mm grosime după compactare. Metoda de compactare va trebui să ducă la densitatea
maximă a materialului uscat, conform cu STAS 2914 - 84 Tabelul 2. Ş anţul va fi finalizat astfel: umplere pâ nă
la o înălţime de 30 cm sub nivelul finit al drumului, cotă de la care se încep lucră rile de refacere a zonelor
carosabile ce cuprind urmatoarele straturi:
a) pentru drumuri asfaltate :

- un strat de balast de 10 cm conform SR 662, STAS 6400,
- un strat de piatră spartă de 15 cm
- binder BADPC – 5 cm
- beton asfaltic BA 16 – 4 cm
b) pentru drumuri betonate :

- strat de beton – 25 cm
Sub stratul de beton se vor utiliza urmă toarele materiale :
 Strat filtrant (nisip) – 5 cm;
 Piatră spartă 0-45 mm – 10 cm;
 Strat de balast – 10 cm;
c) pentru trotuare :
- piatră spartă 0-45 mm – 10 cm;
Materialele se vor aşterne în funcţie de categoria drumului (II-IV) .
Umplerea trebuie efectuată într-o singură direcţie şi, pe câ t posibil, în timpul orelor dimineţii.
Este indicat să fie lă sate libere extremită ţile tronsonului de conductă , pentru a putea executa cu uşurinţă
operaţiile ulterioare de racordare la reţelele existente.
Dacă nu este altfel specificat, umplerea în jurul conductei şi cu 0,30 m deasupra ei se va realiza cu materialul
de reumplere, în conformitate cu Specificaţiile din acest caiet de sarcini. Umplerea va fi finalizată manual,
utilizâ nd unelte de mâ nă , şi compactat în straturi cu grosimea mai mică de 15 cm. Această umplere va fi
realizată cu cea mai mare grijă . Se va acorda o atenţie specială porţiunilor de îmbinare, pentru a obţine o
compactare şi o stabilitate maximă .
Umpluturile de pă mâ nt în jurul constructiilor si in transeea conductei se va face după executarea
hidroizolaţiei pereţilor sub cota terenului şi după probele de presiune la conductele pentru apa potabila,
respectiv testelor hidrostatice, de infiltrare si de presiune la condctele pentru canalizare menajera.

12
După realizarea unui strat de 50 cm de umplutură deasupra conductei traseul acesteia va fi marcat printr-o
banda avertizoare din PE de culoare albastră . din plastic, cu lă ţimea de 40 cm şi inscripţionată cu textul
“APA”.
De asemenea pentru depistarea eventualelor defecţiuni de pe traseul conductelor, se va monta un fir de
semnalizare în imediata apropiere a acestora.
Avâ nd în vedere că pe timpul derulă ri lucră rilor la reţele va fi implementat şi un sistem SCADA,
Antreprenorul lucră rilor de reţele va fi obligat să asigure întregul să u sprijin în vederea cooperă rii cu
Antreprenorul lucră rilor SCADA. Orice lucră ri speciale suplimentare (nemenţionate în prezenta
documentaţie), pe care Beneficiarul le va solicita, vor trebui realizate. Costul acestor lucră ri suplimentare
(dacă vor exista) nu va fi cuprins în preţul ofertei.
Cu excepţia carosabilelor din beton sau mixtură asfaltică şi a altor zone pavate, umplerea tranşeelor se va
face la nivelul natural al solului. Secţiunea superioară a umplerii va fi sol de aceeaşi grosime şi calitate ca
solul de suprafaţă din zona înconjură toare.
Pentru tranşeele practicate în zone carosabile sau alte zone pavate, umplerea va fi adusă la nivelul
terasamentului, sau la nivelul sub-terasamentului ca pregă tire pentru lucră rile de refacere a drumului, după
cum a fost descris în paragrafele anterioare din această secţiune .
Acolo unde tranşeele se află în zone carosabile, după pozare Contractantul va proteja conductele împotriva
sarcinilor mobile, pe durata efectuă rii lucră rilor de refecere a drumurilor. Orice avarii la conducte după
pozare va determina înlocuirea acestora iar Contractantul va suporta toate costurile şi întâ rzierile cauzate.
Umplerea tranşeelor conductelor, cu excepţia îmbină rilor, se va realiza câ t mai curâ nd după ce conductele
au fost pozate, îmbinate, testate şi recepţionate.
Întinderea şi compactarea umpluturii se va realiza în mod uniform, fă ră dislocarea, deformarea sau
deteriorarea conductei. Compactoarele de putere nu se vor utiliza la o distanţă mai mică de 30 cm în jurul
conductei sau îmbină rilor.
Compactarea umpluturilor se face cu maiul mecanic în straturi uniforme care nu depă şesc o grosime
compactată de 15 cm.
Apa necesară compactă rii terasamentelor nu trebuie să fie murdară şi nu trebuie să conţină materii organice
în suspensie.
La punerea în operă a materialului pentru umpluturi se va ţine seama de umiditatea optimă de compactare
stabilită prin încercarea Proctor norma cu o variaţie a acesteia de ± 2 procente – dacă W opt > 12% şi ± 1
procente dacă W opt este sub 12% (cazul balasturilor).
Pentru aceasta, laboratorul şantierului va face determină ri ale umidită ţii la sursă şi va face recomandă ri în
consecinţă pentru punerea în operă .
Testele de densitate in situ ale materialului compactat vor fi realizate pe minim două eşantioane prelevate la
fiecare 100 m de conductă. Testele care se vor realiza pe aceste eşantioane vor include conţinutul de apă,
greutatea specifică, compactarea standard, densitatea in situ prin înlocuirea nisipului, testul de
permeabilitate şi analiza gradă rii.
Certificatele de calitate pentru probele de compactare, emise de laboratorul autorizat al Antreprenorului
( sau de un laborator cu care acesta are încheiat un contract de închiriere), vor fi contrasemnate de geologul
Antreprenorului şi acceptate de Beneficiar şi se vor prezenta la recepţia lucră rii.
Stratul se poate considera compactat dacă gradul de compactare este ¿ 95%, iar cel mediu ¿ 98% din
valoarea obţinută prin încercarea Proctor normal respectiv.
Se întrerupe orice activitate de excavare transport, împră ştiere şi compactare dacă temperatura exterioară
scade sub –5ºC. La execuţia lucră rilor de terasamente pe timp friguros este obligatorie respectarea mă surilor
generale şi a celor specifice lucră rilor de pă mâ nt prevă zute în „Normativ pentru realizarea pe timp friguros a
lucră rilor de construcţii şi a instalaţiilor aferente”, indicativ C 16 – 1984.
În perioada câ nd temperaturile sunt peste 25ºC se vor lua urmă toarele mă suri:
 compactarea se va executa imediat după umectarea stratului de umplutură
 se va urmă ri starea de umiditate a stratului de compactare prin probe de frecvenţă mă rită (la cca. 2
ore – în perioada de arşiţă- peste 30 gr. C).
Dacă stratul de împră ştiat ră mâ ne o perioadă mai mare necompactat, înainte de începerea compactă rii se va
determina umiditatea din strat şi se va completa pâ nă la umiditatea admisă pentru compactare.

13
Contractantul va fi responsabil, în toate cazurile, pentru orice tasă ri ale umpluturii şi va remedia pe
cheltuiala proprie orice astfel de tasare sau deterioră rile produse de aceasta. Contractantul va proteja
conductele împotriva deplasă rii după pozare, pe durata Lucră rilor. Toate conductele deteriorate după
pozare vor fi înlocuite iar Contractantul va fi responsabil pentru costurile şi întâ rzierile produse.
Refacerea suprafeţelor
Contractantul va readuce toate zonele de lucru la o stare curată . Această refacere va însemna finalizarea
lucră rilor de umplere a şanţurilor, conform celor descrise la par. 1.3.15 din această secţiune şi va include
transportarea resturilor de material ră mase de la excvaţii (inclusiv cantită ţile din zonele de depozitare
temporară ), reamenajarea căilor de acces, transportarea reziduurilor şi eliminarea orică ror consecinţe
nedorite determinate de lucră ri. Materialele în surplus vor fi transportate la depozitul Contractantului câ t
mai curâ nd posibil după instalarea conductelor pentru a reduce posibilitatea pierderilor cauzate de terţe
pă rţi.
Suprafaţa tuturor drumurilor existente, fie ele publice sau private, a aleilor, trotuarelor, finisate cu asfalt,
pavaje, piatră cubică, pă mâ nt sau piatră spartă , beton va fi readusă la cota lor iniţială de că tre Antreprenor.
După reumplerea excavaţiilor se va realiza o refacere temporară . Refacerea permanentă va fi aplicată numai
după consolidarea definitivă a solului.
Drumurile neasfaltate vor fi readuse la starea de trafic prin compactarea materialului de umplere şi
aplicarea unui strat de 300 mm grosime de material component al drumului (macadam).
Pentru drumurile cu pavaj plăcile de pavare vor fi pozate pe un strat de nisip granulat cu o înă lţime de 5 cm.
Pentru drumurile şi trotuarele din balast: pavajul va fi refă cut şi împă nat cu criblură .
Refacerea definitivă a celorlalte suprafeţe (zone verzi, alei, trotuare şi pavaje) va fi realizată imediat după
umplere, dacă sunt îndeplinite condiţiile climatice necesare. Aceste zone vor fi readuse la starea lor iniţială .
Toate lucră rile de refacere a drumurilor vor fi realizate de un Subcontractant de specialitate nominalizat de
Contractant înainte de licitaţie şi aprobat de Angajator.
Pentru refacerea suprafeţelor al că ror strat final este îmbră cămintea asfaltică se vor respecta condiţiile
menţionate mai jos :
Tipul suprafeţei Stratul şi materialele Drumuri Trotuare

Grosime - Grosime -
cm cm
Stradă şi trotuar din beton BA 16 (strat de uzură ) 4 4
asfaltic cu suprafaţa BA25 (strat de legă tură ) 6 -
deteriorată mai mare de 70 Agregat stabilizat (strat de 15 10
m2 bază )
Stradă şi trotuar din beton Asfalt slab 6 4
asfaltic cu suprafaţa Beton ciment C16/20 cu 20 15
deteriorată mai mică de 70 m2 aditivi
Stradă şi trotuar din beton- Beton C25/30 25 15
ciment Foaie polietilenă da da
Nisip granulat 5 5
Contractantul va asigura îmbinarea corespunză toare cu suprafeţele existente. Stratul de uzură va acoperi
întreaga lă ţime a suprafeţei tăiate.
Dacă apare o tasare excesivă a suprafeţei refă cute, Contractantul va excava tranşeea din nou, la o adâ ncime
suficientă pentru a recompacta materialul de umplere şi a reface suprafaţa. Aceasta se va realiza pe
cheltuiala Contractantului şi nu se vor efectua plă ţi suplimentare pentru înlocuirea suprafeţelor drumurilor
refă cute. Tasarea excesivă va fi definită ca fiind tasarea suprafeţei în orice punct al tranşeei cu mai mult de 5
cm faţă de nivelul suprafeţei finite înconjură toare.
Orice parte a structurii drumurilor care a fost avariatã de lucră ri, dincolo de lã timile de şant stabilite în
prezentul caiet de sarcini, se vor decupa si reface pe cheltuiala Antreprenorului , dacă Supervizorul

14
stabileşte că ele se datorează metodei de lucru a Antreprenorului. Dacă Supervizorul stabileşte că surpă rile
zonelor carosabile ca rezultat al lucră rilor ,peste lă ţimile stabilite în prezentul caiet de sarcini ,se datorează
în mod exclusiv lipsei de coeziune a materialului din sol , cu acordul scris al Beneficiarului ,refacerea acestor
zone carosabile afectate se va plă ti ca lucră ri suplimentare.
Curăţarea şantierului
Contractantul este responsabil de cură ţenia din şantier şi zonele adiacente lui, respectâ nd condiţiile impuse
de Autoritatea locală (Primă rie).
După finalizarea tuturor lucră rilor, Contractantul va cură ţa şantierul, îndepă rtâ nd orice obiecte, mormane de
pă mâ nt, obstacole etc. care ar putea crea disconfort.
Ş antierul trebuie să fie eliberat de resturi, praf şi murdă rie. Contractantul va reface amplasamentul la starea
existentă înainte de începerea lucră rilor.
Dacă , după opinia Beneficiarului, apare o întâ rziere nejustificată la testarea conductelor, îndepă rtarea
materialelor în surplus, cură ţarea generală a zonelor în care au fost pozate conducte, refacerea parţială sau
întreţinerea suprafeţelor, sau operaţiuni similare, atunci Beneficiarul poate bloca deschiderea unor noi
tranşee pâ nă câ nd lucră rile restante nu sunt realizate.
1.5 Excavaţii pentru structurile conductelor
Domeniul de lucrări
Această secţiune a Specificaţiilor descrie lucră rile de să pă turi necesare pentru construirea că minelor de
vane şi a altor structuri şi include excavarea, evacuarea apei şi reumplerea golurilor.
Materiale
Lucră rile de să pă turi nu vor fi clasificate în conformitate cu duritatea materialului excavat şi toate
excavaţiile se consideră ca fiind excavaţii comune definite în continuare, indiferent de duritatea materialului
excavat.
Costul tă ierii pavajelor şi trotuarelor existente se consideră că este inclus în diversele preţuri unitare pentru
excavare şi nu se vor plă ti separat.
Materialul selecţionat pentru umplere nu va conţine pietre, roci, ră dă cini de copaci şi alte elemente
asemă nă toare, care prin impact sau compactare ar putea deteriora structurile. Materialul va suporta o
compactare fă ră utilizarea compactoarelor de mare putere şi trebuie să nu conţină bulgă ri de lut sau alte
materiale cu dimensiuni mai mari de 40 mm.
Execuţia
Excavaţii şi reumplere pentru Structuri
Toate excavaţiile pentru structuri vor fi realizate la dimensiunile, liniile şi gradele necesare pentru
construirea structurilor aşa cum sunt prezentate în Desenele Beneficiarului, sau în cele ce vor fi asigurate de
Contractant (partea de proiectare pe care o va asigura Contractorul).
Excavaţiile pe sau în care se va plasa beton sau umplutură compactată vor fi curate şi fă ră pietre, bulgă ri de
pă mâ nt şi alte resturi. Dacă baza excavaţiei nu oferă o bază solidă pentru turnarea betonului, aceasta va fi
consolidată prin nivelare şi/sau umezire, pâ nă câ nd se obţine densitatea necesară .
Orice excavare suplimentară în baza structurii va fi cură ţată şi reumplută cu beton sau material compactat la
97% Proctor Modificat la umiditatea optimă ±2%.
Acolo unde este posibil, fundaţiile şi blocurile vor fi turnate pe laturile neperturbate ale excavaţiei. Dacă
excavarea suplimentară peste perimetrul structurii nu se poate evita din cauza naturii solului, din cauza
formei structurii sau din alt motiv, spaţiul dintre structură şi laturile excavaţiei vor fi reumplute la nivelul
iniţial al solului (fie natural, fie redus), după cum este specificat pentru reumpleri.
Materialul excavat, în mă sura în care este necesar şi corespunde, va fi pus de o parte pentru a fi folosit la
reumplere. Materialul excavat în surplus va fi utilizat fie pentru reumplere în alte zone ale amplasamentului,
fie va fi depozitat în conformitate cu clauzele respective menţionate anterior. Acolo unde este necesar,
Contractantul va obţine material corespunză tor pentru reumplere compactată din alte zone.
Reumplerea va fi realizată la gradele şi perimetrele prezentate în Desenele Contractantului. Materialul de
umplere va fi plasat în straturi orizontale care să nu depă şească 150 mm grosime după compactare.

15
Materialul de reumplere va umple complet şi ferm spaţiile dintre linia excavaţiei şi structură , fă ră a lă sa nici
un spaţiu liber, şi va fi compactat la densitatea de 97% Proctor Modificat cu umiditatea optimă ±2%. Laturile
şi baza excavaţiei vor fi umezite înainte de reumplere, de asemenea şi materialul de umplere, pentru a obţine
conţinutul de umezeală necesar pentru compactare. Fiecare strat va fi compactat manual şi/sau cu
compactoare pneumatice. Materialul de reumplere va avea conţinutul optim de umiditate şi va fi compactat
în straturi ce nu depă şesc 150 mm. Fiecare strat va fi compactat prin metode aprobate, la o densitate de cel
puţin 97% Proctor Modificat, înainte de amplasarea stratului urmă tor.
Evacuarea apei, susţinerea şi îngră direa excavaţiilor

Structurile vor fi construite numai după ce apa a fost evacuată din excavaţii. Contractantul va preveni, pe
toată durata construcţiilor, apariţia fenomenului de plutire a structurilor. Pentru structurile care vor avea
fundaţia sub nivelul apei din sol, evacuarea apei din excavaţii va continua pâ nă la finalizarea reumplerii.
Contractantul va lua toate precauţiile împotriva alunecă rii, căderilor sau pră buşirii excavaţiilor, dar dacă
acestea se întâmplă, Contractantul va trebui să refacă condiţiile zonei, inclusiv refacerea suprafeţelor, toate
pe costurile sale. În cazul în care aceste alunecă ri sau pră buşiri destabilizează sau slă besc fundaţii sau
suporturi ale Lucră rilor sau clă dirilor adiacente, sau creează spaţii libere lâ ngă lucră rile noi, Contractantul
va desfă şura lucră rile suplimentare în acest sens, cum ar fi umplerea spaţiilor libere cu beton sau alt
material, toate costurile fiind suportate de că tre Contractant.
În cazul construcţiilor speciale subterane proiectate de Antreprenor, la calcularea structurilor,
Antreprenorul va lua in considerare nivelul apei subterane astfel încâ t să preîntâ mpine flotabilitatea
acestora.
1.6 Verificarea calităţii şi receptia lucrarilor
Controlul calită ţii lucră rilor se va face în paralel cu execuţia acestora fă ră a afecta ritmul de lucru. Controlul
constă în:
 control vizual;
 control dimensional;
 controlul calită ţii materialelor prin surse, respectiv după punere în operă ;
 controlul comportă rii construcţiei în perioada execuţiei lucră rilor.
Lucră rile vor fi supuse unor recepţii pe parcursul execuţiei (recepţii pe faze de execuţie), unei recepţii
preliminare şi unei recepţii finale.
1.7 Măsuri de protecţia muncii si pentru prevenirea şi stingerea incendiilor
La executarea retelelor de apă si canalizare se vor respecta prevederile din “Normativele Republicane de
Protecţie a Muncii” aprobate de Ministerul Muncii, aflat în vigoare.
Pentru evitarea surpă rii malurilor şanţului, se vor prevedea sprijiniri. Antreprenorul este ră spunză tor de
stabilirea soluţiilor tehnice pentru sprijinirile de maluri. Soluţiile stabilite va fi supuse verifică rii tehnice de
calitate conform Legii nr. 10/1995 .
În locurile cu circulaţie pietonală intensă se vor monta podeţe peste şanţ şi se va asigura semnalizare rutieră
cu indicatoare metalice pentru a nu perturba continuitatea circulaţiei în timpul execuţiei lucră rilor.
Înainte de începerea lucră rilor se vor identifica în teren toate conductele şi cablurile existente în zonă şi în
acele porţiuni să pă tura se va realiza manual.
În cazul în care în timpul execuţiei să pă turilor, constructorul va depista cabluri sau conducte neidentificate
de beneficiarii lor la predarea amplasamentului, se va solicita asistenţă tehnică din partea acestora pe toată
perioada execuţiei.
Zona aferentă realiză rii obiectivului se va împrejmui cu parapete metalice.
Pentru evitarea accidentelor, să pă turile se vor semnaliza cu semnale adecvate atâ t pe timp de zi câ t şi pe
timp de noapte.

16
2. REŢELE DE CONDUCTE
2.1 Generalităţi
2.1.1 Domeniul lucrărilor
Această secţiune a Specificaţiilor acoperă toate lucră rile privind furnizarea, livrarea, pozarea, îmbinarea,
testarea etc. reţelelor de conducte. Toate elementele şi toate lucră rile vor respecta şi vor fi în conformitate
cu Specificaţiile prezente şi în celelalte secţiuni.
Respectarea prevederilor din acest caiet, la executia instalatiilor hidraulice, este obligatorie pentru
antreprenor, urmă rirea pe santier a modului de executie de că tre Angajator fă cîndu-se în baza acestor
prevederi.
Abaterile la executie, din punct de vedere al gabaritelor pieselor, al calită tii materialelor folosite, se vor
remedia de Antreprenor pe cheltuiala acestuia.
2.1.2 Asigurarea calităţii
Certificare
Contractantul va asigura certificarea, îndeplinind cerinţele indicate în Specificaţii:
certificatul producă torului;
certificatul testă rii de laborator.
Conductele vor fi testate în fabrică şi vor fi supuse testelor hidraulice şi de impact (obiect în că dere).
Toate bunurile importante vor avea certificate de conformitate, stabilite de legislaţia româ nească , anterior
utiliză rii acestora în Româ nia.
Costurile eşantioanelor, transportul lor la laborator şi testarea se consideră incluse în preţurile unitare şi nu
vor fi plă tite separat.
Inspecţia Angajatorului
Angajatorul saureprezentanţii autorizaţi ai acestora vor avea dreptul să inspecteze conductele sau să asiste
la producerea şi la testele de control al calită ţii conductelor. Astfel de inspecţii nu vor scuti Contractantul de
responsabilită ţile sale de a asigura produse care respectă standardele aplicabile din cadrul Specificaţiilor.
Alternativ, Contractantul poate prezenta beneficiarului certificate emise de laboratoare autorizate prin care
se arată că materialele au fost supuse testelor impuse de standarde iar rezultatele sunt satisfă că toare
Dacă Angajatorul nu doreşte să asiste la producerea, testarea sau finisarea conductelor, nu înseamnă că el
aprobă produsele sau testele.
Raportări
Contractantul va include în oferta sa, pe lâ ngă articolele specificate, date suficiente pentru evaluarea globală
a conductei propuse. Aceste date vor include, minimal, urmă toarele informaţii specifice:
 detalii asupra materialului, specificaţiilor şi furnizorilor conductelor;
 detalii ale îmbină rilor, inclusiv construirea.
2.2 Materiale
2.2.1 Generalităţi
Această secţiune a Specificaţiilor acoperă toate lucră rile cu privire la furnizarea şi livrarea tuturor
conductelor.
Materialele conductelor pentru canalizare vor fi costituite din din PVC, PEID, în funcţie de diametru si de
sistemul de canalizare folosit (gravitational sau sub presiune), după cum sunt definite in cele ce urmeaza.
Dacă conductele cu diametrele menţionate în Lista de Preţuri nu sunt disponibile, trebuie furnizate conducte
cu diametrul imediat mai mare disponibil, cu rezistenţa la rupere (rigiditatea) egală sau mai mare decâ t cea
a conductei cu diametrul specificat.
Aprobarea materialelor

17
Înainte de a comanda orice material, destinat pentru Lucră ri permanente, Contractantul va supune aprobă rii
Investitorului datele de identificare ale producă torului sau furnizorului propus în ofertă , o specificaţie de
material şi detalii ale locului de origine sau de producţie. Dacă se cere de că tre Investitor, Contractantul va
furniza acestuia pentru pă strare o copie a orică rei astfel de comenzi fă cute. Contractantului i se va putea cere
să predea Angajatorului pentru uzul acestuia o copie pentru fiecare comandă de produse înaintată
Furnizorilor.
Toate materialele folosite în lucră rile permanente trebuie să fie noi, în afara cazului câ nd folosirea
materialului existent este permis în mod expres de că tre Investitor.
Probe
Contractantul va aproviziona Investitorul cu probele de material necesare testă rii în conformitate cu
Contractul. Dacă nu este în mod expres scutit, Contractantul va furniza şi probe ale tuturor articolelor
fabricate, cerute pentru Lucră rile permanente, sau ca o alternativa, Contractantul va prezenta literatura de
specialitate, unde asigurarea cu probe, (cu acordul Investitorului), nu este necesară . Toate probele aprobate
vor fi depozitate la locul de montaj de că tre Contractant pe durata contractului, şi orice materiale sau
articole fabricate ulterior, livrate la locul de montaj pentru incorporare în Lucrarea permanenta, vor fi de o
calitate cel puţin egală cu proba aprobată .
Materialele şi echipamentul vor fi conforme specificaţiilor proiectului şi acolo unde sunt alte materiale
folosite trebuie obţinută aprobarea prealabila a Investitorului şi dacă este necesar a Ministerului Să nă tă ţii.
Instalatiile hidraulice prevă zute în proiect se vor aproviziona conform indicatiilor din listele de cantită ti de
lucră ri si prescriptiile oficiale privind calitatea instalatiilor.
Materialele folosite (tevi, armă turi, flanse) vor avea caracteristicile prevă zute în standardele de stat si se vor
verifica dacă corespund tehnic si calitativ prevederilor proiectului respectiv, să nu prezinte defasonă ri,
blocă ri la armă turi . Se va verifica starea sudurilor, a flanselor, functionarea pompelor , armă turilor si
aparatelor .
Contractantul va asigura toate conductele, fitingurile, vanele şi alte materiale necesare, după cum este
indicat în Desenele Angajatorului şi după cum este cerut pentru executarea corespunză toare a Lucră rilor.
Dacă este necesară furnizarea de că tre Contractant a unor conducte, vane, fitinguri sau alte materiale
suplimentare, acestea vor respecta aceste Specificaţii sau alte Specificaţii detaliate.
2.2.2 Conducte din PVC (Policlorură de vinil neplastifiată)
Conductele utilizate in cadrul proiectului sunt din PVC SN8.

Toate conductele şi fitingurile din PVC tip greu furnizate în cadrul Contractului vor fi neplastifiate. În plus,
raportul maxim a dimensiunii standard (SDR) al conductelor PVC nu va fi mai mare de 35.
Toate conductele şi fitingurile vor fi furnizate de că tre producă tori aprobaţi. Clasele conductelor vor fi
conform cu preciză rile din Desene, Cerinţele Angajatorului sau din Specificaţii. Lungimea nominală a
conductelor va fi de minim 4,0 m şi maxim 9,0 m.
Dacă sunt necesare curburi, se vor utiliza coturi prefabricate, cu razele dorite. Nu este permisă realizarea la
cald a curburilor pe şantier.
Toate îmbină rile vor fi uscate cu mufe si inele de cauciuc aprobate.
Fitingurile şi lungimile de conductă vor fi furnizate cu cap drept. Dacă conductele trebuie tăiate la o lungime
anumită , acestea vor fi tă iate perpedicular pe axul conductei. Resturile de la tă iere vor fi înlă turate cu un
cuţit. Cepul şi mufa vor fi fă ră noroi sau nisip şi inelul va fi amplasat corect în canal. Pe capatul dreapt al
conductei, înainte de inserarea acestuia în mufă, se va aplica un lubrifiant aprobat de furnizorul tubului.
Conductele din PVC cu diametrul DN 400 mm sau mai mare vor avea o rigiditate minimă de 4000 N/m2 .
2.2.3 Conducte din polietilenă de înaltă densitate (PEID)

Acest tip de conducta se va utiliza numai in cazul canalizarilor sub presiune (conducta de refulare a statiei de
pompare, subtraversari rauri-parauri).
Presiunea nominala a conductelor din PEID folosite in sistemul de canalizare va fi de Pn 6 bar, iar toate
fitingurile vor avea clasa de presiune cel putin egala cu cea a conductei pe care se montează .
Conductele din PEID cu diametrul mai mare sau egal cu 110 mm vor fi livrate numai sub forma de bara.

18
Antreprenorul va trebui sa dovedeasca ca fabricantul propus de el pentru realizarea conductelor si
fitingurilor este capabil sa respecte conditiile de calitate impuse de ISO 9001 sau EN 29001.
La marcarea tevilor din grupele MFR 003, 020 si 022 se va verifica valoarea MFR (de exemplu prin
adeverinta de fabricatie). In afara zonelor hasurate precum si pentru tipul de materie prima PE 100
adeverinta de conformitate se va obtine in urma efectuarii probei de stabilitate la tractiune conform
normelor in vigoare.
Materialul utilizat pentru tuburi si fitinguri vor fi conform ISO 2531, ISO 9002, NF T 54063, EN 29002.
Toate materialele si calitatea lucrarilor vor fi supuse aprobarii Beneficiarului.
Inainte de a comanda orice material cu orice prezentare, destinat pentru Lucrari permanente, Antreprenorul
va prezenta Beneficiarului datele de identificare ale producatorului sau furnizorului propus in oferta, va
supune aprobarii specificatiile materialelor si detalii ale locului de origine sau de productie Antreprenorul
nu va putea inlocui vreunul din furnizorii materialelor pentru lucrarile permanente fara aprobarea
Beneficiarului. Antreprenorului i se va putea cere sa predea Beneficiarului, pentru uzul acestuia, o copie
pentru fiecare comanda de produse inaintata Furnizorilor.
Toate conductele din polietilena vor fi din plastic negru de inalta densitate (denumit in continuare
PEID). Conductele din PEID vor fi fabricate in conformitate cu SR EN 13244 -2, SR EN 12201-2, SR ISO 3607,
SR ISO 4427; ISO 2506 sau echivalent. Conductele PEID vor fi pentru apa potabila cu clasa de
presiune minima PN 6 SDR 26 PE 100 (in conformitate cu ISO R161, Partea 1), daca nu este specificat
altfel in alte sectiuni ale prezentei Documentatii de Atribuire. Conductele vor fi rezistente din punct de
vedere chimic, in conformitate cu standardele ISO/DATA 8. Testarea se va realiza in conformitate cu
standardele in vigoare.
Conductele vor fi marcate permanent cu identificarea producatorului (text sau sigla), dimensiunea nominala,
literele “PE”, clasa de calitate si clasa de presiune.
Diametrele exterioare ale conductei vor avea dimensiunea standard si grosimea peretilor va fi conform ISO
R161, Partea 1 dimensiuni metrice. Tolerantele pentru diametrul conductei si grosimea peretilor vor fi
conform ISO 3607.
2.2.4 Fitinguri
Toate fitingurile vor fi din confecţionate din acelaşi material ca şi conducta pe care se montează şi vor avea
clasa minimă de presiune egală cu cea a conductei pe care se montează, dar oricum nu mai mare de PN10.
Toate imbină rile vor fi de tip uscat cu mufă şi inel de cauciuc EPDM.
Fitingurile din PAFSIN vor respecta prevederile standardelor europene mentionate la cap Toate fitingurile
vor fi fabricate de un producator care are certificate de calitate in conformitate cu ISO 9001 : 2000.
2.3 Execuţia
Contractantul va trimite certificatele producă torului şi certificatele care atestă testele de laborator asupra
conductelor, cu rezultate satisfăcă toare, conform standardelor specificate.
2.3.2 Transportul, manipularea si depozitarea conductelor
Datoritã proprietã tilor fizice ale materiei prime, suprafata tevilor se poate deteriora cu usurintã . Pentru
evitarea acestui fenomen, este necesar ca tevile sã fie manipulate, transportate si depozitate cu precautiune .
Transportul, manipularea şi depozitarea conductelor şi a accesoriilor pentru îmbinare se va face cu vehicule
adecvate, încă rcate şi descă rcate sub supravegherea atentă . Pe durata transportului, conductele nu vor
depă şi lungimea vehiculului cu mai mult de 0,6 m si în acest caz vor fi legate între ele pentru a elimina
balansarea lor. Încă rcă turile de conducte nu vor depă şi înă lţimea de depozitare de 2 m. Nu se permite
depozitarea peste tevi a altor materiale.
Tevile livrate în bare, pot fi transportate numai cu mijloace de transport prevã zute cu platforme . Tevile
transportate trebuie fixate de platforma mijlocului de transport, în asa fel ca acestea sã nu lunece si sã nu fie
deteriorate .
Câ nd conductele sunt transportate una în interiorul celeilalte, se va acorda atenţie ca:
 conductele să fie curate, fă ră pietriş;

19
 să fie asigurată acoperirea capetelor expuse pentru a preveni intrarea pietrişului pe durata
transportului;
 conductele din stratul inferior să nu fie încă rcate cu sarcini care ar putea să le deterioreze sau
deformeze;
Conductele vor fi manipulate cu mare atenţie la încă rcare şi descă rcare. Contractantul va fi responsabil de
calitatea conductelor şi de starea lor din momentul livră rii. Se va evita manipularea brutală a conductelor.
Tâ râ rea conductelor pe sol nu este permisă şi este un motiv suficient pentru a se respinge o conductă .
Contractantul se va asigura că toate conductele sunt manevrate corespunză tor atâ t de personalul să u, câ t şi
de cel al transportatorului angajat. Pe durata transportului, conductele nu se vor sprijini pe îmbină ri, pe
segmentele de rigidizare ale vehiculelor sau pe alte pă rţi unde ar putea apă rea o sarcină concentrată
datorată greută ţii conductei sau şocurilor produse de vehicul, ci vor fi susţinute corespunză tor pe material
moale, vor avea suport continuu pe câ t este posibil şi se va evita deteriorarea prin contactul cu obiecte
ascuţite, cuie etc. Înainte de încă rcare sau descă rcare vor fi la îndemâ nă suficiente echipamente şi forţă de
muncă şi în nici un caz conductele nu vor fi aruncate din vehicul.
Manipularea tevilor se poate face manual cînd dimensiunile tevilor si greutatea lor o permit , sau cu ajutorul
utilajelor de ridicat încã rcã tor cu furcã , macara , etc.)
Pentru evitarea deteriorã rii tevilor în cazul manipulã rii cu ajutorul utilajelor, cablul (lantul) de ridicat de la
utilaj, va fi obigatoriu prevã zut cu o bandã de cauciuc sau pîslã care sã protejeze tevile.
Din punct de vedere al protectiei muncii, este interzisã prinderea si ridicarea tevilor dintr-un singur punct .
Se va evita manipularea brutală a conductelor, în special la temperaturi scă zute.
Contractantul va avea grijă pentru a preveni deteriorarea conductelor pe durata coborâ rii în tranşee, a
poză rii şi îmbină rii.
În Lucră ri se vor încorpora numai conductele marcate ca fiind corespunză toare.
Conductele vor fi depozitate în zone ferite de lumina directă a soarelui şi în conformitate cu recomandă rile
producă torului. La depozitarea pe şantier, terenul va fi neted, fă ră pietre. Depozitarea se face pe sortimente,
in locuri special amenajate, avandu-se grija sa nu fie puse in contact cu substante chimice agresive pentru
materialu conductei sau cu materiale abrazive.
Pentru depozitarea pe termen lung la temperatura ambientală medie, se va lua în considerare înă lţimea
stivelor pentru a evita deformarea posibilă a diametrelor conductei. Se recomandă o înă lţime maximă a
stivelor de 1 m. Pentru depozitarea temporară pe şantier, se va asigura că terenul este neted şi fara obiecte
ascuţite. La temperaturi ridicate, conductele din PVC rigide se vor pă stra în locuri ferite de lumina directă a
soarelui pe perioada de depozitare pe termen lung. Conductele din PVC cu mufă vor fi stivuite cu capetele cu
mufe aşezate în straturi alternative. Conductele îndoite, deformate sau cu culoarea schimbată vor fi respinse
şi nu se aproba nici o plată pentru aceste conducte. Contractantul va asigura că conductele din plastic nu
sunt supuse deterioră rii datorată luminii solare pe perioada dintre fabricare şi instalare în pă mâ nt.
Pe timpul stocă rii se vor lua mă suri astfel încâ t conductele să nu fie deteriorate. Toate conductele trebuie
protejate împotriva contactelor cu materiale deteriorate: combustibil de motor, solvenţi sau alte lichide
similare. Nu sunt admise zgâ rieturi sau striatiuni cu o adâ ncime mai mare de 10% din grosimea peretelui
conductei.
Contractantul va avea capacitatea de supervizare, forţa de muncă , utilajele de construcţie, materialele şi
depozitele necesare pentru a preveni în orice mod deteriorarea conductei. Contractantul va prezenta
Consultantului de Supervizare propunerile sale pentru a preveni deteriorarea conductelor pe durata
transportului şi instală rii în tranşee.
2.3.3 Pozarea conductelor

Instalarea conductelor va fi realizată în conformitate cu specificaţiile producă torului.
In cazul reabilitarilor, noile conducte vor fi pozate pe acelaşi aliniament orizontal cu al conductelor existente.
Conducta veche va fi îndepă rtată şi depozitată la un amplasament aprobat de că tre autorită ţile locale.
Antreprenorul trebuie să ia în considerare că înainte de a fi transportate la groapa de gunoi autorizată ,
tuburile din beton, beton armat care se înlocuiesc, trebuie să fie concasate la dimensiunea max. de 65 mm.

20
Angajatorul îşi rezervă dreptul de a recupera pentru folosul să u, integral, aceste materiale uzate, după
concasare.
In funcţie de materialul şi de gradul de degradare conductelor inlocuite se va face o sortare a acestora.
Conductele care se consideră că se pot reutiliza vor fi depozitate în depozitele Angajatorului. Restul
conductelor si a materialelor degradate se vor transporta si depozita la rampele autorizate de autoritatea
locală .
Chiar înainte de pozarea conductelor, tranşeea va fi cură ţată de pietre, pămâ nt şi alte rămă şite care au că zut
înă untru. Toate poză rile de conducte vor fi realizate de personal calificat, cu experienţă în astfel de operaţii.
Un reprezentant al producă torului va vizita şantierul la începerea lucră rilor de instalare a conductelor
pentru a prezenta procedurile corespunză toare de instalare în conformitate cu recomandă rile
producă torului.
Imediat înainte de pozare, fiecare conductă şi fiting vor fi examinate în interior şi exterior pentru deterioră ri
şi se va cură ţa praful şi impurită ţile. Se vor pă stra curate pe durata poză rii.
Este necesară realizarea unui pat perfect neted pentru conducte. Acolo unde se prezintă în Desene sau,
conductele vor fi pozate pe un pat de nisip, amplasat în conformitate cu clauzele specifice pentru paturi.
Zonele lă rgite, realizate pentru îmbinarea conductelor, după cum sunt descrise anterior, vor fi excavate în
baza, patul şi pereţii tranşeei, după cum este necesar.
Toate conductele vor fi pozate cu atenţie, câ te o bucată , pe aliniamentul şi înclinaţia stabilite. Conductele nu
vor fi în nici un caz aruncate în tranşee. Coborâ rea lor se va realiza manual sau cu ajutorul frâ nghiilor.
Înainte de coborâ rea în tranşee, conducta se va cură ţa şi examina de defecte. Dacă nu prezintă deterioră ri, se
va plasa în poziţia de îmbinare, în conformitate cu cerinţele urmă toare.
Conductele de dimensiuni mici şi medii pot fi deplasate manual cu sau fă ră ajutorul unei ră ngi cu gheare.
Conductele mai mari care sunt manevrate cu ajutorul macaralelor sau scripeţilor pot fi deplasate în timp ce
sunt suspendate în echilibru la o înă lţime mică faţă de sol, eliminâ nd astfel frecarea cu fundul tranşeei.
Conductele de dimensiuni mari necesită utilizarea unui aparat special de tragere. Dacă este posibil,
conductele vor fi pozate în linii drepte, dar pot fi necesare curburi cu raze mari şi acestea vor fi obţinute prin
devieri la îmbină ri. Aceste devieri nu vor depă şi 3º (trei grade) pentru conductele cu diametre de pâ nă la
250 mm şi 2º (două grade) pentru conductele cu diametre mai mari.
Dacă nu se poate realiza o schimbare de direcţie prin devierea la îmbină ri a conductelor drepte obişnuite, se
pot utiliza coturi prefabricate. Amplasă rile aproximative ale acestor coturi sunt indicate în Desenele cu
cerinţele Angajatorului şi poziţiile sale exacte vor fi determinate împreună cu Consultantul de Supervizare
pe şantier.
Conductele care operează sub gravitaţie vor fi pozate consecutiv în linii drepte între că minele de vizitare
adiacente. Cuplajele speciale de îmbinare vor fi construite în pereţii căminelor pentru a asigura o îmbinare
strâ nsă între conductă şi cămin.
După pozare şi îmbinare, secţiunea finalizată dintre cămine va forma un tub continuu susţinut pe toată
lungimea sa, cu radierul în conformitate cu aliniamentul şi înclinaţia prezentate în Desene. Fiecare secţiune
dintre cămine este verificată extern dacă este dreaptă cu ajutorul unui fir paralel cu cota proiectată a
radierului şi cu susţinere pe intervale care nu depă şesc 7,5 m şi de asemenea este verificată intern cu
ajutorul razei de lumină (fascicul laser sau lumină solară reflectată de o oglindă ).
Toate conductele şi căminele vor fi pozate şi construite conform Desenelor, cu urmă toarele toleranţe:
 deviaţia maximă permisă la cota radierului nu va depă şi 2,0 cm pe o secţiune sau 1 mm pe o secţiune
de conductă, în funcţie de care dintre acestea este mai mică;
 aliniamentul şi amplasarea în plan nu vor devia cu mai mult de 20 cm. Deplasarea axială a
conductelor la intrarea şi la ieşirea din că min nu va depă şi 2 cm.
Înainte ca linia să fie predată Angajatorului, interiorul conductelor este cură ţat de reziduuri, mortar sau alte
materii stră ine. La sfâ rşitul fiecă rei zi de lucru şi după ce este finalizată secţiunea de conducte, capetele
deschise ale conductelor vor fi etanşate pentru a preveni pă trunderea impurită ţilor sau a animalelor mici.
Conductele, îmbină rile, fitingurile vor fi furnizate de că tre Contractant.
Reprezentantul Beneficiarului va verifica conductele pe şantier, iar Contractantul va marca toate conductele
defecte sau deteriorate stabilite de Beneficiar sau reprezentantul acestuia, le va scoate imediat de pe şantier

21
şi le va înlocui cu unele corespunză toare, pe cheltuiala proprie. În Lucră ri se vor încorpora numai conductele
considerate corespunză toare.
Înainte de îmbinarea unei conducte noi la una existenta, se va instala a doua garnitură pe capă tul liber al
cuplajului montat pe conductă, în maniera descrisă mai sus. Noua conductă , cu cuplajul de îmbinare montat,
va fi coborâ tă în tranşee, iar capă tul liber al acesteia, cură ţat şi lubrifiat este introdus în capă tul liber al
cuplajului de pe conducta deja amplasată . Apoi, conducta este deplasată pâ nă câ nd capă tul atinge inelul
distanţier central sau distanţierele din îmbinare.
Îmbinarea conductelor din materiale diferite se va executa obligatoriu în că mine de vizitare. La
reabilitarea conductelor colectoare stradale se vor înlocui obligatoriu şi racordurile pâ nă în că minul de
racord , în situaţia în care materialul racordului existent este diferit de materialul racordului propus , sau în
cazul în care diametrul racordului propus diferă de cel existent.
În momentul în care fiecare conductă este amplasată în poziţia finală şi este îmbinată , tranşeea va fi umplută ,
lă sâ nd doar îmbină rile neacoperite. Materialele utilizate pentru umplere şi compactarea lor vor fi în
conformitate cu Desenele cu cerinţele Angajatorului şi cu cerinţele Specificaţiilor. Îmbină rile vor ră mâ ne
neacoperite pâ nă sunt îndeplinite cu succes testele hidrostatice.
Conductele vor fi testate în fabrică şi vor fi supuse testelor hidraulice şi de impact (obiect în că dere).
La subtraversă ri de ape cu conducte de canalizare, în jurul conductelor va fi turnat beton de Clasa C16/20
armat cu oţel beton OB 37 şi PC 52. Grosimea stratului de beton va fi de 25 cm deoparte si de alta a
conductei de canalizare.
Costurile eşantioanelor, transportul lor la laborator şi testarea vor fi considerate incluse în preţul unitar şi
nu vor fi plă tite separat.
Conducte din PVC

Devierea maxima permisa la imbinari pentru conductele din PVC va fi maxim 30 (raza minima a curburii=
115 m pentru conducte cu lungimi de 6 m).
Conducte din PEID

Capetele de conducta si elementele de retea trebuie curatate inainte de instalare si partile defecte trebuie
inlocuite. Taieturile vor fi executate vertical pe axa longitudinale a acestora cu ajutorul unui echipament
adecvat.
Bavurile si suprafetele neregulate sunt netezite folosind scule adecvate.
Capetele taiate sunt apoi pregatite in functie de tipul de asamblare folosit.
Modificarile de directie in profilul retelei se pot realiza utilizand curbarea conductei. Razele minime de
curbura admisibile nu trebuie sa fie mai mici decat valorile: 20D (la 200 C), 35D (la 100 C) si 50D (la 00 C).
Daca schimbarea de directie nu se poate realiza prin flexibilitatea conductei din PEID, se vor utiliza coturi
prefabricate. Amplasarile aproximative ale acestor coturi sunt indicate in Piesele desenate, iar amplasarea
exacta va fi convenita cu Inginerul, la fata locului.
2.3.4 Imbinarea conductelor

Dacă este necesară tă ierea conductelor, aceasta se va realiza cu precizie, cu ajutorul unei maşini de tăiat,
astfel încâ t capă tul conductei să fie un cerc perpendicular pe axa conductei.
În toate situaţiile, capetele conductelor vor fi cură ţate cu atenţie, atâ t în interior câ t şi în exterior, înainte de
a începe îmbinarea. Îmbină rile vor fi lă sate descoperite pâ nă la finalizarea testului de presiune.
Ca regulă strictă , capetele libere ale conductelor vor fi închise cu capace etanşe de siguranţă , pâ nă la
realizarea îmbină rii.
Conducte din PVC

Imbinarile conductelor PVC vor fi imbinate de tip uscat cu mufa si garnitura elastomerica de etansare din
EPDM cu inel de polipropilena inserat.
 Tuburile din PVC din aliniamente trebuie sa aiba lungimea minima de 2 m;
 In urma taierii tubului (perpendicular pe axul tevii) capatul acestuia se va tesi;

22
 Se vor curata cu grija partile de asamblat;
 Se va controla daca pozitia inelului de etansare este corespunzatoare in locasul sau;
 Pentru a realiza o imbinare sigura, eficienta se va folosi ca material de ungere numai sapun lichid. Se
exclude folosirea unsorilor care distrug materialul garniturii;
 Elementele se vor imbina prin impingere longitudinala, cu mana sau cu ajutorul unei bare.
 Dimensiunile flanselor si spatierea orificiilor vor respecta standardele ISO 2531.
Antreprenorul sau Sub-Antreprenorul trebuie sa aiba experienta dovedita in pozarea si imbinarea

conductelor din PVC cu lipire cu fuzionare electrica si trebuie sa asigure echipe de muncitori experimentati.
Un inginer cu experienta in tehnica respectiva, si care il reprezinta pe Antreprenor, va fi prezent permanent
pe durata lucrarilor si va fi responsabil de respectarea standardelor pentru pozarea si imbinarea
conductelor.
Conducte din PEID

Imbinarile si fitingurile trebuie sa fie in concordanta cu prevederile SR EN 13244-3 sau SR EN 12201-3.
Imbinarile si fitingurile din PEID vor fi de doua tipuri, dupa cum urmeaza pentru imbinari intre doua sectiuni
de conducta PEID:
 pentru conducte mai mici sau egale cu DN160: cuplaje cu electrofuziune;
 pentru conducte cu diametru mai mare de DN160: sudura cap la cap.
2.3.5 Testarea conductelor
Generalităţi
Contractantul va trimite o adresă scrisă , cu cel puţin 7 zile înainte de data testului de etanşeitate pentru orice
conductă, avâ nd lungimea de maxim 500 m.
Contractantul va fi responsabil pentru furnizarea apei dintr-o sursă identificată de el.
După ce pozarea, îmbinarea şi executarea racordurilor unei secţiuni de conductă (definită ca lungimea
conductei între două cămine adiacente) s-a finalizat, acestă secţiune va fi inspectată şi testată în
conformitate cu STAS 3051-91 şi STAS 816-80, sau conform unor versiuni îmbună tă ţite ale acestor STAS-uri.
Înainte de testarea orică rei porţiuni de conductă, Contractantul se va asigura că aceasta este ancorată
adecvat şi că şocurile din coturi, ramificaţii sau din capetele conductelor sunt transmise solului sau unei
ancoră ri temporare corespunză toare. Capetele deschise vor fi închise cu dopuri sau capace.
Racordurile vor fi închise la capete cu dopuri.
Canaliză rile gravitaţionale vor fi testate de Contractant după ce sunt conectate şi înainte de demararea
turnă rii betonului sau a reumplerii şanţului, altele decâ t cele necesare pentru stabilitatea pe durata testului.
Cotele, aliniamentele, panta şi dimensiunile canaliză rilor vor fi examinate conform proiectului.
Îmbină rile vor ră mâ ne expuse fă ră a fi umplute, iar umplerea nu se va realiza la un nivel mai mare decâ t cel
al radierul conductei pâ nă câ nd toate inspecţiile şi testele nu au fost finalizate.
Punerea în funcţiune a obiectivelor se va face etapizat, pe baza graficului de execuţie a lucră rilor. După
terminarea lucră rilor la un obiectiv, care funcţionează independent de restul componentelor din contract
(tronsoane de conducte între că mine), se va proceda la testarea tuturor lucră rilor aferente acestui obiectiv,
urmâ nd punerea în funcţiune a obiectivului.
Se vor efectua urmă toarele inspectă ri şi testă ri:
 inspectarea vizuală unde se va verifica panta, direcţia, linia, aspectul suprafeţei interioare, adâ ncimea
şi îmbinarea corectă ;
 proba de etanseitate
 test de infiltrare – pentru conducte gravitaţionale, cu excepţia conductelor de racord spre
consumatori
 test de presiune hidraulică – numai pentru conductele sub presiune.

23
 Inspectia video
Toate testele se vor efectua în prezenţa Consultantului de Supervizare.
Verificarea lucrarilor
La canalele nevizitabile se vor verifica aliniamentele. Se admit urmă toarele abateri limită faţă de proiect:
 pentru pante  10%
 pentru cote  5 cm, fă ră a se depă şi abaterile admise pentru pante
Este obligatorie efectuarea a cel puţin două verifică ri de nivelment pe 100 m de canal şi ori de câ te ori
Angajatorul solicită această verificare. Rezultatele acestor verifică ri trebuie consemnate.
Proba de etanseitate a canalului

Conductele cu curgere cu nivel liber se vor proba la etanseitate, conform STAS 3051.
Contractantul va fi responsabil pentru furnizarea apei.
Efectuarea probelor şi umplerea canalului cu apă nu se va începe mai curâ nd de 14 zile după montajul
tuburilor. În cazul folosirii cimenturilor cu întă rire rapidă, la executarea căminelor, timpul se va reduce
corespunză tor.
Prima probă de etanşeitate a unui tronson de canal se va face după verificarea planimetrică, de nivelment, de
calitate, şi de dimensiuni a lucră rilor executate şi înainte de astuparea tranşeei.
Această probă se va face pe tronsoanele dintre amplasamentele a două că mine succesive, în cazul în care
acestea nu sunt încă executate.
Capetele tronsonului de canal supus la proba se vor închide etanş (cu dopuri de lemn, fixate cu ajutorul unor
şpraiţuri sau cu scuturi).
În dopul capă tului amonte se va introduce un tub flexibil (furtun) terminat cu tub de sticlă, care să permită
observarea nivelului apei.
Printr-o pâlnie introdusă în capul tubului de sticlă, tronsonul canalului se va umple cu apă la înălţimea de
1,00 m deasupra crestei canalului de la capă tul amonte.
Se vor depista punctele unde se vor produce eventualele pierderi de apă şi se vor remedia defectele
constatate. Tronsonul se va supune apoi unei noi probe.
A două probă de etanşeitate se va face după astuparea tranşeei şi terminarea execuţiei că minelor. Aceasta
probă se va face de asemenea pe tronsonul dintre două că mine, dar se va include în probă şi etanşeitatea
căminelor.
În acest scop, ieşirile din că mine opuse tronsonului supus la probă , se vor astupa cu dopuri de lemn fixate
prin şpraiţuri iar tronsonul şi căminele de la capete se vor umple cu apă, pâ nă la înă lţimea indicată mai sus.
Tronsoanele de canal supuse la probă se vor ţine sub presiunea apei timp de 15minute. Pe mă sură ce nivelul
apei va scă dea, apa se va completa cu ajutorul unui vas etalon pâ nă la nivelul stabilit. Cantitatea de apă
adă ugată va indica pierderea de apă din tronsonul respectiv al canalului, pentru tuburi din PEID si PVC nu se
admit pierderi. (conform STAS 3051/90).
In cazul cand proba nu reuseste se iau masuri de remediere si se reface proba.
Apa necesară pentru probele de presiune se va prelua din reţeaua publică de apă existentă în apropierea
punctului de lucru.
Proba de etanseitate se va face în prezenta Contractantului, Angajatorului, Proiectantului si a
reprezentantului Inspectiei de Stat in Constructii urmâ nd a se încheia un proces-verbal de faza
determinanta.
Testul de infiltrare
În cazurile în care conducta a fost montată sub nivelul natural al apei freatice, după reumplerea tranşeei,
interiorul conductei va fi testat pentru infiltraţia apei exterioare prin îmbină ri. Canalele vor fi acceptate ca
satisfă că toare dacă infiltrarea pe o perioadă de 15 minute nu depă şeşte cantită ţile permise în tabelul de mai
jos. Orice scurgere astfel detectată va fi reparată conform instrucţiunilor Consultantului de Supervizare iar
linia de conductă va fi retestată , toate pe costurile Contractantului.

24
Proba de presiune a conductelor din PEID
Acest test se va aplica tuturor conductelor sub presiune (PEID) care vor fi testate la presiunea de proba de
1,5 ori presiunea de regim maxima. Se vor respecta prevederile STAS 4163-3 si STAS 6819.
Conductele vor fi probate cu toate armaturile si cuplajele montate.
Specificaţiile pentru testul de presiune al conductelor din PEID vor fi aceleaşi cu cele din Caiet de sarcini
pentru conducte de alimentare cu apă şi nu se mai repetă aici.
2.4 Constructii pe conducte
Domeniul de lucrări
Pe traseele canalelor s-au prevă zut cămine de vizitare. Se vor utiliza camine de vizitare din din beton
prefabricat. Caminele de vizitare prefabricate din beton vor fi circulare, cu diametrul interior de 1000 mm si
se vor realiza din elemente prefabricate de beton armat cu element de baza, element drept (inel), element de
reductie, placa de beton armat si capac. Treptele de acces vor fi protejate anticoroziv.
Căminele se vor instala pe toate conductele de canalizare la intervale mai mici de 60 metri.
Desene
Detaliile generale de construcţie pentru tipurile diverse de că mine de vizitare sunt prezentate în Desenele cu
Cerintele Angajatorului. Aceste desene sunt pentru că minele din beton prefabricat.
Date prezentate
Indiferent de materialul ales pentru construcţie, Contractantul va pregă ti calcule de proiectare detaliate şi
desene de execuţie pentru că mine. Calculele vor demonstra capacitatea căminelor de a suporta toate
încă rcă rile de trafic şi ale solului. Desenele de execuţie vor include toate detaliile, inclusiv listele cu armă turi
şi detalii ale treptelor de acces.
2.4.2 Materiale
Capace de cămine
Toate capacele vor fi protejate intern şi extern cu acoperire epoxidică pentru condiţii foarte corozive, erozive
şi trafic greu. Culoarea finisă rii va fi negru, şi nu se va decolora în timp.
Capacele vor fi etanşe şi bine fixate în cadru, pentru a nu vibra la trecerea vehiculelor. Vor avea posibilitatea
de blocare iar pentru deschiderea lor se va folosi o unealtă specifică . Capacele şi ramele vor avea un suport
prelucrat, pentru a evita zgomotul sau mişcarea câ nd se circula peste ele.
"Ansamblurile" capac-ramă trebuie să fie ţinute împreună tot timpul. Toate capacele şi ramele folosite
vor fi unse înaintea montă rii.
Ramele şi capacele trebuie să nu prezinte defectele prevă zute în STAS 782-64 ca de exemplu: defecte de
suprafaţă şi de structuri, goluri, cră pă turi, incluziuni etc., care să influenţeze rezistenţa produsului.
În toate situaţiile, ramele şi capacele de cămin vor fi construite astfel încâ t să permită reglarea în funcţie de
cota drumului.
Cămine de vizitare
Caminele de vizitare prefabricate din beton vor fi circulare, cu diametrul interior de 1000 mm si se vor
realiza din elemente prefabricate de beton armat cu element de baza, element drept (inel), element de
reductie, placa de beton armat si capac. Treptele de acces vor fi protejate anticoroziv.
Conectori pentru racord la că min

În pereţii căminului vor fi prevă zute şi instalate piese speciale de trecere (conectori) pentru racorduri la
cămin, care să asigure un racord etanş între conducte şi cămine. Conductele racordate la că min vor fi cu
coroana aliniată la suprafaţa peretelui, iar radierul nu va intra în că min în aceste puncte.
Piese de trecere

25
Prima piesă de conductă racordată la fiecare cămin va fi o piesă mai scurtă , care să permită reducerea
momentelor de torsiune rezultate din tasarea căminului sau a conductei racordate. Lungimea acestei piese
va fi egală cu 1,5 diametre interioare de conductă, cu lungimea minimă de 0,6 metri.
Acoperirea că minului
Suprafeţele interioare sau exterioare vor fi acoperite după cum este indicat în Desene, Cerinţele
Angajatorului sau după cum este specificat în continuare.
Acoperirea externă va fi prevă zută pentru toate căminele construite sub nivelul apei freatice sau.
Suprafeţele interioare şi exterioare ale căminelor se vor proteja după cum urmează :
La exterior se va prevedea o spoială cu bitum aditivat executat pe strat suport la căminele amplasate în teren
fă ră ape subterane. Pentru căminele amplasate în teren cu ape subterane, se va prevedea o hidroizolaţie din
membrană bituminoasă atâ t la suprafeţele vertical (pereţi) câ t şi la suprafeţele orizontale (între betonul de
egalizare şi radierul de beton armat).
La interior se va aplica o tencuială hidrofugă pe bază de ciment, în două straturi, pe suprafeţe vertical
(pereţi).
Suprafeţele vor fi cură ţate iar acoperirea se va aplica în conformitate cu instrucţiunile producă torului
materialelor de protecţie.
Scă rile că minelor

Treptele realizate din oţel protejat anticoroziv vor fi înglobate în beton şi se vor monta înainte de turnarea
betonului în pereţi.
La căminele cu adâ ncimi mai mari de 5,00m se vor prevedea scă ri de acces cu coş de protecţie şi balustradă .
Toate construcţiile metalice vor fi protejate anticoroziv.
2.4.3 Execuţia
Cote
Cotele pentru capacele căminelor vor fi după cum urmează :
 trotuare, drumuri sau ală turat acestora: marginea superioară a capacelor va fi stabilită la cota finală
a drumului sau trotuarului;
 zone deschise, în afara drumurilor şi trotuarelor: marginea superioară a capacelor va fi stabilită la
cotele finale ale drumurilor şi trotuarelor sau deasupra cotei naturale a solului.
Orificii pentru racordări ulterioare

Unde este indicat în Desene, Cerinţele Angajatorului, se vor lă sa deschideri (orificii) în că mine pentru a
permite racordarea ulterioară la că mine sau pentru racordarea la alte porţiuni de canalizare care nu sunt
incluse în acest Contract. Aceste deschideri vor fi blocate corespunză tor pentru a preveni intrarea materiilor
stră ine în cămine.
Testarea căminelor
Contractantul va asigura apa, forţa de muncă , conductele, coturile şi alte echipamente necesare pentru
realizarea testelor, şi nici un cămin sau altă lucrare nu se va acoperi înainte de verificarea.
Testele care se vor aplica căminelor vor consta din umplerea lor cu apă pâ nă la 10 cm sub placa de acoperire
sau nivelul solului şi, după alocarea a 24 de ore pentru saturarea betonului, se reumplu pâ nă la nivelul iniţial.
Astfel, pierderea de apă trebuie să fie mai mică decâ t echivalentul a 2 cm pentru întreaga suprafaţă a
căminului, în 24 de ore. În cazul neîndeplinirii acestei condiţii, se va proceda la repararea că minului şi la
repetarea testelor pe cheltuiala Contractantului.

26
3. FORAJE DIRIJATE
3.1 Obiect
Obiectul prezentei Specificatii Tehnice este de a descrie conditiile tehnice de executie, verificare si receptie a
lucrarilor realizate prin tehnologia de executie cu foraj orizontal dirijat pentru pozare subterana a
conductelor pentru retele de apa si canalizare.
Amplasamentul, nivelul si diametrul forajului orizontal sunt stabilite prin proiect si se vor corela cu
conditiile existente pe teren.
Dupa terminarea lucrarilor de foraj orizontal terenul unde s-au efectuat sapaturile pentru
introducerea/scoaterea forezei se va aduce la starea initiala (se vor aplica prevederile din OUG nr.
195/2005).
Lucrarile amplasate in zona carosabilului vor respecta normele si normativele pentru lucrul in carosabil cu
semnalizarea gropilor si a utilajelor care isi desfasoara activitatea.
3.2 Utilaje
Utilajele cu care se va executa forajul orizontal trebuie sa aiba performantele tehnice necesare pentru a
asigura nivelul calitativ al lucrarii. Utilizarea acestuia se va face cu personal calificat.
Instructiunile tehnologice cuprind:
 materiile prime auxiliare;
 specificatia utilajelor;
 fluxul tehnologic;
 descrierea procedeului tehnologic.
Lantul de utilaje folosit la procedeul de forare orizontala dirijata se compune din :

 Unitatea mobila de alimentare. Este instalata pe un camion cu greutatea totala de 17 t si contine
toate subansamblele de comanda si actionare a forarii : comanda si reglarea functiilor pneumatice si
hidraulice, pompa hidraulica principala, pompa de inalta presiune pentru suspensia de forare
(bentonita), panou conectare pneumatica si electrica, precum si instalatie de amestecare si preparare
suspensie de forare.
 Remorca stationara de alimentare. Este o varianta propusa in locul unitatii mobile de alimentare,
putand fi tractata la locul de forare de catre orice tip de autotractor cu sarcina de tragere de 13 t si
pentru cuplarea unui container standard de 20t. Este dotata cu motor Diesel propriu, care furnizeaza
energia necesara antrenarii pompelor si motoarelor hidraulice, precum si instalatia de amestecare si
pompare a suspensiei de forare.
 Agregatul orizontal de forare. Constituie inima intregului sistem de forare. Se transporta la locul de
forare pe un trailer cu greutatea de 6,5 ÷ 10 t. Agregatul de forare dispune de o unitate hidraulica
proprie pentru antrenarea independenta a tractorului cu senile, precum si pentru toate functiile
necesare: inclinarea si rotirea afetului de forare, pozitionarea coturilor de imersiune si a suportilor
de sprijin.
 Tractorul pe senile permite pozitionarea exacta a instalatiei in punctul de incepere, fiind dotat cu un
dispozitiv de comanda la doua maini si cu un cap de presiune pentru cuplarea celor doua viteze.
 Intreg procesul de forare este comandat, reglat si supravegheat de la postul central de unde se poate
comanda si regla, prin telecomanda, presiunea unitatii de alimentare. Energia hidraulica necesara
este primita de la unitatea de alimentare prin furtune flexibile.
 Unitatea de actionare – ghidare asigura forta necesara pentru rotirea, avansul, cursa si comanda
sculei de forare. Legatura cu scula de forare se face prin prajini de forare cu ajutorul unor cuplaje
mecanice care permit schimbarea tridimensionala a avansului rotatiei sculei de forat.

27
 Tijele de forare si capul de foraj, constituie know-how-ul tehnologiei de forare prin realizarea
pilotului de forare , comanda tridimensionala si a sistemului de prelungire pentru actionarea sculei
propriu-zise.
3.3 Descrierea lucrarilor
3.3.1 Tehnologia de executie

Tehnologia de foraj orizontal dirijat reprezinta un sistem de foraj rotativ hidrodinamic, dirijat si axat pe trei
principii tehnologice de baza:
1. utilizarea unei sape de foraj avand forma unui sfredel cu dalta in lance;
2. avansarea pe orizontala in sistem rotativ si prin maruntirea solului pe baza de injectii sub presiune
inalta a unui jet cu fluid special de foraj, pe baza de argila bentonitica (datorita proprietatilor
tixotropice ale acestui tip de argila, noroiul de foraj indeplineste si rolurile de stabilizator al gaurii de
foraj si agent de ungere);
3. pilotarea dirijata de la suprafata a tijelor si dispozitivului de forare, prin teleghidaj, cu ajutorul unui
emitator de unde electromagnetice plasat in interiorul sapei, care transmite in permanenta
parametrii, precum si adancimea la care se afla sapa, inclinarea sapei in % si orientarea varfului
sapei in sistem orar. Aceste informatii sunt primite la suprafata terenului de un receptor – emitator
portabil, care le afiseaza in orice moment si le pune la dispozitia persoanei care dirijeaza execupa
forajului pilot. Instantaneu, datele sunt retransmise unui receptor fix instalat pe echipamentul de
foraj, unde apar pe ecranele citite de operatorul echipamentului. Pe langa datele de mai sus, sonda
din interiorul sapei mai transmite informatii cu privire la temperatura mediului in care se afla si
gradul de incarcare a bateriilor care o alimenteaza. Pe baza datelor primite, navigatorul (persoana
care dirijeaza execatia forajului pilot) transmite in permanenta operatorului instructiuni de
orientare si inaintare a sapei, permitand astfel respectarea traseului proiectat, evitand contactul cu
retelele subterane cunoscute si iesind la suprafata in punctul prestabilit, precizia fund de ± 5-20 cm.
Etape tehnologice:
Procedeul de foraj orizontal dirijat cuprinde trei etape tehnologice consecutive:
1. Etapa initiala, a forajului pilot cuprinde forarea terenului la diametrul descris de sapa de forare la
inaintare, presarea laterala a materialului desprins si fixarea acestuia in pereti, gaura de foraj
ramanand in permanenta plina cu noroiul de foraj injectat.
2. Etapa a 2-a, a forajului de largire, cuprinde demontarea sapei de foraj la extremitatea indepartata a
forajului, inlocuirea cu un cap largitor de diametru superior sapei cu cca. 30% si retragerea la
punctul initial de plecare (unde se afla echipamentul de foraj) a tijelor de forare impreuna cu
largitorul. Odata cu retragerea coloanei de prajini impreuna cu largitorul, coloana se completeaza in
urma cu prajini de foraj, astfel incat, desi largitorul se apropie in permanenta de echipamentul de
foraj, lungimea intregii coloane ramane constanta, extremitatea opusa echipamentului fiind mereu la
suprafata. Aceasta operatiune se repeta consecutiv, cu diametre din ce in ce mai mari, pana se ajunge
la diametrul necesar pentru pozarea tevii.
Conform tehnologiei forajului orizontal dirijat, acest diametru trebuie sa fie cu cca. 30% mai mare
decat diametrul tevii care se pozeaza.
3. Etapa a 3-a, a pozarii conductei in subteran, cuprinde executarea unei ultime largiri cu largitorul final
la care se ataseaza un dispozitiv de prindere a tevii ce urmeaza a fi pozata in teren. Intreg ansamblul
format din: prajini, capul largitor, capul de prindere a tevii si teava este tras prin deschiderea

28
executata in capul primelor doua etape, catre echipamentul de foraj. Cand intreg ansamblul este scos
la suprafata, la amplasamentul echipamentului, dispozitivele de largire si prindere sunt detasate de
teava, aceasta ramanand in subteran, in aces fel atingandu-se scopul intregii operatii. A 2-a largire
executata la tragere are rolul de a impinge in peretii gaurii de foraj materialul sapat si de a-l
compacta, astfel ca, datorita acestei operatii si a noroiului de foraj cu rol de stabilizare si lubrifiere,
peretii gaurii nu se prabusesc si forajul isi pastreaza diametrul o perioada relativ lunga de timp (de
ordinul a cateva zile), suficienta pentru a permite tragerea tevii fara pericol.
Dupa pozarea tevii, in decurs de cateva zile, prin drenarea treptata a apei din compozitia noroiului de foraj,
materialul excavat in timpul forajului si peretii gaurii vor ajunge sa ocupe intregul spatiu ramas, astfel incat,
in final teava pozata va fi contact direct cu pamantul pe intreaga suprafata.
Intregul proces de executie a lucrarii va cuprinde:
1. Radiodetectie in verificarea planurilor de situatie puse la dispozitie de beneficiarul lucrarii si/sau
efectuarea investigatiilor de teren cu ajutorul echipamentului georadar, pentru depistarea
obstacolelor existente;
2. Prelucrarea informatiilor obtinute;
3. Alegerea traseului forajului, impus de obstacolele depistate se de materialul tevii conform planurilor
de executie
4. Executia forajului propriu-zis, conform etapelor tehnologice descrise si pozarea tevii;
5. Controlul adancimii pozarii conductei se face fie cu ajutorul aparatului de detectie sau prin
masuratori directe in gropile intermediare intocmindu-se procese verbale intre constructor si
beneficiar (diriginte de santier/consultant);
6. Receptia lucrarii.
3.3.2 Starea initiala si lucrari pregatitoare

Lucrarile vor trebui sa se incadreze d.p.v. al tolerantelor in prevederile STAS 9312/87; Normativul C 16-84;
Instructiunile tehnice P 92-86; Normativ P 10-86.
La inceputul lucrarilor, in zona unde se executa forajul orizontal, la executarea gropii de pozitie trebuie
depistate prin sapatura manuala pozitia tuturor obstacolelor, cabluri electrice, fibra optica, conducte de apa,
canal, gaze, etc.
Datorita gabaritului forezei, a adancimii de foraj si a dimensiunilor tubului, groapa de pozitie trebuie sa fie
de circa 2x(5-10m) la o adancime de circa 2-2.5 m.
Aceasta groapa de pozitie se regaseste la fiecare 150 m de foraj, deoarece pentru a se putea realiza intregirea
tronsoanelor, conductele vor fi introduse sub un unghi de 25 grade si se suprapun pe o lungime de 4-5 m.
Dupa scoaterea forezei de pe pozitie, se va inlatura surplusul de material si se va realiza producerea sudurii
cap-cap, sau introducerea unei mufe de electrofuziune. Aceasta groapa mai este utilizata si pentru
introducerea si lansarea tuburilor in vederea forajului.
Groapa de pozitie trebuie sa fie suficient de mare, pentru a permite muncitorilor sa realizeze imbinarile
tuburilor, precum si manevrarea aparatului de sudura si a celorlalte echipamente necesare sudurilor.
Caracteristicile conductelor de foraj sunt cele indicate in planurile de executie.
3.3.3 Executia forajului orizontal
Proces tehnologic
Faze de lucrari executate:

1. Predarea amplasamentului;
2. Depistarea obstacolelor si protejarea lor impotriva deteriorarii (la gropile de pozitie);
3. Executarea sapaturilor cu sprijiniri pentru zona de impingere si zona de receptie;

29
4. Executia forajului orizontal;
5. Introducerea pe pozitie a conductelor de foraj si sudarea acestora;
6. Executia umpluturii;
7. Astuparea gropilor si semnalizarea acestora;
8. Aducerea terenului la starea initiala (evacuare pamant, etc).
Sapaturi si umpluturi
Sapatura de pamant se va executa cu taluz inclinat sau cu sprijiniri de maluri. Inainte de inceperea lucrarilor
de sapaturi se asigura indepartarea apelor de suprafata care ar putea inunda gropile sau malurile acestora.
De asemenea se indeparteaza elementele care prin caderea lor ar putea constitui un pericol pentru siguranta
muncitorilor. Pamantul pentru umplutura se imprastie in straturi uniforme si se compacteaza dupa fiecare
strat. Operatiile se repeta pana se ating cotele prevazute in proiect. Pamanturile cu care se executa
umpluturile trebuie sa fie corespunzatoare lucrarilor de terasamente. Este obligatoriu ca pamanturile
folosite sa aiba umiditatea optima de compactare iar indicele de consistenta sa fie mai mare de 0,50.
3.4 Conditii de securitate si sanatate in munca
La intocmirea documentatiei s-a tinut seama de legile si documentele in vigoare ale caror prevederi trebuie
strict respectate de executantul lucrarii de foraj orizonal:
 Legea 319/2006: Legea securitatii si sanatatii in munca
 Norme de protectia muncii specifice activitatii de constructii-montaj pentru transporturi rutiere,
ed.1982
 Legea 212/1997 privind stabilirea si sanctionarea contraventiilor in prevenirea si stingerea
incendiilor
 HG 448/2002 privind stabilirea si sanctionarea contraventiilor in prevenirea si stingerea incendiilor
Personalul muncitor care va lucra in zona de siguranta trebuie sa fie instruit si sa se stabileasca un sef de
formatie cu responsabilitati de SC, SSM si PSI.
In acest scop la executie se vor avea in vedere urmatoarele masuri:
 Parapeti provizorii
 Iluminatul punctelor de lucru noaptea
 Descarcarea mecanizata a conductelor, sprijinirea gropilor si terasamentelor, scari de acces
 Punctele de lucru vor fi dotate cu materiale PSI
 Executantul va trebui sa aiba la locul efectuarii lucrarii agenti de PM care vor verifica periodic
lucrarile si semnalizare pentru acoperirea locului de munca
3.5 Probe, teste, verificari pe etape si la final
Verificari preliminare:
 Verificare documentatia tehnica de executie
 Verificarea utilajelor si echipamentelor necesare efectuarii lucrarii
 Verificarea materialelor aprovizionate necesare efectuarii lucrarii
Acestea se vor face conform unui grafic de urmarire a lucrarilor.

Proba de etanseitate se realizeaza conform SR 6819-1997.
Program de urmarire pe faze determinante pentru conducte de apa.
3.6 Receptia lucrarilor

Se face in conformitate cu legea Nr.10 / 1995 privind calitatea in constructii.

30
31
4. INSTALATII HIDROTEHNICE AFERENTE STATIILOR DE POMPARE APE UZATE
4.2 Generalităţi
Prezentul capitol al caietului de sarcini cuprinde condiţiile tehnice pentru execuţia şi montajul pieselor
speciale din oţel, a armă turilor, etc., pentru realizarea unor instalaţii tehnologice în clă diri (staţii de
pompare).
Respectarea prevederilor din acest capitol, la execuţia instalaţiilor hidraulice este obligatorie pentru
antreprenor, urmă rirea pe şantier a modului de execuţie de că tre antreprenor şi investitor făcâ ndu-se în
baza acestor prevederi.
Abaterile de execuţie din punct de vedere al gabaritelor pieselor, al calită ţii materialelor folosite, se vor
remedia de antreprenor pe cheltuiala acestuia.
Caietul de sarcini conţine:

 caracteristicile echipamentelor ce se vor monta;
 condiţiile tehnice necesare realiză rii lucră rilor de montaj;
 etapele de execuţie a lucră rilor de montaj;
 condiţii de execuţie a lucră rilor de verificare şi probe;
4.3 Materiale
Materialele utilizate la execuţia lucră rilor de montaj sunt considerate convenţional noi şi vor respecta
standardele şi specificaţiile de materiale.
Descrierea lucrărilor
Realizarea lucră rilor de montaj ale echipamentelor şi conductelor implică parcurgerea urmă toarelor etape
de execuţie:
 verificarea pă rţii de construcţii la montaj;
 execuţia montajului echipamentelor;
 execuţia montajului instalaţiilor pe conducte;
 efectuarea lucră rilor de verifică ri şi probe;
 darea în exploatare a instalaţiei.
4.4 Verificarea părţii de construcţii la montaj
Operaţiunea de verificare a lucră rilor de construcţii în vederea efectuă rii montajului se face după o atentă
analiză a proiectelor de montaj, urmate de verificarea mă sură torilor executate de montor în amplasament.
Montorul va face mă sură tori în amplasament, acestea se vor consemna într-un proces verbal semnat de
că tre montor şi beneficiarul de investiţie.
Se vor acorda o atenţie deosebită urmă toarelor aspecte:
 verificarea poziţionă rii, a cotelor şi dimensiunilor penetraţiilor şi a pieselor metalice înglobate în
beton ;
 verificarea cotelor de gabarit ale utilajelor;
 verificarea poziţionă rii şi dimensiunile echipamentelor.
Datele obţinute prin mă sură tori, în teren, trebuie să corespundă celor prevă zute în proiectele de construcţii
şi montaj. În cazul în care se constată abateri, este obligatorie consultarea proiectantului în vederea
analiză rii situaţiei apă rute şi stabilirii unei soluţii.

32
4.5 Montajul utilajelor
Montajul echipamentelor se va executa cu respectarea prescripţiilor furnizorului (consemnate în că rţile

tehnice) şi a cotelor din desenele de montaj.
Montajul echipamentelor implică parcurgerea urmă toarelor etape:
 organizarea lucră rilor de montaj, care cuprinde:
 amenajarea platformei de depozitare (destinată depozită rii şi verifică rii pă rţilor componente ale
echipamentelor precum şi deconservarea lor înaintea începerii montajului);
 accesul (care trebuie să asigure posibilitatea transportului echipamentelor de pe platforma de
depozitare pâ nă la locul de montaj precum şi condiţiile necesare pentru ajungerea personalului
la locul de montaj);
 locul de montaj (trebuie să asigure condiţiile necesare realiză rii montajului în mod
corespunză tor din puncte de vedere al calită ţii lucră rilor executate, al normelor de protecţia
muncii şi al condiţiilor de lucru).
 pregă tirea fundaţiei, cură ţirea pă rţilor filetate a şuruburilor de fundaţie, a gă urilor filetate şi
nefilatate din plă cile de bază ;
 trasarea axelor fundaţiei şi verificarea cotelor de nivel;
 identificarea echipamentului (în conformitate cu documentaţia de montaj elaborată de proiectant),
preluarea că rţii tehnice, verificarea stă rii de conservare (conform că rţii tehnice), verificarea şi
preluarea certificatelor de calitate şi întocmirea formelor de preluare la montaj;
 cură ţirea suprafeţelor plăcii de bază ce vin în contact direct cu betonul. Nu se vor folosi solvenţi
deoarece reziduul poate împiedica aderenţa.
 montarea plă cii de bază , efectuâ ndu-se totodată controlul planeită ţii acesteia (cu ajutorul nivelei );
orizontalitatea se va realiza prin strâ ngerea piuliţelor şuruburilor de fundaţie. Se verifică în
permanenţă orizontalitatea reajustâ nd câ t este necesar, pâ nă câ nd piuliţele sunt complet strâ nse şi
placa de bază este orizontală .
 verificarea sensului rotirii arborelui motorului ( cu ajutorul unui comparator );
 strâ ngerea buloanelor de prindere şi întocmirea formelor ( conform cerinţelor tehnologice);
 pregă tirea capetelor ştuţurilor conductelor în vederea racordă rii acestora la circuitele prevă zute în
documentaţie şi verificarea stă rii de cură ţenie interioară a echipamentelor şi circuitelor de racord;
 conservarea echipamentelor începâ nd cu perioada de montare în instalaţie şi pâ nă la terminarea
montajului.
Echipamentele vor trebui montate perfect orizontal şi la cotele din proiect.

Înainte de montaj se va controla fiecare utilaj dacă are lubrifianţii necesari precum şi starea cuplajului.
În situaţii deosebite, antreprenorul va solicita prezenţa specialiştilor furnizorului utilajelor.
Piese de schimb
La aprovizionarea utilajelor se va solicita şi livrarea pieselor de schimb ce sunt supuse unei uzuri rapide în
timpul funcţionă rii (cuplaje, presetupe, rulmenţi, semeringuri, etc.). La recepţia lucră rilor, piesele de schimb
vor fi predate investitorului.
Probe
Înainte de recepţie, utilajele vor trebui să fie probate, urmă rind ca funcţionarea să fie silenţioasă , lipsită de
vibraţii, îmbină rile să fie perfect etanşe, nefiind admise pierderile de apă .
Dacă remedierile unor defecţiuni nu se pot realiza nici cu prezenţa specialiştilor furnizorului, se va solicita
acestora înlocuirea ansamblelor sau subansamblelor ce prezintă defecţiuni de fabricaţie.

33
Înainte de pornirea utilajelor se va verifica cu atenţie instalaţia electrică , fiind obligatorie prevederea
dotă rilor privind protecţia şi tehnica securită ţii muncii.
4.6 Montajul instalaţiilor pe conducte
Instalaţiile tehnologice pe conducte au fost concepute astfel încâ t să asigure schemei toate funcţiunile
necesare şi sunt constituite din elemente de serie, standardizate şi aflate în fabricaţia curentă a furnizorilor
de specialitate.
În principiu, montarea instalaţiilor tehnologice cu conducte implică parcurgerea urmă toarelor etape:
studierea documentaţiei de montaj şi organizarea execuţiei montajului;
verificarea stă rii fizice a conductelor şi fitingurilor şi identificarea acestora în conformitate cu desenele de
montaj şi a schemelor izometrice, implicit verificarea materialelor după certificatele de calitate emise de
furnizori;
trasarea, debitarea, şanfrenarea capetelor tronsoanelor, alinierea şi centrarea traseelor, întocmirea fişelor
de mă sură tori, după sudarea prin puncte a tronsoanelor de ţeavă şi controlul formei geometrice a
îmbină rilor realizate;
efectuarea cordoanelor de sudură ( conform tehnologiei alese. La executarea îmbină rilor ţeavă -placă
tubulară prin sudare, se vor folosi tehnologii omologate, conform STAS 11400/3 – 79 sau prescripţii tehnice
CR-7, colecţia ISCIR. Tehnologia de sudare se elaborează de că tre executantul lucră rii pe baza datelor din
proiect şi stabileşte fluxul tehnologic pe operaţii, parametrii de lucru şi operaţii de control interfazic,
confirmate de organul CTC, cu respectarea prevederilor din I 27-72 ( tabel 5), precum şi cerinţele din
”Normativ privind calitatea îmbină rilor sudate din oţel ale construcţiilor civile, industriale şi agricole
indicativ C150-99/71N/05.10.1999”.
Conform prevederilor I 27-72, sudorii care execută îmbină ri de clasă de calitate III vor fi atestaţi conform SR
EN 277-1+A /1999, iar pentru clasa de calitate IV vor fi verificaţi conform prevederilor ordinului IGSIC
nr.4/1971.
Executarea sudurilor se va face cu respectarea SR EN 277 – 1 +A/1999 şi STAS 12255-74, SR EN 13920-97,
privitoare la clasele de execuţie, formele şi dimensiunile rosturilor de sudare şi la abaterile limită la
dimensiuni fă ră indicaţii de toleranţă . Sudurile se vor realiza în clasa IV de calitate.
Verifică rile îmbină rilor sudate se fac în scopul punerii în evidenţă a mă rimii şi frecvenţei defectelor în raport
cu limitele de acceptabilitate ale clasei de calitate prescrise. Verifică rile şi încercă rile sudurilor se fac de
că tre personal numit prin grija unită ţii executante, pentru asigurarea calită ţii sudurilor.
Sudurile se vor verifica conform SR EN 473-1994, SR EN 970-1999, prescripţiile tehnice CR6, CR7, CR4-
colecţia ISCIR şi instrucţiuni I27-72. Controlul sudurilor efectuate se va realiza 100% vizual.
In vederea realizarii montajului se vor respecta urmatoarele:
verificarea fişelor de mă sură tori şi montarea definitivă urmată de montarea suporţilor provizorii, apoi
verificarea realiză rii pantelor tehnologice;
blocarea suporţilor şi pregă tirea circuitelor în vederea efectuă rii probei hidraulice;
efectuarea probei hidraulice de etanşeitate, în scopul depistă rii şi remedierii eventualelor defecte
constatate;
Amintim că toate lucră rile de montaj se vor executa cu materiale noi, ce corespund standardelor în vigoare.
4.7 Armături
Generalităţi
Prezentele condiţii tehnice se referă la armă turile utilizate pe conductele tehnologice care fac parte din
instalaţiile aferente diferitelor obiecte ale investiţiei.
Utilizarea altor tipuri de armă turi în afara celor specificate în proiect se vor putea face numai cu avizul
proiectantului, care va stabili şi condiţiile de acceptare.
Caracteristicile tehnice şi condiţiile de calitate

Caracteristicile tehnice vor fi cele specificate în listele de echipamente şi fişele tehnice anexate la proiect.

34
Condiţiile tehnice de calitate vor fi în conformitate cu STAS 1170-90, normele şi caietele de sarcini de
omologare a produsului.
Materialele de construcţie (corp, capac, piese interioare, şuruburi, garnituri, etc.) trebuie să reziste
condiţiilor de lucru normale şi maxim admise ale instalaţiei din care face parte (presiune, temperatură ,
agresivitatea mediului coroziv).
La livrare, fiecare lot de robineţi identici va fi însoţit de urmă toarele documente:
certificatul de calitate al produsului conform dispoziţiilor în vigoare;
buletinul de teste şi mă sură tori dimensionale (lungimea de construcţie şi dimensiunile de legă tură ale
flanşelor, alte dimensiuni caracteristice);
instrucţiuni de montaj şi exploatare.
Garanţii
În documentele însoţitoare producă torul va garanta buna funcţionare a produselor livrate.
În contractul de livrare încheiat cu furnizorul se va solicita un termen de garanţie de minimum 1 an. În
cadrul perioadei de garanţie, producă torul este obligat să înlocuiască orice componentă (sau întreg
echipamentul) care a condus la apariţia unei avarii datorită unei calită ţi necorespunză toare a produsului.
Avaria este definită ca orice diminuare a performanţelor de funcţionare prescrise prin standarde, norme
interne şi certificate de calitate.
Garanţia încetează dacă beneficiarul a efectuat la produsul livrat modifică ri sau reparaţii fă ră acordul scris al
producă torului.
Transport, manipulare, depozitare.

Producă torul va asigura ambalarea şi conservarea corespunză toare a armă turilor pentru a fi protejate
corespunză tor împotriva efectelor dă ună toare ale intemperiilor, a şocurilor sau manipulă rii şi depozită rii
lor.
La manipulare este interzisă riparea, rostogolirea sau altă metodă care poate provoca degradă ri ale
armă turilor. Se vor folosi în acest scop dispozitive de transport sau de ridicat corespunză toare.
Depozitarea robinetelor se va face în stare ambalată sub acoperiş (şopron) sau în stare neambalată în spaţii
închise unde se asigură protecţia împotriva precipitaţiilor sau radiaţiilor solare.
Operaţii premergătoare montajului.

Înainte de montaj se va verifica dacă armă tura sau echipamentul auxiliar corespunde cu cele menţionate în
documentele însoţitoare (tip, model, varianta constructivă , caracteristici dimensionale, diametru, presiune,
etc).
Se verifică dacă produsul nu a suferit deterioră ri ca urmare unui transport, depozită ri sau manipulare
necorespunză toare.
În vederea montă rii în instalaţia pentru care este destinat se verifică dacă corespunde celor menţionate în
proiectul de montaj (desene, specificaţii tehnice).
Se va verifica alinierea tronsoanelor de conductă , paralelismul suprafeţelor de etanşare, ale flanşelor şi
corespondenţa gă urilor de trecere a elementelor de asamblare (şuruburi, prezoane) atâ t ca dimensiuni câ t şi
ca poziţie.
Se va asigura cură ţenia generală a circuitului de lucru. Cură ţirea neglijentă a reţelei de conductă de blocuri
de sudură , râ rme, capete de ţevi, cuie, bucă ţi de lemn, etc. lă sate în conducte, poate conduce la blocarea
robinetului, determinâ nd reparaţii voluminoase şi inutile.
Se verifică funcţionarea în gol a robinetului prin efectuarea unor manevre de închidere - deschidere.
Montajul armăturilor în instalaţii

La montajul robinetelor pe o conductă tehnologică se va evita ca robinetul să constituie punct de sprijin
pentru conductă sau să fie solicitat la elementele de conductă.
În mod normal, robinetul trebuie să fie susţinut de conductă .
Robinetele se pot monta pe conductă în orice poziţie. La robineţii fluture se va evita instalarea robinetului cu
axul clapetei în poziţie verticală , iar robineţii cu sertar se va evita montarea pe conductă cu axul tip vertical
în jos.

35
Ş uruburile şi prezoanele îmbină rilor cu flanşe ale armă turilor vor fi astfel strâ nse încâ t:
să se realizeze eforturi uniforme în fiecare şurub sau prezon. Se recomandă utilizarea unor chei
dinamometrice;
să asigure etanşeitatea îmbină rii;
să nu genereze eforturi excesive în ansamblul îmbină rii datorită neparalelismului contraflanşelor sau a altor
cauze.
La robineţii de reţinere cu clapă, înainte de montaj, se va controla dacă mişcarea clapetei nu este
împiedicată. Se va verifica dacă există corespondenţa între mişcarea clapei şi poziţia indicatorului de cursă.
La montarea robineţilor de reţinere cu clapă se va acorda o deosebită atenţie montă rii corecte în raport cu
sensul de scurgere. Să geata marcată pe robinet corespunde sensului de curgere al apei pe conducta
tehnologică .
Proba de presiune.
Conductele vor fi probate la presiune împreună cu armă turile montate numai dacă presiunea de încă rcare a
conductelor este inferioară valorii 1.25 x presiunea nominală a robinetului.
Prezentele condiţii tehnice pot fi completate în memoriile tehnice din proiect cu recomandă ri şi preciză ri
suplimentare specifice obiectului sau instalaţiei descrise şi care sunt obligatorii în aceeaşi mă sură cu cele din
prezentul text.
4.8 Platforme şi suporţi
Pentru acţionarea armă turilor amplasate la cote înalte prin proiect s-au prevă zut platforme realizate din
confecţii metalice.
Pentru asigurarea stabilită ţii conductelor într-o instalaţie, acestea se vor amplasa pe suporţi metalici.
Suporţii pentru conducte vor trebui să asigure o rezemare pe o suprafaţă delimitată de un unghi de 90.
Rezemarea se va asigura prin intermediul unor şei metalice, fiind interzisă rezemarea punctiformă direct pe
profile de diverse forme.
Platformele şi suporţii se vor confecţiona din tablă , profile şi conducte, asamblate prin sudură .
Protecţia platformelor şi suporţilor se va realiza prin grunduire - vopsire cu vopsea perclorvinilică, după
prealabila cură ţare a suprafeţelor cu peria de sâ rmă şi degresare.
4.9 Confecţii metalice şi montajul instalaţiilor
Execuţia confecţiilor metalice

Toate instalaţiile prevă zute în spaţiile închise sunt considerate confecţii metalice care se vor executa din
ţeavă de oţel la diametrele corespunză toare impuse prin proiect (inclusiv gră tarele).
Toate coturile cu sau fă ră flanşe, avâ nd diametrul mai mic sau egal cu 400 mm vor fi trase, iar cele cu
diametru mai mare de 400 mm se vor executa din segmenţi care nu vor depă şi unghiul la centru pe segment
de 20.
Ş tuţurile, reducţiile, teurile, crucile şi alte piese metalice, se vor confecţiona din conducte, funcţie de
diametru, prevă zute la pct. 6.2.1. şi 6.2.2., prin prelucrare şi sudură .
Dimensiunile pentru forma geometrică a pieselor speciale date în proiect sunt inclusiv grosimea flanşelor şi
vor avea toleranţe de +2 mm.
Suduri
Sudurile se vor efectua de sudori autorizaţi în conformitate cu prevederile PTCR - colecţia ISCIR, marcâ nd pe
piesa cu poansonul celui ce a efectuat sudura.
La sudarea flanşelor şi altor piese se vor folosi electrozi adecvaţi materialului pieselor ce trebuiesc sudate,
pentru care antreprenorul va emite certificat de calitate.
Toate sudurile vor trebui pă trunse pe întreaga secţiune sudată, aspectul lor fiind conform cu CTE-RG.
Grija deosebită se va acorda alinierii corecte a pieselor ce trebuiesc sudate şi a perpendicularită ţii flanşelor
pe conductă .

36
Personalul care execută operaţia de control nedistrictiv a sudurilor, trebuie să fie autorizat în conformitate
cu PTCR 11.
Verificarea sudurilor se va face nedistrictiv (vizual şi cu lupa) şi va pune în evidenţă starea suprafeţelor
sudurilor şi a zonelor adiacente, forma şi dimensiunile cordonului de sudură şi defectele de suprafaţă
conform tabel 1 şi 2 din instrucţiunile I 27-72
Rezultatele controlului vor fi consemnate în buletine de examinare şi vor fi prezentate la recepţia
preliminară şi finală a lucră rilor.
Depozitarea electrozilor se va face în locuri uscate, ferite de intemperii, fiind interzisă sudarea cu electrozi
umezi.
Defectele, cordoanelor de sudură depistate la controlul vizual, vor fi îndepă rtate cu mijloace mecanice pâ nă
la materialul să nă tos, după care vor fi resudate.
Modul şi condiţiile de reparare vor fi stabilite prin tehnologia de sudare omologată . Sudurile care au fost
folosite la realizarea sudurilor iniţiale.
Porţiunile din îmbină rile sudate reparate vor fi verificate după remediere ca şi sudurile iniţiale.
Flanşe şi garnituri
Flanşele se pot procura sau confecţiona în ateliere specializate ale antreprenorului în conformitate cu
prevederile pct. 6.2.6. din prezentul caiet de sarcini.
Nu se admit flanşe cu alte caracteristici sau a că ror suprafaţă de etanşare prezintă abateri de execuţie mari.
Garniturile necesare la îmbină rile cu flanşe pot fi din marsi sau cauciuc.
Montajul instalaţiilor hidraulice

Înainte de montaj, se va efectua identificarea pieselor metalice aferente fiecă rei instalaţii.
Piesele metalice executate vor fi manipulate cu grijă evitâ ndu-se lovirea sau deformarea lor, nefiind admisă
montarea în instalaţie a pieselor deformate.
Înainte de montare în instalaţie a armă turilor, (indiferent de tipul lor) vor trebui încercate la banc, pentru
verificarea funcţionă rii normale (etanşare perfectă, închidere-deschidere completă a clapei sau sectorului,
manevră uşoară fă ră blocă ri, etc).
Toate îmbină rile în flanşe vor trebui să fie lipsite de eforturi.
Eventualele corecturi a ansamblului unei linii hidraulice, datorate toleranţelor de execuţie, se vor face cu
inele de reglaj special confecţionate.
Nu se admite folosirea a două garnituri la o îmbinare.
Proba la recepţia lucrărilor

După execuţia instalaţiilor hidraulice, se va executa proba de etanşeitate a îmbină rilor la presiunea de lucru,
pentru care se vor consemna rezultatele într-un proces verbal. Proba se va realiza în prezenţa
reprezentantului investitorului.
Îmbină rile în flanşe a instalaţiilor hidraulice, cere la verificare nu corespund, avâ nd deplasă ri ale feţelor
îmbinate, se vor remedia pe cheltuiala antreprenorului.
După efectuarea probei de etanşeitate, dacă prin proiect se solicită , se va realiza spă larea şi dezinfectarea
instalaţiei.
Recepţia finală a lucră rilor se va efectua de o comisie, a că rei competenţă va fi conform prevederilor legale în
vigoare. Consultantul va face parte din comisia de recepţie şi va acorda lămuririle necesare comisiei.
Vopsitorii
În vederea vopsirii instalaţiei hidraulice, fiecare piesă va fi frecată cu peria de sâ rmă pâ nă la îndepă rtarea
totală a ruginii, exfolierilor şi a altor depuneri pe conductă.
Se vor îndepă rta, cu solvenţi adecvaţi, toate petele de uleiuri şi gră simi, după care se vor lă sa să se usuce.
Se va aplica stratul de grund, cu pensula sau pistolul de vopsit, în grosimea de minimum 20 microni, avâ nd în
vedere realizarea unei pelicule uniforme.
Peste stratul de grund se va aplica vopsea perclorvinilică în două straturi, grosimea totală fiind de cca. 60
microni.
Instalaţiile se vor vopsi în culori diferite funcţie de tipul circuitului. Culorile se vor stabili prin proiect.
Fiecare circuit va fi marcat cu să geata, indicâ nd direcţia normală de curgere a fluidului.

37
4.10 Dispoziţii finale
Toate armă turile se vor procura conform fişelor tehnice anexate caietului de sarcini.
La predarea lucră rilor investitorului, toate utilajele, armă turile, etc., vor trebui să funcţioneze silenţios, iar
îmbină rile să fie perfect etanşe, nefiind admise pierderi de apă .
Antreprenorul va garanta calitatea lucră rilor şi atingerea parametrilor proiectaţi, pentru întregul ansamblu
al lucră rilor.
Consultantul are dreptul de a controla tot şantierul, atelierele de confecţii, antreprenorul asigurâ nd
facilită ţile pentru aceasta.
Controlul consultantului nu diminuează cu nimic responsabilitatea antreprenorului, privind execuţia de
calitate a lucră rilor.
Materialele şi produsele folosite de executant trebuie să fie însoţite de certificate de calitate. Este interzisă
utilizarea materialelor care nu sunt însoţite de certificate de calitate.
Utilizarea altor materiale în afara celor specificate în proiect, se va putea face numai cu avizul consultantului,
care va stabili condiţiile de acceptare.
În toate staţiile de pompare se vor instrucţiunile specifice privind protecţia şi tehnica securită ţii muncii.
Investitorul, prin dirigintele de şantier, poate dispune oprirea lucră rilor dacă se constată abateri sau
nerespectă ri ale caietului de sarcini sau poate dispune demontarea unor lucră ri sau instalaţii executate
necorespunză tor.
Antreprenorul va pune la dispoziţia consultantului, la cererea acestuia, documentele din care să rezulte
calitatea materialelor puse în opera sau calită ţii lucră rilor executate.
Toate deficienţele de execuţie, de schimbare a calită ţii materialelor puse în operă fă ră acordul consultantului
se vor remedia prin grija şi pe cheltuiala antreprenorului.
5. LISTA CODURILOR SI STANDARDELOR
Materialele şi calitatea bunurilor ce urmează a fi furnizate în cadrul contractului, vor fi în concordanţă cu

Standardele Internaţionale adecvate (ISO).
Toţi furnizorii pentru materialele şi bunurile ce urmează a fi procurate conform listei de cantită ţi, vor fi
atestaţi prin ISO 9001 sau EN 29001.
Exceptâ nd cazurile în care se specifica altfel, toate utilajele, materialele şi forţa de muncă vor corespunde
standardelor şi normativelor valabile în Româ nia.
Alte standarde autorizate, care asigura o calitate egală sau mai ridicată decâ t standardele şi codurile
specificate, vor fi supuse analizei şi aprobă rii prealabile în scris de Investitor.
Diferenţele dintre standardele specificate şi standardele alternative propuse vor fi descrise amă nunţit în
scris de că tre Contractant şi trimise Investitorului cu cel puţin 28 zile înainte de data la care Contractantul
cere aprobarea Investitorului.
Contractantul va obţine şi va ţine pe şantier cel puţin o copie a Standardelor şi codurilor de utilizare la care
se refera specificaţia şi oricare alt standard care se aplică la materialele care urmează a fi furnizate sau care
se referă la calitatea lucră rilor ce urmează a fi executate.
Un contractant care îşi propune să folosească versiuni alternative ale codurilor şi standardelor specificate va
trimite versiunea alternativă Investitorului pentru aprobare.
Toate materialele şi calitatea lor, nespecificate pe deplin aici sau neacoperite de un standard aprobat, vor fi
de tip superior.
Acolo unde cerinţele orică rei specificaţii sau reglementari standard contravin cerinţelor acestei specificaţii,
sau orică rui articol din desene, Contractantul va cere Investitorului clarifică ri înaintea începerii lucră rilor.
Aceste standarde sunt descriptive şi nu restrictive. Contractantul poate furniza bunuri care să se conformeze
şi altor standarde, dovedit fiind ca acestea asigura o calitate cel puţin egală cu standardele menţionate.
STAS, SR - Standarde Româ neşti
ISO - Standarde Internaţionale
EN - Norme Europene

38
I - Normativ pentru lucră ri de instalaţii
C - Normativ pentru lucră ri de construcţii
PE - Normativ pentru lucră ri de instalaţii electrice
P - Normativ pentru lucră ri de arhitectura, rezistenta, drumuri
NP - Normativ pentru lucră ri de rezistenţă
STAS 3051-81 Reţele exterioare de canalizare Prescripţii fundamentale de proiectare
STAS 8591/1-91 Amplasarea în localită ţi a reţelelor edilitare subterane, executate în să pă tură
STAS 2308-81 Alimentă ri cu apă şi canaliză ri. Capace şi rame pentru că mine de vizitare
STAS 8591/1997 Reţele edilitare subterane – Condiţii de amplasare.
STAS 6054/1997 Adâ ncime de îngheţ
SR ISO Marimi si unitati.Partea 0. Principii generale.
STAS 737/5 Sistemul International de Unitati (SI).Multiplii si submultiplii zecimali preferentiali ai
unitatilor SI.
SR EN ISO 9001 Sistemele calitatii.Model pentru asigurarea calitatii in proiectare, dezvoltare,
productie, montaj si service.
STAS 9002 Sistemele calitatii. Model pentru asigurarea calitatii in productie, montaj si service.
STAS 3061 Hidraulica.Terminologie, simboluri si unitati de masura
STAS 4163/1 Retele de distributie - Prescriptii fundamentale de proiectare.
STAS 4163/2 Retele de distributie – Prescriptii de calcul.
STAS 4163/3 Retele de distributie – Prescriptii de executie si exploatare.
STAS 4273 Constructii hidrotehnice.Incadrarea in clase de importanta.
STAS 10898 Alimentari cu apa si canalizari.Terminologie.
STAS 9570/1 Marcarea si reperarea de conducte si cabluri din localitati.
STAS 2250 Elemente pentru conducte.Presiuni nominale, presiuni de incercare si presiuni de
lucru maxim admisibile.
P 118/1999 Normativ de siguranta la foc a constructiilor.
I1 Normativ pentru proiectarea conductelor din PVC pentru canalizare
I 9/1994 Normativ pentru proiectarea si executarea instalatiilor sanitare.
ISO 12162 Sisteme de clasificare.
Legislatie in domeniul securitatii si sanatatii in munca, conditii de munca (protectia muncii)

 Norma metodologica din 11.10.2006 de aplicare a prevederilor Legii securitatii si sanatatii in munca
nr. 319 din 2006
 Codul Muncii – Legea nr. 53 din 24 ianuarie 2003, text in vigoare incepand cu data de 22 decembrie
2005. Text actualizat in baza actelor normative modificatoare, publicate in Monitorul Oficial al
Romaniei, Partea I, pana la 19 decembrie 2005
 Legea nr. 319/2006 - Legea securitatii si sanatatii in munca, publicata in Monitorul Oficial al
Romaniei nr. 646 din 26 iulie 2006
 Legea nr. 436/2001 pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 99/2000 privind
masurile ce pot fi aplicate in perioadele cu temperaturi extreme pentru protectia persoanelor
incadrate in munca
 Legea nr. 177/2000 privind modificarea si completarea Legii Protectiei Muncii nr.90/1996
 Legea nr. 90/1996 - Legea Protectiei Muncii, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei nr. 47 din
29 ianuarie 2001
 „Regulamentul privind protecţia şi igiena muncii în construcţii” (conform cu HG nr. 795/1992 şi
aprobat de M.L.P.A.T. cu Ordinul Nr. 9/N/15.03.1993, publicat în Buletinul Construcţiilor nr. 5-8 din
anul 1993)
 Normele specifice de securitate a muncii pentru evacuarea apelor uzate, aprobate de Ministerul
Muncii şi Protecţiei Sociale cu ordinul nr. 357/1995, publicat în Monitorul Oficial al Româ niei, Partea
I nr. 11/1996;

39
 „Normele republicane de protecţia muncii”, aprobate de Ministerul Muncii şi Ministerul Să nă tă ţii cu
ordinele nr. 34/1975 şi 60/1975
 „Normele de protecţia muncii în activitatea de construcţii montaj” aprobate de M. C. Ind. cu ordinul
nr. 1233/D 1980.
Intocmit, Verificat,
Ing. Mihai Lupu Ing. Costin Bichir

40

Caiet de sarcini-CANAL

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Caiet de sarcini-CANAL

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

PROIECT TEHNIC SI DETALII DE EXECUTIE

IV. CAIETE DE SARCINI

1. Caiet de sarcini canalizare

PROIECT TEHNIC SI DETALII DE EXECUTIE– CAIET DE SARCINI CANALIZARE

1. TERASAMENTE PENTRU CONDUCTE...............................................................3

PROIECT TEHNIC SI DETALII DE EXECUTIE– CAIET DE SARCINI CANALIZARE

PROIECT TEHNIC SI DETALII DE EXECUTIE– CAIET DE SARCINI CANALIZARE

PROIECT TEHNIC SI DETALII DE EXECUTIE– CAIET DE SARCINI CANALIZARE

Material pentru umpluturi curente

Dimensiunea sitei Procent de trecere

Material pentru protejare conductă îngropată

PROIECT TEHNIC SI DETALII DE EXECUTIE– CAIET DE SARCINI CANALIZARE

Material pentru pozare conductă

Cote de teren existente (CT)

Cote de de pozare conducte (CR si Cax)

PROIECT TEHNIC SI DETALII DE EXECUTIE– CAIET DE SARCINI CANALIZARE

 asigurarea şi ţinerea sub contro permanent a zonelor de activitate, în conformitate cu

PROIECT TEHNIC SI DETALII DE EXECUTIE– CAIET DE SARCINI CANALIZARE

Excavarea tranşeelor pentru conducte

Avizarea lucrărilor de terasamente

PROIECT TEHNIC SI DETALII DE EXECUTIE– CAIET DE SARCINI CANALIZARE

Excavarea materialului necorespunzator

PROIECT TEHNIC SI DETALII DE EXECUTIE– CAIET DE SARCINI CANALIZARE

Siguranţa excavării şi construcţii adiacente

Alunecări, căderi şi excavaţii în exces

Racordarea la conducta existenta

Localizare si sustinerea lucrarilor subterane

PROIECT TEHNIC SI DETALII DE EXECUTIE– CAIET DE SARCINI CANALIZARE

PROIECT TEHNIC SI DETALII DE EXECUTIE– CAIET DE SARCINI CANALIZARE

PROIECT TEHNIC SI DETALII DE EXECUTIE– CAIET DE SARCINI CANALIZARE

a) pentru drumuri asfaltate :

b) pentru drumuri betonate :

PROIECT TEHNIC SI DETALII DE EXECUTIE– CAIET DE SARCINI CANALIZARE

PROIECT TEHNIC SI DETALII DE EXECUTIE– CAIET DE SARCINI CANALIZARE

Tipul suprafeţei Stratul şi materialele Drumuri Trotuare

PROIECT TEHNIC SI DETALII DE EXECUTIE– CAIET DE SARCINI CANALIZARE

PROIECT TEHNIC SI DETALII DE EXECUTIE– CAIET DE SARCINI CANALIZARE

Evacuarea apei, susţinerea şi îngră direa excavaţiilor

1.6 Verificarea calităţii şi receptia lucrarilor

1.7 Măsuri de protecţia muncii si pentru prevenirea şi stingerea incendiilor

PROIECT TEHNIC SI DETALII DE EXECUTIE– CAIET DE SARCINI CANALIZARE

2.1.2 Asigurarea calităţii

PROIECT TEHNIC SI DETALII DE EXECUTIE– CAIET DE SARCINI CANALIZARE

2.2.2 Conducte din PVC (Policlorură de vinil neplastifiată)

Conductele utilizate in cadrul proiectului sunt din PVC SN8.

2.2.3 Conducte din polietilenă de înaltă densitate (PEID)

PROIECT TEHNIC SI DETALII DE EXECUTIE– CAIET DE SARCINI CANALIZARE

PROIECT TEHNIC SI DETALII DE EXECUTIE– CAIET DE SARCINI CANALIZARE

2.3.3 Pozarea conductelor

PROIECT TEHNIC SI DETALII DE EXECUTIE– CAIET DE SARCINI CANALIZARE

PROIECT TEHNIC SI DETALII DE EXECUTIE– CAIET DE SARCINI CANALIZARE

Conducte din PVC

Conducte din PEID

2.3.4 Imbinarea conductelor

Conducte din PVC

PROIECT TEHNIC SI DETALII DE EXECUTIE– CAIET DE SARCINI CANALIZARE

Antreprenorul sau Sub-Antreprenorul trebuie sa aiba experienta dovedita in pozarea si imbinarea

Conducte din PEID

2.3.5 Testarea conductelor

PROIECT TEHNIC SI DETALII DE EXECUTIE– CAIET DE SARCINI CANALIZARE

Toate testele se vor efectua în prezenţa Consultantului de Supervizare.

Proba de etanseitate a canalului

PROIECT TEHNIC SI DETALII DE EXECUTIE– CAIET DE SARCINI CANALIZARE