03 Metodologie

ASPECTE PRIVIND METODOLOGIA Executiei Lucrarilor
OFERTA TEHNICA - ACTIVITATEA DE EXECUȚIE LUCRĂRI A CONTRACTULUI
a) ASPECTE PRIVIND METODOLOGIA Executiei Lucrarilor

Metodologia și planul de lucru sunt componente-cheie și obligatorii ale ofertei tehnice, astfel
ofertanții vor prezenta cel putin următoarele pentru fiecare tip de lucrări:
a) Modul de abordare ce va fi urmat in executia lucrarilor pentru

contractul :
OT-CL-09 – EXTINDEREA SI REABILITAREA

FACILITATILOR DE TRATARE APA UZATA IN
AGLOMERARILE CORABIA SI VISINA
CUPRINS
1. INTRODUCERE ............................................................................................................................................. 2
2. DATE GENERALE ......................................................................................................................................... 2
2.1. Denumirea proiectului ....................................................................................................................... 2

2.2. Scopul lucrarilor ................................................................................................................................ 2
2.3. Date despre amplasamentul lucrarilor ............................................................................................... 4
2.3.2. Statia de Epurare Corabia ...................................................................................................... 4
2.3.3. Statia de Epurare Visina......................................................................................................... 5
2.4. Situatie existenta ................................................................................................................................ 5
2.4.1. Infrastructura existenta Statia de epurare Corabia ................................................................. 5
2.4.2. Infrastructura existenta Statia de Epurare Visina ................................................................... 7
3. Descrierea Lucrarilor Proiectate ........................................................................................................ 13
3.1. Obiecticul contractului ..................................................................................................................... 13

3.2. Descrierea solutiilor propuse in statia de epurare Corabia............................................................... 13
3.2.1. Generalitati........................................................................................................................... 13
3.2.2. Date de Proiectare SEAU Corabia ....................................................................................... 14
3.2.3. Debitele relevante de apa uzata ........................................................................................... 14
3.2.4. Incarcari apa uzata (incarcari apa uzata la intrarea in statia de epurare).............................. 14
3.2.5. Parametrii de calitate ai efluentului final ............................................................................. 15
3.2.6. Descrierea Lucrarilor SEAU Corabia .................................................................................. 16
3.2.7. Descrierea procesului tehnologic SEAU - linia apei............................................................ 17
Camera de admisie ............................................................................................................................. 17
Gratare rare – instalatie noua ............................................................................................................ 18
Masurare debite- echipamente noi ..................................................................................................... 20
Gratare dese ....................................................................................................................................... 20
Deznisipator separator de grasimi cu aerare- constructie noua ........................................................ 21
Statie de receptie pentru namolul provenit din fose septice ............................................................... 23
Bazin biologic- structuri noi ............................................................................................................... 24
Statie de suflante pentru bazinele cu namol activat............................................................................ 27
Statie de reactivi pentru indepartarea fosforului................................................................................ 29
Decantor secundar.............................................................................................................................. 31
Statie de pompare namol recirculat.................................................................................................... 33
Debitmetru cu ultrasunete si punct de prelevare probe din efluent .................................................... 34
Conducta de evacuare catre emisar ................................................................................................... 35
3.2.8. Descrierea procesului tehnologic SEAU Corabia- linia namolului ..................................... 35
Concentrarea namolului biologic in excès- constructie noua ............................................................ 35
Deshidratarea mecanica a namolului................................................................................................. 37

Instalatie de tratare cu var ................................................................................................................. 38
Depozitarea namolului deshidratat .................................................................................................... 39
Bazin de colectare ape uzate- constructie noua ................................................................................. 39
Cladire administrativa ........................................................................................................................ 40
3.2.9. Alte lucrari din cadrul SEAU Corabia ................................................................................. 41
Sistem de evacuare a apelor uzate din interiorul statiei..................................................................... 41
Retea apa de exploatare ..................................................................................................................... 41
Strazile/ caile de acces si imprejmuirea statiei................................................................................... 42
Demolari 43
Lucrari electrice ................................................................................................................................. 43
Iluminat 43
Conectarea generatorului in situatii de urgenta ................................................................................ 45
Sistem supraveghere incinta ............................................................................................................... 45
Protectia paratraznet .......................................................................................................................... 45
Alarmare la incendiu .......................................................................................................................... 46
Amenajare peisagistica ....................................................................................................................... 46
3.2.10. Date de Proiectare SEAU Visina ......................................................................................... 46
3.2.11. Debitele relevante de apa uzata ........................................................................................... 46
3.2.12. Incarcari apa uzata (incarcari apa uzata la intrarea in statia de epurare).............................. 46
3.2.13. Parametrii de calitate ai efluentului final ............................................................................. 47
3.2.14. Descrierea Lucrarilor SEAU Visina .................................................................................... 47
3.2.15. Descrierea procesului tehnologic SEAU Visina- linia apei ................................................. 48
3.2.16. SOLUTIA CONSTRUCTIVA............................................................................................. 49
3.2.17. DESCRIEREA SCHEMEI TEHNOLOGICE ..................................................................... 49
3.2.18. FLUXURI TEHNOLOGICE ............................................................................................... 50
1. INTRODUCERE
Documentatia de fata prezinta in detaliu calculul procesului tehnologic, dimensionarea structurilor,

dimensionarea instalatiilor tehnologice si echipamentelor pentru pentru Contractul de lucrări OT-CL-09 -
Extinderea si reabilitarea facilitatilor de tratare apa uzata in aglomerarile Corabia si Visina
2. DATE GENERALE
2.1. Denumirea proiectului
Contractul de lucrări OT-CL-09 - Extinderea si reabilitarea facilitatilor de tratare apa uzata in aglomerarile
Corabia si Visina
2.2. Scopul lucrarilor
Contractul de lucrări OT-CL-09 - Extinderea si reabilitarea facilitatilor de tratare apa uzata in aglomerarile
Corabia si Visina cuprinde :
Din analiza proiectului de reabilitare a statiei de epurare Corabia, si din informatiile primite de la
operator, au rezultat urmatoarele deficiente:
 Statia de epurare SEAU Corabia nu a fost prevazuta cu o statie de pompare intermediara pentru
ridicarea nivelului hidrauluic. In prezent nivelul hidraulic de functionare al statiei fiind impus de
nivelul hidraulic al canalizarii orasenesti si de nivelul de curgere al emisarului.
 Realizarea structurilor hidrotehnice corespunzatoare liniei de tratare a apei au fost realizate la cote
mult inferioare cotei terenului natural.
 Conducta existenta de descarcare in Dunare a apei epurate este amplasata la o adancime medie
de -6m.
Linia apei
 Structurile existente prezinta un grad ridicat de uzura. Pentru reutilizarea lor totala sau partiala
sunt necesare expertize tehnice si lucrari avansate de reabilitare.
 Filiera existenta este incompleta si nu poate fi reutilizata/adaptata pentru o epurare avansata.
 Echipamentele si circuitele aferente fiecarui post prezinta un grad ridicat de uzura si nu pot fi
reutilizate in noul proiect de reabilitare si extindere:
- Gratarul rar manual nu este prevazut cu un sistem de curatare si colectare a deseurilor.
- Gratarele rare sunt prevazute cu un sistem rudimentar de evacuare a deseurilor fara
echipamente electro-mecanice de colectare si descarcare deseurilor in containere,
lipsa protectie la inghet.
- Deznisipatoarele tangentiale sunt nefunctionale. Lipsa electromotoarelor pentru antrenarea
sistemului de palete, necesar generarii miscarii de rotatie a apei, nu permite decantarea
nisipului. Sistemul „air lift” de evacuare a nisipului este nefunctional, sistemul se
colmateaza frecvent din cauza sedimentarii rapide a nisipului pe radierul
deznisipatorului.
- Nisipul ramas captiv in decantorul etajat este evacuat impreuna cu namol decantat spre paturile
de namol. Continutul ridicat de nisip afecteaza durata de functionare a pompelor de
namol.
 Filiera de epurare a fost conceputa strict pentru tratarea polutiei carbonice si a materiei solide in
suspensie din apa bruta utilizand exclusiv o treapta de decantare primara cu decantoare etajate tip
Imhoff.
 Filiera de epurare nu contine o treapta biologica de epurare (bazin biologic + decantor secundar).
 Conform noilor cerinte de proces respectiv, realizarea unei epurari avansate (NT=15mg/l si
Pt=2mg/l), structurile existente nu pot reabilitate si reintegrate in noua filiera de epurare.
 Pentru realizarea unei trepte tertiare (tratare N si P) se impune realizarea unor bazine biologice
noi prevazute cu rampe de aerare si decantare secundara.
Linia namolului
 Linia de tratare a namolului este compusa dintr-o statie de pompare namol primar si paturi de
namol.
 Pompele si circuitele aferente prezinta un grad ridicat de uzura si nu pot fi reutilizate in noul
proiect.
Utilitati
 Statia de epurare nu este prevazuta cu nu racord la reteua oraseneasca de apa potabila.
 Apa potabila necesara pentru lucrarile de intretinere (spalari circuite gratar rar etc.) este furnizata
de un put amplasat in afara incintei. Statia nu este prevazuta cu o retea de hidranti exteriori.
 Nu este prevazut un racord de alimentare cu gaze naturale.
Din analiza proiectului de extindere a statiei de epurare Visina, si din informatiile primite de la operator,
au rezultat urmatoarele deficiente:
 Lucrarile de realizare a statiei de epurare nu au fost finalizate.
 Procesul biologic de epurare nu fost pus in functiune si in consecinta eficientele epurarii apei nu
au putut fi vericate ;
 Capacitate de epurare insuficienta pentru incarcarile preconizate corespunzator anului 2020.
 Terenul disponibil pentru Statia de epurare permite doar adaugarea de unitati compacte similare
cu cea existenta. Unitate compacta instalata va fi dimensionata pentru un debit maxim zilnic de
m3/zi.
 Infrastructura si instalatiile existente nu permit extinderea si adaptarea la noile cerinte utilizand
tehnologie clasica de epurare;
Scopul lucrarilor include:
• Elaborare Proiectul tehnic de executie – cuprinzand proiectarea proceselor tehnologice si a constructiilor,

instalatiilor si echipamentelor aferente obiectelor tehnologice, conform cerintelor descrise in Capitolul 1
Cerintele Entitatii Contractante. Totodata, se vor implementa toate masurile necesare (inclusiv lucrari
temporare) pentru mentinerea facilitatilor existente pe toata durata realizarii lucrarilor.
• Elaborare documentatii pentru obţinerea tuturor avizelor, acordurilor şi autorizaţiilor necesare proiectului
(inclusiv autorizatie de demolare pentru obiectele la care se renunta), de la toate autorităţile mentionate
in Certificatul de urbanism, conform legislatiei in vigoare.
• Execuţia lucrărilor şi punerea în funcţiune a obiectivelor.
• Instruirea (training) personalului operatorului si intocmirea Manualelor de Operare si Intretinere, conform
celor descrise in documentatie.
• Intocmirea desenelor post executie si a Cartii Constructiei descrise in Cap.1 Sectiunea 1, Partile 1 si 2.
• Testare si punere in functiune, incepand de la terminarea lucrarilor de executie timp de 3 luni.
• Pe toata perioada de garantie, Antreprenorul va avea in vedere mentinerea de personal cu prezenta
continua, care sa monitorizeze performantele operationale ale lucrarilor pentru verificarea respectarii
plafoanelor maxime din garantiile privind costurile de operare, asigurand training si asistenta
operationala pentru personalul Beneficiarului
2.3. Date despre amplasamentul lucrarilor
2.3.1.1 Locatie
2.3.2. Statia de Epurare Corabia

Corabia este un mic oraş-port situat în partea de sud a judeţului Olt, pe malul stîng al Dunării, aşezat pe o
suprafaţă plană, la limita de Sud a Cîmpiei Române, în subdiviziunea ce poartă numele de Cîmpia Caracalului,
din Cîmpia Olteniei.
În componenţa oraşului intră satele Siliştoara, Tudor Vladimirescu, Vîrtop şi cartierele Valea Seacă, Corabia
Veche şi Celei.
Are ca vecini:
• la est comuna Gîrcov,
• la sud Dunărea,
• la vest comuna Orlea şi
• la nord comuna Vişina.
Localitatea este strabatuta de DN 54, Caracal – Corabia si DN 54 A, Corabia –Tr. Magurele, avand legaturi
rutiere cu toate localitatile de pe valea Dunarii, spre Bechet, jud. Dolj si la nord are legaturi rutiere cu toate
localitatile de pe valea Oltului spre Caracal precum si spre judetul Teleorman, prin orasul Tr. Magurele.
Lucrarea va fi realizata pe amplasamentul existent.
Cerintele principale pentru Statia de epurare a orasului Corabia se rezuma la extinderea capacitatii de epurare
si respectarea normelor in vigoare de calitatea apei deversate in emisar.
Statia de epurare va fi prevazuta cu o treapta de preepurare noua compusa din gratare rare, statie de pompare
apa bruta, unitati compacte de pretratare noi, bazine biologice noi cu sistem de aerare cu bule fine, decantoare
secundare noi, o treapta de dozare reactiv pentru eliminarea chimica a fosforului, o treapta de ingrosare si
deshidratare a namolului bilogic in exces, o statie de dozare var si un depozit intermediar de stocare namol
deshidratat.
Se vor utiliza drumurile de acces existente.
Se vor executa lucrari de racordare la reteaua publica de alimentare cu apa potabila.
2.3.3. Statia de Epurare Visina

Comuna Visina este situata in partea de sud a judetului, in Campia Caracalului, la o distanta de 70 km de orasul
Slatina si 14 km de Corabia, avand o suprafata de 35 kmp. In componenta comunei intra un singur sat – Visina.
Are ca vecini:
• la est comuna Cilieni;
• la sud cu satul Tudor Vladimirescu;
• la vest comuna Visina Noua;
• la nord comuna Brastavatu.
Microrelieful este reprezentat de Valea Oltului și zona de terasă, ambele făcând parte din Lunca Oltului.
În marea lui majoritate, relieful este plan, presărat cu mici zone de terase provenite din tasarea stratului de
loess.
Sub raport tectonic, aglomerarea Visina aparţine zonei de Vorland, având ca fundament Platforma Moesică
(Prebalcanică).
Complexul aluvionar este destul de extins si el aparţine văilor fluviatile unde apare sub forma de terase şi de
lunci.
Structura geologică este cea caracteristică zonelor de câmpie joasă cu depozite recente, imature, modest
consolidate, cu caracter nisipos (nisipuri fine prăfoase, macroporice), cu dispoziţie cvasiorizontală.Limitele
Santierului/Contractului
Lucrarea va fi realizata pe amplasamentul existent.
Capacitatea totala de epurare a statiei de epurare va fi de 2608 L.E. Statia de epurare existenta a fost proiectata
pentru o populatie echivalenta de 1 718 PE iar extinderea statiei va corespunde unei capacitati 890 L.E.
Se vor utiliza drumurile de acces existente.
Se va utiliza reteaua de apa potabila din incinta si se vor executa lucrari de racordare la aceasta pentru lucrarile
noi propuse.
Se va utiliza reteaua de canalizare si supernatant existenta in incinta si se va face racordarea noilor lucrari la
aceasta.
2.3.3.1 Limitele santierului/Contractului
Lucrarile care fac obiectul prezentului contract de lucrari, se vor realiza in amplasamentele existente asa cum
sunt prezentate in planurile de situatie, parte a prezentei Documentatii.
2.4. Situatie existenta
2.4.1. Infrastructura existenta Statia de epurare Corabia

Statia de epurare dispune de urmatoarele facilitati:
Treapta de epurare mecanica

- Camera de admisie;
- Gratar rar;
- Deznisipator Tangential;
- Decantoare Imhoff;
- Stati de pompare namol decantat;

- Paturi de namol
Camera de intrare
Camera de intrare este prevazut cu un gratar manual.
Gratare dese
Debitul de apa uzata se distribuie in 2 canale (adancime 1.5 m, latime 0.6m). Fiecare canal la intrare este
echipat cu vana stavilar. Un canal este echipat cu gratar rar iar celalat canal este folosit ca by-pass.
Deznisipatoare tangential
Sunt prevazute 2 deznisipatoare tangentiale cu diametrul D= 3 m, echipate cu un sistem de evacuare a nisipului

cu aer comprimat.
Deznisipatoarele tangentiale, in principiu, sunt compuse din urmatoarele echipamente:
1-sistem de evacuare a nisipului air-lift;
2-conductă de evacuare a nisipului;
3-conductă de apă;
4-conductă de aer comprimat;
5-platformă pentru drenarea nisipului;
6-tub mobil;
7-palete;
8-electromotor;
9-deschidere de acces a apei în deznisipator;
10-deschidere de evacuare a apei deznisipate;
11-clapet de reţinere;
12-vană;
13-spaţiu pentru colectarea nisipului.
Deznisipatorul tangential este alcătuit dintr-o cuvă circulară în care accesul apei se face tangenţial printr-o
fereastră laterală prevăzută în perete. Mişcarea circulară care se realizează este menţinută şi la debite mici cu
ajutorul unor palete fixate rigid de un tub mobil care este acţionat într-o mişcare de rotaţie de un grup
electromotor – reductor de turaţie. Mişcarea circulară imprimată apei admisă tangenţial, este menţinută la o
viteză periferică de 0,30 m/s, aceasta fiind controlată prin accelerarea sau încetinirea rotaţiei paletelor. Prin
interiorul tubului mobil trece conducta air-liftului care evacuează nisipul pe o platformă de drenaj amplasată
adiacent bazinului.
Cele doua deznisipatoare tangentiale sunt nefunctionale, structurile si echipamentele prezinta un grad ridicat de
uzura.
Decantoare cu etaj ( Imhoff)
Sunt prevazute doua decantoare cu etaj cu diametrul de 10m si o adancime de 7.5m. Structurile constau din
construcţii cu forma în plan circulară care au rolul atât de decantare a apei cât şi de fermentare a nămolului
reţinut.
Decantarea se face în jgheaburi longitudinale cu o secţiunea transversală conform schitei de mai jos
Fermentarea se realizează în zona situată sub jgheaburi, de formă cilindrică şi în partea inferioară tronconică,
fermentarea fiind de tip anaerob în regim criofil (la temperatura mediului ambiant).
Evacuarea nămolului se face printr-o conductă Dn 200 mm prin diferenţă de presiune hidrostatică (minim 1,5 m)
într-un cămin alăturat, alcătuit din două compartimente:
- un compartiment uscat pentru vane;

- un compartiment umed în care se poate vedea nămolul ce se evacuează (pentru a nu evacua eventual
apă în loc de nămol) şi din care acesta este dirijat, spre staţia de pompare a nămolului şi de aici spre
paturile de namol.
Cele doua decantoare cu etaj sunt functionale in prezent. Structurile si echipamentele prezinta un grad ridicat de
uzura si nu pot fi reintegrate in noul proces.
Paturi de namol
Namolul rezultat colectat in decantoarele etajate este pompat spre paturile de namol cu dimensiunea totala
17.50mx5.0m. Structurile din beton nu vor fi reintegrate
Alimentarea cu energie electrica
Statia de epurare existenta este alimentata din reteaua electrica de interes public, de la un post de transformare
aerian, amplasat in zona. Postul este alimentat la tensiunea de 20kV, din LEA Oras Corabia, are puterea de
63kVA si furnizeaza energie electrica in sistem trifazat 400V/50Hz. Din postul de transformare existent se
alimenteaza si consumatori casnici.
Instalatii electrice
Instalatiile electrice existente, de distributie de j.t., de iluminat interior si prize, de iluminat exterior, de
impamantare si legaturi echipotentiale se afla intr-o stare avansata de uzura fizica si morala si sunt insuficiente,
fapt ce recomanda inlocuirea lor.
2.4.2. Infrastructura existenta Statia de Epurare Visina

Solutia adoptata pentru realizarea acestei statii de epurare are la baza uitilizarea a unei unitati de epurare
compacte cu debitul maxim zilnic de apa epurata Qzimax 200 mc/zi echivalentul 900LE.
Debitele caracteristice de apă uzată evacuată în reţeaua de canalizare pentru aceasta etapa au fost:
Qu zi max=200 m3/zi ;
Qu zi med=160 m3/zi ;
Qu orar max=30.5 m3/h (8.5 l/s);
Statia de epurare ape uzate are in componenta o treapta mecanica si cuprinde urmatoarele facilitate

Canal gratar
- Gratar manual
- Stavilar
- Bazin de sedimentare primara
- Pompa de nisip
- Bazin de pompare / omogenizare / egalizare
- Mixer submersibil
- Senzori de nivel
- Pompa de alimentare reactor
Descrierea filierei de epurare
Canal gratar
Primul proces la care este supusa apa uzata imediat dupa intrarea in statia de epurare prin conducta de de
canalizare uzata, este trecerea prin gratare.
Gratarul este amplasat la intrarea apei in bazinul de egalizare, omogenizare si pompare. Scopul gratarului este
de a retine corpurile plutitoare si suspensiile mari din apele uzate (crengi si alte bucati din material plastic, de
lemn, animale moarte, legume, carpe si diferite corpuri aduse prin plutire, etc.), pentru a proteja mecanismele si
utilajele din statia de epurare si pentru a reduce pericolul de colmatare al canalelor de legatura dintre
componentele statiei de epurare. Curatirea gratarului se face in manual. Este foarte important ca obiectele cu
diametre mari sa nu patrunda in bazinul de egalizare si apoi in bazinul de aerare, deoarece acestea ar putea
impiedica functionarea, in parametri optimi ai statiei. Materiile retinute de gratare sunt adunate, transportate la
groapa de gunoi sau incinerate. Al doilea rol al canalului gratar este determinat de prezenta unui dispozitiv care
are rolul de blocare a trecerii dintre canalul gratar si bazinul de by-pass. In cazul acesta, pentru trecere, se
foloseste un dispozitiv denumit stavilar. Stavilarul este un mecanism de inchidere sau de deviere a fluxului de
apa. Sistemele de inchidere sau de deviere a fluxului de apa pot suporta presiunea apei dintr-o parte sau din
ambele parti. Acest dispozitiv este montat pe peretele dintre canalul gratar si bazinul de sedimentare primara.
Acest dispozitiv de blocare forteaza apa sa treaca prin circuitul de by-pass, prevazut pentru cazurile de
defectiuni majore ale statiei in care apa uzata trebuie sa ocoleasca statia de epurare pana la remedierea
problemei. Prin inchiderea stavilarului, apa nu va mai patrunde in bazinul de sedimentare primara, apa uzata
schimbandu-si directia catre emisar. Dupa aceasta treapta primara in care sunt retinute materiile ce pot
deteriora pompele, apa intra in bazinul de sedimentare primara, iar dupa aceea in bazinul de pompare.
Bazin de sedimentare primara
Bazinul de prima sedimentare indeplineste mai multe roluri:
Primul rol este de adapostire a echipamentelor – pompa de nisip si pompa de alimentare pentru reactor, iar al
doilea rol ar fi acela de a pregati apa uzata prin sedimentarea suspensiilor mai grele. Trecerea dintre bazinul de
sedimentare primara si bazinul de egalizare se face printr-o conducta de trecere cu cot amplasata la jumatatea
inaltimii bazinelor. Prin aceasta conducta cu cot poate trece doar apa incarcata cu suspensii fine si reziduuri
umane. Pozitionarea si forma conductei cu cot la trecerea dintre bazinul de sedimentare primara si bazinul de
egalizare ajuta la simplificarea sistemului si ajuta la evitarea incarcarii cu particulele grele si nisipul sunt retinute
pe fundul bazinului si eliminat periodic, un separator de grasimi (grasimile flotante din bazinul de sedimentare
primara sunt impiedicate sa treaca in bazinul de pompare si sunt, de asemenea evacuate la momente calculate
si programate in timpul desfasurarii proceselor de epurare).
Pompa de nisip este o pompa submersibila care transporta nisipul depus in bazinul de sedimentare primara in
bazinul de colectare, spalare, scurgere si stabilizare nisip.
Bazinul de egalizare / omogenizare
Bazinul de egalizare si omogenizare aigura un debit constant de alimentare a treptei biologice de epurare.
Omogenizarea este efectuata cu ajutorul mixerului care agita masa de apa astfel incat suspensiile sa nu se
poata depune pe fundul bazinului, iar pompele de alimentare sa poata transfera catre reactorul biologic o masa
de apa cat mai omogena din punct de vedere al cantitatii de suspensii. Mixerul submersibil din bazinul de
omogenizare asigura si existenta unui mediu propice reducerii poluantilor. Omogenizarea cu ajutorul mixerului
ajuta la uniformizarea masei de suspensii in apa uzata si sustine procesul de reducere a consumului de oxigen
din apa si pe cel de denitrificare initiala, inainte de pomparea apei in reactorul biologic. Din acest bazin, apa
uzata este pompata in mod omogen si constant in reactor.
Epurarea biologica
Procedeele de epurare biologica a apelor reziduale sunt bazate pe folosirea acelorasi conditii in care acest
proces de descompunere biochimica a substantelor organice in apa se desfasoara si in natura.
Unitatea de tratare biologica este alcatuita din :
- Reactor biologic;
- Mixer;
- Suflanta;
- Difuzoare;
- Sistem sedimentare tubular;
- Pompa recirculare amestec lichid.
- Reactor biologic
Pentru a se putea realiza aceste procese , reactorul este impartit in doua zone:
- Zona oxica (aeroba) sau zona de nitrificare;

- Zona anoxica sau zona de denitrificare.
In zona aeroba (nitrificare), in prezenta oxigenului bacteriile heterotrofe indeparteaza substantele organice pe
baza de carbon, iar cele autotrofe aerobe (nitrificatori) realizeaza oxidarea biologica a azotului aflat in apa sub
forma ionilor de amoniu in azotiti si azotati. Oxigenul necesar proceselor biologice este asigurat prin aerare cu
bule fine, sursa de aer comprimat fiind asigurata de suflante. In unitatea biologica au loc cea mai mare parte a
proceselor de indepartare a poluantilor aflati in apa uzata. Acesta este un sistem continuu cu alimentare
uniforma. Oxigenul necesar proceselor biologice din bazinul de nitrificare este asigurat prin aerare cu bule fine,
sursa de aer comprimat fiind asigurata de suflante. Functionarea suflantelor este comandata automatizat de
panoul de control, montat in cabina de echipamente, care mentine o concentratie de 2-4mg O2/l. Ea este
programata sa se opreasca 30 minute dupa functionarea de 5 ore si 30 minute. In camera de aerare plutesc
liber in apa uzata biofilme cu suprafata mare de aderenta pe care se prind colonii de bacterii care realizeaza
procesele biologice de epurare. Microorganismele prinse pe biofilm sunt cu mult mai rezistente la tulburarile
intervenite in proces decat bacteriile libere din namolul activ. Folosirea biofilmului ajuta la cresterea suprafetei
de aerare. De asemenea, un alt mare avantaj al bio-purtatorilor plutitori este acela ca, spre deosebire de
biofilmul pe suport fixat, nu prezinta risc de colmatare. Urmatoarea treapta este cea de sedimentare. O alta
camera a reactorului are rol de decantor secundar. Apa din camera de aerare intra gravitational in aceasta
camera unde are loc sedimentarea namolului. Sedimentarea este facilitata de un sistem de decantare tubular
care, datorita formei specifice, mareste viteza de sedimentare, astfel incat timpul alocat acestei faze de epurare
scade semnificativ.Sistemul de sedimentare tubular micsoreaza viteza de trecere a apei si ajuta la procesul de
sedimentare. Flocoanele de namol se depun pe fundul decantorului secundar, de unde este preluat ca namol
excedent si transferat catre bazinul de ingrosare namol sau recirculat in bazinul anoxic.
Decantarea secundara separa sedimentele de apa epurata. Namolul care se sedimenteaza este transferat catre
unitatea de ingrosare si deshidratare sau recirculat, iar apa limpezita trece gravitational catre compartimentul in
care se stocheaza pentru a fi trimisa catre unitatea de sterilizare. In acest bazin, se gasesc doi plutitori: unul de
minim si unul de maxim. Cand se atinge nivelul maxim, sistemul automat opreste alimentarea cu apa in reactor.
Daca se atinge nivelul minim, se opreste evacuarea apei. In instalatie sunt folosite doua pompe de recirculare:
interna si de namol. Evacuarea namolului din instalatie se face cu ajutorul unei vane de sens manuala de pe
conducta de namol. Atunci cand nu se doreste evacuarea lui, se recircula in bazinul anoxic. Inainte de
deversarea in emisar, fluxul de apa este masurat cu ajutorul unui debitmetru montat in spatiul tehnic al
reactorului pe conducta de evacuare.
Epurarea chimica
Epurarea chimica consta in neutralizarea substantelor chimice continute in apele reziduale, in mod deosebit in
cele industriale. Datorita influentei acestor substante asupra epurarii biologice ca si asupra conductelor de
canalizare se preconizeaza ca neutralizarea sa se efectueze la iesirea apelor reziduale din intreprinderi. In acest
fel, se usureaza si operatiunea de neutralizare deoarece ingredientele continute sunt binecunoscute, iar
cantitatea precizata prin insusi procesul tehnologic utilizat.
Unitatea de tratare chimica este compusa din:
- Bazin preparare si stocare solutie clorura ferica;

- Pompa dozare solutie clorura ferica;
Pentru cazurile in care continutul de fosfor in apa uzata depaseste cantitatea admisa, atunci se utilizeaza
unitatea de dozare clorura de fier. Aceasta metoda de reducere a fosforului este de tip chimic.
Treapta de sterilizare
Inainte de evacuarea in emisar, apa epurata, trecuta de treapta de sedimentare finala prin care au fost
indepartate suspensiile, este supusa procesului de sterilizare pentru indepartarea bacteriilor si virusurilor.
Scopul procesului de dezinfectie a apei este de a distruge (inactiva) bacteriile si alte microorganisme prezente in
apa.
Radiatiile ultraviolete este un procedeu fizic pur, ce utilizeaza proprietatile radiatiilor ultraviolete, s-a dezvoltat, in
mod particular pentru cazul in care se doreste o sterilizare “curata”, fara influentarea caracteristicilor chimice ale
apei, fara substante remanente in apa sterilizata si fara a influenta flora sau fauna efluentului in care urmeaza
sa fie deversata apa.
Treapta de prelucrare si deshidratare a namolului
Namolul excedentar este condus la sistemul de deshidratare. Namolul in exces este pompat in bazinul de
ingrosare din cadrul unitatii de deshidratare. In acest bazin cu ajutorul unui mixer si al unui sistem de dozare
polielectrolit, se ingroasa treptat pentru eliminarea apei. Dupa procesul de ingrosare a namolului in urma caruia
o mare parte din cantitatea de apa continuta este eliminata, namolul este transferat in filtrul cu snec. Aici
namolul este deshidratat in continuare intr-o proportie mult mai mare, apoi dus la groapa de gunoi.
Unitatea de prelucrare a namolului este alcatuita din :

- Pompa exces namol;

- Bazin preparare si stocare solutie polielectrolit;
- Mixer bazin preparare polielectrolit;
- Pompa dozare solutie polielectrolit;
- Unitatea de deshidratare cu filtru saci;
- Bazin ingrosare namol excedent;
- Mixer bazin ingrosare namol;
- Pompa alimentare filtru saci;
- Filtru cu saci;
Pompa de namol exces este montata in spatiul tehnic din interiorul reactorului biologic, preia namolul din
camera 4 a reactorului si il transfera in bazinul de ingrosare namol. Dupa prepararea solutiei de polielectrolit,
inaintea fiecarui proces de deshidratare a namolului, se dozeaza solutia de ingrosare in acest bazin, se mixeaza
amestecul acestuia, dupa care namolul ingrosat este pompat catre filtru saci.
Dupa prepararea solutiei de polielectrolit, inaintea fiecarui proces de deshidratare a namolului, se dozeaza
solutia de ingrosare in acest bazin, se mixeaza amestecul acestuia, dupa care namolul ingrosat este pompat
catre filtru saci. Functionarea pompei de alimentare a filtrului saci se opreste in momentul in care tot namolul din
bazin a fost transferat. Namolul din filtru saci ramane pana ce ajunge sa se scurga o cantitate semnificativa de
apa din amenstecul de apa - namol. In timpul operatiunii de pompare a namolului ingrosat, operatorul va avea
grija sa foloseasca apa de serviciu pentru a spala unitatea de preparare a solutiei de polielectrolit. Dupa
finalizarea acestei operatiuni de incarcare a namolului ingrosat in unitatea de deshidratare, operatorul trebuie sa
foloseasca sistemul de spalare cu apa de serviciu pentru a curata complet bazinul de stocare si ingrosare
namol. Acesta trebuie sa fie perfect curat pentru urmatoarele evacuari ale namolului excedent rezultat din
decantarea secundara.
In cadrul suprastructurii amplasate deasupra blocului de epurare mecano-biologic este prevazut un grup sanitar.
Apa menajera rezultata de la grupul sanitar ajunge gravitational in bazinul de aspiratie al statiei de pompare apa
uzata. Incinta statiei de epurare este imprejmuita cu gard avand lungimea de 121 m, cu porti de acces auto si
pietonal.
Incinta statiei de epurare este prevazuta cu iluminat pe timpul noptii si centura de impamantare de protectie
pentru consumatorii electrici.
Pentru protectia muncii si la incendiu statia de epurare este prevazuta cu dotarile corespunzatoare
(mobilier,echipament protectie personal operare si mentenanta, stingatoare, etc.).
Caile de comunicatie avand o singura banda de circulatie pentru exploatarea statiei de epurare constau in
urmatoarele:
- drum de acces la statia de epurare care se racordeaza in punctul Drum de Exploatare 2 intersectie cu
str. Primaverii;
- platforme interioare statiei de epurare.
Intrucat este cazul unui trafic redus (ocazional o masina la o saptamana) drumurile se incadreaza in categoria
III: drumuri de exploatare, avand ca profil transversal tip parte carosabila de 4,0 m cu panta transversala unica
4%, incadrata de borduri prefabricate de beton.
Alimentarea cu energie electrica

Statia de epurare existenta este alimentata din reteaua electrica de interes public, de la un post de transformare
aerian, de 20/0,4kV, cu puterea de 63kVA, prin intermediul unei firide de distributie si contorizare, trifazata, de
100A, pentru 1 abonat. Postul de transformare furnizeaza energie electrica in sistem trifazat 400V/50Hz. Atat
PTA, cat si FDCS-1T sunt amplasate la circa 50 m de limita de proprietate a statiei.
Instalatii electrice
Instalatiile electrice existente, de distributie de j.t., de iluminat exterior, de impamantare si legaturi echipotentiale
sunt noi, corespunzator obiectivului construit.
Nu exista instalatie paratrasnet.
.
3. Descrierea Lucrarilor Proiectate
3.1. Obiecticul contractului
• Elaborare Proiect Tehnic in conformitate cu legislatia nationala, incluzand toate documentele necesare
(memorii, desene, calculi etc.) si orice documentatie necesara pentru obtinerea autorizatiei de
constructie;
• Elaborarea documentatiei necesare obtinerii autorizatiilor si avizelor necesare executiei;
Proiectarea s-a realizat folosind buna practică actuală şi va îndeplini toate cerinţele Companiei şi cele aplicabile
conform standardelor româneşti de proiectare şi construire şi a regulamentelor în vigoare la momentul
contractului, aşa cum sunt menţionate în Contract.
Antreprenorul va fi responsabil de asigurarea aprobărilor solicitate de către autorităţile româneşti pentru

proiectul său. Antreprenorul va prezenta detaliile proiectului său Inginerului pentru revizuire şi aprobare, conform
cerinţelor Contractului.
Antreprenorul va fi responsabil de constatarea condiţiilor locale referitoare la lucrări şi va verifica toţi parametrii
de proiectare oferiţi prin acest document, şi informaţiile furnizate sau puse la dispoziţie de către Angajator.
Antreprenorul va fi responsabil de stabilirea cotelor de nivel necesare şi a informaţiilor geotehnice ce aparţin

lucrărilor. Antreprenorul va face toate investigaţiile suplimentare necesare pentru proiectarea şi execuţia
lucrărilor.
Certificatul de Urbanism stabileste ce fel de avize si documentatii vor fi necesare in vederea obtinerii Autorizatiei
de Construire.
Antreprenorul este responsabil cu obtinerea acestora (daca este nevoie), precum si a altor autorizatiii, avize,
certificate, necesare pentru executia lucrarilor.
3.2. Descrierea solutiilor propuse in statia de epurare Corabia
3.2.1. Generalitati
Se propune realizarea unei statii de epurare pe un amplasament pus la dispozitie de autoritatile publice locale.
Proiectarea statiei de epurare s-a realizat in conformitate cu reglementarile nationale aplicabile la data
proiectarii, iar calculele de proces in conformitate cu NP133-2013 si standardele relevante pe plan international.
S-a considerat ca pe anumite perioade de timp valorile zilnice indicate mai sus pot varia cu +10% respectiv -
20%.
Efluentul din statia de epurare va indeplini standardele UE pentru apa uzata epurata Directiva 91/271/EEC
pentru standarde de calitate a Efluentului pentru "Ape Sensibile" si se va conforma Avizului de gospodarire a
apelor.
Normele tehnice romanesti NTPA 001 si NTPA 011, stabilite prin HG 188/2002, modificata si completata de HG
352/2005 pentru “Condiţiile de descărcare în mediul acvatic a apelor uzate” sunt in concordanta cu Directiva UE
91/271/EEC.
Continutul de materie uscata in deseurile retinute de la statia de gratare nu va fi mai mic de 25%. Materiile
retinute vor fi spalate si compactate.
Randamentul unitatii de deznisipare si separare a grasimilor nu trebuie sa fie mai mic de 95% pentru particule
cu o marime ≥ 0,2 mm.
Continutul organic al nisipului spalat si uscat provenit de la unitatea de spalare a nisipului nu trebuie sa fie mai
mare de 4,0 %.
Namolul produs va indeplini urmatoarele cerinte minime: deshidratarea namolului, la un continut de substanta
uscata (SU): > 25%
3.2.2. Date de Proiectare SEAU Corabia
• Capacitate statie de epurare: 13814 l.e.
• Emisarul statiei de epurare: fluviul Dunarea
3.2.3. Debitele relevante de apa uzata
Debite proiectare unitate Valoare

Debit de apa uzata zilnic mediu: Quz zi med m3/zi 1432
Debit de apa uzata zilnic maxim: Q uz zi max m3/zi 2164
Debit de apa uzata orar maxim pe timp uscat: Q uz or m3/h 126
max,uscat
Debit de apa uzata orar maxim pe timp ploios Q uz or max m3/h 149
ploaie
3.2.4. Incarcari apa uzata (incarcari apa uzata la intrarea in statia de epurare)
Incarcarile apei uzate la intrarea in statia de epurare se prezinta in tabelul urmator.

Parameteri Incarcare Concentratie

(kg/zi) (mg/l)
Consum chimic de oxigen (CCO-Cr): 1,657.70 766.17
Consum biochimic de oxigen (BOD5): 828.85 383.08
Materii solide (SS): 690.71 319.24
Azot total (TN): 434.35 200.75
Azot amoniacal (NH4-N): 291.01 134.50
Fosfor total (TP): 41.44 19.15
3.2.5. Parametrii de calitate ai efluentului final
Efluentul statiei de epurare va indeplini conditiile de calitate stabilite in NTPA001 si Avizului de gospodarire a
apelor.
Parameteri Concentratie
(mg/l)
Consum chimic de oxigen (CCO-Cr): 125
Consum biochimic de oxigen (BOD5): 25
Materii solide (SS): 35
Azot total (TN): 15
Azot amoniacal (NH4-N): 3
Fosfor total (TP): 2
Alcalinitate totala in apa epurata trebuie sa fie de cel putin 1.5 mmol/l.
Analizele de apa se vor realiza pe probe compozite medii, zilnice, omogenizate, nedecantate si nefiltrate.
Valoarea concentratiei prescrise a azotului total in apa epurata este in medie anuala pentru o temperatura
minima de 12°C la iesirea din bazinele biologice.
Namolul produs va indeplini urmatoarele cerinte minime:
Deshidratarea namolului, la un continut de substanta uscata (SU): > 22%.
Cresterea continutului de SU prin post-tratare cu var si obtinerea unui pH >12.7 pentru o durata de minim 2 ore.
3.2.6. Descrierea Lucrarilor SEAU Corabia
Urmatoarele obiecte sunt considerate necesare pentru indeplinirea cerintelor de epurare a apelor uzate:
Linia apei:
• Pretratare mecanica
o Camera de admisie;
o Gratare rare;
o Bazine de retentie ape pluviale;
o Debitmetru influent;
o Deznisipator- separator de grasimi cu insuflare de aer;
o Statie de receptie pentru namolul provenit din fose septice;
• Treapta biologica de epurare
o Compartimente de precipitare fosfor (P);
o Statie de reactivi pentru precipitarea fosforului;
o Statie de stocare si dozare metanol;
o Compartimente de aerare (AIR);
o Compartimente de sedimentare/recirculare (RMSE);
o Suflante bazine biologice;
o Sistem de aerare bazine biologice;
o Instalatie de stocare si dozare precipitat pentru defosforizare chimica;
o Pompe evacuare namol in exces;
o Decantoare secundare;
o Canal de masura si prelevare probe;
Linia namolului:
o ingrosator mecanic namol in exces;
o deshidratarea mecanica a namolului;
o depozitarea namolului deshidratat;
o bazin de colectare supernatant
Cladire administrativa
Rețele în incinta stației (sistem intern de drenare a apelor uzate, sistem intern de alimentare cu apa potabila,
apa tehnologica si sistem de hidranti de incendiu);
Drumuri, alei de acces si parcare pentru accesul facil pentru instalare, mentenanta, etc; amenajarea drumului de
acces in statia de epurare.
Spatii verzi;
Imprejmuirea statiei;
Lucrari electrice (racordarea la sistemul de alimentare cu energie electrica, iluminat exterior si paratrasnet,
instalaţii de împământare şi legături de echipotenţializare);
Instalatia de detectie si alarmare la incendiu (obiectivele supravegheate sunt cladirea administrativa, camerele
electrice si staţia de stocare și dozare metanol).
Instalatie de supraveghere video.
3.2.7. Descrierea procesului tehnologic SEAU - linia apei
Camera de admisie
Caminul existent de admisie, amplasat in incinta statiei de epurare, va fi dezafectat.
Se va construi un camin nou de admisie, prevazut cu deversor pentru limitarea debitului de alimentare a statiei
de epurare. Camera va fi prevazuta si cu vane tip stavilar pentru izolarea celor doua trasee de descarcare.
Toate partile metalice imersate vor fi confectionate din materiale rezistente la coroziune otel inoxidabil AISI 304
L.
Lucrari civile:
Lucrarile vor include toate lucrarile de constructii necesare, care sa faciliteze functiile descrise in cerintele de
proces.
Calculul structural se va realiza conform standardelor si normativelor in vigoare. Constructia va fi verificata la

flotabilitate, verificarea stabilitatii facandu-se la nivelul cel mai ridicat al panzei freatice. Stabilitatea structurii se
va calcula in conditiile bazinului gol, fara echipamente si perimetrul sapaturii netaluzat.
Executia constructiei va incepe cu lucrarile de epuisment pentru scaderea nivelului apei subterane, daca este
cazul. In eventualitatea fundarii pe un teren avand caracteristici fizico-mecanice mai slabe, se va realiza o perna
de balast cu grad mare de compactare cu grosimea de minim 30 cm.
Structura subterana se va realiza din “beton impermeabil” armat supus la mediu agresiv.
Toate partile exterioare ale structurilor subterane vor fi protejate la suprafata conform standardelor nationale, cu
invelis de bitum si folia de protectie pentru pereti si suprafetele de sub cota terenului.
Toate piesele metalice vor fi acoperite cu vopsea anticoroziva.
Lucrari mecanice:
Se vor procura si monta toate echipamentele si instrumentele care sa faciliteze functiile descrise in cerintele de
proces, lucrari mecanice, de instrumentatie, control si automatizare, asigurarea accesului facil la echipamente:
 Vane stavilar confectionate din otel inoxidabil AISI 304 L.
 Deversoare reglabile ;
 In vederea montajului, se vor procura toate materialele necesare (elemente de asamblare, suporti,
lubrifianti s.a.).
Lucrari electrice, de instrumentatie, control si automatizare
Lucrarile necesare pentru realizarea instalatiilor electrice, de instrumentatie, control si automatizare aferente
obiectului tehnologic, fara a se limita la acestea, sunt achizitionarea, instalarea, testarea si pregatirea pentru
punerea in functiune in conformitate cu proiectul aprobat al Antreprenorului, a echipamentelor pentru:
 Alimentarea cu energie electrica, controlul, protectia si automatizarea instalatiilor tehnologice ;
 Iluminatul exterior local.
Gratare rare – instalatie noua
De la caminul nou prevazut pentru statia de epurare, apa uzata este dirijata printr-o conducta catre punctul de
intrare in statia de epurare constituit de caminul de distributie dinaintea gratarelor rare. Statia de gratare rare va
fi compusa din 2 gratare cu operare automata in configuratia 1 + 1 in rezerva, calculate fiecare la debitul orar
maxim si amplasate in doua canale din beton paralele de sectiune rectangulara. Fiecare canal este prevazut cu
vana de inchidere inainte si dupa gratar. Materialele retinute de gratare se descarca pe banda transportoare
comuna care le depune in containerul de colectare pentru deseuri.
Dimensionarea gratarului rar cu bare se face conform prevederilor standardelor SR EN 12255-3:2003 si DIN
19569 (Partea 2) privitoare la conditiile hidraulice: viteze maxime admise intre bare si viteze minime admise in
canalul gratarului.
Pentru gratarul rar cu distanta intre bare de 30 mm se iau in considerare urmatoarele caracteristici constructive:
 Grosimea barei (s): 10 mm
 Latimea barei: 60 mm
 Coeficientul de forma a barei ( ): 2.42 (Kirschmer)
 Distanta intre bare (e): 30 mm
 Unghi de inclinare ( ) : 900
Conditii hidraulice pentru calcul:
 Viteza de apropiere va: > 0.30 m/s
 Viteza apei in canalul aval: > 0.30 m/s
 Viteza maxima intre bare (gratar curat): 0.60 ... 0.90 m/s
 Coeficient de blocaj (η): max 20% (colmatare)
Relatii de calcul:
Latimea gratarului in functie de numarul de bare N (fara rama), grosimea barei s si distanta intre bare e :
Bg = N x (s + e) + e
Viteza apei intre bare:
u = [(s + e) / e] x [1 / (1 -  )] x va
Pierderea de sarcina prin gratarul rar:
Delta h = Beta x (s/e) 4/3 x (u2 / 2g) x sin Delta
Descriere functionala
Fiecare canal cu gratar este calculat pentru a putea prelua intregul debit de intrare in statia de epurare, astfel ca
in toate regimurile de functionare un gratar este in functiune si al doilea in rezerva.
Automatizarea implementata in tabloul electric al skid-ului propriu si care genereaza pornirea/oprirea instalatiei
de curatare, este realizata pe baza timpului de functionare dupa incheierea unui ciclu de curatare sau pe baza
diferentei de nivel amonte-aval in canalul gratarului.
In canalul fiecarui gratar, in amonte, este prevazuta cate o vana de perete automata de inchidere. In cazul
dapasirii nivelului maxim admisibil in zona de intrare aceste vane se inchid pentru a preveni inundarea
gratarelor. Pentru o astfel de situatie s-a prevazut si o conducta de preaplin in caminul de distributie dinaintea
gratarelor rare care deverseaza gravitational direct in caminul pompelor de apa uzata, de unde aceasta poate fi
evacuata cu pompele de by-pass.
Structura existenta va fi demolata.
Gratarele existente vor fi inlocuite cu gratare rare cu functionare automata, cu deschiderea intre bare de cel mult
30 mm. Gratarele vor fi curatate mecanizat, pornirea acestora facandu-se functie atat de un temporizator cat si
functie de pierderea de sarcina printre barele gratarului. Toate partile metalice imersate vor fi confectionate din
materiale rezistente la coroziune otel inoxidabil AISI 304 L.
Materiile retinute se vor descarca prin intermediul transportoarelor in containere mobile. Echipamentele vor fi
adapostite intr-o hala noua. Capacitatea sistemului de ventilatie va fi suficienta pentru a asigura o improspatare
a aerului de cel putin 8 volume pe ora (raportat la volumul total ce trebuie ventilat). In timpul iernii, cladirea
gratarelor va fi incalzita, asigurand in toate spatiile, inclusiv in zona containerelor de deseuri conditii care sa
previna inghetul. Temperatura minima in cladirea gratarelor nu va fi mai mica de + 5°C.
Lucrari civile
proces, lucrari mecanice, de instrumentatie, control si automatizare, asigurarea accesului facil la echipamente.
Gratarele rare vor fi amplasate in hala destinata pretratarii, o hala cu nivel S+P cu structura din cadre de beton
armat si zidarie de carmida.
Infrastructura va fi de tip cuva din beton impermeabil armat avand hidroizolatie drept protectie a peretilor de sub
cota terenului amenajat. Suprastructura halei va avea plansee intermediare pe anumite zone pentru amplasarea
diverselor echipamente. Zidaria va fi realizata din caramida.
Infrastructura va fi verificata la flotabilitate, verificarea stabilitatii facandu-se la nivelul cel mai ridicat al panzei
freatice.
Se va calcula structura de rezistenta conform eurocodurilor, a standardelor si normativelor in vigoare.

Lucrari mecanice
Gratare rare confectionate din otel inoxidabil AISI 304 L.
 Transportor cu snec;
 Container de colectare deseuri;
 Sistem de ventilare mecanica;
lubrifianti s.a.).
 alimentarea cu energie electrica, controlul, protectia si automatizarea instalatiilor tehnologice;
 instalatia de iluminat interior si prize;
Masurare debite- echipamente noi
Masurarea debitului de influent se va realiza prin intermediul debitmetrelor electromagnetice montate pe

conductele de refulare ale pompelor instalate in statia de pompare apa uzata.
Pentru masurarea parametrilor calitativi ai apei uzate influente se va monta o instalatie automata de prelevare a
probelor.

 alimentarea cu energie electrica, controlul si automatizarea instalatiilor tehnologice.
 instalatie de prize exterioare;
Gratare dese
Gratarele dese existente vor fi inlocuite cu gratare dese cu functionare automata, cu deschiderea intre bare de
cel mult 10 mm. Gratarele vor fi curatate mecanizat, pornirea acestora facandu-se functie atat de un
temporizator cat si functie de pierderea de sarcina printre barele gratarului. Toate partile metalice imersate vor fi
confectionate din materiale rezistente la coroziune otel inoxidabil AISI 304 L.
Materiile retinute se vor descarca prin intermediul transportoarelor in containere mobile. Echipamentele vor fi
adapostite intr-o hala noua. Capacitatea sistemului de ventilatie va fi suficienta pentru a asigura o improspatare
a aerului de cel putin 8 volume pe ora (raportat la volumul total ce trebuie ventilat). In timpul iernii, cladirea
gratarelor va fi incalzita, asigurand in toate spatiile, inclusiv in zona containerelor de deseuri conditii care sa
previna inghetul. Temperatura minima in cladirea gratarelor nu va fi mai mica de + 5°C.
Lucrari civile
proces, lucrari mecanice, de instrumentatie, control si automatizare, asigurarea accesului facil la echipamente.
Gratarele dese vor fi amplasate in hala destinata pretratarii.
Structura in care se vor monta aceste gratare va fi de tip cuva din beton armat cu permeabilitate redusa, expus
la conditiile de agresivitate a fluidelor inmagazinate.
Structura de rezistenta se va calcula in conformitate cu eurocodurile, standardele si normativele in vigoare .
Lucrari mecanice
 Gratare dese confectionate din otel inoxidabil AISI 304 L.
 Transportor cu snec;
 Container de colectare deseuri;
lubrifianti s.a.).

 instalatia de iluminat interior si prize;
Deznisipator separator de grasimi cu aerare- constructie noua
Apa uzata va fi pompata in deznisipatorul-separatorul de grasimi nou prevazut, dimensionata la debitul orar
maxim.
Deznisipator separator de grasimi cu insuflare de aer va fi implementat pentru indepartarea nisipului si

grasimilor. Se vor construi urmatoarele obiecte:
 Deznisipator cuplat cu separator de grasimi cu insuflare de aer, prevazut cu doua linii, ce se vor putea
scoate din functiune separat;
 Pompe nisip pentru transportul nisipului din deznisipator la instalatia de spalare si sortare nisip
instalata in camera gratarelor;
 Camin colectare grasimi pentru evacuarea acestora cu ajutorul vidanjei;
 Pod raclor pentru nisip si grasimi independent pentru fiecare linie;

 Elemente de aerare si conductele de aer
 Conductele de legatura pentru apa uzata, grasimi, nisip
 Suflante de aer - 2+1 unitati cate o unitate active pentru fiecare linie in parte. Statia de suflante si
echipamentul electric aferent vor fi instalate in Cladirea Pretratarii din vecinatate asigurandu-se protectia
impotriva factorilor climatici.
Deznisipatorul va fi proiectat sa elimine minimum 95% din cantitatea de nisip cu granulatia de 0.2 mm, la
incarcarea hidraulica maxima. Concentratia maxima de grasimi si uleiuri in efluentul deznisipatorului -
separatorului de grasimi este 15 mg/l.
 Debitul de dimensionare: Debitul orar maxim pe timp ploios
 Timpul de retentie la debitul de calcul: 10 minute
 Incarcare superficiala la debitul de calcul: u< 6.....7 mm/s;
 Incarcare superficiala la debitul de verificare: u< 4.....5 mm/s ;
Materialele retinute pe gratarele dese - compactate si spalate se transporta automat in containerul de colectare.
Nisipul separat se dirijeaza in containerul de nisip.
Grasimile se pompeaza in basa de colectare a grasimilor de unde acestea vor fi periodic vidanjate. Faza apoasa
a grasimilor este recuperata continuu si dirijata gravitational in caminul pompelor de apa uzata.
Structurile existente vor fi demolate.
Vor fi prevazute 2 unitati noi de pretratare. Scopul acestor 2 unitati este de a indeparta din apa uzata atat
grasimile cat si particulele de nisip mai mari de 0.2 mm cu o eficienta mai mare de 95 %.
Unitatile noi proiectate vor consta din doua bazine, fiecare bazin compartimentat in doua zone, una aerata, si
una linistita (neaerata). Grasimile vor fi colectate de pe suprafata apei prin intermediul unui pod raclor si
evacuate catre un camin tip separator. Nisipul decantat si colectat intr-o basa va fi evacuat catre un spalator de
nisip nou. Nisipul spalat va colectat in container. Pentru alimentarea acestui sistem cu aer comprimat vor fi
utilizate suflantele existente. In cazul in care capacitatile suflantelor existente instalate sunt insuficiente,
instalatia va fi completata cu suflante noi cu capacitatea corespunzatoare datelor de proces. Functionarea
Deznisipatorului – Separatorului de grasimi va fi verificata si in conditiile in care una din unitati este scoasa din
functiune pentru lucrari de intretinere. Unitatea ramasa in functiune va prelua intregul debit fara scaderea
eficientei. Cele doua unitatati de deznisipare/separare de grasimi vor fi prevazute cu posibilitatea de izolare, prin
intermediul unor vane de izolare actionate manual. Toate partile metalice imersate vor fi confectionate din
materiale rezistente la coroziune otel inoxidabil AISI 304 L.
Lucrari civile
Lucrarile vor include toate constructiile civile necesare, care sa faciliteze functiile descrise in cerintele de proces.
Deznisipatorul este reprezentat de 2 constructii din beton impermeabil armat, expus la agresivitatea fluidelor
inmagazinate, cu radierul sub forma conica si pereti interiori. Sunt constructii semiingropate avand hidroizolatie
drept protectie a peretilor de sub cota terenului amenajat.
Calculul structural se va realiza conform standardelor si normativelor in vigoare. Se va realiza calculul la

flotabilitate.
Se va asigura accesul la separatoare prin amplasarea unei pasarele metalice la partea superioara.
Perimetral se va construi un trotuar pentru accesul personalului.
Toate partile metalice imersate vor fi confectionate din materiale rezistente la coroziune otel inoxidabil AISI
304L.
Lucrari mecanice
 Poduri racloare;
 Sistem de colectare si evacuare grasimi
 Sistem de evacuare nisip: pompe de nisip sau sistem tip „air lift pump”;
 Containere de colectare deseuri si nisip.
 Conducte si armaturi;
lubrifianti s.a.).

 instalatia de iluminat exterior local;
Statie de receptie pentru namolul provenit din fose septice
Se va asigura o unitate de receptie pentru namolul provenit din fosele septice, transportat cu camioane-cisterna
(auto-vidanje).
Deseurile nedegradabile continute de catre namol vor fi evacuate, spalate, compactate si transferate intr-un
container, astfel ca sa poata fi apoi evacuate la un depozit ecologic. Vor fi prevazute containere cu capac
rabatabil si roti care pot fi manevrate manual. Namolul septic va fi descarcat gravitational intr-un bazin de
colectare si va fi pompat cu ajutorul unei pompe submersibile de namol in camera de distributie din amonte de
deznisipatoare-separatoare de grasimi. Intreaga instalatie va fi acoperita pentru a se evita degajarea de noxe
olfactive. Functionarea va fi in intregime automatizata si vor fi masurate online debitul, pH-ul si conductivitatea
namolului septic descarcat.
Toate partile metalice imersate vor fi confectionate din materiale rezistente la coroziune otel inoxidabil AISI 304
L.
Va fi prevazut un racord pentru prelevare probe pentru laborator

Lucrari civile:
proces.
Executia constructiei va incepe cu lucrarile de epuisment pentru scaderea nivelului apei subterane la minim 0,50
m sub nivelul fundatiei, daca este cazul. In eventualitatea fundarii pe un teren avand caracteristici fizico-
mecanice mai slabe, se va realiza o perna de balast cu grad mare de compactare cu grosimea de minim 30 cm.
Structura subterana se va realiza din beton impermeabil armat, expus la agresivitate.
Se va acorda atentie prevenirii fenomenului de plutire a structurilor determinat de nivele ridicate ale apei
subterane (daca este nevoie).
Se vor lua masuri pentru a se preveni aparitia crapaturilor in beton determinate de contractie, diferente de
temperatura etc.
Se va asigura impermeabilizarea in zona rosturilor de turnare prin profile din PVC sau benzi de etansare. Placile
din beton de la suprafata constructiei vor fi dimensionate si armate in functie de incarcarile stabilite prin procesul
tehnologic.
Calculul structural se va realiza conform standardelor si normativelor in vigoare
Toate partile exterioare ale structurilor subterane vor fi protejate la suprafata conform standardelor nationale,
invelisul de bitum si folia de protectie pentru pereti si suprafetele superioare de sub cota terenului.
.
Lucrari mecanice:
Se vor procura si monta urmatoarele echipamente / instalatii:
 Gratar des 6mm;
 Mixer submersibil;
 Pompa de evacuare apa uzata;
 Sistem de spalare;
 Toate accesoriile si instrumentele necesare conform proiect;

 iluminatul exterior local.
Bazin biologic- structuri noi
Bazinul de biologic nou, va fi compus din doua linii tehnologice independente care vor functiona in paralel. Va fi
prevazuta o camera noua de distributie cu deversoare cu care va prelua si namolul recirculat de la decantoarele
secundare. Fiecare plecare catre cele 2 bazine de aerare va fi prevazuta cu vana de izolare. Bazinele biologice
vor fi dotate cu echipamente de mixare pentru mentinerea biomasei in suspensie si recirculare interna sistem de
insuflare de bule fine. Bazinele biologice vor fi prevazute cu pasarele fixe de circulatie si de acces la
achipamentele de agitare si recirculare interna.
304L.
Pentru o mai mare flexibilitate in exploatare s-au prevazut 2 linii pentru epurarea biologica. Fiecare din aceste
linii poate fi izolata cu ajutorul stavilelor prevazute in camerele de distributie.
Vor fi realizate 2 bazine biologice, in care vor avea loc procesele de reducere a compusilor carbonului,
nitrificare-denitrificare si stabilizare aeroba a namolului. Se va avea in vedere adoptarea tuturor masurilor pentru
evitarea formarii depozitelor de namol.
Linia biologica a fost dimensionata luand in calcul variaţiile de temperatură ale apei uzate cuprinse între 12°C şi
25°C.
Indicele volumetric al namolului se va considera 120 cm3/g.
In zona oxica a bazinului de aerare se va monta o pompa axiala de recirculare interna.
Se vor monta sonde de masura on-line a oxigenului a materiilor solide in suspensie si pentru NH4/NO3 pentru
fiecare bazin.
Camere de distributie
Camerele de distributie asigura distributia egala a debitului respectiv a incarcarilor pe liniile de epurare
biologica.
Fiecare linie ce pleaca spre reactoarele biologice, respectiv decantoarele secundare trebuie vor fi prevazute cu
stavile pentru izolarea acestora. Variatia debitului intre liniile de epurare nu trebuie sa depaseasca 2%.
Bazine defosforizare biologica

Se va opta pentru reducerea fosforului, partial pe cale biologica si partial prin precipitare chimica.
Bazinele anaerobe realizate din beton armat vor reprezenta un compartiment din bazinele de aerare.
Acestea se vor dimensiona conform normativelor in vigoare de proiectare, iar timpul de retentie la (Qu or max +
Qrecirculare externa + Qsupernatant) nu va fi mai mic de 0.75h.
Bazine Anaerobe (Anoxic)

In bazinele anaerobe are loc procesul de denitrificare prin care substanţele anorganice de tipul azotaţilor (NO3-)
şi azotiţilor (NO2-) sunt transformate cu ajutorul bacteriilor heterotrofe anoxice, în azot gazos liber (azot
molecular N2).
Pentru descompunerea substanţelor organice, pe bază de carbon, bacteriile extrag (utilizează) oxigen din
combinaţiile azotului cu oxigenul (adică din azotaţi, care constituie donori de oxigen pentru oxidarea materiilor
carbonice din mediul anoxic).
Bazine Aerobe (Oxic)

In bazinele aerobe are loc procesul de nitrificare prin care se realizează oxidarea biologică a azotului - aflat în
apă sub forma ionilor de amoniu (NH4+), sau sub formă de gaz (NH3) - într-o primă etapă la faza de azotit
(NO2-) şi apoi la faza de azotat (NO3-). Acest lucru se desfăşoară într-un mediu aerob în principal datorită a
două bacterii autotrofe aerobe, numite în mod curent nitrificatori sau bacterii nitrifiante.
Lucrari civile:
Lucrarile vor include toate constructiile civile necesare, care sa faciliteze functiile descrise in cerintele de proces.
Calculul structural se va realiza conform standardelor si normativelor in vigoare. Bazinul de retentie va fi verificat
la flotabilitate, verificarea stabilitatii facandu-se la nivelul cel mai ridicat al panzei freatice. Stabilitatea bazinului
se va calcula in conditiile bazinului gol, fara echipamente si perimetrul sapaturii netaluzat, urmand un calcul in
care bazinul va fi plin.
Fundatia structurii va fi realizata conform proiectului de fundatii al Antreprenorului.
Lucrarile de constructie vor incepe cu lucrarile de epuisment pentru scaderea nivelului apei subterane, daca
este cazul. In eventualitatea fundarii pe un teren avand caracteristici fizico-mecanice mai slabe, se va realiza o
perna de balast.
Sapatura pentru realizarea constructiei va fi deschisa sau cu sprijiniri. In ambele cazuri se vor respecta cu
strictete toate normele de securitate si sanatate a muncii aflate in vigoare.
Structura subterana se va realiza din “beton impermeabil” armat supus la mediu agresiv .
Se vor lua masuri pentru a se preveni aparitia crapaturilor determinate de contractie, diferente de temperatura
etc.
Se va realiza calculul fisurilor conform SR EN 1992-1-1:2004.
invelis de bitum si folia de protectie pentru pereti si suprafetele superioare de sub cota terenului.
Se va asigura impermeabilizarea in zona rosturilor de turnare.
304L.
Lucrari mecanice:
 Sistem de aerare, de la conducta principală până la sistemul de distribuție, inclusiv difuzoare EPDM;
 Mixere submersibile;
ghidaje, lubrifianti s.a.).
Lucrarile si conditiile de calitate vor fi conforme cu cerintele de proces. Mixerele vor fi amplasate astfel incat sa
se obtina cel mai bun amestec posibil si sa se evite sedimentarea biomasei. Fiecare sectiune (grila) a
difuzoarelor va contine maxim 200 de difuzoare. Materialul sistemului de conducte principale de aerare va fi din
otel inoxidabil de o calitate minima X2 Cr Ni Mo 17-2-2. Sistemul de aerare va fi cu difuzoare cu bule fine
plasate la baza, si va fi prevazut cu toate accesoriile necesare pentru o buna exploatare si intretinere. Scarile,
platformele, podurile, etc vor fi proiectate si instalate pentru a asigura un acces sigur pentru operator.
Antreprenorul va asigura un iluminat, astfel incat sa se asigure o buna vizibilitate in tura de noapte, in
conformitate cu prevederile reglementarilor privind protectia muncii, in vigoare.
Se vor prevedea toate sistemele de siguranta necesare – cabluri, scari, etc pentru a permite evacuarea rapida si
in siguranta in cazul caderii in bazine.
Lucrari electrice, de instrumentatie, control si automatizare:

 iluminatul exterior local;
 instalatie de prize exterioare combinate.
Statie de suflante pentru bazinele cu namol activat
Aerul necesar pentru procesele biologice din bazinele oxice va fi furnizat de o statie de suflante.
Aceasta va fi o constructie masiva pentru amplasarea suflantelor si a tablourilor electrice, inclusiv pod rulant
pentru ridicarea si manipularea suflantelor;
Se vor achizitiona 2 + 1 suflante la capacitatea si presiunea rezultata in urma calculului de proces.
Suflantele vor fi prevazute cu convertizoare de frecventa.
Se vor monta conductele de distributie a aerului inclusiv vanele de reglare pentru fiecare linie.
Procesul de aerare va fi eficient din punct de vedere al costurilor de functionare si va fi comandat automat
functie de concentratia de oxigen din fiecare bazin, concentratie ce va fi masurata on-line.
Controlul si reglarea aerarii se va face individual pentru fiecare bazin de aerare, ce va fi echipat cu o suflanta. O
suflanta de rezerva va fi prevazuta pentru toate bazinele. Toate suflantele vor fi actionate de motoare electrice
cu turatie variabila.
Proiectul va lua in considerare valori limita de temperatura a apei de max 40°C.
Sistemul de aerare va fi proiectat astfel incat sa se ajunga la concentratia de 2 mg O2/l, cu o eficienta cu nu mai
putin de 3.5 kg O2/kWh in apa curata.
Va fi prevazut un sistem de aerare cu difuzori cu membrana cu bule fine. Suflantele vor fi prevazute cu
functionare cu debit variabil si vor acoperi gama de debite de aer necesara. Suflantele si sistemul de insuflare a
aerului vor fi dimensionate pentru a asigura o capacitate de aerare si de dizolvare a oxigenului in namolul
biologic suficienta pentru a mentine o concentratie de oxigen de cel putin 2 mg/l, in conditii de debite si incarcari
maxime ale apei influente. Capacitatea suflantelor va fi stabilita pentru a produce debitul de aer calculat tinand
seama de conditiile de insuflare, concentratia si temperatura namolului activ, temperatura aerului, etc. Fiecare
bazin va fi prevazut cu senzori de oxigen dizolvat. Suflantele vor fi amplasate intr-o cladire dedicata, situata in
apropierea bazinelor biologice. Cladirea va cuprinde o camera separata unde vor fi amplasate tablourile
electrice de comanda. Camera suflantelor va fi prevazuta cu echipamente de ridicare pentru
manevrarea/montarea suflantelor. Va fi prevazut un sistem de ventilatie pentru a limita temperatura interioara la
temperatura optima de functionare a suflantelor. Vor fi prevazute echipamente de atenuare a zgomotului pentru
deschiderile pentru ventilatie.
Conductele de distributie a aerului la bazinele de aerare vor fi din otel inoxidabil 304L si vor fi prevazute toate
accesoriile necesare pentru controlul debitului si prevenirea fenomenelor de suprapresiune. Conductele de aer
montate in camera suflantelor vor fi izolate termic.
Lucrari civile
Lucrarile vor include toate lucrarile civile necesare, care sa faciliteze functiile descrise in cerintele de proces,
lucrari mecanice, de instrumentatie, control si automatizare, asigurarea accesului facil la echipamente.
Se va construi o cladire din cadre cu grinzi si stalpi din beton armat cu zidarie de caramida. Compartimentarea
acesteia va cuprinde spatiul pentru amplasarea suflantelor, o zona care va constitui camera electrica si un
spatiu unde va fi pozitionat transformatorul.
Cladirea va avea un acoperis tip terasa cu atic.
Se vor realiza toate lucrarile de arhitectura necesare ( tencuieli, vopsitorii etc).
Peretii vor avea termoizolatie din polistiren extrudat.
Usile si tamplaria vor fi din PVC cu geamuri termopan
Se vor prevede goluri mari cu usi pentru manipularea suflantelor. In spatiul destinat suflantelor se vor construi
socluri de beton pentru sustinerea acestora si pentru preluarea sarcinilor
Perimetral se va construi un trotuar pentru accesul personalului
Lucrari mecanice
 Se vor achizitiona 3 suflante (2+1 stand by) la capacitatea si presiunea rezultata in urma calculului de
proces. Suflantele vor fi prevazute cu convertizoare de frecventa.
 Se va monta conducta de distributie a aerului inclusiv a vanei de reglare;
 Debitul de aer va fi masurat. Se va masura presiunea aerului, utilizand un traductor de presiune aer.
 Se vor verifica rezultatatele masuratorilor aferente instrumentatiei, afisarea corecta si transmiterea la

dispecer a acestora.
 Se realizeaza transmiterea informatiilor aferente (rezultate masuratori, stari utilaje) la dispecer.
Fiecare suflanta va fi prevazuta cu urmatoarele componente minimale: Capota fonoizolanta si de protectie, set
de montaje anti-vibratii, filtru de admisie si un atenuator de zgomot pentru filtrul de evacuare, supapa de
siguranta pentru presiune si conectarea cu o clapeta de sens, conectiuni flexibile cu coliere pentru furtunuri.
Nivelul de zgomot si celelalte lucrari si cerinte de calitate vor fi conforme cu cerintele de proces, lucrari
mecanice.

 instalatia de iluminat interior si prize;.

Statie de reactivi pentru indepartarea fosforului
Pentru asigurarea reducerii fosforului in conditiile impuse de evacuare in emisar, reducerea biologica a fosforului
trebuie suplimentata cu precipitare chimica.
Se va avea in vedere asigurarea posibilitati de dozare proportionala cu debitul de apa uzata masurat pana la
valoarea debitului maxim orar pe timp uscat.
Echipamente de dozare clorurii ferice si instalatiile aferente vor fi dimensionate considerandu-se doza de 2,7
kgFe/kgP si solutie cu concentratie de 40%.
Bazinul de depozitare pentru clorura ferica va avea capacitatea de stocare pentru un consum de 30 de zile in
conditii normale de incarcare.
Bazinul de stocare va fi instalat intr-un spatiu betonat de forma unei cuve rectangulare, astfel incat sa se
impiedice imprastierea reactivului in afara platformei pe care este amplasat bazinul. Cuva va fi executata din
beton cu protectie efectiva impotriva coroziunii datorate clorurii ferice.
Reactivul va fi introdus in camera de distributie amonte de decantoarele secundare.
Se va asigura incalzirea incaperii de stocare si preparare - dozare solutie de clorura ferica la minimum 10ºC in
timpul iernii si ventilarea adecvata a acesteia.
De asemenea, incaperea va fi prevazuta cu dus de urgenta.
Statia de reactiv pentru indepartarea fosforului va fi instalata intr-o cladire dedicata si va avea urmatoarele
componente
 rezervoar de stocare reactiv;
 doua pompe de dozare (1+1)
 conducte distributie a precipitantului, vane, debitmetre, etc.
Lucrari civile:
Construirea cladirii pentru statia de reactivi include toate lucrarile civile, de arhitectura care pot fi necesare, care
sa faciliteze functiile descrise in cerintele de proces, lucrari mecanice, de instrumentatie, control si automatizare.
Se va realiza o constructie supraterana avand structura de rezistenta in cadre din beton armat si inchideri cu
pereti tip sandwich sau din zidarie de caramida. Dimensiunile libere interioare in plan vor fi definite functie de
gabaritele echipamentelor selectate de proces.
Fundatia structurii va fi realizata conform proiectului de fundatii al Antreprenorului.
Acoperisul va fi similar acoperisurilor cladirilor existente si va fi construit astfel incat sa reziste in mediul agresiv.
Podelele vor fi construite din beton armat si acoperite cu vopsea epoxidica, rezistenta la actiunea substantelor
chimice. Podelele vor fi dotate cu sifoane/drenuri.
Vor fi prevazute usi din otel. Usile si ferestrele vor fi rezistente la mediu agresiv.
Se vor aplica tencuieli, vopsitorii lavabile la interior si tencuieli la exteriorul cladirii;
Lucrari mecanice:
 Pompe de dozare reactiv 1+1;
 Rezervor de stocare anticoroziv 1 buc. Timp de stocare 30 zile;
 Racord de alimentare rezervoar de stocare ;
 Instalatie de ventilatie fortata;
 Toate conductele, fitingurile si armaturile pentru realizarea instalatiei hidraulice;
lubrifianti s.a.).

 instalatia de iluminat interior si prize.
Stație de stocare si dozare metanol

Va fi prevazuta o statie de stocare si dozare metanol. Metanolul este injectat in bazinul de denitrificare ca sursa
externa de carbon pentru realizarea completa a procesului de denitrificare, atunci cand exista o lipsa de necesar
de carbon in apa bruta. Va fi prevazuta o instalatie care va consta dintr-un bazin stocare metanol si pompe
dozatoare metanol.
Lucrari civile:
Se va construi o cladire din cadre cu grinzi si stalpi din beton armat cu zidarie rezistenta la foc. Fundatiile vor fi
din beton armat.
Se vor realiza toate lucrarile de arhitectura necesare ( tencuieli, vopsitorii etc).
Peretii vor avea termoizolatie din polistiren extrudat.
Toate materialel folosite vor fi rezistente la foc din cauza pericolului de explozie a rezervorului..
Lucrari mecanice:
 Pompe de dozare reactiv 1+1
 Rezervor de stocare anticorozive 1 buc. Timp de stocare 30 zile
 Racord de alimentare rezervoare de stocare ;
 Instalatie de ventilatie fortata;
 Toate conductele, fitingurile si armaturile pentru realizarea instalatiei hidraulice;
 In vederea montajului, se vor procura toate materialele necesare (elemente de asamblare,
suporti, lubrifianti s.a.).
 alimentarea cu energie electrica, controlul, protectia si automatizarea instalatiilor

tehnologice;
Decantor secundar
Vor fi prevazute doua decantoare secundare. Alimentarea decantoarelor secundare cu namol activ se va face
prin intermediul unei camere de distributie. Fiecare decantor este alimentat printr-o conducta ascendenta
amplasata in centrul decantorului de unde va fi transferat intr-o camera cilindrica centrala in care viteza va fi
redusa, debitul fiind distribuit uniform in decantor. Apa decantata va fi colectata intr-un jgheab perimetral
prevazut cu deversor din otel inoxidabil profilat, din care va fi dirijata gravitational catre o camera de colectare
prevazuta cu o conducta de descarcare a a apei epurate catre emisar. Pentru prevenirea antrenarii materiilor
flotante in apa decantata, deversorul perimetral va fi protejat de un deflector metalic semi-scufundat fixat de
jgheabul de colectare a apei decantate. Viteza de rulare a podului raclor va fi ajustabila (doua viteze diferite). Se
vor utiliza poduri cu sistem de raclare a namolului si dirijarea acestuia intr-un con de colectare central.
Evacuarea se va face intr-un camin de inmagazinare adiacent de unde materiile flotante vor fi preluate prin
vidanjare dupa concentrare si indepartate.
Namolul biologic ingrosat va fi extras din conul central printr-o conducta gravitationala inglobata sub radier, care
va transfera namolul la o camera adiacenta, de unde va fi deversat gravitational in bazinul de aspiratie comun al
statiilor de pompare de recirculare si de extragere a namolului in exces. Debitul de namol extras decantorul
secundar va putea fi reglat si va fi controlat printr-un sistem cu vana reglabila sau deversor.
Decantoarele vor avea structura din beton armat. Toate partile imersate ale podului raclor vor fi confectionate
din materiale rezistente la coroziune - otel inoxidabil AISI 304 L.
S-au propus 2 decantoare secundare circulare echipate cu poduri racloare si echipamente de eliminare a
namolului activat.
Decantorul va avea structura din beton armat. si va fi echipat cu pod raclor pentru namol si raclor de suprafata
pentru spuma, sistem de evacuare a apei epurate, sistem de colectare si evacuare namol si spuma/plutitori;
In decantorul secundar va fi montat senzor de masurare a concentratiei de namol acumulat pe radier pentru
evacuare automata a namolului functie de concentratia acestuia;
Se vor monta toate conductele de apa uzata si namol de interconectare (conductele de intrare apa uzata,
conductele de evacuare apa decantata, conductele de namol de recirculare etc).
Specificatii de proiectare pentru decantoarele secundare:
 Indicele minim de volum al nămolului (IVN): 120 ml/g
 Timpul de decantare: 2-2,5 h
 Incarcarea volumetrica a namolului pe suprafata de decantor: max. 500 l/m2,h
 Incarcarea superficiala a decantorului: max. 1,6 m3/m2, h
 Incarcarea maxima pe deversor: 10 m³/h x m

Lucrari civile:
Calculul structural se va realiza conform standardelor si normativelor in vigoare. Decantoarele vor fi verificate la
flotabilitate, verificarea stabilitatii facandu-se la nivelul cel mai ridicat al panzei freatice. Stabilitatea decantorului
se va calcula in conditiile bazinului gol, fara echipamente si perimetrul sapaturii netaluzat, urmand un calcul in
care bazinul va fi plin.
Fundatia structurilor va fi realizata conform proiectului de fundatii al Antreprenorului.
Lucrarile de constructie vor incepe cu lucrarile de epuisment pentru scaderea nivelului apei subterane la minim
0,50 m sub nivelul fundatiei, daca este cazul. In eventualitatea fundarii pe un teren avand caracteristici fizico-
mecanice mai slabe, se va realiza o perna de balast cu grad mare de compactare.
Sapatura pentru realizarea constructiei va fi deschisa sau cu sprijiniri. In ambele cazuri se vor respecta cu
strictete toate normele de securitate si sanatate a muncii aflate in vigoare.
Structurile subterane se vor realiza din “beton impermeabil” armat supus la mediu agresiv.
etc.
Se va realiza calculul fisurilor conform SR EN 1992-1-1:2004.
invelis de bitum si folia de protectie pentru pereti si suprafetele superioare de sub cota terenului.
Se va asigura impermeabilizarea in zona rosturilor de turnare prin profile din PVC sau benzi de etansare.
Piesele metalice vor fi rezistente la mediu agresiv.
Lucrari mecanice
 Decantoarele secundare circulare vor fi echipate cu poduri racloare radiale pentru namol si racloare de
suprafata pentru spuma, sisteme de evacuare a apei epurate, sisteme de colectare si evacuare namol
si spuma/plutitori;
 Vor fi montati senzori de masurare a concentratiei de namol acumulat pe radier pentru evacuare
automata a namolului functie de concentratia acestuia;
 Se vor monta toate conductele de apa uzata si namol de interconectare (conductele de intrare apa
uzata, conductele de evacuare apa decantata, conductele de namol de recirculare etc).
lubrifianti s.a.).
Se vor prevedea toate sistemele de siguranta necesare – cabluri, scari, etc pentru a permite evacuarea rapida si
in siguranta in cazul caderii in bazine.

 instalatie de prize exterioare;
Statie de pompare namol recirculat
Pompele de recirculare vor fi amplasate intr-un bazin nou colectare. Vor fi montate 3 pompe (2 + 1 stand by), cu
viteza variabila si turatie a rotorului redusa. Statia de pompare a namolului recirculat va fi capabila sa recircule
debite variate cu valori cuprinse intre minim 50% si 100% in raport cu debitul maxim de proiectare. Debitul de
namol recirculat va fi controlat automat si va putea fi setat de catre operator prin intermediul sistemului SCADA,
proportional cu debitul de apa uzata influent in statia de epurare.
Volumul bazinului nou de aspiratie al statiei de pompare a namolului biologic va permite functionarea continua,
fara intrerupere a pompelor de recirculare, indiferent de debitul pompat in gama de debite aratata mai sus.
Pompele de extragere a namolului biologic in exces vor functiona cu intermitenta, functie de programul si de
capacitatea echipamentului de deshidratare a namolului. Functionarea pompei va fi automata; parametrii de
functionare vor putea fi setati de catre operator prin intermediul sistemului SCADA.
304L.
Lucrari civile
Calculul structural se va realiza conform standardelor si normativelor in vigoare.Constructia va fi verificat la

flotabilitate, verificarea stabilitatii facandu-se la nivelul cel mai ridicat al panzei freatice. Stabilitatea structurii se
va calcula in conditiile bazinului gol, fara echipamente si perimetrul sapaturii netaluzat.
de balast cu grad mare de compactare.
Structura subterana se va realiza din “beton impermeabil” armat supus la mediu agresiv.
Se vor lua masuri pentru a se preveni aparitia crapaturilor in beton determinate de contractie, diferente de
temperatura etc.
Se va asigura impermeabilizarea in zona rosturilor de turnare prin profile din PVC sau benzi de etansare.
Lucrari mecanice
 Pompe submersibile de namol de recirculare (2+1), cu convertizor de frecvență;
 Pompe submersibile de extragere a namolului biologic in exces (1+1), cu convertizor de frecvență;
 Toate conductele, fitingurile si armaturile necesare pentru realizarea instalației hidraulice interioare a
statiei;
 Echipament mobil pentru ridicarea si coborarea pompelor (1);
In vederea montajului, se vor procura toate materialele necesare (elemente de asamblare, suporti, ghidaje,
lubrifianti s.a.).

 alimentarea cu energie electrica, controlul si automatizarea instalatiilor tehnologice;
 instalatia de iluminat exterior local;
Debitmetru cu ultrasunete si punct de prelevare probe din efluent
Efluentul din decantorul secundar va fi masurat prin intermediul unui canal de masura debit cu ultrasunete. Tot
in acest punct va fi montata si statia automata de prelevare probe a efluentului epurat. Efluentul epurat va intra
in canalul de masura debite impreuna cu apa uzata bruta transportata de canalul de by-pass general al statiei.
Lucrari civile:
Pentru masurarea debitelor se va realiza o constructie din beton armat ingropata, avand o balustrada la partea
superioara pentru protectia personalului
de balast cu grad mare de compactare cu grosimea de minim 30 cm.
Structura subterana se va realiza din “beton impermeabil” armat.
Lucrari mecanice
 Se va procura si monta o stavila plana manuala pe canal, la iesirea din canalul de by-pass general.

Conducta de evacuare catre emisar
Va fi prevazuta o conducta noua de descarcare apa epurata catre emisar si o gura de descarcare noua care va
fi dimensionata pentru a permite evacuarea apei epurate in receptorul natural. Forma si dimensiunile gurii de
varsare vor fi dimensionate in functie de marimea receptorului, de cantitatea si calitatea apei epurate. Gura de
varsare va indeplini urmatoarele conditii:
Lucrari civile
Se vor efectua lucrari de terasamente pentru montare conductei de evacuare;
Modul de realizare si amplasare nu va produce degradari ale malurilor si albiei receptorului sau alte perturbari in
scurgerea normala a acestuia. Gura de varsare va fi amplasata sub un unghi de 30 – 45º fata de directia de
curgere a receptorului.
Gura de varsare va asigura o dispersie a apelor de canalizare in receptor. Radierul gurii de varsare se va aseza
la o inaltime corespunzatoare fata de patul receptorului astfel incat sa se impiedice colmatarea canalului cu
suspensiile receptorului. In sectiunea unde se termina canalul se va executa un perete de beton care sa
consolideze legatura dintre canal si patul corespunzator raului. Patul receptorului si taluzurile se pereaza pe cel
putin 10 m in amonte si 30 m in aval de punctul de descarcare. Intreaga constructie va fi asigurata structural si
din punct de vedere al stabilitatii cu sisteme de protectie pentru toate situatiile de debite si nivele intalnite pe rau.
Lucrari mecanice
proces, lucrari mecanice, de instrumentatie, control si automatizare, asigurarea accesului facil la echipamente
3.2.8. Descrierea procesului tehnologic SEAU Corabia- linia namolului
Concentrarea namolului biologic in excès- constructie noua
Namolul pompat din statia de pompare a namolului biologic in exces, este amestecat cu o solutie de polimer
prin intermediul unui floculator pentru imbunatatirea procesului de ingrosare si imbunatatirea gradului de
concentrare si omogenizare a namolului.
Amestecul de namol si polimer este distribuit pe intreaga latime a benzii ingrosatorului. Apa rezultata din
conditionarea namolului se evacueaza prin porii benzii si este colectata si evacuata gravitational catre bazinul
de colectare ape reziduale.
Namolul astfel ingrosat se evacueaza in partea opusa intrarii in ingrosator prin intermediul unei lame nivelante,
direct in palnia de deasupra pompei de transport catre bazinul de omogenizare.
Pentru a obtine o ingrosare constanta a namolului, banda ingrosatorului este spalata continuu pe toata durata
ciclului de functionare cu apa tehnologica, prin intermediul unor duze montate pe rama cadru a ingrosatorului.
Se estimeaza o concentratie namolului ingrosat obtinut de aproximativ 45 g/l.
Programul de lucru al atelierului de ingrosare mecanica conform cerintelor caietului de sarcini este de 16 ore/zi,
5 zile/saptamana
Lucrari civile
Lucrarile vor include toate lucrarile civile, de arhitectura care pot fi necesare si care sa faciliteze functiile
descrise in cerintele de proces, lucrari mecanice, de instrumentatie, control si automatizare.
 Constructia va avea dimensiunile de gabarit necesare amplasarii echipamentelor mecanice, electrice

si a instalatiilor hidraulice specificate conform procesului tehnologic.
 Incalzirea cladirii trebuie sa asigure o temperatura de lucru de min. 15 °C.
 Clădirea va fi prevăzută cu instalație de apă tehnologică cu racorduri de furtun necesare spălării

tuturor echipamentelor și instalație de apă potabilă cu facilități de spălare a mâinilor și ochilor.
 Pardoseala va fi din beton armat si va fi protejata astfel incat sa reziste in mediu agresiv si va fi usor
de curatat, antiderapanta, rezistenta la socuri mecanice. Pardoseala va fi realizata cu panta si va fi
prevazuta cu scurgeri de pardoseala.
 Pentru accesul utilajelor in hala tehnologica se vor folosi usi industriale. Usile pentru accesul pietonal
si ferestrele vor fi realizate pe sistem de tamplarie termoizolant si vor fi rezistente la mediu agresiv.
 Se prevede o cale de rulare pentru containerelor de namol deshidratat.
Lucrari mecanice
 Unitati de concentrare a namolului biologic in exces (1+1);
 Monorail - electropalan (2);
 Instalatie preparare polielectrolit (1);
 Pompe de dozare polielectrolit (1+1);
 Pompe pentru evacuare namol ingrosat (1+1);
 Sistem de ventilatie mecanica;
 Instalatie de incalzire;
In vederea montajului, se vor procura toate materialele necesare (elemente de asamblare, suporti, lubrifianti
s.a.).


 instalatia exterior local.
Deshidratarea mecanica a namolului
Instalatia va cuprinde doua echipamente de deshidratare (1+1 stand-by).
Instalatia de deshidratare a namolului fermentat a fost proiectata pentru a procesa cantitatea de namol generata
in conditiile de incarcare proiectata functionand maxim 16 ore, 5 zile pe saptamana. Namolul deshidratat va fi
automat evacuat din unitatea de deshidratare printr-un sistem de transport al namolului deshidratat in zona de
depozitare.
Lucrari civile
Constructia va avea dimensiunile de gabarit necesare amplasarii echipamentelor mecanice, electrice si a

instalatiilor hidraulice specificate conform procesului tehnologic. Constructia va fi din cadre de beton armat cu
zidarie de caramida.
Lucrarile vor include Incalzirea cladirii statiei de deshidratare mecanica a namolului trebuie sa asigure o
temperatura de lucru de min. 5 °C.
Pardoseala va fi din beton armat si va fi protejata astfel incat sa reziste in mediu agresiv si va fi usor de curatat,
antiderapanta, rezistenta la socuri mecanice. Pardoseala va fi realizata cu panta si va fi prevazuta cu scurgeri
de pardoseala.
Pentru accesul utilajelor in hala tehnologica se vor folosi usi industriale. Usile pentru accesul pietonal si
ferestrele vor fi realizate pe sistem de tamplarie termoizolant si vor fi rezistente la mediu agresiv.
Se prevede o cale de rulare pentru carucioarele de transport a containerelor de namol deshidratat, intre
pavilionul tehnologic de deshidratare si platforma de depozitare temporara
Lucrari mecanice
 Unitati de deshidratare mecanică a nămolului (1+1);
 Monorail - electropalan (2);
 Pompe de dozare polielectrolit (1+1);
 Transportor cu surub pentru namolul deshidratat (1);
s.a.).

Instalatie de tratare cu var
Se va construi un local in pavilionul tehnologic nou unde, vor fi montate toate echipamentele principale si
auxiliare necesare pentru tratarea namolului deshidratat cu var pudra.
Lucrari civile
Pentru instalatia de var se vor realiza fundatii din beton armat. Acestea vor respecta adancimea de inghet iar
clasa betonului se va alege conform claselor de expunere din NE012/2007.
Lucrari mecanice
 Siloz de stocare var pudra;
 Mixer pentru amestecarea namolului deshidratat cu var pudra;
 Transportor cu surub pentru namolul deshidratat (1);
 Containere;
s.a.).
Containerele vor fi transportate in depozitul temporar de namol. Instalatia de tratare cu var va fi dimensionata
tinand seama de incarcarile de proiectare, pentru obtinerea unui pH >12.7 pentru o durata de minim 2 ore. Se
va avea in vedere un continut de substanta uscata in namolul deshidratat de minimum 25%.
 Iluminat exterior;
Depozitarea namolului deshidratat
Zona de depozitare a namolului deshidratat a fost proiectata pentru a stoca namolul deshidratat pentru o
perioada de aproximativ 6 luni. Suprafaţa trebuie sa fie acoperita, astfel incat apa de ploaie sa nu se infiltreaze
in namolul deshidratat,
Lucrari civile
Platforma de namol este o structura supraterana din beton armat monolit etans, paralelipipedica in planul sau,
formata din doua cuve, inaltimea interioara a peretelui fiind de 2.50m. Aceasta va fi amplasata pe o perna de
balast bine compactat.
Local vor fi amplasate rampe din beton armat pentru accesul auto pe platforma.
Acoperisul va fi sustinut de stalpi metalici incastrati in peretii verticali ai depozitului si in radireul general si va
avea rolul de a proteja namolul depozitat.
De jur imprejurul constructiei se va prevedea un trotuar de protectie de un metru latime care va fi protejat
perimetral cu boduri din beton simplu.
Lucrari mecanice
Lucrarile vor include toate lucrarile mecanice care pot fi necesare si care sa faciliteze functiile descrise in
cerintele de proces, lucrari mecanice, de instrumentatie, control si automatizare.
 instalatia de iluminat interior.
Bazin de colectare ape uzate- constructie noua
Apele incarcate cu poluanti rezultate din procesele de tratarea namolului vor fi colectate intr-un bazin de
colectare prevazut cu 2 pompe submersibile.
304L.
Lucrari civile:
Calculul structural se va realiza conform standardelor si normativelor in vigoare. Bazinul de colectare va fi

verificat la flotabilitate, verificarea stabilitatii facandu-se la nivelul cel mai ridicat al panzei freatice. Stabilitatea
bazinului se va calcula in conditiile bazinului gol, fara echipamente si perimetrul sapaturii netaluzat urmand un
calcul in care bazinul va fi plin .
Fundatiile structurilor vor fi realizate conform proiectului de fundatii al Antreprenorului.

Lucrarile de constructie vor incepe cu lucrarile de epuisment pentru scaderea nivelului apei subterane la minim
0,50 m sub nivelul fundatiei, daca este cazul.
Structurile vor fi realizate din “beton impermeabil”, conform Specificatiilor Generale. Constructia peretilor se va
realiza cu beton armat, care poate fi turnat “in situ” sau unitati prefabricate, ori in combinatie.
etc.
Toate partile exterioare ale structurilor subterane vor fi protejate la suprafata conform Standardelor nationale,
invelisul de bitum si folia de protectie pentru pereti si suprafetele superioare de sub cota terenului.
Lucrari mecanice:
 Pompe submersibile (1+1);
 iluminatul exterior local
Cladire administrativa
Cladirea existenta contine spatii pentru birouri, punct de prim ajutor, camera centrala de control, si alte facilitati.
Lucrari civile:
Nu sunt prevazute lucrari de constructii civile.
Lucrari mecanice
 Instalatie de aer conditionat;
 In vederea montajului, se vor procura toate materialele necesare (elemente de asamblare, suporti
s.a.).

 Sistemul SCADA de monitorizare si control a statiei de epurare (Dispecerat);
 Instalatia de iluminat interior si prize;

3.2.9. Alte lucrari din cadrul SEAU Corabia
Sistem de evacuare a apelor uzate din interiorul statiei
Apa uzata produsa in cadrul statiei de epurare este directionata catre statia de pompare apa uzata influenta.
Va fi realizata o retea completa de canalizare, pentru colectarea apei uzate de la toate structurile si instalatiile
aferente (inclusiv grupurile sanitare), ce va fi directionata catre statia de pompare apa uzata influenta.
Apa uzata va fi evacuata pe cat posibil gravitational.
Constructia unei statii de pompare pentru apa uzata se va realiza doar daca este necesar.
Lucrari necesare:
Toate lucrarile de terasamente, la orice adancime si in orice conditii de sol.
Procurarea, instalarea si conectarea retelei, inclusiv conducte, fitinguri si furnituri.
Constructia statiei de pompare a apei uzate daca este necesar.
Constructia caminelor de pompe inclusiv lucrari civile, in cazul in care este necesara o statie de pompare, toate
confectiile metalice cum ar fi capace, scari si altele;
Procurarea si instalarea a doua (1+1) pompe submersibile de apa uzata, inclusiv conductele, fitingurile, suportii
si altele;
Toate lucrarile electrice incluzand tot echipamentul de masura si control considerat necesar pentru alimentarea
cu energie electrica, controlul, protectia si automatizarea echipamentului folosit;
Retea apa de exploatare
Apa uzata produsa in cadrul statiei de epurare este directionata catre statia de pompare apa uzata influenta.
Va fi realizata o retea completa de canalizare, pentru colectarea apei uzate de la toate structurile si instalatiile
aferente (inclusiv grupurile sanitare), ce va fi directionata catre statia de pompare apa uzata influenta.
Apa uzata va fi evacuata pe cat posibil gravitational.
Constructia unei statii de pompare pentru apa uzata se va realiza doar daca este necesar.
Lucrari necesare:
Toate lucrarile de terasamente, la orice adancime si in orice conditii de sol.
Procurarea, instalarea si conectarea retelei, inclusiv conducte, fitinguri si furnituri.
Constructia statiei de pompare a apei uzate daca este necesar.
Constructia caminelor de pompe inclusiv lucrari civile, in cazul in care este necesara o statie de pompare, toate
confectiile metalice cum ar fi capace, scari si altele;
Procurarea si instalarea a doua (1+1) pompe submersibile de apa uzata, inclusiv conductele, fitingurile, suportii
si altele;
Toate lucrarile electrice incluzand tot echipamentul de masura si control considerat necesar pentru alimentarea
cu energie electrica, controlul, protectia si automatizarea echipamentului folosit;
Strazile/ caile de acces si imprejmuirea statiei
Drumuri, alei si parcari

Lucrarile vor include toate terasamentele, unde si daca este necesar; procurarea, punerea in opera si
compactarea materialului aprobat pentru umplutura, a stratului de baza, a stratului final si a stratului de uzura;
toate lucrarile civile, lucrarile de betoane, sprijinirea rambleurilor, lucrarilor de drenaj; si orice lucrare, dotare sau
echipament. Totul trebuie sa fie in concordanta cu proiectul aprobat al Antreprenorului.
Dupa incheierea fazei de constructie, se vor efectua lucrari generale de amenajare a incintei SE, in conformitate
cu propunerea Antreprenorului din oferta sa tehnica si pe baza planurilor de amenajare aprobate.
Planul de amenajare propus va avea incluse toate costurile necesare pentru proiectare si executie.
Lucrarile vor include, dar fara sa se limiteze, urmatoarele: constructia tuturor strazilor, cailor de acces,
trotuarelor, parcarilor, imprejmuirilor, portilor de acces, zonele verzi , nivelarea terenului, asa cum vor fi
prezentate in proiectul aprobat al Antreprenorului.
Pentru deservirea rutiera a obiectivelor proiectate in cadrul statiei de epurare se prevede amenajarea terenului
in jurul acestora. In incinta statiei de epurare se prevede amenajarea unor platforme cu imbracaminte din beton
de ciment. In jurul fiecarui obiect nou se prevede realizarea unui trotuar de 1.00 m latime pentru circulatia
pietonala. Drumurile vor avea dimensiunile conform standardelor in vigoare si vor fi prevazute suficiente puncte
de intoarcere pentru o circulatie facila.
Toate vor fi pâna la limitele amplasamentului statiei.
Proiectarea acestora se va face respectind standardele si normativele in vigoare. Se va acorda atentie in ce

priveste accesul mijloacelor de transport si utilajelor pentru incarcarea si transportul namolului.
Imprejmuirea statiei si sistematizarea

Pentru imprejmuirea statiei s-a propus executarea unei imprejmuiri din plasa bordurata zincata cu inaltimea de
2,00 m, montata pe stalpi metalici zincati, la distanta de max. 4 m unul de altul, cu 3 randuri de sarma ghimpata
la partea superioara.
De asemenea va fi prevazuta o poarta electrica culisanta cu latimea de 6,50 m si o poarta de acces cu latimea
de 1,20 m pentru accesul personalului. Poarta electrica va fi prevazuta cu senzori si mecanism de oprire
automata pentru a preveni accidentele.
Pentru asigurarea unei zone de protectie ecologica a amplasamentului statiei de epurare se prevede realizarea
unei plantatii cu pomi imprejurul statiei. Plantatiile se vor realiza de-a lungul gardului, in interiorul statiei, fara a
limita sau periclita in vreun fel activitatile de operare si intretinere si buna functionare a utilajelor sau instalatiilor.
Dupa incheierea fazei de constructie se vor efectua lucrari generale de amenajare a incintei/santierului
(sistematizare pe verticala), in conformitate cu propunerea Antreprenorului din oferta sa tehnica si pe baza
planurilor de amenajare aprobate.
Lucrarile vor include, dar fara sa se limiteze, urmatoarele: amenajarea spatiului verde la nivelul de echilibru cu
constructiile statiei, asa cum vor fi prezentate in proiectul aprobat al Antreprenorului, precum si orice alta lucrare
necesara
Demolari
In cadrul statiei de epurare de la Corabia sunt numeroase obiecte existente, atat din beton armat cat si din
zidarie cu elemente din metal, unele in stare avansata de degradare, altele ce nu mai sunt functionale si care
pot fi eliminate pentru permiterea construirii unor noi obiecte, necesare optimizarii procesului de epurare.
Inainte de a incepe actiunile propriu-zise de demolare, se vor indeparta elementele metalice (daca acestea
exista), apoi se vor executa sapaturi manuale sau mecanizate pe o adancime de 0.50 m in jurul constructiei fata
de CTA.
Structurile vor fi demolate pana la cota -0.5.0m sub cota finala proiectata a terenului amenajat daca pe acel
amplasament nu se vor realiza constructii noi. In eventualitatea in care obiectul in cauza are un spatiu interior cu
o cota a radierului mai mica decat cota la care s-a executat demolarea, volumul acesta se va umple cu molozul
rezultat de la distrugerea betonului. Daca acesta nu este de ajuns, se va completa cu molozul ramas de la alte
obiecte sau cu umplutura din pamant din groapa de imprumut. Se recomanda ca ultimii 20 cm de umplutura
pana la CTA sa se realizeze din strat vegetal.
In cazul in care constructiile/structurile noi trebuiesc executate pe amplasamentul unor constructii/ structuri
existente, demolarea se va face complet pana la orice adancime necesara realizarii constructiilor/structurilor noi.
Se va avea in vedere colectarea si transportul molozului la groapa de gunoi.
Se va acorda o atentie deosebita demolarilor lucrarilor pozitionate in vecinatatea altor obiecte ce se vor mentine
in cadrul statiei de epurare. Se vor lua masuri de protectie a acestora, astfel incat procesul de demolare a
obiectelor aflate in apropiere, sa nu afecteze stabilitatea si structura de rezistenta a constructiilor ce vor ramane
in cadrul statiei de epurare.
Lucrari electrice
Iluminat
Se va proiecta si instala iluminatul in locatie, in conformitate cu urmatoarele conditii. Instalatiile vor fi proiectate
astfel incat sa asigure un iluminat adecvat pentru accesul, intretinerea, operarea si functionarea echipamentelor
in conditii de siguranta in baza conditiilor locale.
Iluminatul zonal general
Zonele in care este necesar accesul, indiferent de scop, va fi iluminat cu 30 lux (medie) / 6 lux (minimum) la
nivelul solului.
Iluminatul zonal va fi alimentat din panourile locale de distributie pentru serviciile cladirii aflate in camerele
adiacente statiei.
Iluminatul va fi controlat manual prin intrerupatoare amplasate convenabil in spatiile de acces al zonei.
Iluminatul pe timp de zi va fi prevenit prin intrerupatoare cu fotocelule dotate si cu intrerupatoare manuale.
Iluminatul zonei obiectelor
Spatiile in care este necesar accesul pentru operarea si intretinerea echipamentelor vor fi iluminate cu 100 lux
(medie) / 30 lux (minimum) la nivelul solului sau pasarelei.
Iluminatul va fi alimentat din panourile locale de distributie pentru serviciile cladirii.

Iluminatul stradal
Drumurile prevazute in contract vor fi iluminate cu 5 lux (medie) / 2 lux (minim) pe la suprafata drumului.
Iluminatul stradal va fi alimentat si controlat din panoul principal de distributie
Iluminatul va beneficia de urmatoarele optiuni de control, printr-un selector manual / oprit / auto:
a) Auto – cu fotocelula, cu comutatoare la care pornesc lumina seara si o sting

dupa un interval de timp predeterminat, reglabil in intervalul 0-24 ore.
b) Manual – prin comutatoare manuale pentru fiecare circuit, comutatoare

amplasate in locatii corespunzatoare care vor fi convenite impreuna cu
Inginerul inainte de instalare.
Iluminat interior
Controlul iluminatului in zone care nu sunt ocupate in mod regulat dar care sunt vizitate frecvent se va realiza
prin detectoare cu infrarosii.
Iluminatul interior va fi asigurat astfel:
 Spatii operationale
Spatiile in care accesul este necesar pentru operarea si intretinerea statiei si echipamentelor vor fi
iluminate cu 150 lux (medie) / 30 lux (minimum) la nivelul podelei sau al pasarelei.
Iluminatul spatiilor operationale va fi alimentat de la panourile locale de distributie pentru serviciile

cladirii aflate in camerele adiacente statiei.
Iluminatul va fi controlat manual prin intrerupatoare amplasate convenabil in spatiile de acces al

spatiului.
 Camere de control, sub-statii si camerele echipamentelor electrice
Camerele de control, sub-statiile si camerele echipamentelor electrice vor fi iluminate cu 500 lux
(medie) / 150 lux (minimum) la nivelul podelei si minimum 150 lux pe laturile verticale ale
panourilor.
Iluminatul camerelor de control, sub-statiilor si al camerelor echipamentelor electrice va fi alimentat de

la panourile locale de distributie pentru serviciile cladirii aflate in camerele adiacente statiei.
Iluminatul va fi controlat manual prin intrerupatoare amplasate convenabil in spatiile de acces al

spatiului.
Iluminatul in camera de control va avea o intensitate constanta, prevazut cu variatoare.
 Birouri
Birourile vor fi iluminate cu 300 lux (medie) / 100 lux (minimum) la nivelul podelei. Se va asigura iluminat
suplimentar pentru activitati specifice, unde este cazul.
Iluminatul birourilor va fi alimentat de la panourile locale de distributie pentru serviciile cladirii aflate in
camerele adiacente statiei.
Iluminatul va fi controlat manual prin intrerupatoare amplasate convenabil la toate intrarile incaperilor.
Iluminatul de urgenta
Se vor prevedea echipamente (fara intretinere) pentru iluminatul de urgenta pentru a se asigura deplasarea,
iesirea si evacuarea din cladiri, structuri si scari in cazul in care iluminatul normal este intrerupt.
In plus, cel putin 10% din corpurile fluorescente instalate in spatiile operationale ale statiei vor actiona ca lumini
de urgenta. Acestea vor fi distribuite uniform in intreaga zona.
In camerele de distributie si de control, 30% din corpurile de iluminat vor fi de tip fara intretinere 3 ore iluminat
de urgenta.
Va fi prevazut un intrerupator dedicat de test pentru luminile de urgenta, intr-o locatie accesibila de la etajul
respectiv, langa fiecare corp al iluminatului de urgenta.
Conectarea generatorului in situatii de urgenta
Se va procura si instala generator electric astfel incat sa se asigure debitul de avarie .
Sistem supraveghere incinta
Perimetrul statiei de epurare va fi prevazut cu un sistem de protectie antiefractie cu alarma si supraveghere

video. Sistemul va permite transmiterea imaginilor la dispecerat si va oferi posibilitatea inregistrarii imaginilor.
Protectia paratraznet
Se va asigura protectia impotriva trasnetului a statiei de epurare. Va fi furnizata o instalatie separata de legare la
pamant pentru protectia impotriva traznetului.
In cazul in care cladiri sau sectiuni ale statiei trebuie sa fie protejate impotriva fulgerelor sau a incarcarilor
statice, va fi prevazut un sistem de impamantare. Instalatia va fi conforma ultimelor standarde.
Conectorii de coborare vor fi din cupru cu conductivitate ridicata, avand sectiunea 25mm x 3mm. Banda va fi
fixata in afara structurilor prin suporti tip sa. Acolo unde este indicat, conexiunile vor fi facute la armatura
betonului. Traseul benzi si a punctelor de fixare va fi aprobat de catre Inginer inainte de instalare. Acolo unde
este specificat conductorii vor fi protejati in PVC pentru a preintimpina coroziunea si pentru armonizarea cu
aspectul cladirii.
O legatura de testare va fi instalata la fiecare conductor coborator adiacent tijei de impamantare la o inaltime de
1200mm deasupra terenului. Rezistenta totala a sistemului de terminale al impamantarii fata de pamant nu va fi
mai mare de 1 ohm. Daca aceasta valoare nu este atinsa, atunci se va creste numarul de electrozi ai
impamantarii sau se vor realiza interconectari pana cand valoarea de 1 ohm este atinsa. Dupa atingerea acestei
valori, instalatia de paratraznet este legata la sistemul principal de impamantare.
Fiecare tija sau camera de legatura prevazuta pentru protectia la traznet va fi in conformitate cu cerintele tijelor
sistemului de legare la pamant.
Alarmare la incendiu
Vor fi prevazute alarme de incendiu pentru toate cladirile si camerele de control / dispecer construite /
reconditionate in baza Contractului.
Sistemul va include puncte de apel, detectoare de fum si detectoare ale ritmului de crestere a temperaturii, in
functie de caz, cu echipamente sonore locale, panouri locale de control si repetarea alarmei la SCADA.
Alarmele de incendiu vor fi interconectate cu sistemele de ventilatie in fiecare zona pentru oprirea ventilatiei la
detectarea focului sau fumului, sau oprirea statiei cand este cazul.
Amenajare peisagistica
Va consta in plantare copaci, tufisuri si iarba semanata in zonele stabilite conform Detaliilor de Executie.
3.2.10. Date de Proiectare SEAU Visina
• Capacitate statie de epurare: 890 l.e.
3.2.11. Debitele relevante de apa uzata

Debite unitate Existent Extindere
Debit de apa uzata zilnic mediu: Quz zi
m3/zi 220 81
med
Debit de apa uzata zilnic maxim: Quz
m3/zi 286 106
zi max
Debit de apa uzata orar maxim: Quz or
m3/h 26 49
max
3.2.12. Incarcari apa uzata (incarcari apa uzata la intrarea in statia de epurare)
Incarcarile apei uzate la intrarea in statia de epurare se prezinta in tabelul urmator.
Existent Extindere
Parametri Incarcare Concentratie Incarcare Concentratie
(kg/zi) (mg/l) (kg/zi) (mg/l)
Consum chimic de
171.79 601 89.0 839.59
oxigen (CCO-Cr)
Consum biochimic
85.89 300 44.5 419.78
de oxigen (BOD5)
Materii solide 120.25 420 62.3 587.70
Azot total (TN) 17.18 60 8.9 84
Existent Extindere
Fosfor total (TP) 3.42 12 1.8 16.81
3.2.13. Parametrii de calitate ai efluentului final
Efluentul statiei de epurare va indeplini conditiile de calitate stabilite in NTPA001 si Avizului de gospodarire a
apelor.
(mg/l)

Analizele de apa se vor realiza pe probe compozite medii, zilnice, omogenizate, nedecantate si nefiltrate.
Valoarea concentratiei prescrise a azotului total in apa epurata este in medie anuala pentru o temperatura
minima de 12°C la iesirea din bazinele biologice.
Cresterea continutului de SU prin post-tratare cu var si obtinerea unui pH >12.7 pentru o durata de minim 2 ore.
3.2.14. Descrierea Lucrarilor SEAU Visina
Urmatoarele obiecte sunt considerate necesare pentru indeplinirea cerintelor de epurare a apelor uzate:
Linia noua de epurare va fi prevazuta cu urmatorul flux tehnologic:

 Bazin de egalizare structura existenta;
 Gratare rare echipamente existente,
 Statie de pompare apa bruta
 Modul biologic care va contine decantare primara, bazin biologic si decantare
secundara,
 Statie de suflante pentru bazinul biologic;

 Bazin de stabilizare aeroba ;
 Statie de suflante pentru bazinul de stabilizare aeroba;
 Statie de deshidratare;
 Se va realiza un sistem de monitorizare SCADA pentru linia noua;
Rețele în incinta stației (sistem intern de drenare a apelor uzate, sistem intern de alimentare cu apa potabila,
apa tehnologica si sistem de hidranti de incendiu);
Drumuri, alei de acces si parcare pentru accesul facil pentru instalare, mentenanta, etc; amenajarea drumului de
acces in statia de epurare.
Spatii verzi;
Imprejmuirea statiei;
Lucrari electrice (racordarea la sistemul de alimentare cu energie electrica, iluminat exterior si paratrasnet,
instalaţii de împământare şi legături de echipotenţializare);
Instalatia de detectie si alarmare la incendiu (obiectivele supravegheate sunt cladirea administrativa, camerele
electrice si staţia de stocare și dozare metanol).
Instalatie de supraveghere video.
3.2.15. Descrierea procesului tehnologic SEAU Visina- linia apei
Schema de epurare propusa corespunde debitelor caracteristice de ape uzate si concentratiilor indicatorilor
avuti in vedere pentru acestea, si urmareste in mod special retinerea materiilor in suspensie (MS), a
substantelor flotante, eliminarea substantelor organice biodegradabile (exprimate prin CBO5) si eliminarea
compusilor azotului si fosforului.
Solutia de epurare adoptata are la baza un modul de epurare compact, containerizat si este bazata pe un
principu de aerare a apei uzate, mixt, cu module MBBR si namol activ.
Va fi instalata 1 Unitate de epurare Quzi mediu = 81 mc/zi.
Pentru aceasta, schema de epurare cuprinde urmatoarele obiecte tehnologice:
 Retele tehnologice
 Camine de canalizare
 Bazin de egalizare, omogenizare si pompare apa menajera
 Treapta de epurare mecanica finala
 Treapta de epurare biologica
 Unitate de dezinfectie cu ultraviolete
 Unitate de stocare si dozare coagulant
 Bazin colectare, stocare si pompare sediment (namol)

 Unitate de deshidratare sediment
 Platforma depozitare containere deseuri
In situatia caderii alimentarii cu energie electrica sau epuizarii volumului tampon din Bazinul de egalizare,
omogenizare si pompare (pe timpul noptii) Statia de epurare compacta, containerizata permite o intrerupere a
alimentarii cu apa menajera de pana la 6 ore. Dupa aceasta perioada de intrerupere unitatea biologica este
capabila sa-si continue functionarea fara nicio problema din punct de vedere a proceselor bio-chimice.
3.2.16. SOLUTIA CONSTRUCTIVA

Platforma statiei de epurare (cota teren amenajat 0,00) se amplaseaza peste cota de inundabilitate din zona.
Se prevede by-pass general intre primul si ultimul camin de pe platforma statiei pentru situatia caderii temporare
a alimentarii cu energie electrica simultan cu debite mari de ape menajera, care nu pot fi inmagazinate in sistem
(pana la nivelul preaplinului).
Obiectele si retelele tehnologice ale Statiei de epurare vor fi ingropate, cu exceptia unitatilor de epurare, de
dezinfectie apa menajera, stocare-dozare coagulant si deshidratare care vor fi amplasate suprateran, in
containere, pentru exploatare si mentenanta in conditii optime.
3.2.17. DESCRIEREA SCHEMEI TEHNOLOGICE

Apa uzata menajera ajunge gravitational in Caminul statiei de pompare, aflat in fata statiei de epurare, de unde
este pompat in Caminul gratar + by-pass. Dupa retinerea materiilor solide grosiere (d=30 mm) in gratarul rar, in
mod de functionare normal, apa uzata ajunge gravitational in Caminul deznisipator + separator de grasimi, unde
are loc retinerea nisipului si a grasimilor.
Apa uzata partial epurata mecanic, deverseaza in Bazinul de egalizare, omogenizare si pompare apa menajera.
De aici, apa uzata este pompata in Unitatile de epurare biologica, compacte, containerizate, unde au loc
finalizarea procesului de epurare mecanica prin intermediul gratarelor mecanice automate atasate si eliminarea
substantelor organice biodegradabile si a compusilor azotului si fosforului.
In final, apa epurata mecanic si biologic este trecuta prin Unitatea de dezinfectie cu ultraviolete.
Apa rezultata, epurata si dezinfectata este evacuata apoi in caminele de prelevare probe si de aici, prin
intermediul caminului colector, in efluent.
Sedimentul rezultat din procesul de epurare biologica ajunge in Bazinul de colectare, stocare si pompare namol,
de unde este pompat in Unitatea de deshidratare filtru presa.
Sedimentul deshidratat in Unitatea de deshidratare este transportat cu caruciorul si depozitat pe Platforma de

uscare.
Apa filtrata provenita din saci in Unitatea de deshidratare namol este descarcata in statia de pompare din fata
statiei de epurare.
Totodata pe aceeasi cale este trimisa si apa menajera de la containerul tehnic.
Grasimile retinute in Deznisipator/separator de grasimi ajung gravitational in Bazinul de colectare grasimi de

unde sunt vidanjate periodic.
Nisipul decantat in Deznisipator/separator de grasimi este pompat in Bazinul de spalare si scurgere nisip de
unde este incarcat in containere si evacuat de pe amplasament.
Apa potabila sub presiune, preluata din reteaua de apa potabila de la limita platformei, asigura necesitatile
tehnologice pentru Unitatea de deshidratare, spalarea gratarului automat si necesitatile de spalare/incendiu
3.2.18. FLUXURI TEHNOLOGICE

a) Linia apei consta din:
Retinerea materiilor grosiere in gratarul rar.
Retinerea nisipului si grasimilor in deznisipator/separator grasimi.
Egalizarea debitelor si omogenizarea compozitiei apelor uzate in bazinul de egalizare, omogenizare si

pompare.
Alimentarea in mod continuu si cu o plaja de debite corespunzatoare a unitatilor de epurare biologica,

compacte, containerizate.
Reducerea substantelor organice prin epurare biologica in blocurile de tancuri aferente unitatilor de epurare
biologica, instalatii ce poate realiza si nitrificarea-denitrificarea apelor uzate prin secvente de exploatare
corespunzatoare, daca se constata cresteri ale concentratiilor compusilor pe baza de azot.
Dezinfectia apelor uzate epurate cu raze ultraviolete, ce se realizeaza intr-o instalatie atasata unitatii de
epurare biologica. Aceasta metoda de dezinfectie este preferata clorinarii, din cauza formarii in cursul de apa
receptor de compusi toxici pentru flora si fauna acvatica.
Controlul calitatii apelor uzate epurate si dezinfectate prin intermediul caminelor de prelevare probe.
b) Linia namolului consta din:
Recircularea namolului din tancurile de sedimentare aferente Unitatilor de epurare biologica, prin
reintroducerea in zona anoxica/de coagulare pentru necesitati de intretinerea a procesului biologic de epurare.
Evacuarea namolului in exces din tancurile de sedimentare aferente unitatii de epurare biologica in bazinul de
colectare, stocare si pompare namol.
Omogenizarea namolului in Bazinul de colectare, stocare si pompare sediment si pomparea acestuia in

Unitatea de deshidratare cu saci filtru din cadrul Camerei tehnice.
Deshidratarea sedimentului in Unitatea de deshidratare filtru presa si evacuarea gravitationala a apei

rezultate in bazinul SP1, iar a namolului deshidratat cu ajutorul caruciorului pe Platforma de depozitare pentru
scurgere.
c) Linia nisipului si grasimilor consta din:
Evacuarea nisipului colectat in Desnisipator/separator grasimi prin pompare in Bazinul de spalare si scurgere
nisip.
Spalarea si scurgerea nisipului in Bazinul de spalare si scurgere nisip si evacuarea gravitationala a apei de
spalare in Desnisipator/separator grasimi, iar a nisipului in saci cu ajutorul caruciorului pe Platforma de
depozitare pentru scurgere.
Colectarea gravitationala a grasimilor in Bazinul de colectare grasimi.
TREAPTA DE EPURARE MECANICA
Deznisipator/separator de grasimi
Deznisipatorul/separatorul de grasimi de tip vertical permite retinerea substantelor plutitoare prin flotatie
gravitationala (grasimi) si separarea particulelor solide cu dimensiuni mai mari de 0,2 mm (numite generic nisip).
Evacuarea grasimilor retinute se va face gravitational, pe masura acumularii acestora, intr-un Bazin de colectare
grasimi. In acest bazin, pentru descompunerea substantelor organice, se vor introduce periodic biopreparate.
Dupa umplerea bazinului, grasimile vor fi evacuate prin vidanjare o data la aprox. 12 luni sau manual, cu
galeata, de catre personalul de exploatare. Grasimile stabilizate cu biopreparate pot fi refolosite ca hrana pentru
animale (caini, pisici).
Evacuarea nisipului decantat se va face prin intermediul unei electropompe portabile de nisip, cu rotor in
constructie rezistenta la abraziune, intr-un Bazin de stocare, spalare si scurgere nisip, prevazut cu radier
drenant cu barbacane si strat geotextil ce permite filtrarea si scurgerea apei inapoi in deznisipator. Nisipul va fi
spalat si tratat cu biopreparate, in scopul stabilizarii acestuia, iar apa rezultata din spalare se va scurge inapoi in
deznisipator.
Nisipul rezultat, spalat si tratat, se va incarca manual din bazin in saci/containere si se va depozita pe Platforma
de depozitare in vederea utilizarii pentru lucrari de constructie.
Corespunzator volumului util se prevede un bazin cilindric, semiingropat.
Practic, pe durata de exploatare a Statiei de epurare, nu este nevoie sa se schimbe stratul filtrant de geotextil.
Schimbarea acestuia este necesara numai in situatia in care acesta este deteriorat accidental.
Caracteristici echipamente Denumire Valori proiectate
Electropompa de nisip
Numar unitati (inclusiv rezerve) 1
Capacitatea necesara/unitate, [m3/h] 2 – 15
Inaltime de pompare, [mCA] 9–2
Putere instalata, [kW] 0,75
BAZINUL DE EGALIZARE, OMOGENIZARE SI POMPARE
Bazinul de egalizare, omogenizare si pompare are o multipla functionalitate:
omogenizeaza compozitia apelor uzate (care la localitati mici are o gama de variatie mare) prin capacitatea
de inmagazinare a bazinului si prin agitare cu un mixer electromecanic;
preia varfurile de debit, in special debitele mici din timpul noptii, prin inmagazinarea unui volum de apa uzata
care sa asigure functionarea continua a unitatii de epurare biologica;
asigura pomparea debitului maxim orar de apa menajera in unitatea de epurare compacta, containerizata;
asigura acumularea debitului maxim de apa menajera pe o perioada mai mare de 10 min si rezerva de apa in
perioadele de debite afluente mici (pe timpul noptii).
In bazin se vor monta 1 mixer electromecanic pentru omogenizarea apelor uzate si 2 pompe submersibile
pentru ape uzate, cu conductele de refulare aferente. Pornirea si oprirea pompelor se va face automat in functie
de nivelul apei in bazin, prin intermediul unor regulatori de nivel.
Sunt prevazute capace de acces pentru mixer si pompele submersibile si capac si trepte pentru accesul
personalului de mentenanta si exploatare.
Echipamentele sunt de inalta fiabilitate.
Caracteristici echipamente Denumire Valori proiectate
Electropompe submersibile pentru ape uzate
Numar unitati de rezerva 1
Capacitatea necesara/unitate, [m3/h] 2 – 30
TREAPTA DE EPURARE BIOLOGICA
Apa uzata este pompata in Unitatea biologica de epurare unde are loc o epurare mecano-biologica foarte
eficienta, procesul tehnologic fiind automatizat si controlat permanent. Inainte de intrarea apei in fiecare modul
biologic este prevazuta cate o sita pentru a se evita patrunderea apelor uzate cu continut de suspensii mai mari
de 2 mm.
Treapta de epurare biologica este dimensionata pentru un debit zilnic de 150 m3/zi.
Fiecare Unitate biologica este impartita in 5 zone unde au loc urmatoarele procese:
a) Zona anoxica cu eliminarea fosforului prin precipitare (coagulare) chimica;
b) Zona de epurare MBBR cu sistem de aerare cu bule fine si dispozitive mobile de sustinere a masei organice
tip biofilm flotant;
c) Zona de epurare cu namol activat cu sistem de aerare cu bule fine;
d) Zona de sedimentare.
e) Zona filtrare apa epurata

Caracteristicile Unitatilor de epurare biologica Valori proiectate

Denumire
Debit mediu de dimensionare, [m3/zi] 81
Numar de module biologice de epurare 1
Tip Compacte, containerizare
Debit preluat de modul, [m3/zi] 81
Debit preluat de unitate, [m3/h] 3.37
Dimensiuni totale LxlxH per unitate, [m] 11,3x2.1x3
Material Otel inox
Izolatie Panouri tip Sandwich
Culoare RAL9002
Zona anoxica cu eliminarea fosforului prin precipitare (coagulare) chimica
Nr. zone per unitate biologica 1
Lungime, [m] 1.0
Latime, [m] 2.1
Nivelul apei, [m] 3.0
Zona de epurare MBBR
Lungime, [m] 2,8
Latime, [m] 2.1
Zona de epurare cu namol activat
Nr. zone epr unitate biologica 1
Lungime, [m] 4.4
Latime, [m] 2.1
Zona de sedimentare
Tip Decantor lamelar

Lungime, [m] 1.5
Latime, [m] 2.1
Timp de retentie, [minute] 20
In zona anoxica au loc procese de denitrificare partiala si de defosforizare chimica prin dozarea unei solutii de
clorura ferica (precipitare/coagulare). Dozarea solutiei de clorura ferica se face prin intermediul unei unitati de
stocare si dozare. Fiecare Zona anoxica este echipata cu un mixer vertical lent care asigura amestecul fazelor.
Materia sedimentata/precipitata trece gravitational in zonele urmatoare ale Unitatii de epurare biologica, fiind
eliminata in zona de sedimentare dotata cu decantor cu blocuri lamelare care realizeaza retinerea materiilor in
suspensie. Evacuarea sedimentului se realizeaza prin intermediul unor pompe de proces care asigura atat
recircularea partiala a namolului pentru sustinerea proceselor biologice, cat si evacuarea namolului in exces.
Cantitatea de fosfor care ramane neprecipitat in apa este cea necesara asigurarii unei concentratii in P-total in
efluent conform documentatiei de atribuire, dar care asigura in acelasi timp fosforul necesar proceselor
biochimice care au loc in treapta de epurare biologica.
Din Zona anoxica, apa trece gravitational in Zona de epurare MBBR unde, in prezenta oxigenului si prin
circulatia libera a mediilor mobile cu o suprafata mare de biofilm, sunt eliminati compusii care determina
cresterea incarcarii organice (CBO5) in apa uzata.
Materia organica pre-tratata in Zona MBBR este introdusa in Zona de epurare cu namol activat, unde cultura de
bacterii aerobe (MLSS) este mentinuta in suspensie. In prezenta oxigenului, cultura de bacterii asigura
transformarea materiei organice din apa uzata in celule bacteriene noi: dioxid de carbon, amoniu si alti compusi
finali. Bacteriile din zona cu namol activat formeaza flocoane suficient de mari pentru a putea fi separate in Zona
de sedimentare.
Aerul necesar proceselor de epurare biologica este asigurat de 2A +2R suflante si este introdus in apa prin
difuzoare cu bule fine cu membrana poliuretanica de inalta rezistenta si eficienta, dispuse pe radierul zonelor a)
si b).
Din Zona de epurare cu namol activat, amestecul de apa epurata si namol este evacuata gravitational catre
Zona de sedimentare (decantor lamelar, constructie compacta din otel inoxidabil) unde are loc separarea
namolului (sedimentului). Apa epurata este evacuata prin deversor catre etapa urmatoare. Spuma formata este
colectata automat de pe suprafata zonei de sedimentare si reintrodusa in procesul de epurare biologica.
Namolul activat este reintors in procesul de aerare prin pompele air-lift. Namolul in exces este evacuat de la
partea inferioara a decantorului prin intermediul unei vane automate cu actionare electrica si evacuat in Bazinul
de colectare, stocare si pompare namol.
Datorita aplicarii solutiei de sedimentare cu blocuri lamelare, a rezultat o reducere substantiala a spatiului de
decantare dar si o eficienta mult mai mare fata de solutiile standard.
Fiecare zona de sedimentare este echipata cu urmatoarele echipamente:
- 1 deversor;
- 1 set de blocuri lamelare;
- 1 colector de spuma;
- 2 pompe air-lift pentru recircularea namolului.
- 2 vane electrice pentru evacuarea namolului.
Inainte de evacuarea in emisar, apa epurata ajunge intr-un rezervor echipat cu cartuse filtrante (zona filtrare apa
epurata) si in instalatia de dezinfectie cu UV unde are loc dezinfectia finala. Dupa dezinfectie, apa epurata poate
fi deversata direct in emisar respectand cerintele prevazute in documentatia de atribuire.
Intregul proces de epurare este controlat de un tablou control si automatizare montat in interiorul camerei
mecanice (parte componenta a statiei de epurare containerizate).
De asemenea tot in aceasta camera mecanica sunt instalate suflantele care asigura aerul necesar procesului de
aerare si instalatia de dozare coagulant.
Namolul in exces este evacuat in instalatia de deshidratare cu saci, instalata in container ventilat si incalzit. Sacii
cu namol deshidratat vor fi stocati pe platforma de depozitare saci, pana vor fi ridicati si transportati la depozitul
de gunoi menajer.
Apa de namol de la unitatea de deshidratare, impreuna cu apa de namol de pe platforma de depozitare saci vor
fi dirijate si reintroduse in procesul de epurare.
BAZIN DE COLECTARE, STOCARE SI POMPARE SEDIMENT (NAMOL)
Bazinul asigura:
colectarea namolului provenit de la Unitatile de epurare biologica compacte, containerizate;
omogenizarea namolului in vederea deshidratarii;
pomparea namolului la Unitatea de deshidratare filtru presa.
INSTALATIE AUTOMATA DE DESHIDRATARE SEDIMENT (NAMOL)
Aceasta va fi tip deshidratare cu filtru presa si se monteaza in Camera tehnica aferenta unitatii de epurare
compacte, containerizate.
Din Bazinul de colectare, stocare si pompare namol, namolul ajunge prin pompare in Unitatea de deshidratare
namol. Aici acesta trece printr-un Ejector, unde se amesteca cu floculant, dupa care trece printr-un Mixer static
si apoi prin intermediul unui Distribuitor ajunge in filtru presa. Floculantul preparat in instalatia speciala este
pompat cu ajutorul unei pompe dozatoare.
PLATFORMA PENTRU CONTAINERE
Aceasta serveste pentru depozitarea temporara a containerelor cu materii solide provenite de la Gratarul
automat, Gratarul mecanic, Deznisipator/separator grasimi si a sacilor cu sediment deshidratat de la Unitatea de
deshidratare.
Platforma este prevazuta cu gratar si sifon de pardoseala pentru colectarea apei de ploaie de pe platforma si a
apei scurse din containere si saci (deshidratare avansata pe durata depozitarii).
b) Descrierea detaliata a tuturor activitatilor pentru

indeplinirea obiectivelor;
Descrierea detaliata a tuturor activitatilor pentru indeplinirea obiectivelor

1. Activitati premergatoare executiei
Abordarea generala
Activitatile/lucrarile de executie vor fi astfel abordate incat acestea sa poata fi terminate la termenul
prevazut in contract si graficul de executie, in conditiile de calitate stabilite de Legea nr. 10/1995, in
conformitate cu prevederile standardelor, normativelor si normelor in vigoare, in conformitate cu
specificatiile tehnice pentru fiecare tip de lucrari indicate in documentatia tehnico-economica de
executie (memorii tehnice, caiete de sarcini pe specialitati (specifice), detalii de executie, liste de
cantitati, etc.) si conform autorizatiei de construire si avizelor/acordurilor ce o insotesc. Lucrarile se
vor executa cu respectarea procedurilor tehnice de executie aferente sistemului de management al
calitatii impletat in organizatie, respectand si aplicand cele mai bune practici in domeniu.
Planificarea activitatilor contractului:

 predare-primire amplasament;
 organizare lucrări (stabilire metode de lucru);
 instruire formaţii de lucru cu privire la: tehnologia de executie, caietul de sarcini, normele de
protecţia muncii, protecţia mediului, PSI;
 verificare echipamente, utilaje, instalatii, mijloace de transport, scule şi EMM (echipamente de
masurare si monitorizare);
 pregătire producţie, evaluare/reevaluare furnizori, necesar materiale, comandă materiale,
recepţie, stocare, manipulare;
 pregatire si predare documente solicitate inainte de inceperea lucrarilor, conform clauzelor
contractuale;
 organizare de şantier si lucrari temporare;
 asigurare şi marcare zone de lucru - semnalizare locuri periculoase, semnalizare rutieră;
 trasare lucrari si identificare reţele existente pe amplasament pentru evitarea distrugerii
neintenţionate;
 aprovizionare, transport, depozitare, manipulare materiale si instalatii/echipamente;
 executia propriu-zisa a lucrarilor;
 verificari, incercari, teste si probe initiale, intermediare si finale;
 desfiintare organizare de santier;
 refacere amplasament si readucere la starea initiala, nivelare zone afectate de lucrari si lucrari
de protectia mediului;
 pregatire si predare documente intocmite pe parcursul executiei lucrarilor, conform clauzelor
contractuale;
 receptie la terminarea lucrarilor;
 interventii in perioada de garantie (daca va fi cazul);
 receptia finala.
Managementul de proiect va urmari, in general, parcurgerea urmatoarelor etape:

 planificarea si initierea lucrarilor de executie;
 executia pe faze a lucrarilor;
 monitorizarea si controlul lucrarilor de executie;
 finalizarea lucrarilor de executie.
Pentru elaborarea Programului de lucrari (grafic de executie) si actualizarea acestuia conform

prevederilor din contract, se va utiliza program software, care permite, pe langa programarea duratelor
si termenelor de realizare a activitatilor cu ajutorul graficelor retea, si posibilitatea programarii si

controlului costurilor si resurselor (materiale, forta de munca, utilaje/ echipamente/ instalatii/ mijloace
de transport), prin compararea programarilor initiale cu cele actualizate, putandu-se astfel elabora
rapoarte de stare comparative intre situatia reala existenta si cea corespunzatoare planificarii initiale.
Principalele etape de planificare :
 stabilirea datei de incepere si de finalizarea proiectului;
 determinarea scopului proiectului (a obiectivelor);
 alegerea metodologiei si a ciclului de viata a proiectului;
 stabilirea metodelor de evaluare a proiectului;
 identificarea punctelor intermediare predeterminate sau a termenelor precise care trebuie
indeplinite;
 enumerarea activitatilor, in functie de fazele proiectului, in ordinea in care vor fi realizate;
 estimarea necesarului de personal sau indeplinirea fiecarei activitati;
 estimarea necesarului de resurse materiale;
 estimarea necesarului de utilaje/echipamente/mijloace de transport
 estimarea neceseralui de resurse financiare;
 estimarea timpului de desfasurare a fiecarei activitati;
 stabilirea nivelului de pregatire specifica necesara realizarii fiecarei activitati;
 stabilirea relatiilor de dependenta dintre activitati si anume: care activitati pot fi facute in
paralel; care activitati nu pot fi demarcate decat dupa (sunt dependente de incheierea altor
activitati);
 stabilirea punctelor de evaluare si control;
 estimarea costului proiectului si analiza cost – benefiu.
Procesul de executie va fi organizat astfel incat sa raspunda principiilor de baza si anume: definirea
clara a sarcinilor ce trebuie sa fie rezolvate in cadrul contractului si adoptarea, in procesul de executie,
a unor solutii tehnice corespunzatoare cerintelor unor astfel de lucrari. Principalele obiective urmărite
pentru o organizare raţională a execuţiei lucrărilor sunt: realizarea lucrărilor la termenele stabilite prin
graficul de execuţie; îmbunătăţirea calităţii lucrărilor executate; nedepăşirea costului de execuţie a
lucrărilor faţă de prevederile din devizul ofertă; reducerea termenului de execuţie; ridicarea
productivităţii muncii şi a gradului de folosire a utilajelor; adoptarea unor tehnologii de execuţie
caracterizate printr-un procent maxim de mecanizare. Modul de executie al lucrarilor, care
concretizeaza ansamblul proceselor, metodelor, procedeelor si operatiilor utilizate pentru executia
lucrarilor ce fac obiectul contractului, are la baza experienta generala acumulata de catre ofertant in
ceea ce priveste specificul unor astfel de lucrari.
Volumele de lucrări ce se vor executa sunt cele prevăzute in listele de cantitati din documentaţia
tehnică de executie care face obiectul lucrarilor de proiectare aferente acestui contract. Dacă in urma
studierii documentatiei tehnice de executie, inainte de inceperea fiecarei activitati sau in timpul
executiei lucrarilor, sunt identificate neconformitati si/sau neconcordante intre datele prezentate in
caietul de sarcini si situatia din teren, se va anunţa dirigintele de şantier/beneficiarul lucrarilor si
proiectantul pentru ca aceşti factori să dispună în consecinţă. Modificările faţă de soluţiile din
documentatia tehnica de executie se vor face prin dispoziţie de şantier, elaborată şi verificată în
condiţiile legii, cu aprobarea beneficiarului.
Se vor lua masuri pentru utilizarea in mod rezonabil a drumurilor si/sau podurilor ce comunica cu
si/sau sunt pe traseul santierului prin selectarea traseelor si limitarea si repartizarea incarcaturilor in
vehicule, in asa fel incat traficul suplimentar ce va rezulta in mod inevitabil din deplasarea
materialelor, echipamentelor, instalatiilor sau altora asemenea, de pe si pe santier, sa fie limitat, in
masura in care este posibil, astfel incat sa nu produca deteriorari sau distrugeri ale drumurilor si
podurilor traficate. Se vor semnaliza regulamentar şi vizibil punctele de lucru conform instrucţiiunilor
în vigoare. În afara normelor existente, şi care sunt obligatorii, se vor accentua unele măsuri
suplimentare pentru prevenirea accidentelor: la limitele zonei de lucru se vor planta semnale de
avertizare; în pauze muncitorii să nu staţioneze pe cale sau în gabaritul căii; nominalizarea agenţilor
pentru paza semnalelor şi pentru avertizarea pericolelor.
Pentru realizarea obiectivului nu se impune realizarea de căi de acces provizorii (drumuri de şantier,
drumuri ocolitoare sau variante provizorii). Asigurarea accesului la amplasamentul lucrarii si/sau la
organizarea de şantier se va realiza prin intermediul drumurilor existente si a celor adiacente. Accesul
la amplasamente se realizeaza din reteaua de drumuri locale. Folosirea arterelor de circulatie se va

face cu aprobarea autoritatilor locale iar restrangerea si redirijarea circulatiei se va face cu aprobarea
serviciului Politie Rutiere in conformitate cu legislatia in vigoare. Transportul materialelor, utilajelor şi
echipamentelor la zona de execuţie a lucrărilor se va realiza pe căile de acces existente. Lucrarile vor fi
planificate si realizate in asa fel incat perturbarea accesului rezidentilor locali sa fie redusa la
minimum. Accesul pietonal in conditii de siguranta va fi asigurat si mentinut in permanenta. Dupa
realizarea lucrarilor, terenurile afectate de executia lucrarilor vor fi aduse la starea initiala. La
începerea lucrărilor se va stabili de către beneficiar, diriginte şi executant modalitatea de recuperare şi
depozitare în zonă a materialelor recuperabile provenite din dezafectări, în concordanţă cu legislaţia de
mediu în vigoare. Executarea contractului privind lucrarile va începe la data menţionată în ordinul de
începere a lucrărilor, care va fi emis de achizitor după constituirea garanţiei de bună execuţie de catre
executant şi predarea amplasamentului lucrarilor, liber de orice sarcini. Beneficiarul va pune la
dispoziţia executantului, conform contractului, inainte de inceperea lucrarilor, următoarele:
amplasamentul lucrării, liber de orice sarcină; suprafeţele de teren necesare pentru depozitare şi pentru
organizarea de şantier; căile de acces rutier şi racordurile de cale ferată; racordurile pentru utilităţi
(apă, energie, canalizare etc.), până la limita amplasamentului şantierului.
Inainte de începerea execuţiei lucrării, se va trimite spre aprobare graficul de plăţi necesar execuţiei
lucrărilor, în ordinea tehnologică de execuţie. Lucrarile se vor executa in conformitate cu graficul de
executie aprobat de investitor, grafic in care lucrarile sunt esalonate in ordinea tehnologica a executiei,
pentru fiecare obiect in parte. Se va prezenta anterior executiei lucrarilor, contractul de asigurare a
lucrarilor pc perioada executiei acestora. Echipa de lucru va fi mobilizata imediat dupa primirea
ordinului de incepere, iar personalului de baza i se va face cunoscut scopul proiectului impreuna cu
responsabilitatile care revin fiecarui membru al echipei. Se vor asigura echipamentele, mijloacele fixe
si toate dotarile care sunt necesare pentru indeplinirea la termenul stabilit a contractului si in conditii
de calitate corespunzatoare. In vederea derularii in conditii optime a contractului, echipa de
experti/specialisti va avea asigurat accesul la toate echipamentele si dotarile necesare: computere si
programe software; facilitati de comunicare; facilitati de editare si multiplicare; rechizite si alte
consumabile; echipamente pentru masuratori topo si geo; mijloace de transport.
Înainte de începerea execuţiei, la predarea amplasamentului, beneficiarul împreună cu executantul
lucrării vor convoca pe şantier delegaţi de la toate unităţile deţinătoare instalatii/retele tehnico-edilitare
subterane/supraterane/aeriene de pe amplasamentul lucrari sau din zona, imediata apropiere/ vecinatate
a amplasamentului, cu ajutorul cărora se vor identifica şi marca pe teren toate punctele de apropiere
sau intersecţie a traseului lucrărilor proiectate cu reţele/instalatii sau construcţii subterane/
supraterane/aeriene existente în zonă şi se vor stabili într-un proces verbal măsurile de siguranţă
necesare a fi luate pentru evitarea unor eventuale deranjamente sau accidente. Pentru depistarea
gospodăriilor subterane a căror poziţie nu se cunoaşte cu exactitate se vor face sondaje manuale în
prezenţa delegatului unităţii ce administrează instalaţia respectivă.
La începerea lucrărilor, beneficiarul are obligaţia de a obţine toate autorizaţiile şi avizele necesare
execuţiei lucrărilor, cu exceptia celor care cad in sarcina executantului. Dupa predarea
amplasamentului catre executant si realizarea organizarii de santier se va identifica traseul lucrarii, se
va picheta traseul si se vor lua masuri privind siguranta si controlul circulatiei rutiere in timpul
zilei/noptii si in orice fel de conditii climaterice pentru a asigura un trafic sigur atit pe santier cit si pe
intreg drumul in timpul luarii in posesie a traseului de catre contractor. Trasarea lucrărilor se va efectua
în conformitate cu prevederile STAS 9824/4-83 Măsurători terestre. Beneficiarul este responsabil
pentru trasarea axelor principale, a bornelor de referinţă, a căilor de circulaţie şi a limitelor terenului
pus la dispoziţia executantului, precum şi pentru materializarea cotelor de nivel în imediata apropiere a
terenului. Executantul este responsabil de realizarea PV-ului de predare-primire al amplasamentului si
planului de amplasare al investitiei continand pozitiile bornelor topografice. Aceste documente vor fi
datate, semnate si stampilate conform Programului de urmarire si control al calitatii lucrarilor. Se va
realiza pichetajul terenului prin materializarea pe teren a tuturor punctelor importante prin picheţi cu
martori. Picheţii implantaţi în cadrul pichetajului complementar vor fi legaţi în plan şi în profil în lung
de aceleaşi repere ca şi picheţii din pichetajul iniţial. Odată cu definitivarea pichetajului, în afara
platformei, executantul va materializa prin ţăruşi şi şabloane înălţimea umpluturii sau adâncimea
săpăturii. Trasarea lucrărilor se va realiza în conformitate cu planşele şi detaliilor de executie din
documentaţie de atribuire.
Lucrarile de executie se vor executa pe traseul actual al strazilor, iar orice ocupare temporara sau
definitiva a unor terenuri suplimentare, necesare unei eventuale supralargiri ale platformei actuale a
strazilor se va putea face numai cu acordul legal, prealabil al proprietarilor de terenuri sau in baza
detinerii lor. Cotele proiectului vor fi menţinute evitându-se executarea lucrărilor pe proprietăţile
locatarilor. Lucrările de execuţie nu afectează alte căi de comunicații. Deoarece traseul proiectat al
drumurilor locale ramane pe amplasamentul existent, platforma drumurilor se va pastra si nu sunt
necesare lucrari de relocari ale instalatiilor existente. Strazile care se intersecteaza cu drumurile
judetene/nationale, cu alte drumuri modernizate sau cu alte strazi a caror modernizare este cuprinsa in
alta documentatie, se termina la marginea partii carosabile a celuilalt drum sau a zonelor de racordare
la drumurile judetene/nationale, acolo unde acestea exista.
Se vor respecta prevederile autorizatiei de construire si a avizelor ce o insotesc. In caz ca exista
instalatii pe amplasament, se va trece la dezafectarea provizorie sau definitiva a acestora si numai dupa
aceea se va trece la executia lucrarilor propriu-zise. In cazul in care pe amplasament se gasesc instalatii
necunoscute (electrice, apa, canalizare, telecomunicatii, etc.) care nu au fost configurate de catre
proiectant in documentatia de executie pusa la dispozitie ofertantilor si care nu apar nici in avizele si
acordurile in baza carora a fost emisa autorizatia de construire, lucrarile vor fi oprite imediat urmand ca
acest lucruri sa fie sesizate urgent organelor in drept pentru remedierea situatiei, urmand ca ulterior,
dupa ce situatia a fost remediata, lucrarile sa poata continua. La întâlnirea în săpătura de cabluri,
conducte ori protecţii care nu apar pe planse sau avize, se va opri lucrul în acea zonă si se va proceda
astfel : şeful punctului de lucru va lua măsuri de semnalizare a prezentei reţelei subterane ; se va
anunta autoritatea detinatoare de reţea pentru remedierea situatiei; se vor lua toate măsurile de
protejare a retelei intalnite astfel încât nici o fisurare sau orice alt efect advers să nu fie provocat
structurilor existente; lucrul în acea zonă se va relua doar în prezenţa companiei detinatoare de utilitati
si dupa ce situatia a fost remediata.
Pe parcursul lucrarilor, nu se va stânjeni inutil sau în mod abuziv: confortul riveranilor si căile de
acces, prin folosirea şi ocuparea drumurilor şi căilor publice sau private care deservesc proprietăţile
aflate în posesia beneficiarului sau a oricărei persoane. Vom dispune ca muncitorii sau oricare alte
persoane să nu îndepărteze sau să deterioreze fosilele, monedele, obiectele de valoare sau orice alte
vestigii sau obiecte de interes arheologic descoperite pe amplasamentul lucrării, iar imediat după
descoperirea şi înainte de îndepărtarea lor, vom înştiinţa achizitorul despre această descoperire şi vom
îndeplini dispoziţiile primite de la achizitor privind îndepărtarea acestora. La terminarea lucrărilor,
precum şi pe parcursul execuţiei, se vor face probe, teste, verificari şi încercări specifice acestor tip de
lucrări. Se va întocmi un plan de control şi verificare a calităţii lucrărilor ca parte integrantă a
sistemului propriu de conducere şi asigurare a calităţii. Se vor face verificari conform PCCVI, se vor
intocmi documente de calitate si se vor preleva probe pentru incercarile de laborator. Se vor tine la zi
înregistrarile privind calitatea lucrarilor executate si a materialelor puse in opera, si se vor
intocmi/obtine documente specifice, cum ar fi: certificat de calitate, buletin de incercari, certificat de
conformitate a calitatii produsului; proces - verbal de control, probe şi încercări specifice, rapoarte de
verificare si analiză; proces - verbal de lucrari ascunse, recepţie calitativă, faze determinante, rapoarte
de control si verificare privind calitatea lucrărilor; rapoarte privind neconformitatile si rapoarte de
actiuni corective si preventive, după caz. Solutionarea neconformitatilor, a defectelor si a
neconcordantelor aparute in fazele de executie se va face numai pe baza solutiilor stabilite de
proiectant cu acordul dirigintelui de santier/beneficiarului: executantul va solicita de la proiectant
solutii de remediere in format scris, aprobate si de dirigintele de santier/beneficiar + verificator/expert
de proiecte; se vor asigura resursele necesare remedierilor: materiale, umane, tehnice, tehnologice, etc.;
dupa remedieri se va solicita prezenta dirigintelui de santier/beneficiarului pentru constatare
solutionare neconformitati. Se vor duce la indeplinire, la termenele stabilite, masurilor dispuse prin
actele de control sau prin documentele de receptie a lucrarilor de constructii. Se vor remedia defectele
calitative aparute in perioada de executie cat si in perioada de garantie cu parcurgerea urmatoarelor
etape: intocmire Raport de neconformitate/Acţiune corectivă/Acţiune preventivă; solicitare catre
proiectant de emitere solutie tehnica de remedieri/corectii lucrare; dupa finalizarea remedierilor,
constructorul va intocmi PVLA-uri/PVRC-uri de remediere lucrari pe care le supune aprobarii
beneficiarului lucrarilor.
Se vor aplica procedurile de sistem PS 04-05-06 aferente sistemului propriu de asigurare a calitatii.
Documentele referitoare la construcţie vor fi păstrate pe şantier, într-un loc adecvat şi sigur in vederea
includerii acestora in Cartea Constructiei conform HG nr. 273/1994, actualizata, cu modificarile si

completarile ulterioare, respectiv HG nr. 343/2017. Verificarea si aprobarea documentelor
antreprenorului se va efectua continuu pe toata durata executiei lucrarilor, incheindu-se procese verbale
de lucrari ascunse, de receptie calitativa, de urmarire a lucrarilor in faze determinante, de testare, de
receptie la terminare, de remedieri (daca este cazul), de receptie finala, etc, documentele intocmite
atasandu-se la cartea tehnica a constructiei. Specificul lucrarilor impune verificări şi testări de
materiale si lucrari pe masura progresului executiei lucrarilor, conform prevederilor din caietul de
sarcini. Materialele vor fi de calitatea prevăzută în documentaţia de execuţie, iar verificările şi testările
materialelor folosite la execuţia lucrărilor, precum şi condiţiile de trecere a recepţiei provizorii şi a
recepţiei finale (calitative) vor fi cele descrise în documentatia tehnica anexa la contract. Verificarea
lucrarilor ce devin ascunse si verificarea lucrarilor in faze determinante se va face pe masura
progresului lucrarilor, in urma notificarii prealabile a executantului. Verificarea calităţii lucrărilor se va
realiza conform programului de control întocmit de proiectant, vizat de ISC, şi a prevederilor din
caietul de sarcini. Verificarea calităţii lucrărilor şi recepţionarea la terminarea acestora se va face în
conformitate cu HG nr. 273/1994, actualizata, cu modificarile si completarile ulterioare, respectiv HG
nr. 343/2017 şi prevederile Normativului C 56-85. Se va respecta Programul pentru controlul calitatii
lucrarilor, intocmit de catre proiectant. Conform Legii nr. 10/1995, vom convoca factorii care sunt
prevazuti sa participe(Proiectantul si Inspectia de Stat in Constructii) la verificari cu minim 3 zile
inainte de finalizarea fiecarei faze.
Lucrarile/activitatile temporare/provizorii ce se vor executa in cadrul contractului sunt urmatoarele:

‐ asigurarea si procurarea de materiale si echipamente; precizări cu privire la accese si
împrejmuiri; precizări privind protecţia muncii si protectia mediului;
‐ instalare panouri de prezentare/identificare santier;
‐ asigurarea accesului riveranilor la proprietati pe perioada executiei lucrarilor prin amenajare de
podete/rampe de acces; pentru accesul in curti (proprietati) se vor pune podete de trecere, iar
pentru deplasarea pietonilor in zonele afectate se vor realiza culoare speciale de trecere;
‐ sprijinirea excavatiilor si semnalizarea temporara a excavatiilor/sapaturilor cu panouri, benzi,
indicatoare, semnale luminoase pe timp de noapte;
‐ realizarea si asigurarea funcţionarii sistemului de drenare şi de scurgere a apelor meteorice
pentru a nu fi afectate lucrările in curs de executie;
‐ semnalizarea temporara a excavatiilor/sapaturilor cu panouri, benzi, indicatoare, semnale
luminoase pe timp de noapte;
‐ realizare semnalizarea rutieră temporară pe perioada executiei lucrărilor, pentru asigurarea unor
conditii optime de circulatie in zona in care se lucreaza si mentinerea traficului din zona, prin
instalarea de indicatoare si semne rutiere temporare/jaloane/bariere luminoase/ instalatii de
semaforizare/marcaje temporare/ amenajare cai de trecere alternative in cazul devierilor de
trafic, conuri, etc., pentru semnalizarea premergătoare lucrărilor, semnalizarea de pozitionare a
lucrărilor si semnalizarea de terminare a sectorului restrictionat; semnalizarea corespunzătoare
a punctului de lucru se va face conform “Norme metodologice privind condiţiile de închidere a
circulaţiei şi de instituire a restricţiilor de circulaţie în vederea executării de lucrări în zona
drumului public şi/sau pentru protejarea drumului”, aprobate prin Ordinul comun MT/MI nr.
1112/411/2000; înainte de începerea execuţiei lucrărilor, se va obtine avizul Inspectoratului de
Poliţie al Judeţului Vaslui - Serviciul Rutier pentru instituirea de restricţii de circulaţie; aceste
lucrari/activitati de mentinere a traficului din zona se vor face conform prin prevederilor unui
Plan de management al traficului aprobat de Politia Rutiera;
‐ emiterea de instiintari scrise prin mijloace de publicitate, mass-media, etc. in legatura cu
lucrarile la drum si eventual in legatura cu intarzierea in redarea drumului pentru conditii
normale de trafic.
Se vor respecta cerintele art 29.1 din forumularul de contract, in baza caruia Antreprenorul va executa
toate Lucrările Provizorii pentru a permite executarea Contractului. Cu excepţia cazului în care este
prevăzut altfel în Condiţiile Contractuale sau Cerinţele Beneficiarului, Antreprenorul, în legătura cu
Lucrările Provizorii, va fi responsabil pentru obţinerea terenului necesar, proiectarea, obţinerea
avizelor şi autorizaţiei de construire (dacă este necesar), execuţia, demontarea sau dezafectarea şi
readucerea suprafeţelor de teren aferente la starea lor iniţială.
In cazul devierii circulatiei, semnalizarea incepe cu instalarea indicatoarelor care jaloneaza traseul de
deviere si apoi se instaleaza indicatoarele de interzicere la capetele sectorului aferent lucrarilor.
Semnalizarea rutiera temporara va informa participantii la trafic asupra situatiei pe care o vor intalni
(localizarea si amploarea lucrarilor, conditiile de circulatie din zona lucrarilor).
La executie se vor respecta prevederile din contract, din proiect si caietul de sarcini. Nicio adaptare
sau modificare la executie fata de documentatie tehnica de executie, nu se va face decat cu aprobarea
beneficiarului sau/si a proiectantului elaborator al documentatiei. De asemenea, la executie se va tine
seama de standardele, normele, normativele si prescriptiile in vigoare specifice lucrarii. Piesele
principale pe baza carora se va realiza lucrarea, sunt urmatoarele:
- planurile generale de situatie, de amplasament si dispozitiile generale;
- studiul geotehnic cu precizarea conditiilor din amplasament si a solutiilor adecvate pentru
fundatii;
- detaliile tehnice de executie, planuri de cofraj si armare, etc. pentru toate elementele
componente ale lucrarilor de arta (unde este cazul);
- caietele de sarcini cu prescriptii tehnice speciale pentru lucrare;
- graficul de esalonare a executiei lucrarii;
- detalii tehnologice de executie.
La elementele executate in uzina (care vor fi insotite de certificate de calitate) se vor face receptii
inainte de punerea lor in opera cat si dupa executia lor. Se vor efectua, intr-un laborator autorizat,
toate incercarile si determinarile cerute de caietul de sarcini si normativele in vigoare. Toate
materialele care intra in lucrarile permanente vor fi supuse aprobarii dirigintelui de santier. Toate
materialele propuse a se utiliza vor corespunde cerintelor legislative de introducere pe piata a
produselor. Se vor inregistra zilnic date referitoare la executia lucrarilor si la rezultatele obtinute in
urma masuratorilor, testelor si sondajelor. Se va transmite spre aprobare catre Dirigintele de Santier un
Plan de control al calităţii, verificări şi încercări (PCCVI) care va acoperi toate etapele principale de
executie. Pentru a se asigura o executie de calitate a lucrarilor, se va face receptia lucrarilor pe faze
de executie si pe faze determinante conform programului de urmarire a lucrarilor pe timpul executiei.
Beneficiarul va organiza receptia la terminarea lucrarilor si receptia finala in conformitate cu legislatia
in vigoare.
La executia lucrarilor se vor respecta tehnologiile de executie prezentate in documentatia de atribuire
si detaliile din listele de cantitati. Se vor respecta deasemenea procedurile tehnice de executie proprii,
aferente sistemului calitatii, precum si prescriptiile tehnice ale producatorilor materialelor/ produselor
ce urmeaza a fi folosite. Metodologia propusa pentru executia lucrarilor, este corelata cu graficul de
executie al lucrarilor, unde este prezentata succesiunea tehnologica, ordinea si derularea in timp a
acestor categorii de lucrari. La executia lucrarilor (pregatire, executie, verificare, receptie) se vor
respecta prevederile din standardele, normele si normativele in vigoare, la data executiei, in masura in
care acestea completeaza si nu contravin caietelor de sarcini din acest moment, puse la dispozitie
ofertantilor de catre autoritatea contractanta.
Materialele/echipamentele ce se vor folosi (inclusiv transportul, depozitarea, protejarea, manipularea,
punerea in opera, etc.) vor respecta specificatiile tehnice din caietele de sarcini specifice si listele de
cantitati, respectiv extrasele de resurse. Executia va incepe numai daca, in prealabil, s-au verificat
materialele care urmeaza a fi folosite: au fost livrate cu certificat de calitate, care sa confirme ca
respecta prescriptiile proiectului si sunt corespunzatoare normelor in vigoare si au fost livrate cu
certificate de garantie, si daca au fost corect transportate si depozitate.
Orice lucrare va fi inceputa numai dupa verificarea si receptionarea stratului suport, daca lucrarea se
va executa pe un suport existent lucrarilor care urmeaza sa fie ascunse de noua lucrare. Pe parcursul
executarii lucrarilor se va verifica respectarea tehnologiei de executie, prevazuta in documentatia de
executie, precum si in prescriptii tehnice date de producatorii materialelor utilizate, respectiv
prescriptiile normativelor in vigoare.
Trasarea lucrarilor se va face cu convocarea tuturor factorilor implicati in realizarea investitiei:
beneficiar, proiectant, constructor. In baza coordonatelor (bornelor de reper) predate de proiectant,
trasarea se va face prin materializarea punctelor caracteristice pentru fiecare element constructiv al
obiectivului. Inainte de inceperea lucrarilor de terasamente, se stabilileste conturul platformei pentru

parcaje, pentru platforma pe care se va face aprovizionarea precum si axa celor doua accese precum si
reperele care determina elementele acceselor. Materializarea lucrarilor in teren se face prin sabloane.
Pichetii si sabloanele vot materializa: axa acceselor; ampriza aceselor si a platformei pentru parcaje si
aprovizionare; inclinarea taluzurilor;conturul spatiilor verzi; pozitionarea rigolelor. Inainte de
inceperea lucrarilor de terasamente se executa urmatoarele lucrari pregatitoare:
- decopertarea si depozitarea pamantului vegetal si a pamantului mocirlos in afara amprizei, in
vederea folosirii acestuia la lucrari pentru refacerea mediului (plantatii, inierbari);
- asanarea zonei drumului prin indepartarea apelor de suprafata si de adancime.
Lucrarile de betoane in elevatia lucrarilor edilitare, fundatii, vor fi executate in perioada optima,
luindu-se masuri speciale de protectie si semnalizare. Pentru betoanele si mortarele ce se vor executa
manual in zona lucrarii, cimentul va fi depozitat, dupa caz, in magazie de santier (pentru cimentul in
saci) sau in lazi asigurate la intemperii (ciment vrac). Lucrarile de asfaltare se vor proteja prin
semnalizare pentru a nu se circula pe asfaltul proaspat pus in opera.
- aspecte de mediu, securitate si sanatate in munca, relatii de munca, etc.:

Pe toata perioada de executie a lucrarilor vom respecta normele de sanatate si securitate in munca si
P.S.I., vom urmari respectarea legislaţiei muncii şi a legislaţiei anti-discriminatorii în vigoare în ceea
ce priveşte recrutarea şi instruirea personalului, si egalitatea de sanse, normele sanitare si orice alte
reglementari aplicabile lucrarilor executate in cadrul prezentului contract si vom lua toate masurile
necesare pentru a asigura curatenia si protectia mediului.
În perioada de execuţie a lucrărilor se vor lua toate măsurile pentru:
‐ respectarea deciziei de încadrare emisă de autoritatea competentă pentru protecţia mediului;
‐ reducerea poluanţilor emişi la funcţionarea mijloacelor de transport şi a utilajelor ce urmează a
fi folosite prin efectuarea, la începerea lucrărilor şi periodic, a reviziei tehnice;
‐ menţinerea calităţii aerului în zonele protejate;
‐ eliminarea pericolului contaminării cu produse petroliere a solului şi implicit a apei subterane,
prin efectuarea schimburilor de ulei de la utilaje în staţii speciale;
‐ protecţia apei de suprafaţă şi subterane;
‐ eliminarea pierderilor de material (lapte de ciment) care pot duce la alcalinitatea apei prin
efectuarea cu atenţie a operaţiilor de turnare a betoanelor pentru fundaţii;
‐ eşalonarea cât mai eficientă a lucrărilor de execuţie astfel încât nivelul de zgomot exterior să se
menţină în limitele prevăzute de legislatia in vigoare; reducerea impactului probabil asupra
populaţiei locale prin eliminarea pe cât posibil a timpilor morţi de funcţionare a motoarelor;
‐ gestionarea corespunzătoare a deşeurilor rezultate, prin selectarea şi colectarea pe tipuri de
deşeuri în locuri amenajate, recuperarea deşeurilor refolosibile şi valorificarea acestora (prin
integrarea, în măsura posibilităţilor, la alte lucrări), respectiv eliminarea periodică a deşeurilor
neutilizabile prin contract cu firme specializate; deţinerea Fişei Tehnice de Securitate pentru
substanţele periculoase utilizate;
‐ asigurarea unui sistem de gestionare a materialelor necesare execuţiei lucrărilor în condiţii
corespunzătoare (gospodărirea materialelor de construcţie se va face numai în limitele terenului
deţinut de proprietar, fără a deranja vecinătăţile);
‐ respectarea zonelor de protecţie ale conductelor şi reţelelor ce traversează amplasamentul
lucrării, precum şi condiţiile impuse prin avizele obţinute;
‐ reutilizarea materialelor decapate/demontate/desfacute, în măsura posibilităţilor, în
conformitate cu încercările de laborator;
‐ adunarea şi îndepărtarea de pe şantier a dărâmăturilor, molozului, materialelor rămase în urma
execuţiei sau a lucrărilor provizorii de orice fel, care nu mai sunt necesare, si transportarea si
depozitarea in depozite ecologice specializate pentru primirea acestor deseuri; curatenia la locul
de munca se va face zilnic; nu se vor depozita deseuri pe proprietatile vecine sau pe domeniul
public;
‐ refacerea zonele afectate de lucrarile ce vor fi executate, inclusiv zonele carosabile, si
readucerea la starea initiala;
‐ evitarea, pe cât posibil, acumularii de obstacole inutile pe şantier.
Pe durata execuţiei lucrărilor se vor respecta normele specifice de SSM şi PSI. Conform HG
300/2006 se va desemna un coordonator in materie de SSM pe toata perioada executiei lucrarilor, care
va intocmi Planul de securitate si sanatate, inainte de inceperea lucrarilor. In urma Evaluarii de risc
realizata pe meserii, cumulata cu derularea unor programe intense de instruire interna si externa pe
linie de securitate si sanatate in munca, prin intermediul Responsabilului de Securitate si Sanatate in
Munca, a Responsabilului cu Sistemul de Management Integrat Calitate - Mediu - Securitate si
Sanatate in Munca au loc urmatoarele procese: sunt informati toţi lucrătorii care sunt sau pot fi expuşi
unui pericol grav şi iminent despre riscurile implicate de acest pericol, precum şi despre măsurile luate
ori care trebuie să fie luate pentru protecţia lor; sunt furnizate instrucţiuni pentru a da lucrătorilor
posibilitatea să oprească lucrul şi/sau să părăsească imediat locul de muncă şi să se îndrepte spre o
zonă sigură, în caz de pericol grav şi iminent; nu le este impusa lucrătorilor reluarea lucrului în situaţia
în care încă există un pericol grav şi iminent, în afara cazurilor excepţionale şi pentru motive
justificate. Lucrătorii care, în cazul unui pericol grav şi iminent, părăsesc locul de muncă şi/sau o zonă
periculoasă nu sunt prejudiciaţi şi sunt protejaţi împotriva oricăror consecinţe negative şi nejustificate
pentru aceştia. Prin instructiunile proprii de SSM, sunt stabilite modalitatile de actiune în cazul unui
pericol grav şi iminent pentru propria securitate sau a altor persoane, atunci când şeful ierarhic imediat
superior nu poate fi contactat, toţi lucrătorii sunt apţi să aplice măsurile corespunzătoare, în
conformitate cu cunoştinţele lor şi cu mijloacele tehnice de care dispun, pentru a evita consecinţele
unui astfel de pericol. Se va asigura şi menţine siguranţa pe şantier pe perioada lucrărilor, acordându-se
o atenţie specială: asigurării unor condiţii corespunzătoare de lucru în siguranţă pentru persoanele ce
întreprind activităţi ce au legătură cu lucrările şi asigurării proprietăţilor/vecinatatilor folosite pentru
realizarea acestor lucrări; asigurării zonei şantierului pentru a nu avea acces persoanele neautorizate;
instalării unor indicatoare corespunzătoare cu informaţii, ex. panouri cu informaţii şi plăci de dare în
folosinţă.
Inaintea de inceperea lucrarilor se vor instrui formatiile de lucru cu tehnologia de executie, proiectul
tehnic, norme de protectie a muncii, protectia mediului, prevenirea si stingerea incendiilor. Totodata,
se va verifica starea utilajelor ce urmeaza a fi mobilizate. Nivelul de zgomot al acestura nu va putea
depasi 55 db. Se vor respecta conditiile contractuale, impreuna cu cerintele din documentatia de
atribuire, anexa la contract, precum si legislatia in vigoare. Pentru prevenirea scurgerilor accidentale de
produse petroliere, intretinerea utilajelor, schimbul de ulei si alimentarea cu combustibil se vor efectua
numai in locurile special amenajate, iar reviziile si reparatiile utilajelor sau instalatiilor se vor face
periodic, la ateliere specializate conform graficelor si specificatiilor tehnice. Pe perioada de executie a
lucrarilor se va reduce impactul asupra aerului prin folosirea utilajelor dotate cu motoare performante
si emisii reduse de noxe, prin reducerea timpului de mers in gol a motoarelor utilajelor si mijloacelor
de transport auto, prin detectarea si remedierea rapida a eventualelor defectiuni, prin masuri de
precautie la transportul si manipularea materialelor pulverulente. Deseurile nepericuloase rezultate din
excavatii si demolari se vor transporta la cel mai apropiat depozit autorizat. Deseurile menajere se vor
colecta selectiv urmand a fi predate unei societati autorizate in vederea evacuarii din santier.
Semnalizarea santierului se va realiza conform normelor in vigoare tinand cont de conditiile in care
se realizeaza lucrarile de reparatii si consolidari.
Avand in vedere specificul lucrarilor, in conformitate cu O.M.M.P nr. 135/2010, sursele de poluanti,
impactul produs asupra mediului si masurile cu caracter general sau lucrarile propuse pentru
diminuarea impactului negativ, vor fi analizate atat pentru faza de executie, cat si pentru faza de
exploatare curenta a obiectivului, precum si in cazurile producerii poluarii accidentale si sezoniere.
Plan de gestionare a deseurilor:

Nr. Tip de deseu Provenienţa Loc si mod de Mod de gestionare
crt. depozitare
1 Deşeuri de hartie si Birouri (organizare In saci de hartie Valorificare ca maculatura
carton de şantier); depozitati in locuri
Magazii;Laborator ferite de umezeala
2 Produse si subansamble Birouri, laborator - Predare către reprezentant
de birotica epuizate firma service la inlocuire
colectabile sau catre firma autorizata
sa colecteze deseuri
periculoase sau DEE
3 Deşeuri de fier vechi Organizare de Pe platforme betonate Valorificare ca fier vechi
şantier sau balastate
4 Deşeuri de lemn Organizare de Magazie, spatii Valorificare ca
şantier amenajate combustibil
5 Uleiuri uzate Organizare de Magazie, recipiente Eliminare prin firme
şantier depozitate in spatii autorizate
amenajate
6 Deşeuri de baterii si Organizare de Magazie, spatii Valorificare prin contract
acumulatori şantier amenajate cu firme autorizate
7 Deseuri asfalt / beton Executie lucrari Spatii amenajate Reintroducere in procesul
tehnologic sau returnare la
beneficiar sau la firme
autorizate de colectare a
deseurilor
8 Ambalaje Organizare de Container mobil Contract de preluare cu
nerecuperabile, deşeuri şantier, laborator firme specializate
de întreţinere
9 Deşeuri tehnologice, Puncte de lucru, Pe platforme betonate Transport in locaţii
produse rebutate laborator sau balastate specificate de Diriginte
printr-un acord scris cu
autoritatile locale
10 Material din demolări Puncte de lucru -
sau material de săpătura
neutilizabil
11 Material provenit din Organizare de
dezafectare şantier
12 Deşeuri fecaloide Organizare de WC ecologic Contract de preluare cu
şantier Canalizare menajera firme specializate
13 Deşeuri menajere Pubele ecologice
Toate lucrarile se vor desfasura in stricta concordanta cu legislatia romana, in particular HG nr.
300/2006, Legea nr. 319/ 2006, HG nr. 1425/2006, cu modificarile si completarile ulterioare, precum si
restul reglementarilor in vigoare in domeniul constructiilor, a standardelor de securitate a muncii, a
instructiunilor proprii de securitate si cu Legislatia Uniunii Europene privind Protectia muncii.
Beneficiarul va intocmi un protocol anexa la contract de respectare a securitatii si sanatatii in munca
care va fi semnat atat de beneficiar cat si de antreprenor. Acest protocol va fi insotit de o fisa colectiva
de instruire in care vor fi nominalizati toti lucratorii atat ai beneficiarului cat si ai antreprenorului care
vor avea acces pe teritoriul santierului cu luare la cunostinta sub semnatura.
Vor fi intreprinse actiuni adecvate, pe cat posibil, pentru a reduce riscurile in domeniile de lucru care
implica pericole serioase, cum ar fi:
 excavari (ex. sustinere si sprijinire pentru a preveni miscarile de teren, contact cu serviciile de
mentinere a serviciilor subterane sau aeriene, bariere fizice pentru oprirea vehiculelor, semne
de avertizare pentru pietoni);
 lucrul la inaltime (ex. caderi, prabusirea materialelor);
 spatii inchise (ex. deficienta de oxigen, gaze/vapori/fum otravitor, gaze explozive);
 canalizari, namol in bazine, camere si conducte (ex. leptospirosa/boala Iui Weil, inec, gaz
otravitor);
 lucrul pe sosele (ex. trafic, pietoni);
 ridicarea greutatilor (ex. echipament corespunzator, teren stabil, sofer profesionist/
aruncator/manipulant calificat);
 depozitarea substantelor periculoase, manipularea si folosirea lor (ex. chimicale, explozive);

 manipularea controlata a deseurilor materiale.
Inaintea deschiderii santierului se va inainta Beneficiarului spre consultare, conform HG 300/2006,
Planul de securitate si sanatate al santierului (pentru lucrarile proiectate de antreprenor, unde este
cazul) precum si Planul propriu de securitate si sanatate. Planul propriu de securitate si sanatate va fi
stabilit in cel mult 30 de zile de la data contractarii lucrarii. Planul propriu de securitate si sanatate va fi
armonizat cu planul de securitate si sanatate al santierului.
Societatea Lemacons SRL ca lider al asocierii, in vederea respectarii prevederilor legislatiei privind
securitatea si sanatatea in munca are constituit un Serviciu Intern de Prevenire si Protectie si de
asemenea beneficiaza pe baza de contract de sprijinul unui Serviciu Extern privind securitatea si
sanatatea in munca. Serviciu Intern de Prevenire si Protectie (SIPP) dispune de personal calificat si
atestat pentru evaluarea riscurilor specifice securitatii si sanatatii in munca. Pentru toate meseriile si
functiile aflate in organigrama fiecarei societatii au fost intocmite instructiuni proprii pe linie de
sanatate si securitate in munca. In vederea eliminarii/diminuarii riscurilor privind securitatea si
sanatatea in munca pentru personalul care executa lucrari de constructii montaj, in baza Legii 319/2006
si a normelor metodologice de aplicare a legii, este necesara identificarea, evaluarea tuturor riscurilor
posibile, pe meserii si locuri de munca, si stabilirea masurilor de evitare/diminuare a acestora. Riscurile
privind securitatea si sanatatea in munca vor fi incluse in planul propriu de securitate si sanatate
intocmit de catre antreprenor conform HGR nr. 300/2006. Riscurile identificate si evaluate si masurile
stabilite sunt legate de modul de lucru si tehnologiile folosite, de materialele utilizate, de
echipamentele de munca folosite, de utilizarea substantelor sau materialelor periculoase, deplasarea
personalului, modul de organizare a santierului, prezenta altor antreprenori pe santier, eventualele zone
periculoase identificate pe santier.
Organizarea de santier va fi dotata cu mijloace de stingere a incendiilor in functie de amploarea
santierului si conditiile concrete privind riscul de incendiu: stingatoare CO2; stingatoare tip SC9;
lopeti; galeti; tarnacop; truse de prim ajutor. Personalul desemnat prin decizie cu prevenirea si
stingerea incendiilor din cadrul santierului va fi instruit/testat de catre conducatorul Serviciului Intern
de Prevenire si Protectie. Organizarea activităţii de prevenire şi stingere a incendiilor precum şi a
evacuării persoanelor şi bunurilor în caz de incendiu va viza în principal :
- stabilirea în instrucţiunile de lucru a modului de operare precum şi a regulilor, măsurilor de
prevenire şi stingere a incendiilor ce trebuiesc respectate în timpul executării lucrărilor;
- stabilirea modului şi a planului de depozitare a materialelor şi bunurilor cu pericol de incendiu
sau explozie;
- dotarea locului de muncă cu mijloace de prevenire şi stingere a incendiilor, necesare conform
normelor, amplasarea corespunzătoare a acestora şi întreţinerea lor în perfectă stare de
funcţionare;
- organizarea alarmării, alertării şi a intervenţiei pentru stingerea incendiilor la locul de muncă,
precum şi constituirea echipelor de intervenţie şi a atribuţiilor concrete;
- organizarea evacuării persoanelor şi bunurilor în caz de incendiu precum şi întocmirea
planurilor de evacuare;
- întocmirea ipotezelor şi a schemelor de intervenţie pentru stingerea incendiilor la instalaţiile cu
pericol deosebit;
- marcarea cu inscripţii şi indicatoare de securitate şi expunerea materialelor de propagandă
împotriva incendiilor.
Înaintea începerii procesului tehnologic, muncitorii vor fi instruiţi să respecte regulile de pază
împotriva incendiilor. Pe timpul lucrului se vor respecta întocmai instrucţiunile tehnice privind
tehnologiile de lucru, precum şi normele de prevenire a incendiilor. La terminarea lucrului se va
asigura: întreruperea iluminatului electric, cu excepţia celui de siguranţă; evacuarea din incintă a
deşeurilor reziduurilor şi a altor materiale combustibile; înlăturarea tuturor surselor cu foc deschis;
evacuarea materialelor din spaţii de siguranţă dintre construcţie şi instalaţii.
Supravegherea lucrătorilor se realizează de către conducătorul direct al locului de muncă respectiv
(Dirigintele de santier desemnat), permanent pentru ca lucrătorul :
 să poarte echipamentul individual de protecţie;
 să practice procedee de lucru corecte, tehnologiile stabilite, astfel incit sa fie eliminate riscurile
privind securitatea si sanatatea lucratorilor;
 să respecte instructiunile proprii SSM şi PSI;

 sa respecte regulamentul santierului;
 sa utilizeze numai echipamente de munca conforme si adecvate scopului pentru care au fost
proiectate si construite.
Serviciul Intern de Prevenire si Protectie precum si reprezentanti ai Serviciului Extern intreprind
periodic controale pe santier informeaza conducerea santierului si a societatii cu privire la
neconformitatile constatate si masurile ce trebuiesc luate in vederea inlaturarii riscurilor de accident.
Sanctiunile sunt stabilite de conducerea societatii conform cu regulamentul intern. NU se admite
continuarea lucrului decat dupa eliminarea tuturor neconformitatilor. Instruirea lucratorilor cuprinde
in principiu 3 faze si anume: instruirea introductiva generala; instruirea la locul de munca; instruirea
periodica. De asemeni in cazul deplasarii fortei de munca de pe un santier pe altul se realizeaza
instruirea periodica suplimentara conform legislatiei. In cadrul societatii, modul de realizare si
periodicitatea instruirii personalului sunt reglementate prin instructiunea proprie privind securitatea si
sanatatea lucratorilor, ce cuprinde modul de realizare si tipul de instruiri SSM - IPSSM 001 cu
respectarea prevederilor Legii 319/2006 actualizata si a Normelor metodologice de aplicare a Legii
319/2006. Anexat planului propriu securitate si sanatate in munca care va fi intocmit dupa eventuala
contractare, vor fi trecute pe linga regulamentul santierului, masurile de coordonare stabilite de
coordonatorul ssm privind transportul in interiorul santierului, caile de acces, sapaturi, lucrul la
inaltime, prezenta altor contractori pe santier, zonele cu risc specific si obligatiile ce decurg din
acestea. De asemenea se vor stabili modalitati de colaborare cu antreprenorii, subcontractorii care isi
desfasoara activitati in zona. Toate masurile privind securitatea si sanatatea in munca sunt aduse la
cunostinta tuturor participantilor la lucrare, insusite de acestia sub semnatura si devin obligatorii.
Egalitatea de șanse și de tratament va avea următoarele principii de bază: egalitatea de șanse și
tratament între bărbați și femei (egalitatea de gen); nediscriminarea.
1. Descriere metodologiilor
Calitatea materialelor va respecta presiunea în exploatare indicată în proiect precum și
condițiile de montaj a materialele de probă prescrise de furnizori.Transportul, manipularea și
depozitarea tuburilor se face astfel încât acestea să nu se deterioreze în timpul transportului, la
încărcare, descărcare și la depozitarea pe șantier sau în depozitele special amenajate.Transportul se
asigură cu vehicule dotate cu dispozitive sau elemente care să asigure stabilitatea încărcăturii,
integritatea, protecția la lovituri a tuburilor sau a izolației lor, evitarea frecării de platformele de
transport sau ghidaje.Încărcarea și descărcarea se asigură cu dispozitive adecvate, utilizând cabluri
metalice sau lanțuri învelite în cauciuc sau plastic, ori benzi din cânepă sau nylon, care să nu
deterioreze protecția interioară sau exterioară a capetelor care se îmbină și să împiedice frecarea de
ghidaje sau de sol, etc.
Trasarea lucrărilor și executarea săpăturilor. Trasarea lucrărilor se efectuează de către constructor,

prin grija beneficiarului cu respectarea planului de trasare din proiect și conform instrucțiunilor din
STAS 9824-5/1975.Trasarea pe teren a rețelelor de conducte cuprinde următoarele lucrări:
- identificarea și reconstituirea reperelor de trasare;
- aplicarea pe teren a elementelor geometrice prevăzute în planșa de trasare care definesc poziția
punctelor caracteristice ale rețelelor;
- verificarea aplicării pe teren a planului de trasare.
Toleranțele admise la aplicarea rețelelor de trasare, în plan orizontal și în plan vertical sunt conform
tabelului 1 din STAS 9824-5/1975, majorate cu 25 - 50% conform tabelului 2 din același STAS.
Înainte de începerea săpăturilor se vor identifica și marca pozițiile rețelelor subterane existente
(telefonie, electrice), în prezența celor care le exploatează și întrețin.
Terasamente. Toate excavațiile vor fi executate cât mai aproape de dimensiunile și forma exactă
prezentată în proiectul tehnic, astfel încât după realizarea lucrărilor,acestea să necesite un volum minim
de umplutură.Antreprenorul va răspunde pentru toate excavațiile și umpluturile și pentru depunerea
materialului excavat conform cerințelor lucrărilor și care vor purta numele de săpături. Nici o săpătură
nu va începe până când contractantul nu a luat toate măsurile de securitate, inclusiv furnizarea de
îngrădiri și măsuri de deviere și fluidizare a traficului.Execuția săpăturii se va face numai după
completa organizare a șantierului, după o prealabilă depistare și pichetare a rețelelor subterane
existente, după aprovizionarea cu materiale, astfel încât tranșeea de execuție să rămână deschisă un
timp cât mai scurt. Săpătura se va executa manual și mecanizat, în funcție de condițiile concrete de pe
amplasament, cu respectarea condițiilor impuse în avizele de coexistență cu alte rețele subterane.
Săparea ultimului strat de 20-30cm, se va executa manual. Săpătura se va executa manual și în zonele
de intersectare cu alte rețele subterane, în conformitate cu condițiile impuse în avizele de coexistență și
rețelele depistate în teren.Fundul tranșeii trebuie să asigure rezemarea conductei. Se va amenaja patul
conductei dintr-un strat de nisip, compactat corespunzator. În terenurile care nu pot prelua sarcinile
conductelor, cele necoezive care nu pot fi compactate corespunzător se va proceda la eliminarea
pământului necorespunzător și înlocuirea lui cu pământ cu capacitate de compactare.La terminarea
lucrărilor de săpătură pentru tranșeea de montaj a conductelor, verificarea naturii terenului de fundare
se va face de către executant în laboratoare autorizate, prin prelevare de probe de laborator și
executarea încercărilor de laborator. Rezultatul încercărilor de laborator, se vor consemna în procese
verbale de lucrări ascunse, se vor prezenta geotehnicianului la faza determinantă de verificare a naturii
terenului, care în cazul în care nu corespund va indica lucrările necesare de executat în vederea
îmbunătățirii și consolidării terenului. Recepția terenului de fundare constituie fază determinantă și se
va întocmi obligatoriu proces-verbal de lucrări ascunse. Înainte de executarea patului conductei se va
încheia un proces verbal de lucrări ascunse, în care se vor înscrie toate modificările introduse față de
proiect, precum și cauzele care au dus la aceste modificări. Inainte de începerea oricărei săpături pe
amplasament, contractantul va trimite o notă responsabilului de proiect cu 7 zile înaintea datei propuse.
în această perioadă, contractantul va ține evidențe a nivelelor solului și topografia pentru măsurătorile
lucrărilor. În cazul când lucrările se desfășoară pe terenuri agricole, spații verzi, se vor lua măsuri
pentru ca pămîntul vegetal să se depoziteze separat, si se va utiliza la acoperirea umpluturilor, în
scopul refacerii terenului la destinația inițială. Înainte de executarea patului conductei se va încheia un
proces verbal de lucrări ascunse, în care se vor înscrie toate modificările introduse față de proiect,
precum și cauzele care au dus la aceste modificări. Pentru montarea hidranților de incendiu se va
executa o groapă adiacent tranșeei conform datelor furnizate de producătorul hidrantului. În dreptul
orificiului de golire al hidrantului se va prevedea un strat de balast pentru absorbția apei golite, având
volumul și dimensiunile conform prescripțiilor producătorului.
Demolări și demontări. Se vor demola, demonta și/sau înlătura orice structuri diverse existente, clădiri
sau părți din ele care ocupă sau împiedică lucrările permanente sau indicate de managerul de proiect.
Materialele rămase de la demolări sau demontări vor fi dispuse de o manieră și într-un loc aprobate de
responsabilul de proiect.
Umplutură . Materialul de umplutură la lucrări permanente va fi selecționat, fără cabluri, fragmente de

piatră, bolovani. Materialul va fi selectat din cel excavat și nu va avea mărimi mai mari de 40 mm, dar
numai deasupra zonei de protecție a conductei. După ce s-a dat aprobarea din partea responsabilului de
proiect pentru începerea umplerii, operațiunea va începe fără întârziere și va continua până la terminare
pentru partea de lucrări pentru care s-a dat aprobarea. Nici o umplere nu va fi făcută fără aprobarea
acestuia. Realizarea unei umpluturi corespunzătoare este condiționată de folosirea unui material
granular cu umiditate optimă.
Realizarea umpluturilor se va face în două etape:
- umpluturi provizorii, care se vor executa după montarea conductelor, lăsând libere îmbinările,
pentru proba de presiune
- umpluturi definitive, care se vor executa după efectuarea probei de presiune înainte de
executarea umpluturilor se vor verifica toate conductele și toate accesoriile montate pe rețele în
vederea depistării și remedierii defectelor survenite în timpul montajului.
Materialul rezultat din săpătură se poate folosi de regulă la realizarea umpluturilor, în afara zonei de
protecție a conductei. în cazul în care pământul nu este corespunzător se procedează la înlocuirea lui cu
material de umplutură corespunzător. De asemenea materialul rezultat din săpătură se prelucrează
corespunzător(mărunțire, sortare, etc.)în vederea executării umpluturilor. Se interzice cu desăvârșire
utilizarea pământului înghețat la executarea umpluturilor.Realizarea umpluturilor se face manual și

mecanizat conform prevederilor din proiect. Spatiile laterale conductei se vor umple și se compactează
simultan, în același sistem, de regulă manual, până la limita zonei de siguranță.
Localizarea și protejarea rețelelor subterane, aparținând altor companii utilitare, intersectii

La intersecții cu alte rețele subterane (cabluri de energie, telecomunicații, conducte de gaz) săpăturile
se vor executa numai manual si se vor monta sprijiniri ușoare sau grele sub aceste conducte, după caz,
mncție de recomandările din avizele de săpătura de specialitate. Înainte de excavare, se va obține
permisiunea și aprobarea tuturor companiilor de servicii publice, prin note în care se menționează
intenția de începere a lucrărilor, conform regulamentelor și legilor locale. Antreprenorul va răspunde
de localizarea precisă a serviciilor și pe durata lucrărilor va lua precauțiile necesare pentru a evita
avarierea serviciilor. Unde este necesar, utilitățile vor fi sprijinite pe durata excavațiilor. La solicitarea
responsabilului de proiect se va face o sprijinire permanentă a utilităților care intersectează conductele.
Dacă ultilitatile aflate in amplasament sunt avariate pe durata lucrărilor, va lua legătura cu autoritățile
respective și va remedia avaria. Când se întâlnește un serviciu sau o obstrucție de-a lungul traseului
conducte se va informa imediat responsabilul de proiect și se vor da detalii, inclusiv tipul serviciului
sau obstrucției dimensiunilor, adâncimea.
Lansarea tuburilor.Verificarea dimensiunilor și caracteristicilor tuburilor se face atât la primirea

acestora pe șantier, cât și la depozitarea pe marginea șanțului. Verificarea are ca obiect: aspectul,
dimensiunile tuburilor, eventualele degradări din transport sau manevrări anterioare. Pozarea tuburilor
din PEID în tranșee se realizează cu ondulații, cu scopul compensării dilatării acestora. Fundul tranșeei
trebuie să asigure rezemarea uniformă a conductei, conform profilului longitudinal din proiect. Înainte
de coborârea în șanț în vederea montării, conductele, piesele de îmbinare, armăturile etc. trebuie
verificate în vederea depistării eventualelor deteriorări apărute în timpul manipulărilor și înlăturării
acestora de către personalul de specialitate. La amplasarea conductelor rețelelor de distribuție a apei
trebuie să se respecte distanțele minime între acestea și alte conducte și instalații subterane conform SR
8591/1: 1997. Schimbările de direcție de pe traseul rețelelor se realizează cu ajutorul fitingurilor sau
prin folosirea capacității de curbare a conductelor de PEID având diametrul exterior De < 90mm.
Montarea armăturilor îngropate sau în cămine se va face fără a supune conducta la nici un fel de
eforturi. Armăturile îngropate se sprijină pe masive de rezemare, iar cele din cămine pe un soclu de
beton. Trecerea conductelor prin pereții construcțiilor anexe ale rețelei de distribuție sau prin pereții
clădirilor se va face prin intermediul unor piese de trecere care asigură protecția conductelor. După
terminarea probei de presiune se realizează umplutura și zonele de îmbinare, exact în aceleași condiții
cu cele avute în vedere la realizarea restului umpluturilor. Îmbinările conductelor trebuie să asigure o
perfectă etanșeitate, precum și posibilitatea preluării tuturor eforturilor statice și dinamice. La montarea
conductelor de alimentare cu apa se va respecta adâncimea de îngheț conform STAS 6054, panta de
scurgere dată în profilele longitudinale, tehnologia de montaj conform normelor în vigoare și
instrucțiunile producătorilor de conducte. Săpăturile efectuate în pământ se vor sprijini conform
normelor în vigoare, mai ales pe drumurile unde trec mașini cu tonaj mare care dau sarcini
suplimentare pereților șanțului. Pentru realizarea derivațiilor din conductele principale se vor piese
speciale-șa record. În final, după terminarea operațiunilor de montare, probe, se reface stratul de
pământ de deasupra și se aduce terenul la forma inițială. Se va da o atentie deosebita sistemului de
semnalizare - avertizare pentru lucrările care se vor executa pe partea carosabilă a drumurilor județene
si naționale.
Se prevăd lucrări de desfacere/refacere înveliș stradal. Lucrarile de refacere se vor executa in acord cu
Volumul 7 din prezenta metodologie.
Îmbinarea tuburilor, fitingurilor hidranților și a armăturilor. Rețelele de distribuție se execută din

conducte de polietilenă de înaltă densitate (PEID), tuburi care corespund standardelor SR-ISO 3607:
1995. Fitingurile din polietilenă de înaltă densitate (PEID) corespund standardului DIN 16963 -
Sisteme de îmbinare și fitinguri pentru conducte din PEID sub presiune.Îmbinarea tuburilor și a
racordurilor din polietilenă se face uzual prin sudură sau cu flanșe.
Îmbinarea mecanică a conductelor șifitingurilor din PEID. Îmbinările mecanice se pot realiza cu
adaptoare de flanșe, de regulă pentru intercalarea armăturilor (vane de închidere) în cămine. Pentru
ușurința montajului în cămin, se recomandă pentru sudarea adaptorului de flanșe folosirea manșonului
electrosudabil (mufă electrofuziune). Este obligatorie corelarea presiunii nominale contraflanșelor
metalice corespunzătoare adaptorului cu cea a armăturilor cu flanșe. Un alt mod de a realiza îmbinarea
mecanică a conductelor din PEID este cu piese de racord prin compresiune, care realizează etanșarea
prin strângere și în consecință comprimarea unei garnituri de cauciuc pe conductă. Acestea pot fi
cuplaje mecanice (coliere metalice au autostrângere) sau piese racord din polipropilenă, respectiv
coturi, teuri, cuplaje și reducții.
Îmbinarea prin sudură a conductelor șifitingurilor din PEID.Sudura conductelor și fitingurilor din
PEID se poate executa în două moduri: cap la cap si cu disc (oglindă) cu rezistență, deci o sudură prin
fuziunea capetelor cu elemente de electrofuziune electrosudabile (mufe, teuri, coturi, reducții, piese șa
de branșament cu etc.). Pentru a fi sudate cap la cap, conductele și fitingurile din PEID trebuie să fie
compatibile, respectiv din același tip de polietilenă și să aibă aceiași grosime de perete (SDR). În cazul
în care conductele și fitingurile sunt din materiale cu PE diferit, au grosimi de pereți diferit sau au
diametre mai mici sau egale cu 0 mm, sudura lor se face prin electrofuziune, cu mufe (manșoane),
teuri, coturi sau piese șa de racord.
Sudura cap la cap esta o metodă folosită în mod special pentru conducte cu diametrul exterior mai
mare sau egal cu 110 mm și se bazează pe fenomenul de polifuziune.
Armaturi si accesorii
Flanșe. Materialul și modul de îmbinare a flanșelor vor fi în conformitate cu clauzele relevante ale
specificațiilor referitoare la fiecare material de conductă. Gama de presiuni nominale pentru flanșe va
fi cel puțin egală cu cea mai ridicată presiune a conductelor și fitingurilor la care sunt anexate.
Garnituri și inele de etanșare. Garniturile și inelele de etanșare vor fi fabricate din cauciuc natural sau
sintetic- 89, DIN vor fi de două tipuri: garnituri plate fără inserție metalică; garnituri cu inserție
metalică.
Piulițe, șaibe, șuruburi. Șuruburile folosite la îmbinarea flanșelor vor fi în conformitate cu SR ISO
4016 : 1994 sau SR ISO 4018 : 1994 - Șuruburi cu cap hexagonal parțial, respectiv total filetate, oc.
Șaibele folosite la îmbinarea flanșelor vor fi în conformitate cu SR ISO 4759 - 3 : 1996 - Șaibe plate
pentru șuruburi și piulițe cu diametrul nominal al filetului până la 150 mm. Piulițele folosite la
îmbinarea flanșelor vor fi în conformitate cu STAS 922 -89 - Piulițe hexagonale. Clasa de execuție C
sau echivalent. Piulițele, șuruburile și șaibele vor fi din otel inox.
Adaptoare și cuplaje. Adaptoare și cuplaje se folosesc pentru ușurința demontării, pe conductele din
oțel, polietilenă/PVC sau pentru trecerea de la oțel la PEID/PVC și pot fi:
- adaptor universal cu flanșă;
- cuplaje flexibile (cuplaj universal);
- cuplaje flexibile de trecere de la oțel la PEID
Materialul din care sunt alcătuite adaptoarele și cuplajele poate fi fonta ductilă (conform DIN 1693 sau
BS 2789 - grad 420 - 12) sau oțel (conform BS EN 10025 : 1990 - grad FE 430A), acoperite cu vopsea
sau rășini epoxidice, astfel încât să poată fi montate atât în cămine, cât și îngropate.
Camine de vane.
Pentru cămine a fost adoptat un tip de cămin din tub de beton, circular cu diametrul de 1,0 m,
grosimea peretelui tubului fiind de 10 cm.; Radierul căminelor are 18 cm grosime (C8/10), pereţii au
grosimea de 10 cm iar placa este armată (C12/15) şi are grosimea de 15 cm.
Trasarea lucrărilor pentru execuția căminelor rețelelor de distribuție se face odată cu trasarea
conductelor, folosind aceleași repere, conform STAS 9824-5/1975. Având în vedere dimensiunile mari
în comparație cu lățimea tranșeei pentru pozarea conductelor, înainte de executarea săpăturilor pentru
căminele de vizitare, se vor repera obligatoriu poziția celorlalte rețele edilitare din amplasament.
Executarea săpăturilor se va face manual sau mecanizat și se va începe numai după completa
organizare de șantier, respectiv aprovizionarea cu materiale necesare pentru sprijinirile de maluri,

cofrarea căminelor, turnarea betonului etc, precum și a utilajelor necesare. Execuția săpăturii pentru
construcția căminelor se face cu respectarea prevederilor proiectului, a normelor de protecție a muncii
în construcții precum și a condițiilor locale de teren. Pământul excavat se va depozita la cel puțin 50
cm de marginea căminului, pe o singură parte, astfel încât circulația altor autovehicule sau a
personalului de execuție să fie cât mai puțin deranjantă. Pământul provenit din săpătură se va
transporta in depozit. Sprijinirea pereților căminului se face conform prevederilor din proiect în măsura
în care acestea sunt prevăzute în antemăsurătoarea aferentă (obligatoriu pentru adâncimi de săpare mai
mari de 1,5 m). Fundul gropii căminului trebuie să respecte adâncimea indicată în proiect. In caz de
teren instabil, prin proiect se specifică lucrările suplimentare pentru realizarea unei fundații stabile.
Fundul căminului se profilează conform datelor din proiect realizându-se eventualele lucrări pentru
drenarea apelor sau ruperea capilarității.
Montarea cofrajelor va cuprinde următoarele operații:
- trasarea poziției cofrajelor;
- asamblarea și susținerea provizorie a panourilor;
- verificarea și corectarea poziției panourilor;
- încheierea, legarea și sprijinirea definitivă a cofrajelor.
- Turnarea betonului
Betonul trebuie pus în lucru în max. 15 minute de la aducerea lui; se admit maxim 30 minute în cazul
în care durata transportului a fost mai mică de o oră. La turnarea betonului trebuie respectate
următoarele:betonul sa fie răspândit uniform în lungul elementului, realizându-se straturi orizontale de
max.50 cm înălțime și turnarea noului strat înainte de începerea prizei betonului turnat anterior. Se vor
lua măsuri pentru a evita deformarea sau deplasarea armăturilor. Se interzice scuturarea armăturii în
timpul betonării și așezarea vibratorului pe armatură.
circulația muncitorilor și utilajelor se va face pe podine care nu vor rezema pe armături.
betonarea se va face continuu până la rosturile de lucru prevăzute în proiect sau fișa
tehnologică.
Compactarea mecanică a betonului se va face prin vibrare.
Capace și rame pentru cămine. Accesul în căminele de vane sau în căminele propuse pentru
adăpostirea pompelor se va face printr-un capac. Ansamblul capac și rama va fi în conformitate cu
STAS 2308 -81 și va fi de tipul carosabil sau necarosabil, în funcție de poziția căminului față de
drumurile existente. Rama capacului va fi inclusă în partea superioară a plăcii căminului de vizitare.
Capacele nu vor fi cu găuri, pentru a impiedica pătrunderea apei in interiorul căminelor.
Proba de presiune. Proba de presiune a conductelor se execută conform prevederilor SR 4163-3 și

STAS 6819. Rețelele de distribuție executate trebuie să fie supuse probei de presiune înainte de
executarea umpluturilor de pământ. Scopul probei de presiune este verificarea etanșeității tuburilor,
îmbinărilor acestora și a tuturor accesoriilor, precum și a stabilității tuburilor.Probarea conductelor la
presiune se face pentru fiecare tip de conductă, după o spălare prealabilă.Umplerea tuburilor cu apă
potabilă se începe de la punctul cel mai de jos a tronsonului de probat și numai după montarea
dispozitivelor ce asigură eliminarea aerului. în perioada de umplere se vor deschide hidranții de
incendiu de pe tronsonul probat, pentru eliminarea aerului.. Apoi se procedează la închiderea
dispozitivelor de aerisire. Ridicarea presiunii, după umplere, se face în trepte, secțiunile de îmbinare și
celelalte secțiuni specifice fiind sub permanentă supraveghere a personalului de specialitate. Presiunea
de probă se realizează și se măsoară în punctul cel mai coborât al rețelei. Se vor utiliza numai pompe
cu piston.Este interzisă efectuarea probelor de presiune în perioadele cu soare puternic, ce poate
provoca variații mari ale temperaturii conductelor.Proba de presiune a conductelor din PEID se va
considera reușită dacă scăderile de presiune înregistrate din oră în oră pe durata perioadei de probă nu
depășesc în medie 0,1 bar/oră și nu apar scurgeri vizibile de apă. Scăderea presiunii după închiderea
probei se face în trepte. Îmbinările neetanșe se taie și se reia între procesul de sudură. Desfășurarea
probei de presiune, cu toate datele din măsurările efectuate se înscriu în fișele speciale care fac parte
integrantă din documentația necesară la recepția lucrărilor. Aceste fișe trebuie să cuprindă și toate
constatările pe perioada probei și remedierile efectuate.
Spalarea si dezinfectia conductelor. După încheierea probei de presiune și refacerea eventualelor

îmbinări neetanșe, se procedează la spălarea și dezinfectarea condutelor, conform prevederilor STAS
4163 - 3. Spălarea se face cu apă potabilă, pe tronsoane de 100 - 500 m. Spălarea conductelor se va
face pe tronsoane prin deschiderea hidranților asigurându-se un debit care să realizeze o viteză minimă
de 1,5 m/s. Durata spălării este determinată de necesitatea îndepărtării tuturor impurităților din
interiorul tubului. În cazul în care se spală mai multe tronsoane succesive, spălarea se va face dinspre
amonte către aval. Dezinfectarea se face imediat după spălare, pe tronsoane separate de restul rețelei și
cu branșamente închise. Dezinfectarea se face de regulă cu clor sau cu o altă substanță dezinfectanta,
sub formă de soluție, care asigură în rețea minimum 25 - 30 mg clor activ la 1 1 apă.
Receptia lucrarilor si punerea in functiune. Recepția reprezintă acțiunea prin care investitorul acceptă
și preia lucrarea, aceasta putând fi dată în funcțiune, certificându-se faptul că executantul și-a îndeplinit
obligațiile conform prevederilor contractuale și ale documentației de execuție. Recepția conductelor
pentru alimentare cu apă și a conductelor de canalizarea menajeră se efectuează atât la lucrări noi, cât
și la înlocuiri sau devieri locale de conducte. Recepția se face conform Legii nr. 10/1995 privind
calitatea în construcții ”Regulamentului de recepție a lucrărilor de construcții și instalații aferente
acestora” (HG nr.273/94) și altor reglementări specifice. Etapele de realizare a recepției sunt:
- recepția la terminarea lucrărilor prevăzute în contract;
- recepția finală se va efectua după expirarea perioadei de garanție prevăzută în contract.
Recepțiile preliminare se vor referi la execuția conductelor de PEID conform prescripțiilor proiectului.
Acestea se vor încheia între beneficiar, constructor și proiectant, având la bază procese verbale de
lucrări ascunse care vor cuprinde:
- modul de realizare a patului conductei;
- modul de realizare a protecție, a învelișului conductei;
- modul de realimre a umpluturi;
- corectitudinea compactării.
Orice modificare a prescripțiilor tehnice din proiect se vor face în baza Dispozițiilor de șantier
întocmite de proiectant, beneficiar și consfructor.Beneficiarul va urmări printr-un reprezentant calificat
execuția lucrărilor și va întocmi împreună cu constructorul procese verbale de lucrări ascunse, care se
vor referi în special la intersecții de conducte, realizarea pantei conductei și a umpluturilor conform
prescripțiilor din proiect și conform Programului de control al calității lucrărilor pe șantier atașat
proiectului pentru evitarea amplasării sub suprafața de circulație. Unde nu este posibilă amplasarea sub
șanțul drumului, conductele se vor amplasa în acostament sau în cel mai rău caz în zona de circulatie.
Masive de ancoraj. În scopul preluării eforturilor de întindere care apăr în materialul pereţilor
conductelor, în zonele de schimbare a direcţiilor reţelei de distribuţie s-au prevăzut masive de
ancoraj. Date fiind diametrele reţelei proiectate, masivele de ancoraj s-au prevăzut doar la schimbările
de direcţie in plan orizontal acolo unde a fost necesară folosirea coturilor in afara căminelor. Pentru
fiecare diametru de conductă în parte a fost ales câte un tip de masiv de ancoraj folosind Proiectul tip
D.764.11.69 – 78.
Colectarea apelor menajere se va face prin intermediul unor conducte de canalizare din tuburi din
PVC-KG (conform standardelor SR EN 13476-1 si SR EN 13476-2) SDR 34, SN 4, iar pentru
conductele de refulare din tuburi PEID cu acoperire protectiva din PP si fir de inox, PE 100, SDR11,
PN16, montate sub adancimea de inghet de 0,80 m, conform studiului geotehnic. Adancimea de pozare
a colectoarelor realizate variaza functie de panta colectorelor data astfel incat sa indeplineasca viteza
de autocuratire de 0,7 m/s. Acolo unde viteza de autocuratire nu se poate atinge, se vor prevedea
camine de spalare
Se vor respecta in totalitatate cerintele din caietul de sarcini .Toate lucrările tip vor fi considerate ca
fiind uniforme, indiferent de amplasament, iar volumele lor vor fi corelate între ele, funcție de
lungimile conductelor proiectate. În cazul terenurilor agricole si al spațiilor verzi, anterior demarării
săpăturilor, se vor îndepărta straturile vegetale, care apoi vor fi reamenajate la aceleași grosimi, după
finalizarea lucrărilor până la cota inițială a stratului îndepărtat. Pentru umpluturi se va utiliza pamant
rezultat din sapatura, precum si agregate minerale naturale extrase din balastiere, ca surse acceptate de
Beneficiar, pe baza rezultatelor încercărilor inițiale de tip ale furnizorului. Utilizarea materialului se va
putea face numai dacă este însoțit de declarația de conformitatea cu sarcinile calitative asumate de
furnizor, prin proceduri interne proprii pentru produsul tip acceptat de Beneficiar. Tipurile de
materialele utilizate pentru umpluturile compactate ale tranșeelor pentru conducte, exceptând cele
aferente sistemelor cotelor de teren, sunt împărțite după straturile alcătuite pe cote descrescătoare și
definite de Proiectant, cum urmează:
 material pentru umpluturi curente, funcție de gradele de compactare prescrise material pentru
protejarea conductelor, funcție de tipodimensunea conductei
 material pentru pat de pozare conducte geotextile, de protejare straturi de umpluturi sensibile,
 material pentru îmbunătățirea terenului de fundare local alterat
Material pentru umpluturi curente

Pentru umpluturi curente se va folosi materialul selectionat rezultat din sapatura, care nu va conține
materii organice sau alte impurități și trebuie să-și păstreze gradul prescris după compactare:
Granulometria trebuie să se încadreze în limitele tabelului de mai jos:
Dimensiunea Procent de
sitei trecere
75 mm 100
37 5 mm 85-100
20 mm 60-100
10 mm 40-70
5 mm 25-45
600 micron 8-22
75 micron 0-10
Limita de umiditate a materialului, încărcat la furnizor în mijlocul de tranport auto, să nu depășească
30%. Pe amplasamentele Proiectului, procentele de umiditate vor fi reglate până la atingerea celor
optime necesare obținerii gradului minim de compactare cu indice Proctor modificat de 95+97 0/0,
funcție de intensitatea traficului și încărcările din circulație, aplicând procedee tehnice proprii supuse
acceptului Investitorului. Se va asigura în costul lucrării și serviciile unui geolog autorizat care să
verifice gradul de compactare a umpluturii.
Material pentru protejare conductă îngropată. Materialul pentru protejarea conductelor are rolul
principal de a menține forma conductei îngropate și de a favoriza preluarea încărcarile verticale din
umpluturi și traficul de la cota terenului. Protejarea se realizează prin straturi succesive executate
diferit, numai prin compactare manuală, după cum urmează:
 strat de sprijin, manual împrăștiat afânat, de cca 10 cm grosime, din nisip cu granulație
maximă de 10 mm, pentru așezarea conductei la cotele Proiectului, patul superior de pozare,
până sub axul orizontal longitudinal al conductei, din produs mineral monogranular de
balastieră prescris de furnizorul conductei pentru condițiile de pe amplasament, cu rol de a
asigura aliniamentul montajului; compactarea se execută cu grijă sporită și la un indice
Proctor de cca.80%, pe ambele părți, și se verifică prin aplicări de sarcini locale diferit
direcționate, sub care nu trebuie să se producă deplasări,
 umpluturi laterale longitudinale, până la generatoarea superioară, din produs monogranular
prescris de furnizorul conductei, cu indice Proctor sporit fată de stratul inferior, cu rol de
distribuire uniformă pe pereții conductei a încărcărilor verticale preluate în secțiune
transversală,
 umplutura superioară conductei, cu o grosime minimă de 15 cm, din produs monogranular
compactat la un indice minim de 85+90 %, funcție de adîncimea de îngropare,
 strat geotextil, în fâșii cu lățimi adaptate lățimilor tranșeelor la cota superioară realizat pentru
protejarea conductei, cu rol de a reduce influențele vitezelor de circulație ale apelor infiltrate,
în umplutura din balast următor, pentru protejarea conductei.
Materialul rezultat în urma săpăturilor pentru tranșee nu va fi utilizat pentru protejarea conductelor
proiectate pentru acel amplasament. Materialul pentru protejarea conductelor va fi format din agregate
minerale produse în stații de sortare de pe lângă balastiere și va respecta cerintele impuse de
normativele in vigoare.
Material pentru pozare conductă

Materialul pentru pozarea conductelor, constituie un strat bine compactat, de minim 10 cm grosime,
pentru amenajarea fundului de tranșee după săpături si asigurarea realizării pantelor din profilul
longitudinal al Proiectului. Stratul va prelua și încărcarile rezultate în timpul montării tipului de
conductă, fără afectarea cotei de rezemare a tipului de conductă în secțiunea transversală din săpătura
amenajată. Materialul pentru stratul compactat de pozare va consta din nisip de balastieră cernut cu
granulația maximă de 10 mmm, fără impurități și părti organice la furnizor, încărcat în mijloc auto.
Nisupul va fi însoțit de declarația de conformitate cu materialul tip (sistem 4) contractat și declarat.
Acest material va fi folosit și pentru lestarea provizorie a conductelor montate pe pozițiile din
Proiect.Materialul rezultat în urma săpăturilor pentru tranșee nu va fi utilizat pentru pozarea
conductelor proiectate pentru acel amplasament. În cazurile terenurilor de fundare nisipoase nealterate
se poate accepta, de Diriginte, realizarea pozării conductei, dar numai după finisarea la cotele de radier
din Proiect și prin intermediul unui strat de nisip monogranular necompactat de cca 10 cm.
Material pentru îmbunătățirea terenului de fundare

Fundurile de săpătură care prezintă alterări locale vor fi supuse spre soluționare Proiectantului care a
întocmit Proiectul tehnic. Acesta va decide modul de realizare. Terenurile de fundare alterate din vina
Contractantului, ca urmare a nerespectării tehnologiei, vor fi consolidate pe costuri proprii, dar, numai
pe bază de soluționări date de Proiectant.Cotele existente ale terenului, indiferent de sistemul de
alcătuire la suprafață, constituie baze pentru măsurări cote în adâncimi, în secțiuni corespunzătoare
caracteristice ale aliniamentelor Proiectului de pe amplasament.În cazurile în care, din diverse motive,
cotele de teren au fost alterate de lucrări comandate de administrația locală, sau de alți deținători de
utilități pub preluării unui amplasament, cotele de referință ale Proiectului vor fi transpuse situației
reale întălnite, utilizând elemente edilitare cu cote de teren nemodificate, cote ce vor fi menționate prin
Procesul Vebal de Predare-Primire Amplasament.Cote de radier (CR). Contractantul va monta
conductele la cotele de radier (CR) indicate în Proiectul aprobat. Dacă nu este indicat altfel de către
Dirigintre de santier în cazuri particulare supuse spre aprobare, adâncimile tranșeelor vor fi realizate,
astfel încât să asigure o acoperire minima a conductei, egala cu adancimea de inghet, deasupra
generatoarei superioare a conductelor îngropate, indiferent de diametre nominale și tip. Transportul,
manipularea si depozitarea conductelor se amendeaza, forma finala a acestuia fiind urmatoarea:
Datorită proprietătilor fizice suprafata tevilor se poate deteriora cu usurintă. Pentru evitarea acestui
fenomen, este necesar ca tevile să fie manipulate, transportate si depozitate cu precautie.Transportul,
manipularea și depozitarea conductelor și a accesoriilor pentru îmbinare se va face cu vehicule
adecvate, încărcate și descărcate sub supravegherea atentă. Pe durata transportului, conductele nu vor
depăși lungimea vehiculului si vor fi legate între ele pentru a elimina balansarea lor. Tuburile vor fi
transportate numai cu mijloace de transport prevăzute cu platforme. Tevile transportate trebuie fixate
de platforma mijlocului de transport, în asa fel ca acestea să nu lunece si să nu fie deteriorate.Când
conductele sunt transportate una în interiorul celeilalte, se va acorda atenție ca:conductele să fie curate,
fără pietriș;să fie asigurată acoperirea capetelor libere pentru a preveni intrarea pietrișului pe durata
transportului;conductele din stratul inferior să nu fie încărcate cu sarcini care ar putea să le deterioreze
sau deformeze;Conductele vor fi manipulate cu mare atenție la încărcare și descărcare. Se va evita
manipularea brutală a conductelor. Pe durata depozitării și transportului, conductele vor avea suport
continuu pe cât este posibil și se va evita deteriorarea prin contactul cu obiecte ascuțite, cuie etc.
Târârea conductelor pe sol nu este permisă. Pe durata depozitarii si transportului, conductele vor avea
suport continuu pe cat este posibil si se va evita deteriorarea prin contactul cu obiecte ascutite, cuie etc.
Tararea conductelor pe sol nu este permisa si este un motiv suficient pentru a se respinge o
conducta.Pe durata transportului, conductele nu se vor sprijini pe îmbinări, pe elementele metalice ale
vehiculelor sau pe alte părți unde ar putea apărea o sarcină concentrată datorată greutății conductei sau
șocurilor produse de vehicul.Manipularea tevilor se poate face manual Cînd dimensiunile tevilor si
greutatea lor o permit , sau cu ajutorul utilajelor de ridicat, motostivuitor, macara, etc.Pentru evitarea
deteriorării tevilor în cazul manipulării cu ajutorul utilajelor, cablul (lantul) de ridicat de la utilaj, va fi
obligatoriu prevăzut cu o bandă de cauciuc sau pâslă care să protejeze tevile. Antreprenorul va avea
grijă pentru a preveni deteriorarea conductelor pe durata coborârii în tranșee, a pozării și îmbinării.Nu
se permite depozitarea peste tuburi a altor materiale. Conductele vor fi depozitate în zone ferite de
lumina directă a soarelui și în conformitate cu recomandările producătorului. Depozitarea tevilor pe
santier se va face pe platforme bine nivelate. La depozitarea pe șantier, terenul va fi neted, fără pietre.
Depozitarea se face pe sortimente, in locuri special amenajate, avandu-se grija sa nu fie puse in contact
cu substante chimice agresive pentru materialul conductei (combustibil de motor, solvenți sau alte
lichide similare) sau cu materiale abrazive. Nu sunt admise zgârieturi sau striatiuni cu o adâncime mai
mare de 10% din grosimea peretelui conductei. Pentru depozitarea pe termen lung la temperatura
ambientală medie, se va lua în considerare înălțimea stivelor pentru a evita deformarea posibilă a
diametrelor conductei. Se recomandă o înălțime maximă a stivelor de 1 m. Exista capacitatea de
supervizare, forta de munca, utilajele de executie, materialele si depozitele necesare pentru a preveni in
orice mod deteriorarea oricarui material folosit la lucrarile permanente. Se va prezenta Beneficiarului
propunerile sale pentru a preveni deteriorarea conductelor pe durata transportului si instalarii in
transee. Din punct de vedere al protectiei muncii, este interzisă prinderea si ridicarea tevilor dintr-un
singur punct. Beneficiarul va verifica conductele pe santier, iar executantul va marca toate conductele
defecte sau deteriorate identificate de catre Diriginte, le va scoate imediat de pe santier si le va inlocui
cu unele corespunzatoare, pe cheltuiala proprie. In Lucrari se vor incorpora numai conductele marcate
de Dirigintre de santier ca fiind corespunzatoare.
Dirigintele de santier va avea dreptul de a respinge transporturi sau loturi de conducte si alte materiale
din care s-au extras exemplare deteriorate, sau poate cere testarea la presiune in afara retelei de
conducte, chiar daca nu exista defecte aparente, daca se presupune ca au fost manipulate
necorespunzator. Toate costurile aparute in acest fel vor fi suportate de executat.
Lucrari pregatitoare. Înaintea începerii lucrărilor pe un amplasament, vor fi executate, fără costuri
suplimentare, lucrările pregătitoare necesare, după caz, constatate după vizitarea amplasamentelor:
 curățirea suprafețelor de teren de: frunze, crengi, arbuști, iarbă, buruieni, noroi acumulat sau
alte materiale inutilizabile depozitate accidental, inclusiv transportarea lor la rampele de
depozitare indicate și taxate de Administrațiile Locale,
 indepartarea de pe amplasamente a corpurilor, obiectelor și vehiculelor, cu regim de
proprietate privată, repoziționarea lor în afara zonelor de activitate, în urma acordurilor și/sau
somațiilor ce implică proprietarii sau Administrația Locală, după caz,
 taierea arborilor si/sau arbustilor de pe trasee definite prin Proiect, cu tulpini 210 cm, cu
aprobarea forurilor locale, inclusiv scoaterea si indepartarea rădăcinilor, colectarea îndepărtarea
apelor de suprafață în afara amplasamentelor Proiectului, inclusiv protejarea față de apele
meteorice,
 tăierea regulată cu mijloace adecvate a stratului de rezistență și a suprafeței de uzură a
infrastructurii rutiere, pentru formarea lățimilor necesare desfășurării operațiunilor de săpare,
lățimi cel mult mai mari cu maxim 0,40 m decât lățimile superioare ale traseelorasigurarea și
ținerea sub control permanent a zonelor de activitate, în conformitate cu restricționările
aprobate sau impuse de factorii desemnați prin Certificatul de Urbanism
 amenajări de depozite intermediare provizorii, cu acordurile Administrației Locale, pentru
reducerea duratei de transport auto asupra duratei totale de execuție pe amplasamentele
Proiectului.
Contractantul va consemna și supune aprobării benefciarului, toate lucrările pregătitoare efectuate, din
cele enumerate mai sus. Antreprenorul va fi responsabil pentru efectele rezultate din neefectuarea sau
efectuarea necorespunzătoare a unora dintre ele.
Trasarea lucrărilor
Operațiile de trasare se vor efectua conform planurilor de situație, funcție de reperele existente și
coordonatele punctelor caracteristice ale aliniamentelor Proiectului pe amplasament. La o dată
solicitată de Contractor și aprobată de Investitor prin Diriginte, vor fi identificate și marcate vizibil
toate instalațiile, rețelele și orice alte construcții subterane, în prezenta deținătorilor acestora, convocați
de Antreprenor: electrice, de telecomunicații, apă, canal, gaze naturale, sau de altă natură, ce vor fi
intersectate sau în raza cărora vor fi dezvoltate luctările Proiectului, în vederea protejării acestora sau
devierii, conform procedeelor tehnice recomandate prin avizele emise de deținători, inclusiv
recomandările suplimentare specifice amplasamentului predat Contractantului. Trasările în detaliu vor
fi efectuate și înregistrate de Contractant după supervizarea documentului operației de către Dirigintre
de santier Proiectului. În cazuri justificate, solicitate în timp rezonabil, traseele Proiectului vor putea fi
modificate, cu acordul scris al Proiectantului, Dirigintelui de santier și al Beneficiarului. Contractantul
este răspunzător de trasarea lucrărilor conform Proiectului și de conservarea materializărilor
reprezentative de pe amplasament (punctelor de reper), ca baze pentru măsurători și verificări,
indiferent de volumul lucrărilor dezvoltate și metodele tehnologice adoptate. Pentru urmărirea
realizării pantelor Proiectului, se vor poziționa, prin metode performante de nivelment, balize de
inventar și se vor utiliza dispozitive adecvate pentru vizări. Dispozitivele pentru vizări vor avea rigre
montate pentru cotele caracteristice aliniamentului proiectat. Respectarea cotelor de montare și a
pantelor conductei, precum și a poziției construcțiilor conexe prevăzute în Proiect, prezintă o
importanță deosebită, atât pentru funcționarea rețelelor de conducte, cât și pentru efectuarea
operațiunilor de reparații, întreținere și exploatare. Nerespectarea cotelor proiectate poate duce la
colmatări sau formarea de pungi de aer, care diminuează debitul conductei și provoacă oscilații de
presiune, sau împiedică golirea complectă a conductei în caz de avarie.
Desfacerea sistemelor de suprafață (carosabilului modernizat)

Operațiile de tăiere a sistemelor de suprafață având infrastructură din beton sau asfalt, se vor executa
cu unelte corespunzătoare, pentru a asigura o tăiere dreaptă și exactă (utilaje mecanice cu disc
diamantat). Vor fi evitate alterări a adiacente în urma lucrărilor. Refacerile suplimentare rezultate cad
în sarcina Contractantului. Cazurile particulare vor fi supuse aprobării Dirigintelui de santier.
Contractantul va aplica metode corespunzătoare pentru sprijiniri și consolidări pentru a păstra lățimile
tranșeelor în limitele prezentate anterior (la lucrările pregătitoare).
Extinderea excavațiilor
Extinderea excavațiilor va fi cea minimă stabilită de Beneficiar, pentru construirea lucrării.
Excavarea de șanțuri pentru conducte va fi totdeauna limitata la lungimile aprobate anterior, în scris de
Beneficiar. Cu excepția aprobării scrise a Beneficiarului, lucrarea pe fiecare porțiune aprobată va fi
executată până la finalizarea acesteia, înainte de începerea lucrării pe o porțiune nouă.
Excavarea materialului necorespunzator

Dacă, în urma oricărei excavări contractantul întâlnește material care după părerea lui poate fi
necorespunzător execuției lucrării, el va informa imediat beneficiarul, care va da instrucțiuni în scris,
asupra faptului că materialul în cauza va fi tratat ca defectuos. Dacă este cazul, materialul defectuos va
fi îndepărtat de imediat. Contractantul va umple golurile astfel formate cu material granular
corespunzător, cu aprobarea Beneficiarului. Omiterea de către Dirigintre de santier în a da instrucțiuni
scrise, nu va elibera Contractantul de răspunderile pentru defectele de execuție, dacă anterior executării
acelei porțiuni de lucrare, Contractantul, nu a cerut în scris Dirigintelui de santier inspectarea porțiunii
de lucrare.
Siguranța excavării și construcții adiacente
Contractantul va prevede sprijinirile necesare, în conformitate cu prevederile legale, pentru a asigura
stabilitatea excavărilor (drumurile și construcțiile adiacente). În acest sens, Proiectantul autorizat al
Antreprenorului va asigura întocmirea proiectului tehnic al acestor sprijiniri, oriunde se impune acest
lucru și va supune verificării tehnice de calitate conf. Legii nr. 10/1995 această documentație.
Alunecări, căderi și excavații în exces

Contractantul va preveni alunecările și căderile de material din părțile laterale ale excavațiilor și
taluzărilor.În cazul alunecărilor sau căderilor ce apar în excavații și unde excavațiile sunt făcute în
exces față de dimensiunile specificate, orice material necorespunzător care a intrat în excavații trebuie
înlăturat și orice umplere necesară, sau care poate fi cerută de Dirigintre de santier se va face cu
material selectat, urmat de tasarea de probă. Excavarea tranșeelor se va realiza în sol stabil. În cazul în
care, după opinia Dirigintelui de santier, solul nu corespunde, se va realiza o excavare suplimentară,
conform indicațiilor acestuia, și se va reface cota cu material de bază compactat, dacă solul natural care
înconjoară zona este prea moale. Dacă solul din jur este dur, materialul de umplere va fi beton Cl 5.
Aceste lucrări vor fi plătite de către Beneficiar dacă instabilitatea solului nu este cauzată de metoda de
lucru a Contractantului, altfel, lucrarea va fi derulată pe cheltuiala Contractantului.Radierul tranșeei va
fi, în fiecare punct, la cota necesară iar lățimea tranșeei va fi suficientă pentru patul de pietriș, nisip
și/sau beton și conform instrucțiunilor Dirigintelui de santier. Dacă vreo parte a tranșeei este excavată,
din greșeală, la o adâncime mai mare decât cea necesară, Contractantul va umple tranșeea cu beton Cl
5 până la cota necesară, pe cheltuiala proprie. Unde se formează goluri prin alunecări sau căderi, sau
prin excavări în exces față de dimensiunile specificate, care după opinia Dirigintelui de Șantier pot
afecta stabilitatea solului pentru susținerea lucrării, sau pot afecta construcțiile, sau serviciile adiacente,
Contractantul va umple golul solid cu beton clasa BC 2. Acest lucru va fi pe cheltuiala Contractantului.
Racordarea la conducta existenta

În cazul racordării conductei proiectate la conducta existentă Contractantul va localiza tronsonul
existent înainte de verificarea traseului noului tronson. Beneficiarul va semnala Contractantului poziția
aproximativă a vechiului tronson prin intermediul deținătorilor de utilități sau alte construcții
subterane. Contractantul va trebui să determine cu precizie poziția vechiului tronson de conductă
metalică folosind un detector electromagnetic. In final se va face un sondaj de probă într-un loc
acceptat de Beneficiar pentru a se confirma pozitia conductei existente și pentru a scoate la iveală
secțiunea în care se va face joncțiunea. În cazul în care prin sondaj nu se găsește conducta, sondajele
vor fi continuate în concordanță cu instrucțiunile Investitorului pâna când conducta va fi localizată.
Investitorul va putea propune și alte variante de localizare. Costul acestor sondaje va fi plătit pe baza
facturilor corespunzatoare. Costul materialelor și echipamentelor necesare pentru localizarea conductei
se consideră inclus în costurile de montaj prin contract. Dacă Contractantul nu furnizează asemenea
dispozitive, se va deconta doar costul primului sondaj.După determinarea locului în care se afla
existent și după eliberarea capătului acestuia, se va măsura elevația axei acesteia și diametrul exterior.
Rezultatele acestor verificări vor fi înaintate dirigintlui de santier, împreună cu care se vor stabili
piesele necesare pentru realizarea joncțiunii între conducta existenta si cea proiectata.
Montarea tuburilor din P.V.C.

Transportul. manipularea si depozitarea tuburilor din P.V.C.-Tevile in P.V.C. se livreaza si se
transporta sub forma de bare drepte, ambalate in pachete.-Manipularea tuburilor din P.V.C. se va face
cu o deosebita atentie respectindu-se urmatoarele: tuburile nu trebuie zgiriate sau intepate si nu trebuie
expuse la foc; nu se vor uriliza lanturi sau cabluri la manevrarea sau legarea tuburilor; se recomanda
utilizarea benzilor textile cu latimea de minim 100 mm; dispozitivele de incarcare si manipulare
utilizate vor avea partile de contact cu tubul protejate cu lemn sau polietilena. -Depozitarea tuburilor se
va face in magazii sau locuri acoperite si ferite de soare. Se vor respecta prevederile legale privind
depozitarea materialelor combustibile. Imbinarea tuburilor din P.V.C. Pentru imbinarea tuburilor din
P.V.C. se recomanda folosirea fitingurilor din P.V.C. rigid datorita rezistentei lor chimice, fiabilitatii
ridicate si lipsei depunerilor. Pentru usurarea realizarii inibinarii, tuburile sunt sanfrenate din fabricatie.
Imbinarea elastica se face cu inele de etansare elastomerice tip DIN. Inelele de etansare sunt mai
flexibile decit cele cu mufa simpla si au implicit o comportare mecanica superioara; elasticitatea lor
permite preluarea deformarilor liniare si unghiulare din retea sau ale terenului.
Efectuarea probei de etanseitate
Dupa terminarea lucrarilor de montaj, inainte de executia umpluturilor, se executa proba de etanseitate
a canalului din PVC-KG, pe portiuni. In vederea incercarii care se va face cu apa, se prevad
urmatoarele lucrari pregatitoare: umpluturi de pamant partiale, lasand imbinarile libere, inchiderea
etansa a tuturor orificiilor, blocarea extremitatilor canalului si a tuturor punctelor sensibile de deplasare
in timpul probei. Incercarea la presiune interna cu apa a conductelor de canalizare din PVC-KG se va
realiza in felul urmator: Tronsoanele de conducte se umplu cu apa intre doua camine si se mentin cel
putin 2 ore la presiune medie de 2 m coloana de apa.
Dupa aceea se masoara cantitatea de apa scursa efectiv in 15 minute si se compara cu valorile calculate
cu urmatoarea formula: Vcal.e = a*d*l+1.3x unde: Vcal.e este cantitatea de apa scursa, in dm3; a este
constanta, care depinde de materialul conductei si de felul montarii (pentru conducte din PVC: a =
0,5); d este diametrul interior al tevii, in m; l este lungimea conductei incercate, in km; x este numarul
caminelor aflate pe tronsonul incercat.
In cazul in care rezultatele incercarii de etanseitate nu sunt corespunzatoare, se iau masuri de
remediere, dupa care se reface proba. Probarea instalatiilor executate cu tuburi si fitinguri din P.V.C. se
efectueaza conform standardelor si reglementarilor tehnice specifice in vigoare (STAS 4163/3, STAS
6819, Normativ C56, Normativ 19, etc.). Probarea conductelor se face inainte de darea in functiune a
instalatiilor si poate fi:
-proba preliminara-probare pe tronsoane a conductelor;
-proba finala-probarea pe ansamblu a conductelor.
Se vor supune la proba numai tronsoanele care indeplinesc urmatoarele conditii:
-au montate toate armaturile;
-s-a realizat o acoperire partiala a conductei, lasindu-se imbinarile libere;
-s-a efectuat o spalare a conductelor in vederea curatirii prealabile;
Probarea conductelor se va efectua la presiunea hidraulica prevazuta In proiect, dupa minim 24 de ore
de la realizarea ultimei lipiri sau imediat dupa terminarea realizarii imbinarilor cu inel de cauciuc.
Inainte de efectuarea probei de presiune se verifica:
-concordanta lucrarilor executate cu proiectul;
-calitatea sudurilor si a Imbinarilor;
-pozitia caminelor si calitatea executiei.
Retelele exterioare de canalizare se vor proba preliminar la fiecare tronson, pe marginea santului.
Proba finala se poate realiza pe mai multe tronsoane dar numai in sant. Inaintea probei de etanseitate,
transeea se umple patial pina la 20-30 cm peste partea superioara a tubului lasindu-se Imbinarile
libere.Proba de etanseitate se va efectua Intre camine consecutive, umplerea canalului faclnduse de la
capatul aval.Pentru realizarea probei de etanseitate se Inchid etans toate orificiile si se blocheaza
extremitatile canalelor si a tuturor punctelor susceptibile de a se deplasa In timpul probei. Durata de
Incercare este de minim 30 minute. Dupa efectuarea probei de etanseitate se va realiza umplerea totala
a transeei si compactarea umplturilor.
Localizare si sustinerea lucrarilor subterane

Înainte de excavările în drumuri și trotuare, se va obține permisiunea completă si aprobarea tuturor
autorităților privind avizările de lucru pentru a începe lucrările după cum este necesar și respectând
toate legile și reglementările locale. În plus, se vor obține toate informațiile disponibile de la autorități
și alții, care ar putea fi necesare, referitoare la poziția tuturor utilităților cunoscute de-a lungul traseelor
tuturor conductelor de pozat. Se va răspunde de localizarea exactă a serviciilor și în decursul lucrării
va lua toate măsurile necesare pentru a evita deteriorările. Unde este necesar, utilitățile vor fi temporar
susținute în decursul excavării. Se va prevede suport permanent pentru utilitățile care traversează
conductele, dacă Dirigintele de santier da instrucțiuni în acest sens. Daca acestea se deteriorează în
decursul lucrărilor, atunci Contractantul va fi responsabil fată de deținătorul utilității respective pentru
repararea pagubelor produse. Contractantul va suporta toate cheltuielile de reparații fie prin asigurări,
fie prin surse proprii. Oriunde o utilitate publică sau un altfel de obstacol determină o blocare sau este
pozată de-a lungul traseului unei conducte, Contractantul trebuie să informeze dirigintele imediat de
prezenta ei și va prezenta detalii, inclusiv tipul utilității sau interferenta cu aceasta, dimensiunile ei,
adâncimea sub nivelul solului. Dirigintele de santier va stabili măsura ce se va aplica.
Evacuarea apei, susținerea și îngrădirea excavațiilor

Pe toată durata lucrărilor, se va păstra zona de lucru și toate excavațiile uscate și protejate față de apa
din orice sursă (ploaie, apă infiltrată, apă din izvoare de suprafață și subterane, apă freatică etc.) și va
asigura și utiliza toate cele necesare în acest scop (conducte, pompe, puncte de foraj, aparate și
materiale necesare).Conductele vor fi pozate în tranșee numai după ce apa a fost evacuată în prealabil.
Pe durata execuției, se va proteja structurile și/sau conductele împotriva plutirii, prin lestare. Acolo
unde conductele vor fi montate sub nivelul apei din sol, evacuarea apei din tranșee și din sol va
continua până la finalizarea umplerii șanțului. Acolo unde dimensiunea conductei depășește 400mm, se
vor utiliza sisteme de evacuare a apei prin puncte de foraj, dacă Dirigintele de santier nu hotărăște
utilizarea altui sistem. Evacuarea apei de către Contractant va corespunde cerințelor Dirigintelui de
santier și ale autorităților și persoanelor care au drepturi asupra terenurilor pe/prin care se realizează
deversarea apei evacuate. Contractantul va fi responsabil față de Angajator pentru orice pretenții sau
penalități care pot fi generate de nerespectarea acestor cerințe. Metoda de menținere a excavației fără
apa, de epuizare și îndepărtare a apei va fi supusă aprobării Dirigintelui de santier. Contractantul va
asigura instalații de rezerva suficiente, tot timpul, pentru a se evita orice întrerupere în continuitatea
epuizării apei subterane.Costul acestei activități se va considera inclus în tariful excavării și nu va fi
decontat, indiferent de nivelul precipitațiilor sau a nivelului freatic subteran.În timpul funcționarii
pompelor în cursul nopții (dacă este cazul), se vor lua măsurile necesare ca zona de lucru să fie
iluminată în mod corespunzător.Laturile excavațiilor vor fi susținute acolo unde este necesar, cu
ajutorul grinzilor de lemn, oțel sau alte tipuri de grinzi, pereți, plăci, foi sau alt sistem aprobat. Acestea
vor fi asigurate de către Contractant, proiectate corespunzător destinației.Contractantul va prezenta
Dirigintelui propunerile detaliate pentru susținerea excavațiilor, cu șapte zile înainte de începerea
oricăror lucrări de excavații. Propunerile sale vor tine cont de natura solului în care se va excava, de
nivelul apei freatice si de apropierea fată de clădiri și drumuri. Dacă, după opinia Dirigintelui de
santier sau a altor factori responsabili susținerile propuse de Contractant sunt insuficiente, atunci
Dirigintele de santier va solicita asigurarea unor sprijiniri mai puternice sau de alt tip fată de cele
propuse de către Contractant și, în această situație, Contractantul va adapta sistemul de sprijiniri fără a
pretinde vreo sumă suplimentară pentru aceasta adaptare cerută de Beneficiar.Nu se vor demonta
sistemele de susținere fără aprobarea Dirigintelui de santier. Grinzile sau alte suporturi pot fi lăsate pe
poziție în tranșeele care sunt în curs de umplere, dacă Dirigintele de santier aprobă sau dispune acest
lucru.Contractantul va lua toate precauțiile împotriva alunecării, căderilor sau prăbușirii excavațiilor,
dar dacă acestea se întâmplă, Contractantul va trebui să refacă condițiile zonei, inclusiv refacerea
suprafețelor, toate pe cheltuiala sa. În cazul în care aceste alunecări sau prăbușiri destabilizează sau
slăbesc fundații sau suporturi ale Lucrărilor sau clădirilor adiacente, sau creează spații libere lângă
lucrările în derulare, Contractantul va desfășura lucrările suplimentare pe care Dirigintele de santier le
poate cere în acest sens, cum ar fi umplerea spatiilor libere cu beton sau alt material, conform
indicațiilor acestuia, toate costurile fiind suportate de către Contractant.Se pot utiliza foi de otel pentru
susținerea săpăturilor, după cum este specificat mai sus, după cum consideră de cuviință, sau conform
indicațiilor Dirigintelui, sau în situațiile în care este indicat în Desenele Contractantului ca parte
permanentă a structurilor. Dimensiunile și tipurile foilor de otel utilizate pentru susțineri temporare vor
fi determinate de către Contractant și vor fi supuse aprobării Dirigintelui de santier. În cazurile în care
foile de susținere formează o parte permanentă a structurii, dimensiunile și tipurile vor fi cele indicate
în Desenele de detaliu ale Contractantului sau cele indicate de către Dirigintele de santier. Se va
prevedea și întreține traversări temporare peste tranșeele conductelor în acele poziții în care excavarea
tranșeelor împiedică derularea normală a traficului. Pentru a permite trecerea pietonilor si vehiculelor,
lucrările de excavare, pozarea conductelor, îmbinările și refacerea suprafețelor se vor desfășura în
etape, pentru a permite accesul spre case, pe drumuri, alei etc. Nu se vor începe lucrările de
terasamente până când nu va efectua toate măsurile de siguranța: îngrădirea cu parapete inclusiv
asigurarea indicatoarelor de avertizare pentru pietoni și vehicule, iar pe timpul nopții să fie asigurate
semne luminoase la toate punctele periculoase. Execuția lucrărilor de terasamente se va face având în
vedere Normativele Românești: C16-84 - realizarea pe timp friguros a lucrărilor de construcții și a
instalațiilor aferente Ordin Nr. 9/N/15.03.1993 Regulamentul privind protecția și igiena muncii în
construcții.Ca o măsură de siguranță, în zonele cu densitate mare de lucrări ascunse, se va executa
săpătură manuală. Pe durata excavațiilor, se va lua toate măsurile preventive pentru a proteja
muncitorii și persoanele publice. Aceasta include, dar nu se limitează la acestea, susținerea pereților
săpăturilor, îngrădirea zonelor, montarea luminilor de avertizare și desemnarea unor supraveghetori. Se
vor adopta toate măsurile de întreținere și protejare a săpăturilor, tranșeelor și forajelor (susținere,
evacuarea apei, îngrădirea zonei, iluminat etc.).
Utilizarea explozibililor. Utilizarea explozibililor nu va fi permisă

Pozarea conductelor de canalizare. Pozarea se va face pe grupuri de tronsoane, la fiecare grup lucrând
simultan câte o echipă. La pozarea conductei se vor respecta prevederile SR 4163-95 - Retele de
distributie STAS 8591/97- Amplasarea in localitati a retelelor subterane. Pozarea conductelor se va
face în mediu uscat, prin efectuarea a epuismentelor apelor de ploaie și a infiltrațiilor. Pozarea tuburilor
în treanșee se realizează în ondulații, cu scopul de a compensa dilatarea acestora. Conductele vor fi
pozate cu precizie, respectându-se aliniamentul și elevația din desene cu o toleranta de ± 5 mm. Între
porțiunile curbe, aliniamentul va fi drept. Lungimea lăsată în zonele de curbură va fi permisă doar
acolo unde se prevede în desen sau cu acordul Beneficiarului în urma unor propuneri bine
documentate.
Patul de nisip .Capacitatea de rezistentă si deformarea tevilor depinde foarte mult de calitatea patului
de pozare a conductei. Grosimea minimă a patului sub conductă trebuie să fie de cel putin 10 cm , iar
în cazul cand fundul santului nu este uniform, este indicat executarea unui pat mai gros. Dacă nu este
specificat altfel, nisipul va fi utilizat conform indicațiilor din Desene. Materialul pt. patul tevilor
(nisipul) se va introduce în sant numai manual prin lopătare si se va nivela manual.Nisipul va fi umezit
și compactat manual în straturi cu grosimea mai mică de 15 cm după compactare. Se va acorda atenție
deosebită compactării în jurul conductei.Conductele vor fi pozate astfel încât să fie susținute pe
materialul patului pe întreaga lor lungime, având grijă ca șanțul să fie scobit în dreptul mufărilor,
vanelor și flanșelor îngropate, astfel încât să nu apară sarcini în aceste puncte.
Strat de bază și înconjurător din beton

În cazuri excepționale, acolo unde este indicat pe Desenele Contractantului, conductele vor avea patul
din beton. Patul de beton va fi format la dimensiunile indicate și respectând detaliile constructive din
respectivele Desene. Conductele vor fi susținute și îmbinate la cota corectă, distanțate față de fundul
tranșeei cu ajutorul a două blocuri din beton prefabricat cu grosimea corespunzătoare, amplasate câte
unul la fiecare capăt al conductei. Betonul va fi apoi turnat și compactat sub și în jurul conductei într-o
singură etapă, și finisat la cotele și dimensiunile prezentate în Desene. Blocurile din beton prefabricat
vor fi poziționate pe fundul tranșeei și fixate la cota corectă. Conductele vor fi apoi așezate pe aceste
blocuri, centrate, mufate și în final aduse la panta corectă prin aplicarea de pene de lemn pe fiecare
parte a conductei și respectiv între conductă și blocurile de beton. Aceste pene vor rămâne montate pe
durata îmbinării și testării conductelor, în momentul turnării betonului sub și împrejurul conductei, care
va fi ancorată pentru a preveni plutirea.
Contractantul are posibilitatea, în funcție de alegerea sa, să toarne betonul cu sau fără cofraje. Oricare
va fi opțiunea, betonul care va fi plătit va fi măsurat conform Desenelor, iar cantitatea suplimentară
fată de dimensiunile din Desene nu va fi plătită. Betonul nu va fi turnat în jurul fitingurilor în nici o
situație, păstrându-se o distanță de 10 cm în jurul lor, spațiu care va fi umplut cu material de bază
conform specificațiilor de mai sus.
Protejarea cu dale de beton. Acolo unde stratul de deasupra conductei este insuficient de gros (după
cum este prezentat în Desenele Contractantului sau este stabilit de către Diriginte), se va prevedea o
protecție suplimentară pentru a evita avariile potențiale cauzate de traficul autovehiculelor. Sistemul de
protecție va consta din plăci de beton armat prefabricate. Acestea vor fi instalate în locurile desemnate
de către Dirigintre de santier ca având nevoie de astfel de protecție.Plăcile de beton armat vor fi plasate
central la 300 mm deasupra conductei. Dimensiunile plăcilor vor fi de 1,0 m lățime și 0,5 m lungime,
sau vor fi turnate cu îmbinări de construcție la intervale de 0,5 m de-a lungul conductei. În fiecare
secțiune se vor monta inele de ridicare pentru a facilita demontarea plăcilor. Plăcile vor fi armate cu un
strat de armătură de otel. Plăcile turnate pe șantier vor fi puse pe o folie de polietilenă așezată peste
materialul de umplere compactat și nivelat. Lățimea plăcii va fi de minim 1 metru. Nu se va aplica nici
o sarcină asupra plăcilor timp de cel puțin 7 zile de la turnare, până când se obține aprobarea
Dirigintelui de santier. Apoi se va umple pentru a aduce la nivel, cu materiale corespunzătoare zonei
traversate, incluzând banda de avertizare amplasată direct pe plăcile de beton.
Geotextile
În condiții speciale operația de pozare poate fi în mod sensibil îmbunătățită utilizând materiale
geotextile în scopul stabilizării fundului gropii, pereților, protecției tubului; metoda este utilă și pentru
a ancora conducta (împiedica plutirea conductei pe pânză freatică).Materialul geotextil va fi utilizat

pentru a evita deplasarea materialului din zona conductei, în toate tranșeele în care nivelul apei din sol
este deasupra fundului tranșeei (unde este necesară evacuarea apei).
Materialul geotextil va fi montat în jurul conductei si va înconjura complet zona conductei cu o
suprapunere de minim 30 cm pentru a asigura fixarea și a evita întreruperile.
Reumplerea tranșeei
Reumplerea va respecta normele specifice descrise in normativul 122 pentru fiecare retea și cerințele
specifice stabilite de Autoritatile Locale. Odată cu testarea secțiunii de conductă, iar patul și
împrejmuirea conductei sunt aprobate de către Diriginte, tranșeele vor fi reumplute în straturi, conform
specificațiilor. Fiecare strat va fi compactat separat și orice tasare rezultată din compactarea
insuficientă va ține de responsabilitatea Contractantului, care va adăuga imediat materialul suplimentar
necesar, și care ulterior va fi compactat riguros. Umplerea tranșeelor nu va începe până când patul
tranșeei, pozarea conductelor, îmbinarea și testarea lor nu sunt aprobate de către Dirigintre de santier și
ceilalți factori responsabili descriși în programul de control al Proiectantului. Dirigintele de santier va
primi o solicitare, cu 24 de ore înainte, prin care se va anunța intenția de umplere a tranșeei, interval în
care acesta va efectua inspecția.
Astuparea șanțurilor pentru conducte se va face în două faze.Suporții de susținere ai pereților șanțului
vor fi retrași gradat, pe măsura ce șanțul este umplut având grijă ca această retragere să nu afecteze
conductele puse în operă.
Faza I Conducta și patul ei vor fi acoperite cu un strat ce va depăși cu 300 mm creasta ei, lăsând zonele
de legătură descoperite. În continuare se va așeza un strat uniform de material de umplutura, cu
granulația de cel mult 25 mm care va fi compactat în straturi nu mai groase de 100 mm după
compactare.Straturile vor fi compactate manual pe fiecare parte a conductei și deasupra ei.
Compactarea umpluturii se va face în așa fel încât să se realizeze cel puțin 95% din densitatea maximă
a materialului uscat conform STAS 2914 - 84 Tabelul 2. Această acțiune va începe cât mai curând în
urma pozării conductei în porțiunea respectivă. Se vor face la început încercări privind eficacitatea
compactării, iar după aceea se vor repeta la intervale propuse de Investitor. Dacă e necesar pat de
beton, pozarea si ansamblarea conductelor, precum si reumplerea transeei se pot efectua dupa minim
72 de ore de la turnarea betonului.
Faza II După ce tronsonul de conductă în execuție a trecut de testele de presiune
preliminare/etanșeitate, golurile lăsate în dreptul jontărilor vor fi acoperite respectându-se aceleași
reguli ca mai înainte.Restul șanțului va fi umplut cu material excavat cu granulația de cel mult 100 mm
așezat uniform în straturi nu mai mari de 200 mm grosime după compactare. Metoda de compactare va
trebui să ducă la densitatea maximă a materialului uscat, conform cu STAS 2914 - 84 Tabelul 2. Șanțul
va fi umplut fie la nivelul de la care se începe lucrările de refacere, fie până la suprafața solului,
păstrându-se o ușoară ridicare fată de nivelul normal al solului, cu pantă lină. Aceasta ridicătură va fi
menținută până la expirarea perioadei de garanție. Aceste lucrări vor fi începute și terminate cât mai
repede. Umplerea trebuie efectuată într-o singură direcție și, pe cât posibil, în timpul orelor dimineții.
Este indicat să fie lăsate libere extremitățile tronsonului de conductă, pentru a putea executa cu
ușurință operațiile ulterioare de racordare la rețelele existente. Dacă nu este altfel specificat, umplerea
în jurul conductei și cu 0,30 m deasupra ei se va realiza cu materialul de reumplere, în conformitate cu
Specificațiile din acest caiet de sarcini. Umplerea va fi finalizată manual, utilizând unelte de mână, și
compactat în straturi cu grosimea mai mică de 15 cm. Această umplere va fi realizată cu cea mai mare
grijă. Se va acorda o atenție specială porțiunilor de îmbinare, pentru a obține o compactare si o
stabilitate maximă. Umpluturile de pământ în jurul constructiilor si in transeea conductei se va face
după executarea hidroizolației pereților sub cota terenului și după probele de presiune la conductele
pentru apa potabila, respectiv testelor hidrostatice, de infiltrare si de etanseitate la conductele pentru
canalizare menajera. După realizarea unui strat de 50 cm de umplutură deasupra conductei traseul
acesteia va fi marcat printr-o banda avertizoare din PE de culoare albastră, din plastic, cu lățimea de 4
cm și inscripționată cu textul "APA”. De asemenea pentru depistarea eventualelor defecțiuni de pe
traseul conductelor, se va monta un fir de semnalizare în imediata apropiere a acestora.Cu excepția
carosabilelor și a altor zone pavate, umplerea tranșeelor se va face la nivelul natural al solului.
Secțiunea superioară a umplerii va fi sol de aceeași grosime și calitate ca solul de suprafață din zona
înconjurătoare. Pentru tranșeele practicate în zone carosabile sau alte zone pavate, umplerea va fi adusă
la nivelul terasamentului, sau la nivelul sub-terasamentului ca pregătire pentru lucrările de refacere a
drumului. Acolo unde tranșeele se află în zone carosabile, după pozare Contractantul va proteja
conductele împotriva sarcinilor mobile, pe durata efectuării lucrărilor de refecere a drumurilor. Orice
avarii la conducte după pozare va determina înlocuirea acestora, iar Contractantul va suporta toate
costurile și întârzierile cauzate. Umplerea tranșeelor conductelor, cu excepția îmbinărilor, se va realiza
cât mai curând după ce conductele au fost pozate, îmbinate, aprobate de către Diriginte. Întinderea și
compactarea umpluturii se va realiza în mod uniform, fără dislocarea, deformarea sau deteriorarea
conductei. Compactoarele de putere nu se vor utiliza la o distanță mai mică de 30 cm în jurul conductei
sau îmbinărilor. Compactarea umpluturilor se face cu maiul mecanic în straturi uniforme care nu
depășesc o grosime compactată de 15 cm. Apa necesară compactării terasamentelor nu trebuie să fie
murdară și nu trebuie să conțină materii organice în suspensie. La punerea în operă a materialului
pentru umpluturi se va ține seama de umiditatea optimă de compactare stabilită prin încercarea Proctor
norma cu o variație a acesteia de ±2 procente — dacă W opt > 12% și ±1 procente dacă W opt este sub
12% (cazul balasturilor). Pentru aceasta, laboratorul șantierului va face determinări ale umidității la
sursă și va face recomandări în consecință pentru punerea în operă. Testele de densitate in situ ale
materialului compactat vor fi realizate pe minim două eșantioane prelevate la fiecare 100 m de
conductă. Dirigintele de santier va determina locația exactă în plan și adâncimea testării. Testele care
se vor realiza pe aceste eșantioane vor include conținutul de apă, greutatea specifică, compactarea
standard, densitatea in situ prin înlocuirea nisipului, testul de permeabilitate și analiza gradării.
Certificatele de calitate pentru probele de compactare se vor prezenta la recepția lucrării. Stratul se
poate considera compactat dacă gradul de compactare este 295 0/0, iar cel mediu 298 0/0 din valoarea
obținută prin încercarea Proctor normal. Se întrerupe orice activitate de excavare transport, împrăștiere
și compactare dacă temperatura exterioară scade sub -5 0 C. La execuția lucrărilor de terasamente pe
timp friguros este obligatorie respectarea măsurilor generale și a celor specifice lucrărilor de pământ
prevăzute în „Normativ pentru realizarea pe timp friguros a lucrărilor de construcții și a instalațiilor
aferente", indicativ C 16 — 1984.În perioada când temperaturile sunt peste 25 0 C se vor lua
următoarele măsuri: o compactarea se va executa imediat după umectarea stratului o se va urmări
starea de umiditate a stratului de compactare prin probe de frecvență mărită (la cca. 2 ore - în perioada
de arșiță). Dacă stratul de împrăștiat rămâne o perioadă mai mare necompactat, înainte de începerea
compactării se va determina umiditatea din strat și se va completa până la umiditatea admisă pentru
compactare.Contractantul va fi responsabil, în toate cazurile, pentru orice tasări ale umpluturii și va
remedia pe cheltuiala proprie orice astfel de tasare sau deteriorările produse de aceasta. Contractantul
va proteja conductele împotriva deplasării după pozare, pe durata Lucrărilor. Toate conductele
deteriorate după pozare vor fi înlocuite iar Contractantul va fi responsabil pentru costurile și
întârzierile produse.
Utilități/servicii existente. Generalități
Folosirea drumurilor publice
Contractantul se va asigura că toate drumurile publice folosite de el nu sunt murdărite ca urmare a
utilizarii lor. Dacă drumurile sunt murdarite, Contractantul va lua toate măsurile necesare pentru a le
curăta, fără cheltuieli suplimentare din partea Beneficiarului. Toate lucrarile executate în lungul
drumurilor publice vor fi semnalizate corespunzător prin grija antreprenorului. La executia lucrărilor
de alimentare cu apă si canalizare, în ampriza drumurilor sau străzilor, se vor monta panouri de
semnalizare care se vor mentine pe toata durata executiei lucrărilor. Pentru întreruperea circulatiei pe
străzile unde se executa lucrări de montare conducte si pentru solutia de semnalizare propusă,
Contractantul general al lucrării va obtine avizul Primariei si al Politiei locale.
Protectia drumurilor publice si private

Amplasarea lucrărilor incluse în acest contract poate, în unele cazuri, să determine unele conflicte cu
utilitățile/serviciile existente. Vom fi responsabili de identificarea amplasării exacte a acestor servicii,
prin cercetarea tuturor evidențelor disponibile de la autoritățile respective. Beneficiarul nu își asumă
responsabilitatea pentru corectitudinea traseelor utilităților existente, iar dacă informațiile de acest gen
se vor dovedi incorecte sau incomplete, Contractantul nu va putea ridica nici o pretenție în acest
sens.Contractantul va notifica toate autoritătile publice, companiile utilitare si proprietari privati asupra
lucrărilor care îi vor afecta, cu cel putin 7 zile înaintea începerii lucrărilor .Contractantul va angaja un
Consultant de coordonare a utilitatilor, a cărui responsabilitate va fi de a identifica amplasarea

utilităților în cooperare cu instituțiile de administrare a utilităților, și va marca amplasarea lor înainte
de începerea excavațiilor. Stabilirea aliniamentelor propuse și marcarea utilităților existente vor fi
realizate cu cel puțin două luni înainte de începerea excavațiilor.Planurile care însotesc avizele, arată
care este pozitia posibilă a serviciilor în proprietatea si exploatarea companiilor de utilităti, care pot fi
afectate de lucrări (apă, electricitate, gaze, telefoane, cabluri TV, drumuri, etc.).Contractantul va tine
legătura cu companiile de utilităti, înaintea începeri oricărei escavatii. Contractantul va verifica pozitia
exactă a serviciilor existente, care pot afecta sau sunt afectate de executia lucrărilor.Contractantul se va
sigura că toate aceste servicii sunt protejate adecvat în orice moment în concordantă cu cerintele
companiilor de utilităti.Pe durata excavațiilor, Contractantul va fi responsabil de protejarea, susținerea,
îndepărtarea sau mutare tuturor utilităților care pot fi deteriorate în timpul lucrărilor.Înainte de
începerea oricărei acțiuni referitoare la utilitățile existente, Contractantul va anunța în scris autoritățile
respective. În toate cazurile va coopera cu autoritățile si va urma instrucțiunile acestora referitoare la
protejare, îndepărtare sau mutare.Toate lucrările de protejare și mutare vor fi realizate în conformitate
cu standardele autorității respective, inclusiv lungimea maximă a utilității care poate fi expusă și
susținută înainte de a fi mutată.Nu se va plăti nici o întârziere a operațiunilor Contractantului cauzată
de problemele legate de identificarea, protejarea, susținerea, îndepărtarea sau mutarea acestor servicii.
Se vor include astfel în prețurile de ofertă toate costurile alocate acestor servicii, fie din cauza
complicațiilor create de acestea, fie din replanificarea impusă de întârzieri.Se vor adopta toate masurile
pentru protejarea utilitatilor existente. Dacă aceste deteriorări apar din cauza acțiunilor Contractantului,
chiar dacă au fost luate măsuri speciale de protecție, Contractantul va fi responsabil în totalitate pentru
aceste deteriorări chiar dacă acțiunile și lucrările au avut sau nu aprobarea Dirigintelui de santier, și
aceste deteriorări vor fi remediate pe cheltuiala proprie. Contractantul nu are dreptul la plăți
suplimentare sau prelungiri ale termenelor justificate de problemele apărute din cauzele menționate
mai sus. Toate cheltuielile posibile ar trebui incluse în prețul unitar al excavațiilor dat în Listele de
Prețuri.
Mutarea utilităților la cererea Beneficiarului

Contractantului i se poate cere, de către Beneficiar, mutarea definitivă a utilităților existente, in caz ca
acest lucru este necesar. În aceste cazuri va primi instrucțiuni scrise, care să specifice lucrările de
mutare necesare. Contractantul va primi compensări pentru lucrările adiționale legate de acest tip de
mutare la ratele de lucru în regie date în Listele de cantități pentru forță de muncă, materiale și
echipamente. Orice deviere necesară la serviciile existente, se va face de către compania care
exploatează respectiva utilitate, iar Contractantul are obligatia de a asigura accesul pe santier pentru
executarea devieri. În cazul unei stricăciuni a serviciilor datorată executiei lucrărilor, se vor executa
urmatoarele:
 Să notifice compania de utilităti respectivă.
 Să ia măsurile necesare pentru remedierea stricăciunilor fără întîrziere. Anteprenorul va fi
răspunzător pentru costurile reparatiei
Refacerea suprafețelor
În cazul în care nu vor apărea instrucțiuni specifice din partea dirigintelui de santier, se va readuce
toate zonele de lucru la conductă la starea initiala. Această refacere va continua lucrările de umplere și
va include grămezile de resturi, căile de acces, reziduurile și orice alte urme ale construcțiilor.
Materialele în surplus vor fi transportate la depozitul Contractantului cât mai curând posibil după
instalarea conductelor pentru a reduce posibilitatea pierderilor cauzate de terte părți. Suprafața tuturor
drumurilor existente, a zonelor verzi, aleilor, trotuarelor și pavajelor tăiate pe durata lucrărilor, fie ele
publice sau private, vor fi readuse la situația lor inițială.După reumplerea excavațiilor se va realiza o
refacere temporară. Refacerea permanentă va fi aplicată numai după consolidarea definitiva a solului.
Contractantul va obține din partea Dirigintelui de santier permisiunea de a începe lucrările pentru
refacerea definitivă.Toate suprafețele existente vor fi catalogate de către Contractant pentru a se stabili
starea curentă, pentru a fi aprobate de către Dirigintre de santier înainte de începerea excavațiilor.
Contractantul va asigura îmbinarea corespunzătoare cu suprafețele de asfalt existente. Stratul de uzură
va acoperi întreaga lățime a suprafeței tăiate. Drumurile neasfaltate vor fi readuse la starea de trafic
prin compactarea materialului de umplere și aplicarea unui strat de 300 mm grosime de material
component al drumului (macadam).Pentru drumurile cu pavaj: se vor utiliza plăcile de pavare cu latura
de 13 cm pozate pe un strat de nisip granulat cu o înălțime de 5 cm. Pentru drumurile și trotuarele din
balast: pavajul va fi refăcut și împănat cu criblură. Refacerea permanentă a celorlalte suprafețe (zone
verzi, alei, trotuare și pavaje) va fi realizată imediat după umplere. Aceste zone vor fi readuse la starea
lor inițială. Dacă apare o tasare excesivă a suprafeței refăcute, se va excava tranșeea din nou, la o
adâncime suficientă pentru a recompacta materialul de umplere și a reface suprafața. Aceasta se va
realiza pe cheltuiala Contractantului și nu se vor efectua plăți suplimentare pentru înlocuirea
suprafețelor drumurilor temporare. Tasarea excesivă va fi definită ca fiind tasarea suprafeței în orice
punct al tranșeei cu mai mult de 5 cm fată de nivelul suprafeței înconjurătoare. Orice parte a structuri
care a fost avariată dincolo de lătimea santului, se va decupa si reface. Pentu plata acestor lucrări
suplimentare, se va obtine acordul sefului de proiect, deoarece antreprenorul poate să fi produs
avarierea, ca rezultat al metodei sale de lucru.
Curățarea șantierului
Contractantul este responsabil de curățenia din șantier și zonele adiacente lui, respectând condițiile
impuse de Autoritatea locală (Primărie).După finalizarea tuturor lucrărilor, Contractantul va curăța
șantierul, îndepărtând orice obiecte, mormane de pământ, obstacole etc. care ar putea crea disconfort.
Șantierul trebuie să fie eliberat de resturi, praf și murdărie. Contractantul va reface amplasamentul la
starea existentă înainte de începerea lucrărilor.Dacă, după opinia Dirigintelui de santier, apare o
întârziere nejustificată la testarea conductelor, îndepărtarea materialelor în surplus, curățarea generală a
zonelor în care au fost pozate conducte, refacerea parțială sau întreținerea suprafețelor, sau operațiuni
similare, atunci Dirigintele de santier poate bloca deschiderea unor noi tranșee până când lucrările
restante nu sunt realizate. Toate costurile rezultate dintr-o astfel de cerere a Dirigintelui de santier sunt
suportate de către Contractant.Escavatii pentru pozare conducte. Această secțiune a Specificațiilor
descrie lucrările de săpături necesare pentru construirea căminelor de vane și a altor structuri și include
excavarea, evacuarea apei și reumplerea golurilor.Lucrările de săpături nu vor fi clasificate în
conformitate cu duritatea materialului excavat și toate excavațiile se consideră ca fiind excavații
comune definite în continuare, indiferent de duritatea materialului excavat.Costul tăierii pavajelor și
trotuarelor existente se consideră că este inclus în diversele prețuri unitare pentru excavare și nu se vor
plăti separat.Materialul selecționat pentru umplere nu va conține pietre, roci, rădăcini de copaci și alte
elemente asemănătoare, care prin impact sau compactare ar putea deteriora structurile. Materialul va
suporta o compactare fără utilizarea compactoarelor de mare putere și trebuie să nu conțină bulgări de
lut sau alte materiale cu dimensiuni mai mari de 40 mm.
Excavații și reumplere pentru Structuri

Toate excavațiile pentru structuri vor fi realizate la dimensiunile, liniile și gradele necesare pentru
construirea structurilor așa cum sunt prezentate în Desenele Contractantului sau după cum este indicat
de către Diriginte. Excavațiile pe sau în care se va plasa beton sau umplutură compactată vor fi curate
și fără pietre, bulgări de pământ si alte resturi. Dacă baza excavației nu oferă o bază solidă pentru
turnarea betonului, aceasta va fi consolidată prin nivelare și/sau umezire, până când se obține
densitatea necesară. Orice excavare suplimentară în baza structurii va fi curățată și reumplută cu beton
sau material compactat la 97% Proctor Modificat la umiditatea optimă ±2%.Excavarea suplimentară în
rocă va fi reumplută cu betonul structurii sau cu beton Cl 5/10. Toate excavările suplimentare realizate
pentru scopurile și motivele Contractantului, cu excepția celor solicitate în scris de către Dirigintele de
santier, și respectiv reumplerea acestor excavări se vor face pe cheltuiala Contractantului. Acolo unde
este posibil, fundațiile și blocurile vor fi turnate pe laturile neperturbate ale excavației. Dacă excavarea
suplimentară peste perimetrul structurii nu se poate evita din cauza naturii solului, din cauza formei
structurii sau din alt motiv, spațiul dintre structură și laturile excavației vor fi reumplute la nivelul
inițial al solului (fie natural, fie redus), după cum este specificat pentru reumpleri. Materialul excavat,
în măsura în care este necesar și corespunde, va fi pus de o parte pentru a fi folosit la reumplere.
Materialul excavat în surplus va fi utilizat fie pentru reumplere în alte zone ale amplasamentului, fie va
fi depozitat în conformitate cu clauzele respective menționate anterior. Acolo unde este necesar,
Contractantul va obține material corespunzător pentru reumplere compactată din alte zone. Reumplerea
va fi realizată la gradele și perimetrele prezentate în Desenele Contractantului. Materialul de umplere
va fi plasat în straturi orizontale care să nu depășească 150 mm grosime după compactare. Materialul
de reumplere va umple complet și ferm spatiile dintre linia excavației și structură, fără a lăsa nici un
spațiu liber, și va fi compactat la densitatea de 97% Proctor Modificat cu umiditatea optimă ±2%.
Laturile și baza excavației vor fi umezite înainte de reumplere, de asemenea și materialul de umplere,
pentru a obține conținutul de umezeală necesar pentru compactare. Fiecare strat va fi compactat
manual și/sau cu compactoare pneumatice aprobate de dirigintele de santier. Materialul de reumplere
va avea conținutul optim de umiditate și va fi compactat în straturi ce nu depășesc 150 mm. Fiecare
strat va fi compactat prin metode aprobate, la o densitate de cel puțin 97% Proctor Modificat, înainte
de amplasarea stratului următor.
Evacuarea apei, susținerea și îngrădirea excavațiilor

Structurile vor fi construite numai după ce apa a fost evacuată din excavații. Contractantul va preveni,
pe toată durata construcțiilor, apariția fenomenului de plutire a structurilor. Pentru structurile care vor
avea fundația sub nivelul apei din sol, evacuarea apei din excavații va continua până la finalizarea
reumplerii. Contractantul va lua toate precauțiile împotriva alunecării, căderilor sau prăbușirii
excavațiilor, dar dacă acestea se întâmplă, Contractantul va trebui să refacă condițiile zonei, inclusiv
refacerea suprafețelor, toate pe costurile sale. În cazul în care aceste alunecări sau prăbușiri
destabilizează sau slăbesc fundații sau suporturi ale Lucrărilor sau clădirilor adiacente, sau creează
spatii libere lângă lucrările noi, Contractantul va desfășura lucrările suplimentare pe care Dirigintele de
santier le poate cere în acest sens, cum ar fi umplerea spațiilor libere cu beton sau alt material, conform
indicațiilor Dirigintelui de santier, toate costurile fiind suportate de către Contractant.
Verificarea
Controlul calitătiî lucrărilor se va face în paralel cu execuția acestora fără a afecta ritmul de lucru.
Controlul constă în: control vizual; control dimensional; controlul calității materialelor prin surse,
respectiv după punere în operă; o controlul comportării construcției în perioada execuției lucrărilor.
Lucrările vor fi supuse unor recepții pe parcursul execuției (recepții pe faze de execuție), unei recepții
preliminare și unei recepții finale.
Receptia
În cazul recepției pe faze de execuție se va verifica dacă partea de lucrări ce se recepționează s-a
executat conform proiectului și atestă condițiile impuse de documentații și de prezentul caiet de
sarcini.În urma verificării se încheie proces verbal de recepție pe faze, în care se confirmă posibilitatea
trecerii execuției la faza imediat următoare.Recepția pe faze se efectuează de către dirigintele lucrării și
șeful de punct de lucru si trebuie confirmate de Diriginte.Recepția pe faze se va face în mod
obligatoriu la următoarele momente ale lucrării: trasarea lucrării; decaparea stratului
vegetal;compactarea terenului de fundare;execuția umpluturilor.Recepția terenului de fundare se va
face in prezenta Contractantului si a Beneficiarului. La terminarea lucrărilor de terasamente se va
proceda la efectuarea recepției preliminare a lucrărilor, verificându-se:concordanța lucrărilor cu
prevederile proiectului și a prezentului caiet de sarcini; natura terenului din umplutură; concordanța
gradului de compactare realizat cu prevederile caietului de sarcini.
Lucrările nu se vor recepționa dacă:
 nu s-au realizat cotele și dimensiunile prevăzute în proiect;
 nu este realizat gradul de compactare la nivelul patului de fundare, cât și pe fiecare strat în
parte;
 nu s-au respectat pantele transversale și suprafațarea platformei;
 se observă fenomene de instabilitate;
 nu au fost finalizate lucrările de refacere a zonelor carosabile.
Odată cu încheierea procesului verbal de terminare a lucrărilor se vor consemna toate defecțiunile și se
va stabili modul și termenul de remediere. Receptia finala are loc la expirarea perioadei de garanție,
ocazie cu care se va consemna modul în care s-au comportat lucrările și dacă au fost întreținute
corespunzător.
Masuri de protectia muncii si pentru prevenirea si stingerea incendiilor

La executarea retelelor de apă si canalizare se vor respecta prevederile din "Normativele Republicane
de Protecție a Muncii” aprobate de Ministerul Muncii, aflat în vigoare.Pentru evitarea surpării
malurilor șanțului, se vor prevedea sprijiniri. Antreprenorul este răspunzător de stabilirea soluțiilor
tehnice pentru sprijinirile de maluri. Soluțiile stabilite vor fi supuse verificării tehnice de calitate
conform Legii nr. 10/1995.În locurile cu circulație pietonală intensă se vor monta podețe peste șant și
se va asigura semnalizare rutieră cu indicatoare metalice pentru a nu perturba continuitatea circulației
în timpul execuției lucrărilor.Înainte de începerea lucrărilor se vor identifica în teren toate conductele și
cablurile existente în zonă și în acele porțiuni săpătura se va realiza manual.În cazul în care în timpul
execuției săpăturilor, constructorul va depista cabluri sau conducte neidentificate de beneficiarii lor la
predarea amplasamentului, se va solicita asistență tehnică din partea acestora pe toată perioada
execuției.Zona aferentă realizării obiectivului se va împrejmui cu parapete metalice.Pentru evitarea
accidentelor, săpăturile se vor semnaliza cu semnale adecvate atât pe timp de zi cât si pe timp de
noapte.Se vor lua masuri de diminuare a impactului asupra mediului pe timpul executarii lucrarilor:
lucrarile se vor organiza conform proiectului si se vor face lucrari de inchidere a zonei de lucru pe
masura realizarii arcinilor tehnologice; depozitarea materialelor de constructii se vor face astfel incat sa
nu blocheze caile de acces (carosabil, trotuare, drumuri laterale); depozitele de materiale (agregate
minerale, conducte si alte tipuri de materiale de constructii) vor fi inchise sau acoperite, astfel
neexistand pericolul de imprastiere in atmosfera si depuneri pe sol, infiltrarea acestora in apele
subterane prin intermediul apelor pluviale fiind exclusa; realizarea optimizarii traseului utilajelor care
transporta materialele de constructie; se vor lua masurile necesare pentru evitarea pierderilor de
materiale in timpul transportarii; deseurile rezultate in timpul executiei se vor depozita temporar intr-
un spatiu destinat acestui scop, in interiorul amplasamentului si apoi se vor transporta la un depozit
ecologic de deseuri. Se vor lua masuri pentru diminuarea si inlaturarea riscurilor unor avarii cu efect
asupra starii de sanatate a populatiei sau a altor obiective din zona; dupa finalizarea lucrarilor de
executie se vor lua masuri pentru redarea in folosinta a terenului pe care a fost organizarea de santier.
In cazul in care se constata o degradare a acestuia vor fi aplicate masuri de reconstructie ecologica.
Zonele in care se vor depozita materialele provenite din excavatii vor fi amenajate la terminarea
lucrarilor.
Pe toata durata executiei si in timpul exploatarii sistemului de alimentare cu apa se vor respecta
urmatoarele prevederi:
- OUG 195/2005 privind protectia mediului;
- HG 856/2002 privind evidenta gestiunii deseurilor; ,
- Legea 458/2002 privind calitatea apei destinate consumului uman
- HG 1374/2000 si Legea 122/2002 pentru aprobarea OG 48/1999 privind transportul rutier al
marfurilor periculoase.
- Investitia propusa este in concordanta cu urmatoarele directive ale UE:
- Directiva nr. 175/440/EEC privind calitatea ceruta apelor de suprafata destinata prelevarii de
apa potabila;
- Directiva nr.98/83/EC privind calitatea apei destinata consumului uman.
- Deseurile rezultate din decantarea primara si cele rezultate in urma procesului de epurare sunt
depuse o perioada de timp pe platforma de depozitare a statiei de epurare si apoi sunt
transportate la platforma de deseuri a comunei.
Statii de epurare :
Generalitati
Statie de Epurare Corabia

Localizarea statiei de epurare este prezentata in planurile de situatie. Statia de epurare va
primi apa uzata din aglomerarea Corabia. Emisarul este fluviul Dunarea.
Populatia echivalenta
Populatia echivalenta a statiei de epurare Corabia este de 13 814 L.E.
Caracteristici apa uzata influenta
Sistemul de canalizare din Corabia este de tip divizor.
Debitele si incarcarile de proiectare sunt prezentate mai jos:
Tabel nr. 1 – Debite de proiectare
Debite proiectare unitate Valoare
Debit de apa uzata zilnic mediu: Quz zi med m3/zi 1432
3
Debit de apa uzata zilnic maxim: Q uz zi max m /zi 2164
Debit de apa uzata orar maxim pe timp uscat: Q uz or m3/h 126
max,uscat
Debit de apa uzata orar maxim pe timp ploios Q uz or max m3/h 149
ploaie
Incarcarile/concentratiile apei uzate influente ce trebuie epurata conform cerintelor de mai sus sunt:
Tabel nr. 2 – Incarcarile/concentratiile apei uzate in statia de epurare
Parameteri Incarcare Concentratie
(kg/zi) (mg/l)
Consum chimic de oxigen (CCO-Cr): 1,657.70 766.17
Consum biochimic de oxigen (BOD5): 828.85 383.08
Materii solide (SS): 690.71 319.24
Azot total (TN): 434.35 200.75
Azot amoniacal (NH4-N): 291.01 134.50
Fosfor total (TP): 41.44 19.15
Debitele si incarcarile prezentate mai sus, prezente la intrarea in statia de epurare nu includ debitul de
apa uzata tehnologica propriu statiei de epurare si incarcarile provenite din procesul intern al statiei
cum ar fi supernatantul de la statia deshidratare namol, etc.
Valorile parametrilor solicitati pentru influent si care nu sunt prezentati in tabelul de mai sus, vor fi
conform Normativ NTPA – 002 privind conditiile de evacuare a apelor uzate in retelele de canalizare
ale localitatilor si direct in statiile de epurare (Monitorul Oficial al Romaniei, Partea 1, Nr.
398/11.V.2005).
Se va considera ca pe anumite perioade de timp valorile zilnice indicate mai sus pot varia cu +10%
respectiv -20%.
Valorile zilnice pentru incarcarile de CCO-Cr, CBO5, SS, Nt, Pt din apa bruta sunt cuprinse in
intervalul 50-100% din incarcarile maxime exprimate in Tabelul 2.
Valorile concentratiilor zilnice pentru incarcarile de CBO5, CCO-Cr, SS, Nt, Pt (exprimate in mg/l) sin
apa bruta sunt cuprinse in intervalul 50-125% din concentratiile exprimate in Tabelul 2.
Standarde calitative ale efluentului
Efluentul din statia de epurare va indeplini standardele UE pentru apa uzata epurata Directiva
91/271/EEC pentru standarde de calitate a Efluentului pentru "Ape Sensibile" si se va conforma
Avizului de gospodarire a apelor, atasat in Capitolul 5 si Capitolul 6, asa cum sunt precizate in tabelul
de mai jos.
Normele tehnice romanesti NTPA 001 si NTPA 011, stabilite prin HG 188/2002, modificata si
completata de HG 352/2005 pentru “Condiţiile de descărcare în mediul acvatic a apelor uzate” sunt in
concordanta cu Directiva UE 91/271/EEC.
Tabel nr. 3 – Parametrii de calitate ai efluentului
(mg/l)

Azot total (TN): 15
Fosfor total (TP): 2
Analizele de apa se vor realiza pe probe compozite medii, zilnice, omogenizate, nedecantate si
nefiltrate.
Valoarea concentratiei prescrise a azotului total in apa epurata este in medie anuala pentru o
temperatura minima de 12°C la iesirea din bazinele biologice.
Randamentul unitatii de deznisipare si separare a grasimilor nu trebuie sa fie mai mic de 95% pentru
particule cu o marime ≥ 0,2 mm.
Cresterea continutului de SU prin post-tratare cu var si obtinerea unui pH >12.7 pentru o durata de
minim 2 ore.
I- DESCRIEREA STATIEI DE EPURARE PROIECTATA CORABIA
I1.- LINIA APEI
Debitul de dimensionare al treptei mecanice va fi debitul maxim orar pe timp ploios.
Treapta de tratare mecanica va cuprinde:

 Camera deversoare
 Gratare rare si dese
 Statie de pompare apa uzata intermediara
 Deznisipator -separator de grasimi
 Debitmetrie influent si monitorizarea calitatii
 Camera de receptie pentru namolul provenit de la fosele septice
Treapta de epurare biologica va include urmatoarele obiecte tehnologice:

 Camera de distributie la bazinele de aerare
 Bazin defosforizare biologica (anaerob)
 Reactor biologic (bazine namol activat)
 Statie de suflante
 Statie pentru indepartarea chimica a fosforului
 Camera de distributie la decantoare secundare
 Decantoare secundare
 Statie de pompare namol activat de recirculare si in exces
 Statie de pompare apa tehnologica
 Debitmetru efluent si monitorizarea calitatii
I.1.1.- Camera deversoare si Bypass general
Camera deversoare existenta va fi verificata, reabilitata si adaptata pentru asigurarea unui debit maxim
de 2xQu or max la intrarea in statia de epurare proiectata, diferenta fiind deversata în rau prin
intermediul pragului deversor pentru situaţii de urgenţă.
Apele uzate deversate catre rau vor fi curatate prin intermediul unui gratar cu interspatii cu
autocuratire.
Prin montarea unei stavile actionata manula pe canalul de intrare a apelor uzate in statia de epurare,
prin inchiderea acesteia, se poate efectua bypasul general al statiei.
I.1.2.- Cladire Pretratare
Dupa camera deversoare, prin canalul de beton, apa uzata va intra in pavilionul tehnologic (Cladire
Pretratare) construit pentru a adaposti urmatoarele obiecte:
Gratarele rare si dese

Grătarele se vor calcula la debitul maxim pe timp de ploaie corespunzătoare capacităţii de 13814 L.E.
Se vor executa:
 Doua canale cu gratar rar mecanic cu interspatiul dintre bare de 30 mm
 Doua canale de gratare dese mecanice cu interspatiile dintre barele gratarului de 6 mm.
Gratarele vor functiona atat temporizat cat si pe baza diferentei de nivel amonte si aval de
acestea, atunci cand diferenta de nivel atinge 20 cm.
 Un canal cu gratar rar manual cu interspatiul dintre bare de 30 mm in cazul bypasului
canalelor cu gratare automate.
Fiecare grup de grătare (rar +des) va fi instalat într-un canal separat şi fiecare canal va fi prevăzut cu
un dispozitiv de închidere în aval şi amonte.
Materialele reţinute pe grătarele cu functionare automata, trebuie spălate, uscate şi compactate.
Retinerile de pe gratare vor fi transportate catre unitatile de compactare prin intermediul
transportoarelor cu snec sau cu banda.
Spălarea materialelor reţinute de grătare se va face cu apă tehnologica care va fi drenata inapoi in
canalul de intrare in gratare. Materialul reţinut de grătare, spălat şi compactat va fi descărcat în
containere la un grad de deshidratare de minim 35%. Containerele vor fi acoperite corespunzător
pentru a preveni răspândirea mirosului şi vor fi prevăzute cu urechi de ridicare pentru a permite
încărcarea adecvată în echipamentul de transport.
Curăţarea grătarelor automate va fi controlată în mod automat prin măsurarea diferenţei între nivelul în
aval şi nivelul în amonte pentru fiecare grătar. Un temporizator va declanşa un ciclu de spălare după o
perioadă de timp prestabilită, dacă nivelul diferenţial stabilit nu a fost atins în acea perioadă de timp.
Transportul, compactarea şi evacuarea materialelor reţinute de grătare se va face automat şi aceste
acţiuni vor fi sincronizate cu curăţarea unităţii de grătare.
Gratarele rare propuse ce se regasesc in fisa tehnica atasata sunt : CP 50- 500
Gratarele dese propuse ce se regasesc in fisa tehnica atasata sunt :CS 60 -600
Suflante pentru deznisipatorul si separatorul de grasimi

Vor fi asigurate suflante separate în configuratia 2+1 pentru insuflarea de aer pentru deznisipator si
separatorul de grăsimi, conectarea la sistemul de aerare al bazinelor de aerare nefiind permisă.
Clasor spalator de nisip

Nisipul îndepărtat va fi spălat (astfel incat substanta organica sa reprezinte maxim 5% din greutate) si
deshidratat, pana la un minim de 85% substanta uscata, înainte de a fi descărcat în containere. Spălarea
nisipului se va face cu apă tehnologica.
Containerele pentru retinerea si evacuarea nisipului vor fi acoperite corespunzător pentru a preveni
răspândirea mirosului şi vor fi prevăzute cu urechi de ridicare pentru a permite încărcarea adecvată în
echipamentele de transport.
Camera de recepţie pentru nămolul provenit din fose septice

Camera va fi prevazuta cu un dispozitiv special de descarcare a namolului septic din vidanje intr-un
echipament mecanic de receptie.
Namolul septic debarasat de materialele nedegradabile va fi deversat gravitational intr-un bazin de
compensare subteran cu o capacitate utila de 30 m3, de unde va fi pompat cu ajutorul unei pompe
submersibile de namol, cu debit fix si introdus in fluxul de apa uzata, in camera de repartitie amonte de
gratare.
Functionarea pompei va fi automata, bazata pe nivelul din bazinul de receptie.
Intreaga instalatie va fi acoperita pentru a evita degajarea de noxe olfactive. Functionarea va fi in
intregime automatizata.
Cladirea Pretratarii va mai include:

 Pod rulant pentru manipularea gratarelor
 Echipamentul electric aferent fiecarui echipament mecanic;
 Statie automata de prelevare a probelor de apa in vederea analizei parametrilor fizico-chimici
si biologici
 sistem de ventilatie care sa asigure cel putin 6 schimburi de aer/ora
In incinta cladirii va fi asigurata o temperatura de minim 10oC pentru desfasurarea, in bune conditii, a
procesului de operare.
I.1.3.- Deznisipator separator de grasimi aerat
Deznisipator separator de grasimi cu insuflare de aer va fi implementat pentru indepartarea nisipului si

grasimilor. Se vor construi urmatoarele obiecte:
 Deznisipator cuplat cu separator de grasimi cu insuflare de aer, prevazut cu doua linii, ce se
vor putea scoate din functiune separat;
 Pompe nisip pentru transportul nisipului din deznisipator la instalatia de spalare si sortare
nisip instalata in camera gratarelor;
 Camin colectare grasimi pentru evacuarea acestora cu ajutorul vidanjei;
 Pod raclor pentru nisip si grasimi independent pentru fiecare linie;
 Elemente de aerare si conductele de aer
 Conductele de legatura pentru apa uzata, grasimi, nisip
 Suflante de aer - 2+1 unitati cate o unitate active pentru fiecare linie in parte. Statia de
suflante si echipamentul electric aferent vor fi instalate in Cladirea Pretratarii din vecinatate
asigurandu-se protectia impotriva factorilor climatici.
Deznisipatorul va fi proiectat sa elimine minimum 90% din cantitatea de nisip cu granulatia intre 0.2 si
0.25 mm, la incarcarea hidraulica maxima. Concentratia maxima de grasimi si uleiuri in efluentul
deznisipatorului - separatorului de grasimi este 15 mg/l.
I.1.4.- Statia de pompare ape uzate influente si camin debitmetru
Se va executa o statie de pompare ape uzate amplasata dupa gratare, care va asigura functionarea
neintrerupta in conditii de siguranta a statiei de epurare.
Echiparea statiei va fi facuta cu pompe prevazute cu convertizoare de frecventa, alese astfel incat sa
asigure debitul maxim pe timp de ploaie astfel:
Pompele in configuratia 2+1, se vor dimensiona pentru capacitatea necesara rezultat din Breviarul de
calcul.
Statiile de pompare vor fi prevazute cu pompe submersibile montate in camera umeda prevazute cu
variatoare de turatie. Statia de pompare va fi prevazuta cu un spatiu uscat pentru armaturi (vane, clapeti
etc).
Statia de pompare va fi conceputa astfel incat sa permita reglarea progresiva a debitului intre valoarea
minima si valoarea maxima (Q or max ploaie + Qintern). Toate pompele vor fi identice ca tip şi dimensiune.
Măsurarea debitului trebuie asigurată atat la intrarea in statie cat si la iesirea din statie pentru efluentul
epurat (în aval de zona de decantare secundară).
Se va realiza un camin din beton armat unde va fi amplasat un debitmetru electromagnetic ce va avea o
precizie de ± 2% din debitul actual, ventilat şi unde accesul se poate face uşor. Debitmetrul va putea fi
uşor demontat.
Semnalul debitului va fi indicat direct pe debitmetrul individual şi în plus va fi transmis către sistemul
SCADA în camera centrală de control.
I.1.5.- Bazine biologice (Camere distributie, Bazine: Anaerob, Anoxic si Oxic)
Pentru o mai mare flexibilitate in exploatare s-au prevazut doua linii pentru epurarea biologica. Fiecare
din aceste linii poate fi izolata cu ajutorul stavilelor prevazute in camerele de distributie.
Vor fi realizate doua bazine biologice, in care vor avea loc procesele de reducere a compusilor
carbonului, nitrificare-denitrificare si stabilizare aeroba a namolului. Se va avea in vedere adoptarea
tuturor masurilor pentru evitarea formarii depozitelor de namol.
Linia biologica a fost dimensionata luand in calcul variaţiile de temperatură ale apei uzate cuprinse
între 12°C şi 25°C.
Indicele volumetric al namolului se va considera 120 cm3/g.
Se vor monta sonde de masura on-line a oxigenului a materiilor solide in suspensie si pentru NH4/NO3
pentru fiecare bazin.
Pentru asigurarea stabilizarii namolului vârsta totală a nămolului va fi de minim 25 de zile.
Camere de distributie
Camerele de distributie asigura distributia egala a debitului respectiv a incarcarilor pe liniile de epurare
biologica.
Fiecare linie ce pleaca spre reactoarele biologice, respectiv decantoarele secundare vor fi prevazute cu
stavile pentru izolarea acestora. Variatia debitului intre liniile de epurare va depasi 2%.
Bazine defosforizare biologica

Se va opta pentru reducerea fosforului, partial pe cale biologica si partial prin precipitare chimica.
Bazinele anaerobe realizate din beton armat vor reprezenta un compartiment din bazinele de aerare.
Acestea se vor dimensiona conform normativelor in vigoare de proiectare, iar timpul de retentie la (Qu
or max + Qrecirculare externa + Qsupernatant) nu va fi mai mic de 0.75h.
Bazine Anaerobe (Anoxic)

In bazinele anaerobe are loc procesul de denitrificare prin care substanţele anorganice de tipul
azotaţilor (NO3-) şi azotiţilor (NO2-) sunt transformate cu ajutorul bacteriilor heterotrofe anoxice, în
azot gazos liber (azot molecular N2).
Pentru descompunerea substanţelor organice, pe bază de carbon, bacteriile extrag (utilizează) oxigen
din combinaţiile azotului cu oxigenul (adică din azotaţi, care constituie donori de oxigen pentru
oxidarea materiilor carbonice din mediul anoxic).
Bazine Aerobe (Oxic)

In bazinele aerobe are loc procesul de nitrificare prin care se realizează oxidarea biologică a azotului -
aflat în apă sub forma ionilor de amoniu (NH4+), sau sub formă de gaz (NH3) - într-o primă etapă la
faza de azotit (NO2-) şi apoi la faza de azotat (NO3-). Acest lucru se desfăşoară într-un mediu aerob în
principal datorită a două bacterii autotrofe aerobe, numite în mod curent nitrificatori sau bacterii
nitrifiante.
I.1.6.- Statie de suflante pentru Bazinul Biologic proiectat
Aerul necesar pentru procesele biologice din bazinele oxice va fi furnizat de o statie de suflante.
Aceasta va fi o constructie masiva pentru amplasarea suflantelor si a tablourilor electrice, inclusiv pod
rulant pentru ridicarea si manipularea suflantelor;
Se vor achizitiona 2 + 1 suflante la capacitatea si presiunea rezultata in urma calculului de proces(a se
vedea Breviarul de calcul atasat prezentei solutii).
Suflantele vor fi prevazute cu convertizoare de frecventa.
Se vor monta conductele de distributie a aerului inclusiv vanele de reglare pentru fiecare linie.
Procesul de aerare va fi eficient din punct de vedere al costurilor de functionare si va fi comandat

automat functie de concentratia de oxigen din fiecare bazin, concentratie ce va fi masurata on-line.
Controlul si reglarea aerarii se va face individual pentru fiecare bazin de aerare, ce va fi echipat cu o
vana electrica. O suflanta de rezerva va fi prevazuta pentru toate bazinele. Toate suflantele vor fi
actionate de motoare electrice cu turatie variabila.
I.1.7.- Statie pentru indepartarea fosforului
Pentru asigurarea reducerii fosforului in conditiile impuse de evacuare in emisar, reducerea biologica a
fosforului trebuie suplimentata cu precipitare chimica.
Se va avea in vedere asigurarea posibilitati de dozare proportionala cu debitul de apa uzata masurat
pana la valoarea debitului maxim orar pe timp uscat.
Echipamente de dozare clorurii ferice si instalatiile aferente vor fi dimensionate conform Breviarului
de calcul de proces atasat.
Bazinul de depozitare pentru clorura ferica va avea capacitatea de stocare pentru un consum de 30 de
zile in conditii normale de incarcare, dar nu mai putin de 18 m3.
Bazinul de stocare va fi instalat intr-un spatiu betonat de forma unei cuve rectangulare, astfel incat sa
se impiedice imprastierea reactivului in afara platformei pe care este amplasat bazinul. Cuva va fi
executata din beton cu protectie efectiva impotriva coroziunii datorate clorurii ferice.
Reactivul va fi introdus in camera de distributie amonte de decantoarele secundare.

Se va asigura incalzirea incaperii de stocare si preparare - dozare solutie de clorura ferica la minimum
10ºC in timpul iernii si ventilarea adecvata a acesteia.
De asemenea, incaperea va fi prevazuta cu dus de urgenta.
Statia de reactiv pentru indepartarea fosforului va fi instalata in apropierea bazinelor biologice a

sevedea schemele atasate prezentei solutii tehnice .Va cuprinde :
 rezervoar de stocare reactiv;
 doua pompe de dozare (1+1)
 conducte distributie a precipitantului, vane, debitmetre, etc.
I.1.8.- Decantoare secundare
S-au propus doua decantoare secundare circulare echipate cu poduri racloare si echipamente de
eliminare a namolului activat.
Decantorul va avea structura din beton armat. si va fi echipat cu pod raclor pentru namol si raclor de
suprafata pentru spuma, sistem de evacuare a apei epurate, sistem de colectare si evacuare namol si
spuma/plutitori;
In decantorul secundar va fi montat senzor de masurare a concentratiei de namol acumulat pe radier
pentru evacuare automata a namolului functie de concentratia acestuia;
Se vor monta toate conductele de apa uzata si namol de interconectare (conductele de intrare apa uzata,
conductele de evacuare apa decantata, conductele de namol de recirculare etc).
I.1.9. – Statie de pompare apa tehnologica, Masurare debit/calitate efluent
O statie de pompare apa epurata pentru asigurarea apei de spalare necesara functionarii echipamentelor
diferitelor obiecte pe fluxul de tratare, va fi prevazuta si echipata cu grup de presiune cu hidrofor si
instalatiile hidraulice adecvate. Apa tehnologica va fi dezinfectata folosind un sistem UV.
Urmatoarele obiecte vor fi conectate si alimentate cu apa de spalare:
 Instalatiile dedeshidratare mecanica a namolului
 Gratare
 Instalatia de spalare a nisipului
 Alte obiecte ale statiei de epurare

Canalul pentru evacuarea efluentului final in raul va fi prevazut cu o camera canal pentru prelevare de
probe si masurarea debitului cu ajutorul unui debitmetru electromagnetic.
I.1.10.- Conducta de evacuare si gura de varsare

Evacuarea apei epurate din statia de epurare in canalul de desecare respectiv in emisar va vi executata
din tuburi PVC cu dimensiuni conform Breviarului de calcul. Se vor executa toate lucrarile necesare
amenajarii gurii de varsare de pe canalul de desecare.
I.1.11. – Statie de pompare namol recirculat si in exces
Se va construi o statie de pompare a namolului la capacitatea si dimensiunile rezultate din proiect.

Statia de pompare va fi o constructie subterana din beton armat. Aceasta va fi echipata cu unitati de
pompare atat pentru namolul in exces cat si pentru namolul de recirculare, instalate in camera umeda.
Pompele de namol activat de recirculare vor fi dimensionate pentru un debit variabil, cu o capacitate
proiectata egala cu debitul zilnic maxim pe vreme uscata.
Statia de pompare namol activat va fi astfel dimensionata incat sa poata fi montate (2+1) pompe de
namol activat de recirculare si (1+1) pompe de namol activat in exces. Pompele de namol activat de
recirculare vor pompa un debit variabil prin intermediul convertizoarelor de frecventa, iar pompele de
namol in exces functioneaza cu debit fix si sunt pornite atunci cand este nevoie.
Pe fiecare linie a namolului vor fi instalate debitmetre pentru masurarea si inregistrarea debitului de
namol de recirculare, respectiv in exces.
I.1.12 Debitmetru și punct de prelevare probe din efluent

Efluentul din decantorul secundar va fi masurat prin intermediul unui canal de masura debit. Tot in
acest punct va fi montata si statia automata de prelevare probe a efluentului epurat. Efluentul epurat va
intra in canalul de masura debite impreuna cu apa uzata bruta transportata de canalul de by-pass
general al statiei
Detalii echipamente se regasesc in fise instrumentatie atasate prezentei solutii tehnice.
II.2.-LINIA DE NAMOL
Conceptul general cu privire la tratarea namolului este urmatorul:

- Stabilizarea aeroba a namolului in bazinele de aerare
- Excesul de namol eliminat din treapta de tratare biologica va fi ingrosat si stocat intr-un bazin
inainte de deshidratare
- Namolul va fi deshidratat intr-o statie de deshidratare mecanica a namolului
- Platforme pentru depozitarea namolului pentru o perioada de 6 luni
Treapta de tratare a namolului cuprinde:

 Bazin tampon pentru namol in exces/ingrosat
 Instalatie ingrosare mecanica namol activat in exces
 Statie de deshidratare mecanica namol ingrosat
 Instalatii si echipamente pentru conditionarea namoluli la ingrosare si deshidratare
(polielectrolit)
 Stocare intermediara namol deshidratat (Platforme depozitare namol)
 Statie pompare recirculare supernatant
II.2.1. – Statie de pompare namol recirculat si in exces
Se va construi o statie de pompare a namolului la capacitatea si dimensiunile rezultate din proiect.

Statia de pompare va fi o constructie subterana din beton armat. Aceasta va fi echipata cu unitati de
pompare atat pentru namolul in exces cat si pentru namolul de recirculare, instalate in camera umeda.
Pompele de namol activat de recirculare vor fi dimensionate pentru un debit variabil, cu o capacitate
proiectata egala cu debitul zilnic maxim pe vreme uscata.
Statia de pompare namol activat va fi astfel dimensionata incat sa poata fi montate (2+1) pompe de
namol activat de recirculare si (1+1) pompe de namol activat in exces. Pompele de namol activat de
recirculare vor pompa un debit variabil prin intermediul convertizoarelor de frecventa, iar pompele de
namol in exces functioneaza cu debit fix si sunt pornite atunci cand este nevoie.
Pe fiecare linie a namolului vor fi instalate debitmetre pentru masurarea si inregistrarea debitului de
namol de recirculare, respectiv in exces.
II.2.2.- Ingrosatoare mecanice namol in exces
Nămolul activat în exces va fi îngroşat mecanic. Îngroşătorul va fi proiectat pentru a procesa cantitatea
de nămol activat în exces, generată atunci când staţia de epurare este operată în condiţiile încărcării
proiectate.
Va fi asigurat un proces de îngroşare în întregime automat (îngroşarea nămolului activ în exces) cu
mijloace mecanice, inclusiv întregul echipament auxiliar.
Unităţile de preparare şi dozare a polimerilor vor permite folosirea polimerilor în formă granulară şi
lichidă şi vor fi prevăzute cu un dispozitiv de diluare în liniile de dozare pentru post-diluarea soluţiei
de polimeri.
Operarea instalaţiei de îngroşare a nămolului activ în exces şi a instalaţiei pentru deshidratare a
nămolului vor fi sincronizate. Instalaţia de îngroşare a nămolului activ în exces va fi proiectată pentru a
procesa cantitatea de nămol activ în exces generată în condiţiile încărcării proiectate cu o funcţionare
maximă zilnică de 16 ore, 5 zile pe săptămână in regim de functionare 1 echipament in functiune si
unul de rezerva .
Instalaţia de îngroşare a nămolului activ în exces va fi amplasată împreună cu instalatia de deshidratare
a nămolului în Cladirea instalatiilor pt tratarea namolului , închisă prevăzută cu sistem de ventilaţie
forţată asigurând o rată de schimb a aerului de minimum sase (6) ori pe oră.
Unităţile de îngroşare vor fi operate astfel încât să permită îndepărtarea corespunzătoare a nămolului în
exces din procesul cu nămol activ. Procesul de îngroşare mecanică şi pomparea nămolului vor fi în
întregime automate.
II.2.3.- Bazin tampon namol in exces ingrosat si Statie de pompare namol ingrosat
Se va construi ca stocare operativa pentru statia de deshidratare mecanica a namolului un bazin de

namol din beton armat cu un timp de retentie de min 2 zile.
Se vor procura si monta pompe de namol (1+1), toate conductele, fitingurile si armaturile pentru
realizarea instalatiei hidraulice interioare;
II.2.4.- Deshidratarea namolului ingrosat
Instalatia de deshidratare va avea capacitatea de reducere a umiditatii in namolul deshidratat pana la 18

%.
Capacitatea instalatiei de deshidratare va fi in conformitate cu productia de namol rezultata in urma
calculelor de proces pentru incarcarea statiei .
Va fi asigurată deshidratarea în întregime automată a nămolului, inclusiv echipamentul aferent, cum ar
fi pompe de alimentare, instalaţii de preparare şi dozare polimeri etc. Unitatea de preparare şi dozare
polimeri va permite folosirea de polimeri în formă granulară şi lichidă şi vor fi prevăzute cu un
dispozitiv de diluare în liniile de dozare.
Instalaţia de deshidratare a nămolului va fi proiectată pentru a procesa o cantitate de nămol generată în
condiţiile de încărcare proiectate şi pentru o durată de funcţionare de 16 ore pe zi, 5 zile pe săptămână.
Regimul de functionare va fi 1 unitate in functiune si 1 de rezerva.
Turtele de nămol deshidratat vor fi automat evacuate din unitatea de deshidratare in containere, cu
ajutorul carora vor fi transportate într-o zonă de depozitare a nămolului.
Instalaţia de deshidratare a nămolului stabilizat va fi amplasată în Cladirea instalatiilor pt tratarea
namolului deservită de un sistem de extracţie a aerului cu o rată de schimb a aerului de minim sase (6)
ori pe oră.
In incinta cladirii va fi asigurata o temperatura de minim 10C pentru desfasurarea, in bune conditii, a
procesului de operare.
II. 2.5.- Platformă pentru depozitarea temporară a nămolului deshidratat
Platforma de depozitare namol va trebui sa stocheze namolul deshidratat ,pentru o perioada de cel
putin 6 luni.
In vederea depozitarii temporare a namolului se va realiza o platforma cu o suprafata corespunzatoare

unei capacitati de stocare conform cerintelor, compartimentata, realizata din beton si prevazuta cu
pereti perimetrali din beton de minim 2,0 m.
In cadrul platformei, se va realiza un dren longitudinal, iar radierul va avea panta de min 1% catre
dren. Descarea supernatantului din drenuri se va face prin intermediul unei retele de colectare.
Intreaga platforma va fi protejata cu un acoperis de tip usor amplasat la minim 4,5 m inaltime, pentru a
permite accesul, descarcarea si incarcarea mecanizata a namolului.
Radierul platformei de namol trebuie sa fie din beton armat, rezistent la sarcina utilajelor grele, dotata
cu pante de scurgere usoare spre sistemul de drenaj al apei.
Peretii depozitului de namol trebuie sa fie etansi, astfel executati sa nu permita scurgeri in exteriorul
eacestuia.
II.2.6.- Statie de pompare supernatant
Se va construi o retea pentru supernatantul de la unitatile de ingrosare, deshidratare namol si

platformele de namol.
Construirea statiei de pompare namol supernatant, inclusiv a elementelor metalice precum: capac acces
cu rama, scara metalica de acces, izolatie hidrofuga - toate lucrarile civile care pot fi necesare si care sa
faciliteze functiile descrise in cerintele de proces, lucrari mecanice, de instrumentatie, control si
automatizare, asigurarea accesului facil la echipamente.
Pompe instalate în cameră umedă, inclusiv conductele, fitingurile si armaturile pentru realizarea
instalatiei hidraulice interioare.
Supernatantul va fi introdus in fluxul statiei de epurare in camera de distributie amonte de bazinele

biologice
Instalatie de tratare cu var

Antreprenorul va construi un local in pavilionul tehnologic nou unde, vor fi montate toate
echipamentele principale si auxiliare necesare pentru tratarea namolului deshidratat cu var pudra.
Lucrari civile
Pentru instalatia de var se vor realiza fundatii din beton armat. Acestea vor respecta adancimea de
inghet iar clasa betonului se va alege conform claselor de expunere din NE012/2007.
Lucrari mecanice
• Siloz de stocare var pudra;
• Mixer pentru amestecarea namolului deshidratat cu var pudra;
• Transportor cu surub pentru namolul deshidratat (1);
• Containere;
• Sistem de ventilare mecanica;
In vederea montajului, se vor procura toate materialele necesare (elemente de asamblare, suporti,
lubrifianti s.a.).
Containerele vor fi transportate in depozitul temporar de namol. Instalatia de tratare cu var va fi
dimensionata tinand seama de incarcarile de proiectare, pentru obtinerea unui pH >12.7 pentru o durata
de minim 2 ore. Se va avea in vedere un continut de substanta uscata in namolul deshidratat de
minimum 25%.
Detalii referitoare la aceasta instalatie se regasesc in fisele tehnice atasate prezentei solutii tehnice.
ACEST DOCUMENT SE VA CITI IMPREUNA CU BREVIARELE DE CALCUL SI

SCHEME, ATASATE PRESZENTEI SOLUTII!!
II.3.- ASPECTE CONSTRUCTII SI ALTE LUCRARI DIN CADRUL STATIEI DE EPURARE
II.3.1.- Cladiri
In SEAU CORABIA este prevazuta constructia urmatoarelor cladiri:

 Cladire Pretratare
 Cladire suflante
 Cladirea instalatiilor pt tratarea namolului (reactivi pentru indepartare chimica fosfor,
ingrosare, bazin stocare namol ingrosat, statie pompare namol ingrosat, deshidratare namol
ingrosat, conditionare namol cu polielectrolit)
 Statie trafo si Generator de urgenta
 Cladire Administrativa (birouri, laborator, dispecerat SCADA, bucatarie, grupuri sanitare,
vestiare, depozit si atelier mecanic)
II.3.2.- Incalzire cladiri
Incalzirea cladirilor se va efectua cu ajutorul unei centrale termice pe curent.
Se propune incalzirea urmatoarelor cladiri cu ajutorul centralei electrice:

 Cladirea Administrativa
 Pavilioane tehnologice
Suplimentar pentru Pavilioanele tehnologice, in conditiile temperaturilor scazute, se vor achizitiona si

pune in functiune aeroterme electrice pentru mentinerea temperaturii minime cerute de 10°C.
II.3.3.- Alte lucrari in cadrul statiei de epurare
Alte lucrari, care nu sunt legate in mod direct de process, vor fi implementate astfel:
 Retele în incinta statiei

Se va avea in vedere realizarea tuturor retelelor din cadrul statiei, dupa cum urmeaza:
- conductele de legatura intre obiectele de pe fluxul tehnologic de epurarea apei
- by-pass general a statiei pentru situatii de urgenta
- conductele de legatura intre obiectele de pe fluxul tehnologic al namolului
- conductele/canalele de recuperare (drenaj) a apei de la obiectele de pe fluxul tehnologic al
namolului si al apei
- conductele de reactivi la punctele de injectie
- conducta de apa tehnologica
- conducta de apa potabila (de la reteaua orasului), inclusiv hidranti de incendiu
- cablurile electrice si de automatizare
- instalatia de iluminare exterioara a statiei.
 Sistem de evacuare a apelor uzate din interiorul statiei

Apa uzata produsa in cadrul statiei de epurare este directionata catre statia de pompare apa uzata
amplasata dupa deznisipatoarele separatoare de grasimi.
Va fi realizata o retea completa de canalizare, pentru colectarea apei uzate de la toate structurile si
instalatiile aferente (inclusiv grupurile sanitare), ce va fi directionata catre statia de pompare apa uzata
influenta. Apa uzata va fi evacuata gravitational.
 Sistem de evacuare a apelor pluviale din incinta statiei

Pentru evacuarea apelor pluviale din incinta statiei de epurare, se va prevede o retea de canalizare
pluviala.
Apele pluviale colectate vor fi evacuate gravitational in statia de pompare ape uzate.
 Retea apa de exploatare

Apa de exploatare (pentru spalarea tehnologica a echipamentelor aferente obiectelor tehnologice din
statia de epurare) este necesara la diverse faze ale procesului de epurare si la functionarea diverselor
echipamente, in concordanta cu recomandarile producatorilor.
O retea de apa de exploatare va fi construita si conectata la echipamentul necesar. Unde este necesar
vor fi prevazuti robineti. Pentru spalarea diferitelor echipamente, bazine sau instalatii vor fi prevazute,
dupa caz, guri de hidrant sau racorduri cu diametrul de 2”.
 Cladirea Administrativa
In incinta statiei de epurare se va construi o cladire (structura din beton / zidarie) pentru a asigura
spatiile pentru birouri, laborator, dispecerat SCADA, bucatarie, grupuri sanitare, vestiare, depozit si
atelier mecanic.
 Drumuri, alei si parcari

Lucrarile vor include toate terasamentele, procurarea, punerea in opera si compactarea materialului
aprobat pentru umplutura, a stratului de baza, a stratului final si a stratului de uzura; toate lucrarile
civile, lucrarile de betoane, sprijinirea rambleurilor, lucrarilor de drenaj; si orice lucrare, dotare sau
echipament.
Dupa incheierea fazei de constructie, se vor efectua lucrari generale de amenajare a incintei SE si vor
include urmatoarele: constructia tuturor strazilor, cailor de acces, trotuarelor, parcarilor,
imprejmuirilor, portilor de acces, zonele verzi, nivelarea terenului.
Pentru deservirea rutiera a obiectivelor proiectate in cadrul statiei de epurare se prevede amenajarea
terenului in jurul acestora. In incinta statiei de epurare se prevede amenajarea unor platforme cu
imbracaminte din beton de ciment. In jurul fiecarui obiect nou se prevede realizarea unui trotuar de
1.00 m latime pentru circulatia pietonala. Drumurile vor avea dimensiunile conform standardelor in
vigoare si vor fi prevazute suficiente puncte de intoarcere pentru o circulatie facila.
 Imprejmuirea statiei si sistematizarea

Pentru imprejmuirea statiei s-a propus executarea unei imprejmuiri din plasa bordurata zincata cu
inaltimea de 2,00 m, montata pe stalpi metalici zincati, la distanta de max. 4 m unul de altul, cu 3
randuri de sarma ghimpata la partea superioara.
De asemenea va fi prevazuta o poarta electrica culisanta si o poarta de acces pentru accesul
personalului. Poarta electrica va fi prevazuta cu senzori si mecanism de oprire automata pentru a
preveni accidentele.
 Spatii verzi;
Pentru asigurarea unei zone de protectie ecologica a amplasamentului statiei de epurare se prevede
realizarea unei plantatii cu pomi imprejurul statiei. Plantatiile se vor realiza de-a lungul gardului, in
interiorul statiei, fara a limita sau periclita in vreun fel activitatile de operare si intretinere si buna
functionare a utilajelor sau instalatiilor.
II.4.- LUCRARI ELECTRICE
Se vor livra echipamentele electrice necesare pentru alimentare electrică, comandă, control şi alarme în
vederea integrităţii operaţionale a echipamentelor descrise în specificaţie, împreună cu toate
componentele necesare pentru a asigura funcţionarea satisfăcătoare şi în condiţii de siguranţă a
Lucrărilor, în conformitate cu cerinţele angajatorului.
Piesele echipamentelor vor fi amplasate şi fixate astfel încât să asigure în permanenţă lucrări uşoare de
întreţinere, fără a necesita utilizarea unor instrumente sau utilaje speciale. Se vor asigura cai de acces
permanent atunci când echipamentele nu sunt accesibile in mod normal.
Toate echipamentele şi cablurile de medie şi joasă tensiune trebuie dezafectate şi înlocuite, în funcţie
de necesităţi.
Această specificaţie acoperă proiectul detaliat, obtinerea avizelor necesare, producţia, testarea la
fabrică, furnizarea, livrarea, instalarea, conectarea, testarea pe şantier, punerea în funcţiune şi
trainingul aferent tuturor utilajelor şi echipamentelor ce trebuie asigurate în baza Contractului, cu toate
echipamentele aferente statiilor de Epurare a Apelor Uzate CORABIA.
Lucrările ce trebuie întreprinse vor include următoarele:
 Sistem de distribuţie de medie tensiune necesar noii staţii.
 Panourile principale de distribuţie de joasă tensiune pentru alimentarea MCC şi a serviciilor
clădirii
 Centrul de Control al Motoarelor (MCC)
 Utilităţile clădirii
 Sisteme de ventilaţie
 Comandă
 Staţii manuale de control
 Izolatoare locale
 Întrerupătoare locale de urgenţă
 Conectarea la, şi furnizarea, Sistemului de Supraveghere şi Achiziţie de Date (SCADA)
 Instalaţie electrică
 Cablaj
 Împământare şi conectare
 Marcaj CE şi Declaraţia de Conformitate
Sistemul electric propus

Se va executa un nou sistem electric în conformitate cu toate cerinţele Angajatorului. Proiectul
conceptual depus în Propunerea Tehnica va fi dezvoltat în timpul etapei de proiectare într-o schemă
monofilară completă ce urmează să fie aprobată de inginer.
Reţeaua de distribuţie pentru utilităţi

Distribuţia domestică va cuprinde toate sistemele de încălzire, iluminat, ventilaţie, joasă putere etc.
Sistemul de iluminat si împământare

Vor fi stabilite toate sistemele de împământare din locaţie (incluzând protecţia impamantareşi
sistemele de împământare ale instalaţiilor de comandă); acestea vor cuprinde tije de împământare,
cabluri, bare, aria secţiunii transversale, etc.
Conectarea echipotenţială
Se va analiza corectitudinea conexiunilor echipotenţiale din toate secţiunile locaţiei.

II.5.- OPERARE, FILOZOFIA DE CONTROL SI AUTOMATIZARE
Sistem SCADA pentru Statia de epurare CORABIA
Sistem integrat SCADA care va afişa şi înregistra semnalele primite de la intreaga instrumentatie
instalata permanent in staţia de epurare CORABIA. Sistemul va permite înregistrarea informaţiilor
privind eficienţa staţiei, debite, încărcări, etc, a căror tendinţă să poată fi analizată pe o perioadă de cel
puţin 6 luni calendaristice.
Vor fi realizate şi expuse elemente de afişare vizuale pentru a prezenta diagrame ale procesului de
epurare, precum şi ale stării de funcţionare a tuturor obiectelor din cadrul statiei
Setările, parametrii de control (inclusiv termenii din diagrama de proces şi instrumentaţie), limitele de
alarmă şi temporizările vor fi ajustabile prin intermediul SCADA în baza unei protecţii adecvate pe
bază de parolă.
SCADA va monitoriza şi controlae întreaga staţie, inclusiv aparatajul de comutare şi alte echipamente
specifice procesului de epurare.
 Sistemul SCADA are in vedere urmatoarele:

- achizitia datelor de la aparatura locala montata in camp (traductoare, senzori,utilaje
componente ale statiei, etc), si transmiterea la un sistem de automate programabile (PLC);
- Sistemul de automate programabile va fi judicios ales, astfel incat sa fie arondate toate
obiectele tehnologice prezentate in text, numarul si structura automatelor programabile fiind
stabilite astfel incat sa se aiba in vedere urmatoarele:
- amplasarea acestora sa se realizeze in medii inchise (interioare hale, cladiri tehnologice,
etc.);
- numar minim de echipamente tip PLC;
- posibilitatea utilizarii conexiunilor prin cabluri curente ecranate, optimizand costurile
totale.
- prelucrarea semnalelor achizitionate din camp si transmiterea lor, prin intermediul
automatelor programabile la un sistem de calculatoare montate la dispecerul general al statiei
de epurare, utilizand ca mediu de transmisie fibra optica;
- prelucrarea de catre sistemul de calcul a datelor din proces primite din cadrul obiectelor
tehnologice, si implementarea sistemului SCADA in ansamblul lui;
- transmiterea periodica a unor parametri calitativi ai procesului de epurare la nivelul ierarhic
superior, respectiv la dispecerul regional al operatorului.
 Sistemul SCADA trebuie sa permita urmatoarele:

- gestionarea alarmelor prin sistemul de calcul de la dispecerul statiei de epurare;
- sistemul de control va trebui sa execute functii de pornire, oprire, cu initiere inclusiv de la
dispecer de operatori autorizati si secvente de siguranta in mod automat.
 Sistemul şi componentele sale trebuie astfel proiectat şi selectat încât:

- nici un defect realist singular nu ar trebui să provoace oprirea sistemului, decat dacă
condiţiile procesului iniţiază / cer aceasta.
- un defect în sistem nu trebuie neapărat să aibă impact asupra procesului controlat.
În cazul oricărei avarii sau defect, sistemul trebuie să fie reparabil on-line în cel mai scurt timp posibil
fără întreruperea procesului astfel încât sistemul să poată fi readus la nivelul său iniţial de siguranţă.
Sistemul trebuie astfel proiectat încât să asigure o acoperire în întregime, diagnosticarea acestuia, fiind
totodata capabil sa detecteze, localizeze şi sa izoleze defectele aparute.
- sistemul se va opri din lucru într-o stare sigura, predeterminata şi va opri respectivul proces
în siguranţă. Ieşirile sau circuitele de tip contact ale modulelor I/O sau unităţile de interfaţă
catre alte sisteme care îndeplinesc funcţii de alarmă şi închidere, vor fi protejate in caz de
defect. Aparitia unei alarme in sistem va conduce la actionarea sistemului de control prin
intermediul unor contacte închise care se deschid şi provoacă confirmarea unei stări de defect
in siatem (ex. defectarea de componente, căderea sursei de energie, fire întrerupte etc.);
- sistemul va fi proiectat astfel incat echipamentul sa fie în stare de funcţionare în condiţii
sigure, fără date eronate sau date de întreţinere nedorite.
- inlocuirea unui singur modul I/O din sistemul on-line nu va afecta funcţionalitatea
sistemului complet. Nu se va cere nici o modificare software pentru situaţia de înlocuire de
componente defectate.
- sistemul trebuie să includă de asemenea autodiagnoza continuă şi facilităţile pentru propria
testare, care vor monitoriza automat toate circuitele, procesoarele, modulele I/O, comunicarea
(magistrala de comunicare şi informaţiile), alimentările cu energie, aplicaţiile şi sistemul
software (logic) incluzând memorii, pentru stări de defectare în timp ce se află în condiţii
normale de operare. Sesizarea unei defectari a oricărei componente interne sau externe (a
procesorului) sau a unui circuit de către facilităţile de autodiagnoză, va cauza activarea unei
alarme indicând tipul de defecţiune care a apărut. Defecţiunea trebuie izolată automat, iar
propagarea sa trebuie prevenită. Un sistem-martor foarte precis trebuie furnizat odată cu
sistemul pentru monitorizarea performanţei procesorului.
Programele care controlează operarea sistemului vor fi menţinute în cazul unei întreruperi a
alimentării.
Sistemul va fi protejat împotriva surselor de impuls electromagnetic(paraziti electromagnetici) (EMI).
Antreprenorul va proiecta si implementa un sistem automat complet integrat in Dispecerul General al
Operatorului , pentru a permite functionarea, controlul si monitorizarea in intregime a procesului de
epurare, cu personal minim. Sistemul SCADA va functiona si în sistem GSM/GPRS redondant, in
cazul transmisiei datelor la (de la) Dispecerul General al Operatorului, respectiv pentru preluarea
informatiilor aferente de la obiectele tehnologice aferente statiei de epurare aflate la distanta, acolo
unde nu se poate monta un cablu de retea(fibra optica, cupru etc.), din motive legate de distanta, relief,
etc.
Informatiile minimale aferente statiei de epurare, preluate de catre Dispecerul General al Operatorului,
vor cuprinde:
- parametrii apei brute preluati de la senzorii nominalizati in prezenta, sau cei analizati,
nominalizati de beneficiar;
- parametrii apei epurate preluati de la senzorii nominalizati in prezenta, sau cei analizati,
- consumul de energie electrica aferent SE pe o perioada determinata (energie activa,
reactiva, factor putere) ;
- consumul de reactivi;
- debitul apei pe circuitul de intrare / iesire aferent SE.
Lucrarile vor include dar nu se vor limita la:

- procurarea si instalarea tuturor senzorilor, de orice fel, dupa cum este necesar.
- toate lucrarile de conexiuni, inclusiv procurarea si instalarea cablurilor necesare, a
fitingurilor, accesoriilor, lucrarilor de umplutura, dupa cum este necesar.
- procurarea si instalarea echipamentului de transmisie prin telefonie mobila, daca si acolo

unde este necesar.
- pregatirea si adaptarea camerei centrale de control de la dispecerul local al statiei de
epurare, la standardele corespunzatoare pentru primirea echipamentului SCADA, inclusiv
echipamente pentru controlul umiditatii si temperaturii, senzori incendiu si alte lucrari
relevante.
- procurarea, instalarea, conectarea si punerea in functiune a tuturor echipamentelor
hardware si software.
- orice alta dotare sau echipament poate fi necesar.
In acord cu cele de mai sus, in cadrul statiei de epurare s-a prevazut un dispecer local aferent (master)
care gestioneaza toate informatiile referitoare la procesul de epurare, cu referire la obiectele
tehnologice aferente statiei.
Instalatia de automatizare si SCADA aferenta dispecerului asigura urmarirea generala a functionarii

globale a statiei cu urmatoarele functiuni:
- a) afisarea continua a valorilor parametrilor descrisi in text, (prin calculator, pe sistem
“trendgraph”, sau “bargraph”);
- b) semnalizarea luminoasa pe monitoarele calculatoarelor prin intermediul schemelor
sinoptice realizate software, a starilor de functionare/avarie din cadrul obiectelor tehnologice;
- c) gestionarea tuturor informatiilor legate de principalii parametri aferenti statiei prin
intermediul calculatoarelor de la dispecer
- d)evolutia istorica a marimilor analogice si numerice( debite, niveluri,etc.) si contorizarea
orelor de functionare pentru fiecare utilaj in parte;
- e) evolutia istorica a avariilor din cadrul sistemului.
Starea de functionare a statiei va fi evidentiata la dispecer pe panoul sinoptic, afisat pe monitoarele

sistemului de calcul unde apare fluxul tehnologic complet, cu toate utilajele existente.
La dispecer vor fi afisate in clar-text, informatiile prioritare,in special evenimentele deosebite aparute
instantaneu, si toate celelalte informatii specifice (istoric proces, timpii de functionare utilaje, durata
avarii, ora aparitie avarie, mod de remediere a avariei existente, etc.).
- f) supervizarea completa a infrastructurii de echipamente si procese tehnologice din locatie
- g )controlul de la distanta (Remote Control) pentru echipamentele din locatie
- h) posibilitatea interfatarii si cu alte sisteme de automatizare disponibile in locatie(sistem
antiefractie, antiincendiu, sistem video)
- i) interfata grafica completa, bazata pe ferestre cu suport zoom, impartite pe layere si
functii de ordonare, cu facilitati de ajutor (help) online care imbunatatesc utilizarea eficienta a
sistemului de catre operatori;
- j) capacitati extinse de gestionare a alarmelor, ce nu restrictioneaza numarul alarmelor
prezentate operatorilor, bazandu-se pe definirea unor zone operationale si pe filtre ce pot fi
definite online de utilizator
- k) conservarea unor inregistrari complete si pe termen lung a tuturor activitatilor si
evenimentelor din sistem sau a tabelelor de arhive definite de utilizatori. Primirea datelor
online se poate face grafic sau tabelar, inclusa in rapoarte definite de utilizator sau prin acces
online sau offline din orice sistem sau aplicatie prin interogari SQL standard
- l) asigurarea unui control efectiv al accesului la sistem prin intermediul parolelor de
utilizator si prin limitarea capacitatilor operationale pentru diferite niveluri de acces
Implementarea sistemului SCADA:
 Infrastructura software necesara:

- Pentru stocarea datelor din sistemul SCADA se va implementa o aplicatie software de
gestiune a bazelor de date care sa functioneaza in deasemenea in mod redundant pe cele 2
calculatoare. Solutia trebuie sa ofere un suport implicit scalabil, disponibil si sigur pentru baze
de date relationale, incluzand instrumente integrate de raportare si analiza.
 Solutia trebuie sa ofere urmatoarele functionalitati:

- sistemul sa permita lucru in mod partitionat pentru incarcarea rapida si mentenanta usoara a
tabelelor foarte mari:
- posibilitatea de vizualizare a datelor.
- posibilitati de raportare cu moduri multiple de vizualizari: harti, sparklines si indicatori.
- Harti: Posibilitatea de creare de rapoarte care sa permita vizualizarea datelor sub forma
unui model geografic. Elementele dintr-o harta pot fi poligoane (pentru reprezentare de arii),
linii (pentru reprezentarea de rute si drumuri) si puncte (reprezentand locatii diverse). Se pot
adauga date aditionale de afisare sau atentionari interactive folosind harti online ;
- posibilitate de creare rapoarte folosind tabele si matrici pentru a afisa date agregate ;
- Indicatori: posibilitatea de vizualizarea a datelor intr-un mod rapid folosind metode grafice
(icoane);
- raportare “ad hoc”: utilizatorii sa poata edita propriile rapoarte pe baza unui model fara sa
detina cunostinte de baze de date sau despre structura acestora.
- extragerea si editarea dinamica a rapoartelor utilizand instrumente familiare de tip Office
(ex. Microsoft Excel) si interfete noi intuitive si productive care includ harti, sparklines si
indicatori.
- Gestionare facila a obiectelor bazelor de date:
- Instrumente de dezvoltare a obiectelor din baza de date: solutia trebuie sa ofere unelte de
dezvoltare pentru design-ul bazelor de date atat relationale cat si multidimensionale, pentru
design-ul rapoartelor.
- Unelte pentru administrarea bazelor de date si a proceselor uzuale care se executa asupra
bazelor de date precum si al rapoartelor ;
- Posibilitatea de definire si gestionare a obiectelor bazei de date (tabele, index-uri, proceduri
stocare ) direct din instrumentele folosite de dezvoltatori pentru scrierea aplicatiilor
- Posibilitatea de a oferi compresia datelor ;
- Administrarea datelor master (vizualizare, editare, audit, si aprobare de date) din interfata
web;
 Performante ridicate ale sistemului de baze de date:

- Criptarea(codificarea informatiei astfel incat sa fie inteleasa doar de persoane autorizate)
transparenta a datelor, a fişierelor de date şi a fişierelor jurnal fara sa fie necesara modificarea
aplicatiei. Functionalitatile de criptare sunt necesare pentru indeplinirea cerintelor şi
respectarea reglementarilor generale cu privire la confidentialitatea datelor. Criptarea trebuie
sa ofere inclusiv instrumente de cautare in datele criptate utilizând sisteme de regasire într-un
interval sau cautarea partiala, fara modificarea aplicatiilor existente.
- Auditarea operatiilor: auditarea trebuie sa includa informatii despre momentul în care au
fost citite datele, în plus fata de orice modificare a datelor. Produsul trebuie sa ofere
caracteristici precum configurarea îmbunatatita şi managementul auditurilor în server.
Produsul sa defineasca specificatiile de audit în fiecare baza de date, astfel încât configuratia
auditului sa poata fi adaptata pentru diversele bazele de date.
- Posibilitatea adaugarii online a resurselor de memorie la sistemul de calcul care gazduieste
bazele de date, pentru scalarea la cerere a acestora.
- Colectarea datelor de performanta: facilitati de optimizare şi depanare a performantei
server-ului de baze de date, pentru a furniza administratorilor o perspectiva interactiva cu
privire la performanta
- Sistem de monitorizare extins al evenimentelor: sistem general de tratare a evenimentelor
la nivel de server prin captarea, filtrarea şi reglarea evenimentelor generate de procesele de
server. Evenimentele trebuie sa poata fi captate si exportate in diferite formate de ieşire,
pentru corelarea cu aplicatiile sistemului de operare şi ale bazelor de date, permitând astfel o
monitorizare completa a sistemului.
- Implementarea unei solutii de comprimare rapida a backup-urilor bazelor de date.
- Se va pune la dispozitie o aplicatie software de auditare a bazei de date, si a interfetei
grafice, care sa auditeze toate componentele sistemului care interactioneaza cu baza de date.
Toate operatiile realizate in cadrul sistemului vor trebui jurnalizate astfel incat, ulterior rezolvarii
incidentului, sa se poata reface parcursul desfasurarii actiunilor. Astfel, aplicatia va include piste de
audit complete pentru toate operatiile efectuate, inclusiv cele administrative. Sistemul va pune la
dispozitie un mecanism de urmarire a schimbarilor efectuate de un operator incepand cu nivelul de
interfata grafica, nivelul de logica de aplicatii si pana in baza de date.
Sistemul va pune la dispozitie rapoarte care vor determina toate schimbarile operate in baza de date de
catre un operator intr-un interval de timp, avand formatul: date existente inainte de tranzactie; date
modificate dupa tranzactie. Sistemul va permite configurarea tabelelor si entitatilor asupra carora se va
face audit la nivel de schimbare de date.
Beneficiarul poate sa activeze sau sa dezactiveze sistemul de audit, iar acesta nu va afecta viteza de
raspuns a aplicatiei. Sistemul de audit va utiliza fisierele de tranzactii ale sistemelor de baze de date
pentru a identifica schimbarile aduse datelor.
Sistemul va gestiona corespondenta intre schemele sinoptice elaborate software pentru intreg procesul
de epurare si datele modificate. In acelasi timp se va inregistra adresa de la care operatorul a efectuat
operatiile, data, ora precum si alte date utile identificarii acestuia.
 Sistemul trebuie sa auditeze urmatoarele operatii:
- Operatiile facute intr-o sesiune de lucru a unui utilizator;
- Operatiile facute de un anumit utilizator;
- Operatiile facute pe toate tabelele din baza de date precum si datele modificate de acestea
memorand datele inainte si dupa operatia respectiva;
Sistemul trebuie sa puna la dispozitie un sistem complex de filtrare al datelor istorice astfel incat sa se
poata determina precis modificarile din /in sistem, cine este autorul si ce impact a avut asupra
sistemului.
Sistemul trebuie sa permita regasirea valorilor prin care a trecut orice inregistrare din baza de date
precum si utilizatorii si procesele care au cauzat acele schimbari. Trebuie sa se poata regasi istoricul
complet al inregistrarilor si evolutia acestora in timp.
Echipamente hardware necesare sistemului SCADA trebuie sa indeplineasca urmatoarele cerinte:

- Echipamente de calcul (un echipament activ, celalalt de rezerva calda”).
- Se vor amenaja 2 sisteme de calcul unul constituind unitatea activa, celalalt constituind
unitatea de rezerva, identice si care vor fi plasate in cladirea administrativa.
- Statia va functiona 24 ore din 24, 7 zile pe saptamana.
Protectia sistemului SCADA:
Protectia echipamentelor va fi asigurata cu ajutorul unei solutii antivirus performante care sa prezinte
cel putin urmatoarele caracteristici:
 Caracteristici generale minimale si eliminatorii:

- detectia si dezinfectia atat a virusilor internationali cat si a celor regionali (Europa de Est)
- producatorul trebuie fie certificat ISO 9001 pentru productie de software
- producatorul solutiei antivirus trebuie fie certificat de Microsoft
 Caracteristici privind produsele antivirus

- Posibilitatea de update centralizat a solutiei antivirus pentru sistemul de calcul in mod
automat/programat la un interval de maxim 1 ora;
- Existenta unui singur motor de scanare a antivirusului de statie, pentru a nu se incarca
suplimentar memoria sistemelor de calcul
- Din considerentele unei solutii complete cu management centralizat, intreaga solutie va
apartine aceluiasi producator
- Asigurarea si garantarea actualizarii semnaturilor de virus si upgrade la noi versiuni pe
intrega perioada care se va contracta, cu posibilitati de prelungire.
- Sa existe posibilitatea ca in cazul trecerii la alt sistem de operare si/sau server de mail sa fie
livrat un kit de instalare si certificat de licenta pentru produsul nou fara costuri suplimentare.
 Caracteristici Software antivirus statii de lucru cu management centralizat:

- Metode de detectie a virusilor, a programelor spion, a rootkit-urilor, a mesajelor de tip
spam, a tentativelor de fraudare de tip phising si a altor programe cu potential malitios
- Intefata grafica in limba romana
- Solutia de securitate pentru statii va fi livrata impreuna cu manualul de utilizare in limba
romana
- Sa contina minim urmatoarele module: Antivirus, Antispyware, Consola de Administrare,
FireWall, Antispam, Carantina, Instalare Remote, Actualizare, Rapoarte si Grafice
 Caracteristici antivirus pentru servere:

- Protectie antivirus, antispyware si antirootkit
- Actualizarea antivirus sa poata fi facuta automat la un interval de maxim 1 ora,
- Scanarea euristica comportamentala prin simularea unui calculator virtual in interiorul
caruia sunt rulate aplicatii cu potential periculos protejand sistemul de virusii necunoscuti prin
detectarea codurilor periculoase a caror semnatura nu a fost lansata inca.
Orice echipament mecanic necesar la lucrarile de epurare a apei, la statiile de pompare sau oricare alt
element de infrastructura conexa identificat in acest document, trebuie sa fie controlat si monitorizat in
conformitate cu precizarile din prezenta.
AUXILIARE
Ob. 17 Pavilion administrativ
Se va amenaja pavilionul administrativ, care va cuprinde urmatoarele:
- laborator:
- camera dispecer;
- birou;
- centrala termica;
- vestiare si grupuri sanitare;
Cladirea va fi prevazuta cu instalatii de incalzire si cu instalatii de aer conditionat. Agentul termic
necesar va fi furnizat de catre centrala termica.
Ob. 18 Post de transformare

Se va realiza un post de transformare conform cerintelor solutiei furnizorului de energie electric.
Ob. 14 Drumuri, alei, platforme

Se vor realiza toate drumurile, aleile si platformele necesare obiectelor si cladirilor din cadrul statiei de
epurare.
Intregul perimetru al statiei de epurare va fi imprejmuit cu un gard realizat conform cerintelor din
Documentatia de atribuiré.
Toate bazinele si cladirile vor fi prevazute cu trotuare de 0.75 m latime.
Spatiile neocupate de bazine, cladiri sau drumuri se vor inierba.
Ob. 15 Retele in incinta

Se vor monta toate conductele necesare pentru conectarea instalatiilor de epurare: conducte de apa
uzata, namol, aer, grasimi, supernatatnt, precum si utilitatile necesare: sistem de alimentare cu apa
potabila, canalizare, retele electrice si de automatizare.
ACEST DOCUMENT SE VA CITI IMPREUNA CU BREVIARELE DE CALCUL SI

SCHEME, ATASATE PRESZENTEI SOLUTII!!
II Generalitati
Statie de Epurare Visina

Cerintele principale pentru statia de epurare a orasului Visina este de mentinerea statiei existente in
functiune si de extinderea a capacitatii existente la incarcarile si debitele maxime corespunzatoare unei
populatii echivalente de 2608 L.E.
Linia noua de epurare va fi prevazuta cu urmatorul flux tehnologic:
 Bazin de egalizare structura existenta;
 Gratare rare echipamente existente,
 Statie de pompare apa bruta
 Modul biologic care va contine decantare primara, bazin biologic si decantare
secundara,
 Statie de suflante pentru bazinul biologic;
 Bazin de stabilizare aeroba ;
 Statie de suflante pentru bazinul de stabilizare aeroba;
 Statie de deshidratare;
 Se va realiza un sistem de monitorizare SCADA pentru linia noua;
Populatia echivalenta
Populatia echivalenta totala prevazuta pentru dimensionarea statiei de epurare 2608 L.E.
Populatia echivalenta pentru Etapa II de extindere 890 L.E.
Caracteristici apa uzata influenta

Sistemul de canalizare existent este de tip divizor.
Debitele si incarcarile de proiectare sunt prezentate mai jos:
Tabel nr. 1 – Debite de proiectare
Debite unitate Existent Extindere

Debit de apa uzata zilnic mediu: Quz zi
m3/zi 220 81
med
Debit de apa uzata zilnic maxim: Quz
m3/zi 286 106
zi max
Debit de apa uzata orar maxim: Quz or
m3/h 26 49
max
Tabel nr. 2 – Incarcarile/concentratiile apei uzate in statia de epurare
Existent Extindere
Consum chimic de
171.79 601 89.0 839.59
oxigen (CCO-Cr)
Consum biochimic
85.89 300 44.5 419.78
de oxigen (BOD5)
Materii solide 120.25 420 62.3 587.70
Azot total (TN) 17.18 60 8.9 84
Fosfor total (TP) 3.42 12 1.8 16.81
Debitele si incarcarile prezentate mai sus, prezente la intrarea in statia de epurare nu includ debitul de
apa uzata tehnologica propriu statiei de epurare si incarcarile provenite din procesul intern al statiei
cum ar fi supernatantul de la statia deshidratare namol, etc.
Valorile parametrilor solicitati pentru influent si care nu sunt prezentati in tabelul de mai sus, vor fi
conform Normativ NTPA – 002 privind conditiile de evacuare a apelor uzate in retelele de canalizare
ale localitatilor si direct in statiile de epurare (Monitorul Oficial al Romaniei, Partea 1, Nr.
398/11.V.2005).
Se va considera ca pe anumite perioade de timp valorile zilnice indicate mai sus pot varia cu +10%
respectiv -20%.
Valorile zilnice pentru incarcarile de CCO-Cr, CBO5, SS, Nt, Pt din apa bruta sunt cuprinse in
intervalul 50-100% din incarcarile maxime exprimate in Tabelul 2.
Valorile concentratiilor zilnice pentru incarcarile de CBO5, CCO-Cr, SS, Nt, Pt (exprimate in mg/l) sin
apa bruta sunt cuprinse in intervalul 50-125% din concentratiile exprimate in Tabelul 2.
Standarde calitative ale efluentului

Efluentul din statia de epurare va indeplini standardele UE pentru apa uzata epurata Directiva
91/271/EEC pentru standarde de calitate a Efluentului pentru "Ape Sensibile" si se va conforma
Avizului de gospodarire a apelor, atasat in Capitolul 5 si Capitolul 6, asa cum sunt precizate in tabelul
de mai jos.
Normele tehnice romanesti NTPA 001 si NTPA 011, stabilite prin HG 188/2002, modificata si
completata de HG 352/2005 pentru “Condiţiile de descărcare în mediul acvatic a apelor uzate” sunt in
concordanta cu Directiva UE 91/271/EEC.
Tabel nr. 3 – Parametrii de calitate ai efluentului
(mg/l)

Analizele de apa se vor realiza pe probe compozite medii, zilnice, omogenizate, nedecantate si
nefiltrate.
Valoarea concentratiei prescrise a azotului total in apa epurata este in medie anuala pentru o
temperatura minima de 12°C la iesirea din bazinele biologice.
Continutul de materie uscata in deseurile retinute de la statia de gratare nu va fi mai mic de 40%.
Materiile retinute vor fi compactate si spalate.
Randamentul unitatii de deznisipare si separare a grasimilor nu trebuie sa fie mai mic de 95% pentru
particule cu o marime ≥ 0,2 mm.
Continutul organic al nisipului spalat si uscat provenit de la unitatea de spalare a nisipului nu trebuie sa
fie mai mare de 4,0 %.
Descrierea solutiei Statiei de epurare Visina

Statia de epurare existenta va fi prevazuta cu un modul nou de epurare care va contine: o pompare apa
uzata si omogenizata, un modul biologic, conducta de evacuare apa epurata, o treapta de tratare a
namolului. Namolul rezultat va fi deshidratat la minim 20% s.u.
Schema de epurare propusa corespunde debitelor caracteristice de ape uzate si concentratiilor

indicatorilor avuti in vedere pentru acestea, si urmareste in mod special retinerea materiilor in
suspensie (MS), a substantelor flotante, eliminarea substantelor organice biodegradabile (exprimate
prin CBO5) si eliminarea compusilor azotului si fosforului.
Solutia de epurare adoptata are la baza un modul de epurare compact, containerizat si este
bazata pe un principu de aerare a apei uzate, mixt, cu module MBBR si namol activ.
Va fi instalata 1 Unitate de epurare Quzi mediu = 81 mc/zi.
Pentru aceasta, schema de epurare cuprinde urmatoarele obiecte tehnologice:

Retele tehnologice
Camine de canalizare
Bazin de egalizare, omogenizare si pompare apa menajera
Treapta de epurare mecanica finala
Treapta de epurare biologica
Unitate de dezinfectie cu ultraviolete
Unitate de stocare si dozare coagulant
Bazin colectare, stocare si pompare sediment (namol)
Unitate de deshidratare sediment
Platforma depozitare containere deseuri
In situatia caderii alimentarii cu energie electrica sau epuizarii volumului tampon din Bazinul
de egalizare, omogenizare si pompare (pe timpul noptii) Statia de epurare compacta,
containerizata permite o intrerupere a alimentarii cu apa menajera de pana la 6 ore. Dupa
aceasta perioada de intrerupere unitatea biologica este capabila sa-si continue functionarea fara
nicio problema din punct de vedere a proceselor bio-chimice.
5.2 SOLUTIA CONSTRUCTIVA

Platforma statiei de epurare (cota teren amenajat 0,00) se amplaseaza peste cota de
inundabilitate din zona.
Se prevede by-pass general intre primul si ultimul camin de pe platforma statiei pentru
situatia caderii temporare a alimentarii cu energie electrica simultan cu debite mari de ape menajera,
care nu pot fi inmagazinate in sistem (pana la nivelul preaplinului).
Obiectele si retelele tehnologice ale Statiei de epurare vor fi ingropate, cu exceptia unitatilor
de epurare, de dezinfectie apa menajera, stocare-dozare coagulant si deshidratare care vor fi
amplasate suprateran, in containere, pentru exploatare si mentenanta in conditii optime.
6. DESCRIEREA SCHEMEI TEHNOLOGICE
Apa uzata menajera ajunge gravitational in Caminul statiei de pompare, aflat in fata statiei de
epurare, de unde este pompat in Caminul gratar + by-pass. Dupa retinerea materiilor solide
grosiere (d=30 mm) in gratarul rar, in mod de functionare normal, apa uzata ajunge gravitational in
Caminul deznisipator + separator de grasimi, unde are loc retinerea nisipului si a grasimilor.
Apa uzata partial epurata mecanic, deverseaza in Bazinul de egalizare, omogenizare si
pompare apa menajera.
De aici, apa uzata este pompata in Unitatile de epurare biologica, compacte, containerizate,
unde au loc finalizarea procesului de epurare mecanica prin intermediul gratarelor mecanice
automate atasate si eliminarea substantelor organice biodegradabile si a compusilor azotului si
fosforului.
In final, apa epurata mecanic si biologic este trecuta prin Unitatea de dezinfectie cu
ultraviolete.
Apa rezultata, epurata si dezinfectata este evacuata apoi in caminele de prelevare probe si de
aici, prin intermediul caminului colector, in efluent.
Sedimentul rezultat din procesul de epurare biologica ajunge in Bazinul de colectare,
stocare si pompare namol, de unde este pompat in Unitatea de deshidratare filtru presa.
Sedimentul deshidratat in Unitatea de deshidratare este transportat cu caruciorul si
depozitat pe Platforma de uscare.
Apa filtrata provenita din saci in Unitatea de deshidratare namol este descarcata in statia de
pompare din fata statiei de epurare.
Totodata pe aceeasi cale este trimisa si apa menajera de la containerul tehnic.
Grasimile retinute in Deznisipator/separator de grasimi ajung gravitational in Bazinul de
colectare grasimi de unde sunt vidanjate periodic.
Nisipul decantat in Deznisipator/separator de grasimi este pompat in Bazinul de spalare si
scurgere nisip de unde este incarcat in containere si evacuat de pe amplasament.
Apa potabila sub presiune, preluata din reteaua de apa potabila de la limita platformei,
asigura necesitatile tehnologice pentru Unitatea de deshidratare, spalarea gratarului automat si
necesitatile de spalare/incendiu ale Hidrantului interior.
7. DESCRIEREA FLUXURILOR TEHNOLOGICE SI A

COMPONENTELOR SCHEMEI DE EPURARE
7.1 FLUXURI TEHNOLOGICE
a) Linia apei consta din:

Retinerea materiilor grosiere in gratarul rar.
Retinerea nisipului si grasimilor in deznisipator/separator grasimi.
Egalizarea debitelor si omogenizarea compozitiei apelor uzate in bazinul de
egalizare, omogenizare si pompare.
Alimentarea in mod continuu si cu o plaja de debite corespunzatoare a unitatilor de
epurare biologica, compacte, containerizate.
Reducerea substantelor organice prin epurare biologica in blocurile de tancuri
aferente unitatilor de epurare biologica, instalatii ce poate realiza si nitrificarea-
denitrificarea apelor uzate prin secvente de exploatare corespunzatoare, daca se
constata cresteri ale concentratiilor compusilor pe baza de azot.
Dezinfectia apelor uzate epurate cu raze ultraviolete, ce se realizeaza intr-o
instalatie atasata unitatii de epurare biologica. Aceasta metoda de dezinfectie este
preferata clorinarii, din cauza formarii in cursul de apa receptor de compusi toxici
pentru flora si fauna acvatica.
Controlul calitatii apelor uzate epurate si dezinfectate prin intermediul caminelor de
prelevare probe.
b) Linia namolului consta din:

Recircularea namolului din tancurile de sedimentare aferente Unitatilor de epurare
biologica, prin reintroducerea in zona anoxica/de coagulare pentru necesitati de
intretinerea a procesului biologic de epurare.
Evacuarea namolului in exces din tancurile de sedimentare aferente unitatii de
epurare biologica in bazinul de colectare, stocare si pompare namol.
Omogenizarea namolului in Bazinul de colectare, stocare si pompare sediment si
pomparea acestuia in Unitatea de deshidratare cu saci filtru din cadrul Camerei
tehnice.
Deshidratarea sedimentului in Unitatea de deshidratare filtru presa si evacuarea
gravitationala a apei rezultate in bazinul SP1, iar a namolului deshidratat cu ajutorul
caruciorului pe Platforma de depozitare pentru scurgere.
c) Linia nisipului si grasimilor consta din:
Evacuarea nisipului colectat in Desnisipator/separator grasimi prin pompare in
Bazinul de spalare si scurgere nisip.
Spalarea si scurgerea nisipului in Bazinul de spalare si scurgere nisip si evacuarea

gravitationala a apei de spalare in Desnisipator/separator grasimi, iar a nisipului in
saci cu ajutorul caruciorului pe Platforma de depozitare pentru scurgere.
Colectarea gravitationala a grasimilor in Bazinul de colectare grasimi.
Evacuarea grasimilor colectate prin vidanjare.
7.2 COMPONENTE. DESCRIEREA LUCRARILOR
7.2.1 RETELE TEHNOLOGICE

Conducte gravitationale (de canalizare)
Conductele sunt executate din tuburi si fitinguri pentru canalizare din PEHD sau PVC cu Dn
500, Dn 400 si Dn 250.
Conducte sub presiune (de pompare)
Conductele sunt executate din tuburi si fitinguri din PEHD/Pn 6 cu Dn 25, Dn 50, Dn 65 si
Dn 110
.
7.2.2 CAMINE DE CANALIZARE

Acestea sunt camine standard (STAS 2448-82), de canalizare, carosabile, cu racorduri la
conductele de canalizare si adancime variabila, conform profilului tehnologic. Sunt prevazute cu
capace carosabile si trepte pentru acces personal de mentenanta si exploatare.
7.2.3 TREAPTA DE EPURARE MECANICA
7.2.3.1 Deznisipator/separator de grasimi

Deznisipatorul/separatorul de grasimi de tip vertical permite retinerea substantelor
plutitoare prin flotatie gravitationala (grasimi) si separarea particulelor solide cu dimensiuni mai
mari de 0,2 mm (numite generic nisip).
Evacuarea grasimilor retinute se va face gravitational, pe masura acumularii acestora, intr- un
Bazin de colectare grasimi. In acest bazin, pentru descompunerea substantelor organice, se vor
introduce periodic biopreparate.
Dupa umplerea bazinului, grasimile vor fi evacuate prin vidanjare o data la aprox. 12 luni
sau manual, cu galeata, de catre personalul de exploatare. Grasimile stabilizate cu biopreparate
pot fi refolosite ca hrana pentru animale (caini, pisici).
Evacuarea nisipului decantat se va face prin intermediul unei electropompe portabile de
nisip, cu rotor in constructie rezistenta la abraziune, intr-un Bazin de stocare, spalare si scurgere
nisip, prevazut cu radier drenant cu barbacane si strat geotextil ce permite filtrarea si scurgerea
apei inapoi in deznisipator. Nisipul va fi spalat si tratat cu biopreparate, in scopul stabilizarii

acestuia, iar apa rezultata din spalare se va scurge inapoi in deznisipator.
Nisipul rezultat, spalat si tratat, se va incarca manual din bazin in saci/containere si se va
depozita pe Platforma de depozitare in vederea utilizarii pentru lucrari de constructie.
Corespunzator volumului util se prevede un bazin cilindric, semiingropat.
Practic, pe durata de exploatare a Statiei de epurare, nu este nevoie sa se schimbe stratul
filtrant de geotextil. Schimbarea acestuia este necesara numai in situatia in care acesta este deteriorat
accidental.
Caracteristici echipamente
Denumire Valori proiectate
Electropompa de nisip
3
Capacitatea necesara/unitate, [m /h] 2 – 15
7.2.4 BAZINUL DE EGALIZARE, OMOGENIZARE SI POMPARE

Bazinul de egalizare, omogenizare si pompare are o multipla functionalitate:
omogenizeaza compozitia apelor uzate (care la localitati mici are o gama de variatie
mare) prin capacitatea de inmagazinare a bazinului si prin agitare cu un mixer
electromecanic;
preia varfurile de debit, in special debitele mici din timpul noptii, prin inmagazinarea
unui volum de apa uzata care sa asigure functionarea continua a unitatii de epurare
biologica;
asigura pomparea debitului maxim orar de apa menajera in unitatea de epurare
compacta, containerizata;
asigura acumularea debitului maxim de apa menajera pe o perioada mai mare de
10 min si rezerva de apa in perioadele de debite afluente mici (pe timpul noptii).
In bazin se vor monta 1 mixer electromecanic pentru omogenizarea apelor uzate si 2 pompe
submersibile pentru ape uzate, cu conductele de refulare aferente. Pornirea si oprirea pompelor se
va face automat in functie de nivelul apei in bazin, prin intermediul unor regulatori de
nivel.
Sunt prevazute capace de acces pentru mixer si pompele submersibile si capac si trepte
pentru accesul personalului de mentenanta si exploatare.
Echipamentele sunt de inalta fiabilitate.
Electropompe submersibile pentru ape uzate
Numar unitati de rezerva 1
3
Capacitatea necesara/unitate, [m /h] 2 – 30
7.2.5 DEBITMETRIE
Pe linia de pompare, inainte de blocul de epurare mecanica finala aferent unitatii de
epurare compacte, containerizate se monteaza un debitmetru electromagnetic Dn80/Pn6, care va
asigura o evidenta si semnalizarea precisa a debitelor de apa uzata la intrarea in fiecare linie de
epurare.
7.2.6 TREAPTA DE EPURARE MECANICA FINALA

Treapta de epurare mecanica finala consta in retinerea particulelor solide prin intermediul
unor gratare automate atasate de Unitatile compacte de epurare biologica, inainte de intrarea in etapa
de epurare biologica. Retinerile sunt colectate in saci si transportate pe Platforma de depozitare.
Intrarea apei uzate in Unitatile compacte de epurare biologica este controlata prin
intermediul unor Sisteme de control speciale.
Unitate pentru controlul debitului la

intrare in Unitatile compacte de epurare
biologica
Numar unitati 1 / modul

Material AISI 304
Gratar automat
Tip Sita cu snec

Finete de filtrare, [mm] 3
Putere instalata, [kW] 0.37
Material sita AISI 304
Material perie de curatare PP
7.2.7 TREAPTA DE EPURARE BIOLOGICA

Apa uzata este pompata in Unitatea biologica de epurare unde are loc o epurare mecano-
biologica foarte eficienta, procesul tehnologic fiind automatizat si controlat permanent. Inainte de
intrarea apei in fiecare modul biologic este prevazuta cate o sita pentru a se evita patrunderea
apelor uzate cu continut de suspensii mai mari de 2 mm.
Treapta de epurare biologica este dimensionata pentru un debit zilnic de 150 m3/zi.
Fiecare Unitate biologica este impartita in 5 zone unde au loc urmatoarele procese:
a) Zona anoxica cu eliminarea fosforului prin precipitare (coagulare) chimica;
b) Zona de epurare MBBR cu sistem de aerare cu bule fine si dispozitive mobile de
sustinere a masei organice tip biofilm flotant;
c) Zona de epurare cu namol activat cu sistem de aerare cu bule fine;
d) Zona de sedimentare.
e) Zona filtrare apa epurata
Caracteristicile Unitatilor de epurare biologica
Debit mediu de dimensionare, [m3/zi] 81

Numar de module biologice de epurare 1
Tip Compacte, containerizare
Debit preluat de modul, [m3/zi] 81
Debit preluat de unitate, [m3/h] 3.37

Dimensiuni totale LxlxH per unitate, [m] 11,3x2.1x3
Material Otel inox
Izolatie Panouri tip Sandwich
Culoare RAL9002
Zona anoxica cu eliminarea fosforului prin precipitare (coagulare) chimica
Lungime, [m] 1.0
Latime, [m] 2.1
Zona de epurare MBBR
Lungime, [m] 2,8
Latime, [m] 2.1
Zona de epurare cu namol activat
Nr. zone epr unitate biologica 1
Lungime, [m] 4.4
Latime, [m] 2.1
Zona de sedimentare
Tip Decantor lamelar
Lungime, [m] 1.5
Latime, [m] 2.1
Timp de retentie, [minute] 20
In zona anoxica au loc procese de denitrificare partiala si de defosforizare chimica prin

dozarea unei solutii de clorura ferica (precipitare/coagulare). Dozarea solutiei de clorura ferica se
face prin intermediul unei unitati de stocare si dozare. Fiecare Zona anoxica este echipata cu un
mixer vertical lent care asigura amestecul fazelor.
Materia sedimentata/precipitata trece gravitational in zonele urmatoare ale Unitatii de
epurare biologica, fiind eliminata in zona de sedimentare dotata cu decantor cu blocuri lamelare care
realizeaza retinerea materiilor in suspensie. Evacuarea sedimentului se realizeaza prin intermediul
unor pompe de proces care asigura atat recircularea partiala a namolului pentru sustinerea
proceselor biologice, cat si evacuarea namolului in exces. Cantitatea de fosfor care
ramane neprecipitat in apa este cea necesara asigurarii unei concentratii in P-total in efluent conform
documentatiei de atribuire, dar care asigura in acelasi timp fosforul necesar proceselor biochimice
care au loc in treapta de epurare biologica.
Din Zona anoxica, apa trece gravitational in Zona de epurare MBBR unde, in prezenta
oxigenului si prin circulatia libera a mediilor mobile cu o suprafata mare de biofilm, sunt eliminati
compusii care determina cresterea incarcarii organice (CBO5) in apa uzata.
Materia organica pre-tratata in Zona MBBR este introdusa in Zona de epurare cu namol
activat, unde cultura de bacterii aerobe (MLSS) este mentinuta in suspensie. In prezenta oxigenului,
cultura de bacterii asigura transformarea materiei organice din apa uzata in celule bacteriene noi:
dioxid de carbon, amoniu si alti compusi finali. Bacteriile din zona cu namol activat formeaza
flocoane suficient de mari pentru a putea fi separate in Zona de sedimentare.
Aerul necesar proceselor de epurare biologica este asigurat de 2A +2R suflante si este
introdus in apa prin difuzoare cu bule fine cu membrana poliuretanica de inalta rezistenta si
eficienta, dispuse pe radierul zonelor a) si b).
Din Zona de epurare cu namol activat, amestecul de apa epurata si namol este evacuata
gravitational catre Zona de sedimentare (decantor lamelar, constructie compacta din otel
inoxidabil) unde are loc separarea namolului (sedimentului). Apa epurata este evacuata prin deversor
catre etapa urmatoare. Spuma formata este colectata automat de pe suprafata zonei de sedimentare si
reintrodusa in procesul de epurare biologica. Namolul activat este reintors in procesul de aerare prin
pompele air-lift. Namolul in exces este evacuat de la partea inferioara a decantorului prin
intermediul unei vane automate cu actionare electrica si evacuat in Bazinul de colectare, stocare si
pompare namol.
Datorita aplicarii solutiei de sedimentare cu blocuri lamelare, a rezultat o reducere
substantiala a spatiului de decantare dar si o eficienta mult mai mare fata de solutiile standard.
Fiecare zona de sedimentare este echipata cu urmatoarele echipamente:
- 1 deversor;
- 1 set de blocuri lamelare;
- 1 colector de spuma;
- 2 pompe air-lift pentru recircularea namolului.
- 2 vane electrice pentru evacuarea namolului.
Bloc lamelar Pompa air-lift

Deversor Colector spuma
Vana electrica pentru namol
Inainte de evacuarea in emisar, apa epurata ajunge intr-un rezervor echipat cu cartuse
filtrante (zona filtrare apa epurata) si in instalatia de dezinfectie cu UV unde are loc dezinfectia
finala. Dupa dezinfectie, apa epurata poate fi deversata direct in emisar respectand cerintele
prevazute in documentatia de atribuire.
Intregul proces de epurare este controlat de un tablou control si automatizare montat in
interiorul camerei mecanice (parte componenta a statiei de epurare containerizate).
De asemenea tot in aceasta camera mecanica sunt instalate suflantele care asigura aerul
necesar procesului de aerare si instalatia de dozare coagulant.
Namolul in exces este evacuat in instalatia de deshidratare cu saci, instalata in container
ventilat si incalzit. Sacii cu namol deshidratat vor fi stocati pe platforma de depozitare saci, pana
vor fi ridicati si transportati la depozitul de gunoi menajer.
Apa de namol de la unitatea de deshidratare, impreuna cu apa de namol de pe platforma de
depozitare saci vor fi dirijate si reintroduse in procesul de epurare.
Mixer vertical
Numar unitati (inclusiv rezerve) 1 / modul

Tip Vertical, lent
Material AISI 304
Putere motor, [kW] 0.55
Tensiune de alimentare, [V/ Hz] 400/50
Medii mobile
Suprafata/volum, [m2/m3] 750

Volum necesar per Unitate biologica, [m3] 7.3
Material PE
Suflante
2 / modul
Numar unitati (inclusiv rezerve)
(1A+1R)
3
Capacitate, [Nm /h] 205
Presiune de insuflare a aerului, [mbar] 400
Putere motor, [kW] 4
Difuzori de aer
Tip cu bule fine

Material membrana Poliuretan
Numar 24 + 10 / modul
Rezervor de apa epurata cu cartuse

filtrante

Tip semicircular
Permeabilitate filtru, [microni] 80
Camera de comanda si
panoul electric de control
Numar unitati 1
Include:
- intrerupator principal
- selectarea regimului manual/automat pentru sistem
- comanda manuala a fiecarei suflante si a functionarii pompei cu comutatoare
pornit/oprit
- functionare automata
- instrumentatie:
7.2.8 UNITATEA DE DEZINFECTIE CU ULTRAVIOLETE

Aceasta realizeaza dezinfectia apelor uzate epurate cu raze ultraviolete. Se monteaza
suprateran, imediat dupa Blocul de epurare biologica .
Apa limpezita este dirijata spre unitatea de dezinfectie cu ultraviolete, dupa care efluentul
epurat si dezinfectat, ce respecta conditiile de calitate impuse, este evacuat in emisar.
Instalatia de dezinfectie cu ultraviolete, montata imediat dupa treapta biologica este din otel
inox si functioneaza cu lampi neimersate. Razele ultraviolete cu o lungime de unda λ = 253,7 nm
penetreaza masa de lichid, producand moartea microorganismelor patogene. Eficienta dezinfectiei
este de 95% - 99%.
Unitate de dezinfectie cu UV
Numar unitati (inclusiv rezerve) 1 / unitate

3
Debit per unitate, [m /h] 6.5
Material reactor AISI 304
7.2.9 BAZIN DE COLECTARE, STOCARE SI POMPARE SEDIMENT (NAMOL)

Bazinul asigura:
colectarea namolului provenit de la Unitatile de epurare biologica compacte,
containerizate;
omogenizarea namolului in vederea deshidratarii;
pomparea namolului la Unitatea de deshidratare filtru presa.
Electropompa pentru sediment

Numar unitati de pompare (inclusiv rezerve) 1
Capacitatea necesara/unitate, [m3/h] 1
Inaltime de pompare, [mCA] 10
Putere instalata, [kW] 0.37
7.2.10 INSTALATIE AUTOMATA DE DESHIDRATARE SEDIMENT (NAMOL)

Aceasta va fi tip deshidratare cu filtru presa si se monteaza in Camera tehnica aferenta
unitatii de epurare compacte, containerizate.
Din Bazinul de colectare, stocare si pompare namol, namolul ajunge prin pompare in
Unitatea de deshidratare namol. Aici acesta trece printr-un Ejector, unde se amesteca cu floculant,
dupa care trece printr-un Mixer static si apoi prin intermediul unui Distribuitor ajunge in filtru
presa.
Floculantul preparat in instalatia speciala este pompat cu ajutorul unei pompe dozatoare.
Pompa dozare polimer

Tip Cu membrana
Capacitate, [l/h] 0-40
7.2.11 PLATFORMA PENTRU CONTAINERE

Aceasta serveste pentru depozitarea temporara a containerelor cu materii solide provenite de
la Gratarul automat, Gratarul mecanic, Deznisipator/separator grasimi si a sacilor cu sediment
deshidratat de la Unitatea de deshidratare.
Platforma este prevazuta cu gratar si sifon de pardoseala pentru colectarea apei de ploaie de
pe platforma si a apei scurse din containere si saci (deshidratare avansata pe durata
depozitarii).
7.2.12 BY-PASS GENERAL

Pentru situatia caderii alimentarii cu energie electrica a statiei de epurare (situatie de
avarie) pentru a evita inundarea necontrolata a zonei, se prevede o conducta cu rol de preaplin si by-
pass a platformei statiei de epurare Dn 400, care tine cont de debitul maxim posibil.
In prima faza, dupa caderea alimentarii cu energie electrica, apa menajera afluenta se
inmagazineaza in Bazinul de omogenizare, egalizare si pompare si in reteaua de canalizare pana la
nivelul preaplinului (-1,00 m), dupa care deverseaza, in situatia in care nu s-a remediat defectiunea
electrica, prin conducta de by-pass.
7.2.13 UTILITATI AFERENTE STATIEI DE EPURARE APE MENAJERE

Pentru necesitati de spalare si in caz de incendiu se prevede un hidrant ingropat, carosabil.
Apa tehnologica pentru Unitatea de deshidratare, Gratarul manual, Gratarul mecanic,
hidrant si diverse spalari se asigura din reteaua de apa potabla de la limita platformei Statiei de
epurare, se racordeaza la reteaua existenta de distributie apa printr-un camin de vane si conducta
PEHD Pn6 Dn 63 mm.
Pentru aerisirea in vederea mentenantei a Caminelor de canalizare, Bazinului de pompare apa
menajera si Bazinului de colectare, stocare si pompare sediment se prevede un ventilator portabil cu
furtun de refulare.
Pentru necesitati de mentenanta si exploatare, se prevede priza pentru lampa de control la
24 V si priza pentru ventilatorul portabil.
Platforma Statiei de epurare estei prevazuta cu centura de impamantare de protectie pentru
consumatorii electrici si cu iluminat pe timp de noapte.
Platforma statiei este prevazuta cu iluminat pe timp de noapte.
8. CONCLUZII
Statia de epurare a apelor uzate se caracterizeaza printr-o tehnologie simpla, dar moderna si
de eficienta ridicata.
Prevederea de utilaje si echipamente performante este obligatorie in vederea realizarii
eficientelor de epurare dorite. Astfel, solutia tehnologica propusa cuprinde instalatii performante, ce
implica consum energetic redus, operatiuni de exploatare simple prin aplicarea unei automatizari
specifice procesului tehnologic.
Aplicarea solutiei de epurare cu Statia de epurare compacta, containerizata prezinta
urmatoarele avantaje:
Tehnologia aplicata in cadrul statiei de epurare respecta intocmai cerintele
caietului de sarcini si ale proiectului tehnic de executie.
Solutia de epurare apa uzata este modulara permitand o extindere ulterioara a
capacitatii de epurare prin simpla adaugare de noi module;
Asigura gradul de epurare necesar, fiind respectate pe evacuare conditiile de
calitate impuse de NTPA 001/2002
Datorita procesului tehnologic performant nu se evacueaza namol primar,
ceea ce conduce la eliminarea costurilor privind tratarea acestuia;
Consum energetic redus, atat suflantele cat si electropompele de proces fiind de
inalta fiabilitate si randament;
Prin forma compacta se obtine o suprafata redusa a statiei de epurare;
Amorsare rapida a procesului de epurare biologica. Unitatea ajunge in cateva
zile la conditii optime de functionare, chiar si in cazul unor intreruperi mai
indelungate in ceea ce priveste alimentarea cu apa uzata;
Metodologia de executie a lucrarii
• Automatizarea instalatiei conduce Ia siguranta in exploatare, personal de

intretinere redus, nefiind obligatorie supravegherea permanenta (o inspectie pe zi).
Sistem SCADA pentru Statia de epurare VISINA

Sistem integrat SCADA care va afişa şi înregistra semnalele primite de la intreaga instrumentatie instalata
permanent in staţia de epurare VISINA. Sistemul va permite înregistrarea informaţiilor privind eficienţa staţiei,
debite, încărcări, etc, a căror tendinţă să poată fi analizată pe o perioadă de cel puţin 6 luni calendaristice.
Vor fi realizate şi expuse elemente de afişare vizuale pentru a prezenta diagrame ale procesului de epurare,
precum şi ale stării de funcţionare a tuturor obiectelor din cadrul statiei
Setările, parametrii de control (inclusiv termenii din diagrama de proces şi instrumentaţie), limitele de alarmă
şi temporizările vor fi ajustabile prin intermediul SCADA în baza unei protecţii adecvate pe bază de parolă.
SCADA va monitoriza şi controlae întreaga staţie, inclusiv aparatajul de comutare şi alte echipamente
specifice procesului de epurare.
 Sistemul SCADA are in vedere urmatoarele:

- achizitia datelor de la aparatura locala montata in camp (traductoare, senzori,utilaje componente
ale statiei, etc), si transmiterea la un sistem de automate programabile (PLC);
- Sistemul de automate programabile va fi judicios ales, astfel incat sa fie arondate toate obiectele
tehnologice prezentate in text, numarul si structura automatelor programabile fiind stabilite astfel
incat sa se aiba in vedere urmatoarele:
- amplasarea acestora sa se realizeze in medii inchise (interioare hale, cladiri tehnologice, etc.);
- numar minim de echipamente tip PLC;
- posibilitatea utilizarii conexiunilor prin cabluri curente ecranate, optimizand costurile totale.
- prelucrarea semnalelor achizitionate din camp si transmiterea lor, prin intermediul automatelor
programabile la un sistem de calculatoare montate la dispecerul general al statiei de epurare,
utilizand ca mediu de transmisie fibra optica;
- prelucrarea de catre sistemul de calcul a datelor din proces primite din cadrul obiectelor
tehnologice, si implementarea sistemului SCADA in ansamblul lui;
- transmiterea periodica a unor parametri calitativi ai procesului de epurare la nivelul ierarhic
superior, respectiv la dispecerul regional al operatorului.
 Sistemul SCADA trebuie sa permita urmatoarele:

- gestionarea alarmelor prin sistemul de calcul de la dispecerul statiei de epurare;
- sistemul de control va trebui sa execute functii de pornire, oprire, cu initiere inclusiv de la
dispecer de operatori autorizati si secvente de siguranta in mod automat.
 Sistemul şi componentele sale trebuie astfel proiectat şi selectat încât:

- nici un defect realist singular nu ar trebui să provoace oprirea sistemului, decat dacă condiţiile
procesului iniţiază / cer aceasta.
- un defect în sistem nu trebuie neapărat să aibă impact asupra procesului controlat.
În cazul oricărei avarii sau defect, sistemul trebuie să fie reparabil on-line în cel mai scurt timp posibil fără
întreruperea procesului astfel încât sistemul să poată fi readus la nivelul său iniţial de siguranţă.
Sistemul trebuie astfel proiectat încât să asigure o acoperire în întregime, diagnosticarea acestuia, fiind
totodata capabil sa detecteze, localizeze şi sa izoleze defectele aparute.
- sistemul se va opri din lucru într-o stare sigura, predeterminata şi va opri respectivul proces în
siguranţă. Ieşirile sau circuitele de tip contact ale modulelor I/O sau unităţile de interfaţă catre alte
sisteme care îndeplinesc funcţii de alarmă şi închidere, vor fi protejate in caz de defect. Aparitia unei
alarme in sistem va conduce la actionarea sistemului de control prin intermediul unor contacte
închise care se deschid şi provoacă confirmarea unei stări de defect in siatem (ex. defectarea de
componente, căderea sursei de energie, fire întrerupte etc.);
- sistemul va fi proiectat astfel incat echipamentul sa fie în stare de funcţionare în condiţii sigure,
fără date eronate sau date de întreţinere nedorite.
- inlocuirea unui singur modul I/O din sistemul on-line nu va afecta funcţionalitatea sistemului
complet. Nu se va cere nici o modificare software pentru situaţia de înlocuire de componente
defectate.
- sistemul trebuie să includă de asemenea autodiagnoza continuă şi facilităţile pentru propria
testare, care vor monitoriza automat toate circuitele, procesoarele, modulele I/O, comunicarea
(magistrala de comunicare şi informaţiile), alimentările cu energie, aplicaţiile şi sistemul software
(logic) incluzând memorii, pentru stări de defectare în timp ce se află în condiţii normale de operare.
Sesizarea unei defectari a oricărei componente interne sau externe (a procesorului) sau a unui
circuit de către facilităţile de autodiagnoză, va cauza activarea unei alarme indicând tipul de
defecţiune care a apărut. Defecţiunea trebuie izolată automat, iar propagarea sa trebuie prevenită.
Un sistem-martor foarte precis trebuie furnizat odată cu sistemul pentru monitorizarea performanţei
procesorului.
Programele care controlează operarea sistemului vor fi menţinute în cazul unei întreruperi a alimentării.
Sistemul va fi protejat împotriva surselor de impuls electromagnetic(paraziti electromagnetici) (EMI).
Antreprenorul va proiecta si implementa un sistem automat complet integrat in Dispecerul General al
Operatorului , pentru a permite functionarea, controlul si monitorizarea in intregime a procesului de epurare,
cu personal minim. Sistemul SCADA va functiona si în sistem GSM/GPRS redondant, in cazul transmisiei
datelor la (de la) Dispecerul General al Operatorului, respectiv pentru preluarea informatiilor aferente de la
obiectele tehnologice aferente statiei de epurare aflate la distanta, acolo unde nu se poate monta un cablu de
retea(fibra optica, cupru etc.), din motive legate de distanta, relief, etc.
Informatiile minimale aferente statiei de epurare, preluate de catre Dispecerul General al Operatorului, vor
cuprinde:
- parametrii apei brute preluati de la senzorii nominalizati in prezenta, sau cei analizati,
- parametrii apei epurate preluati de la senzorii nominalizati in prezenta, sau cei analizati,
- consumul de energie electrica aferent SE pe o perioada determinata (energie activa, reactiva,
factor putere) ;
- consumul de reactivi;
- debitul apei pe circuitul de intrare / iesire aferent SE.
Lucrarile vor include dar nu se vor limita la:

- procurarea si instalarea tuturor senzorilor, de orice fel, dupa cum este necesar.
- toate lucrarile de conexiuni, inclusiv procurarea si instalarea cablurilor necesare, a fitingurilor,
accesoriilor, lucrarilor de umplutura, dupa cum este necesar.
- procurarea si instalarea echipamentului de transmisie prin telefonie mobila, daca si acolo unde
este necesar.
- pregatirea si adaptarea camerei centrale de control de la dispecerul local al statiei de epurare, la
standardele corespunzatoare pentru primirea echipamentului SCADA, inclusiv echipamente pentru
controlul umiditatii si temperaturii, senzori incendiu si alte lucrari relevante.
- procurarea, instalarea, conectarea si punerea in functiune a tuturor echipamentelor hardware si
software.
- orice alta dotare sau echipament poate fi necesar.
In acord cu cele de mai sus, in cadrul statiei de epurare s-a prevazut un dispecer local aferent (master) care
gestioneaza toate informatiile referitoare la procesul de epurare, cu referire la obiectele tehnologice aferente
statiei.
Instalatia de automatizare si SCADA aferenta dispecerului asigura urmarirea generala a functionarii globale a
statiei cu urmatoarele functiuni:
- a) afisarea continua a valorilor parametrilor descrisi in text, (prin calculator, pe sistem
“trendgraph”, sau “bargraph”);
- b) semnalizarea luminoasa pe monitoarele calculatoarelor prin intermediul schemelor sinoptice

realizate software, a starilor de functionare/avarie din cadrul obiectelor tehnologice;
- c) gestionarea tuturor informatiilor legate de principalii parametri aferenti statiei prin intermediul
calculatoarelor de la dispecer
- d)evolutia istorica a marimilor analogice si numerice( debite, niveluri,etc.) si contorizarea orelor
de functionare pentru fiecare utilaj in parte;
- e) evolutia istorica a avariilor din cadrul sistemului.
Starea de functionare a statiei va fi evidentiata la dispecer pe panoul sinoptic, afisat pe monitoarele sistemului
de calcul unde apare fluxul tehnologic complet, cu toate utilajele existente.
La dispecer vor fi afisate in clar-text, informatiile prioritare,in special evenimentele deosebite aparute
instantaneu, si toate celelalte informatii specifice (istoric proces, timpii de functionare utilaje, durata avarii, ora
aparitie avarie, mod de remediere a avariei existente, etc.).
- f) supervizarea completa a infrastructurii de echipamente si procese tehnologice din locatie
- g )controlul de la distanta (Remote Control) pentru echipamentele din locatie
- h) posibilitatea interfatarii si cu alte sisteme de automatizare disponibile in locatie(sistem
antiefractie, antiincendiu, sistem video)
- i) interfata grafica completa, bazata pe ferestre cu suport zoom, impartite pe layere si functii de
ordonare, cu facilitati de ajutor (help) online care imbunatatesc utilizarea eficienta a sistemului de
catre operatori;
- j) capacitati extinse de gestionare a alarmelor, ce nu restrictioneaza numarul alarmelor
prezentate operatorilor, bazandu-se pe definirea unor zone operationale si pe filtre ce pot fi definite
online de utilizator
- k) conservarea unor inregistrari complete si pe termen lung a tuturor activitatilor si evenimentelor
din sistem sau a tabelelor de arhive definite de utilizatori. Primirea datelor online se poate face grafic
sau tabelar, inclusa in rapoarte definite de utilizator sau prin acces online sau offline din orice sistem
sau aplicatie prin interogari SQL standard
- l) asigurarea unui control efectiv al accesului la sistem prin intermediul parolelor de utilizator si
prin limitarea capacitatilor operationale pentru diferite niveluri de acces
Implementarea sistemului SCADA:
 Infrastructura software necesara:

- Pentru stocarea datelor din sistemul SCADA se va implementa o aplicatie software de gestiune a
bazelor de date care sa functioneaza in deasemenea in mod redundant pe cele 2 calculatoare.
Solutia trebuie sa ofere un suport implicit scalabil, disponibil si sigur pentru baze de date relationale,
incluzand instrumente integrate de raportare si analiza.
 Solutia trebuie sa ofere urmatoarele functionalitati:
- sistemul sa permita lucru in mod partitionat pentru incarcarea rapida si mentenanta usoara a
tabelelor foarte mari:
- posibilitatea de vizualizare a datelor.
- posibilitati de raportare cu moduri multiple de vizualizari: harti, sparklines si indicatori.
- Harti: Posibilitatea de creare de rapoarte care sa permita vizualizarea datelor sub forma unui
model geografic. Elementele dintr-o harta pot fi poligoane (pentru reprezentare de arii), linii (pentru
reprezentarea de rute si drumuri) si puncte (reprezentand locatii diverse). Se pot adauga date
aditionale de afisare sau atentionari interactive folosind harti online ;
- posibilitate de creare rapoarte folosind tabele si matrici pentru a afisa date agregate ;
- Indicatori: posibilitatea de vizualizarea a datelor intr-un mod rapid folosind metode grafice
(icoane);
- raportare “ad hoc”: utilizatorii sa poata edita propriile rapoarte pe baza unui model fara sa detina
cunostinte de baze de date sau despre structura acestora.
- extragerea si editarea dinamica a rapoartelor utilizand instrumente familiare de tip Office (ex.
Microsoft Excel) si interfete noi intuitive si productive care includ harti, sparklines si indicatori.
- Gestionare facila a obiectelor bazelor de date:
- Instrumente de dezvoltare a obiectelor din baza de date: solutia trebuie sa ofere unelte de
dezvoltare pentru design-ul bazelor de date atat relationale cat si multidimensionale, pentru design-
ul rapoartelor.
- Unelte pentru administrarea bazelor de date si a proceselor uzuale care se executa asupra
bazelor de date precum si al rapoartelor ;
- Posibilitatea de definire si gestionare a obiectelor bazei de date (tabele, index-uri, proceduri
stocare ) direct din instrumentele folosite de dezvoltatori pentru scrierea aplicatiilor
- Posibilitatea de a oferi compresia datelor ;
- Administrarea datelor master (vizualizare, editare, audit, si aprobare de date) din interfata web;
 Performante ridicate ale sistemului de baze de date:

- Criptarea(codificarea informatiei astfel incat sa fie inteleasa doar de persoane autorizate)
transparenta a datelor, a fişierelor de date şi a fişierelor jurnal fara sa fie necesara modificarea
aplicatiei. Functionalitatile de criptare sunt necesare pentru indeplinirea cerintelor şi respectarea
reglementarilor generale cu privire la confidentialitatea datelor. Criptarea trebuie sa ofere inclusiv
instrumente de cautare in datele criptate utilizând sisteme de regasire într-un interval sau cautarea
partiala, fara modificarea aplicatiilor existente.
- Auditarea operatiilor: auditarea trebuie sa includa informatii despre momentul în care au fost
citite datele, în plus fata de orice modificare a datelor. Produsul trebuie sa ofere caracteristici
precum configurarea îmbunatatita şi managementul auditurilor în server. Produsul sa defineasca
specificatiile de audit în fiecare baza de date, astfel încât configuratia auditului sa poata fi adaptata
pentru diversele bazele de date.
- Posibilitatea adaugarii online a resurselor de memorie la sistemul de calcul care gazduieste
bazele de date, pentru scalarea la cerere a acestora.
- Colectarea datelor de performanta: facilitati de optimizare şi depanare a performantei server-ului
de baze de date, pentru a furniza administratorilor o perspectiva interactiva cu privire la performanta
- Sistem de monitorizare extins al evenimentelor: sistem general de tratare a evenimentelor la
nivel de server prin captarea, filtrarea şi reglarea evenimentelor generate de procesele de server.
Evenimentele trebuie sa poata fi captate si exportate in diferite formate de ieşire, pentru corelarea
cu aplicatiile sistemului de operare şi ale bazelor de date, permitând astfel o monitorizare completa
a sistemului.
- Implementarea unei solutii de comprimare rapida a backup-urilor bazelor de date.
- Se va pune la dispozitie o aplicatie software de auditare a bazei de date, si a interfetei grafice,
care sa auditeze toate componentele sistemului care interactioneaza cu baza de date.
Toate operatiile realizate in cadrul sistemului vor trebui jurnalizate astfel incat, ulterior rezolvarii incidentului,
sa se poata reface parcursul desfasurarii actiunilor. Astfel, aplicatia va include piste de audit complete pentru
toate operatiile efectuate, inclusiv cele administrative. Sistemul va pune la dispozitie un mecanism de urmarire
a schimbarilor efectuate de un operator incepand cu nivelul de interfata grafica, nivelul de logica de aplicatii si
pana in baza de date.
Sistemul va pune la dispozitie rapoarte care vor determina toate schimbarile operate in baza de date de catre
un operator intr-un interval de timp, avand formatul: date existente inainte de tranzactie; date modificate dupa
tranzactie. Sistemul va permite configurarea tabelelor si entitatilor asupra carora se va face audit la nivel de
schimbare de date.
Beneficiarul poate sa activeze sau sa dezactiveze sistemul de audit, iar acesta nu va afecta viteza de raspuns
a aplicatiei. Sistemul de audit va utiliza fisierele de tranzactii ale sistemelor de baze de date pentru a identifica
schimbarile aduse datelor.
Sistemul va gestiona corespondenta intre schemele sinoptice elaborate software pentru intreg procesul de
epurare si datele modificate. In acelasi timp se va inregistra adresa de la care operatorul a efectuat operatiile,
data, ora precum si alte date utile identificarii acestuia.
 Sistemul trebuie sa auditeze urmatoarele operatii:
- Operatiile facute intr-o sesiune de lucru a unui utilizator;
- Operatiile facute de un anumit utilizator;

- Operatiile facute pe toate tabelele din baza de date precum si datele modificate de acestea
memorand datele inainte si dupa operatia respectiva;
Sistemul trebuie sa puna la dispozitie un sistem complex de filtrare al datelor istorice astfel incat sa se poata
determina precis modificarile din /in sistem, cine este autorul si ce impact a avut asupra sistemului.
Sistemul trebuie sa permita regasirea valorilor prin care a trecut orice inregistrare din baza de date precum si
utilizatorii si procesele care au cauzat acele schimbari. Trebuie sa se poata regasi istoricul complet al
inregistrarilor si evolutia acestora in timp.
Echipamente hardware necesare sistemului SCADA trebuie sa indeplineasca urmatoarele cerinte:

- Echipamente de calcul (un echipament activ, celalalt de rezerva calda”).
- Se vor amenaja 2 sisteme de calcul unul constituind unitatea activa, celalalt constituind unitatea
de rezerva, identice si care vor fi plasate in cladirea administrativa.
- Statia va functiona 24 ore din 24, 7 zile pe saptamana.
Protectia sistemului SCADA:

Protectia echipamentelor va fi asigurata cu ajutorul unei solutii antivirus performante care sa prezinte cel putin
urmatoarele caracteristici:
 Caracteristici generale minimale si eliminatorii:

- detectia si dezinfectia atat a virusilor internationali cat si a celor regionali (Europa de Est)
- producatorul trebuie fie certificat ISO 9001 pentru productie de software
- producatorul solutiei antivirus trebuie fie certificat de Microsoft
 Caracteristici privind produsele antivirus

- Posibilitatea de update centralizat a solutiei antivirus pentru sistemul de calcul in mod
automat/programat la un interval de maxim 1 ora;
- Existenta unui singur motor de scanare a antivirusului de statie, pentru a nu se incarca
suplimentar memoria sistemelor de calcul
- Din considerentele unei solutii complete cu management centralizat, intreaga solutie va apartine
aceluiasi producator
- Asigurarea si garantarea actualizarii semnaturilor de virus si upgrade la noi versiuni pe intrega
perioada care se va contracta, cu posibilitati de prelungire.
- Sa existe posibilitatea ca in cazul trecerii la alt sistem de operare si/sau server de mail sa fie
livrat un kit de instalare si certificat de licenta pentru produsul nou fara costuri suplimentare.
 Caracteristici Software antivirus statii de lucru cu management centralizat:

- Metode de detectie a virusilor, a programelor spion, a rootkit-urilor, a mesajelor de tip spam, a
tentativelor de fraudare de tip phising si a altor programe cu potential malitios
- Intefata grafica in limba romana
- Solutia de securitate pentru statii va fi livrata impreuna cu manualul de utilizare in limba romana
- Sa contina minim urmatoarele module: Antivirus, Antispyware, Consola de Administrare,
FireWall, Antispam, Carantina, Instalare Remote, Actualizare, Rapoarte si Grafice
 Caracteristici antivirus pentru servere:

- Protectie antivirus, antispyware si antirootkit
- Actualizarea antivirus sa poata fi facuta automat la un interval de maxim 1 ora,
- Scanarea euristica comportamentala prin simularea unui calculator virtual in interiorul caruia sunt
rulate aplicatii cu potential periculos protejand sistemul de virusii necunoscuti prin detectarea
codurilor periculoase a caror semnatura nu a fost lansata inca.
Orice echipament mecanic necesar la lucrarile de epurare a apei, la statiile de pompare sau oricare alt
element de infrastructura conexa identificat in acest document, trebuie sa fie controlat si monitorizat in
conformitate cu precizarile din prezenta.
Probe tehnologice şi teste

Se vor efectua următoarele inspectări şi testări:
• inspectarea vizuală în care Dirigintele de santier va verifica panta, direcţia,
linia, aspectul suprafeţei interioare, adâncimea şi îmbinarea corectă;
• proba de etanşeitate.
Proba de etanşeitate se efectuează conform prevederilor STAS 3051/91.
După ce proba de etanşeitate a fost încheiată şi s-a constatat că nu mai sunt necesare nici
un fel de reparaţii, se procedează la umplerea tranşeei.
• test de infiltrare – pentru conducte gravitaţionale, cu excepţia conductelor de
racorduri pentru case; Toate testele se vor efectua in prezenţa Beneficiarului.
Verificarea lucrărilor
La canalele nevizitabile se vor verifica aliniamentele. Se admit următoarele abateri
limită faţă de proiect:
• pentru pante ± 10%
• pentru cote ± 5 cm, fără a se depăşi abaterile admise pentru pante.
Este obligatorie efectuarea a cel puţin două verificări de nivelment pe 100 m de canal si ori de cate
ori Beneficiarul solicită aceasta verificare. Rezultatele acestor verificări trebuie consemnate.
3. Metode de executie lucrari constructii, instalatii mecanice si electrice
Prezentul capitol se aplica tuturor lucrarilor din prezentul proiect: statii tratare apa uzata, rezervoare
si instalatiile mecanice si electrice aferente.
3.1. Metode de executie lucrari instalatii mecanice

Propunerea tehnica acoperă o plaja larga de pompe, armaturi si confectii metalice aferente
constructiilor ce deservesc instalatiile de alimentari cu apa si canalizări orasenesti, ce fac obiectul
prezentei documentatii. Lucrările de montaj echipamente ce se vor realiza sunt cele stabilite prin
documentatia tehnico-economica de executie. La executarea lucrarilor de montaj echipamente
(pregatire, executie, verificare, receptie) prevazute la captare, instalatia de tratare, zonele de stocare
si pe retelele de aductiune si distributie apa potabila se vor respecta prevederile din standardele si
normativele in vigoare, la data executiei, in masura in care acestea completeaza si nu contravin
prevederilor caietului de sarcini specific ce va fi intocmit de catre proiectant, precum si specificatiile
tehnice (cerinte prescrise) din fisele tehnice ale echipamentelor (conditii de montaj, distante relative
intre diferite componente, distante de garda sanitare). Se va asigura prin mijloace proprii sau prin
colaborare cu alte unitati de specialitate, efectuarea tuturor incercarilor si determinarilor rezultate din
aplicarea caietului de sarcini specific. Se va ţine evidenţa zilnică a condiţiilor de execuţie a lucrarilor
de montaj echipamente, cu rezultatele obţinute în urma determinărilor şi încercărilor. Materialele ce
se vor folosi la executia lucrarilor de montaj echipamente vor respecta cerintele caietului de sarcini.
Montajul echipamentelor va respecta intocmai indicatiile si prevederile instructiunilor de montaj
ale echipamentelor livrate de producatori, care la randul lor vor respecta obligatoriu indicatiile de
montaj, cotele si pozitiile de montaj din documentatia tehnicoeconomica de executie. Lucrările
mecanice incluse in Contract constau in pregatirea proiectului, a planurilor de lucru, fabricarea,
montajul temporar la producatori sau subantreprenorii de lucrari ai acestora, testarea, transportul pe
Santier, montajul si darea in exploatare a echipamentului pentru Proiectul propus.Componentele
echipamentului ce va fi furnizat vor fi astfel cum sunt detaliate in Oferta, Memoriu, Fisele Tehnice,
Specificatii, Listele de cantitati precum si in Documentatia de Atribuire. Antreprenorul va include
toate lucrarile auxiliare minore necesare pentru functionarea eficienta a lucrarilor ca intreg, fie ca
sunt specificate sau nu. Echipamentul va fi completat cu motoare electrice, toate accesoriile
specificate in cele ce urmeaza si va fi nou fabricat. Vor fi incluse toate coloanele, cuplurile, lagarele,
balustradele, vanele, conductele, manometrele, placile de acoperire si cadrele, suruburile de ancorare,
lubrifiantii, pupitrele de comanda, mecanismele de reglare si piesele de schimb impreuna cu toate
celelalte aparate, dispozitive auxiliare si conexiuni, pentru ca lucrarile sa fie complete si perfecte in
cel mai mic detaliu. Antreprenorul se va asigura ca intregul personal ce lucreaza sau viziteaza
Santierul se va conforma masurilor de protectie impuse de catre Dirigintele de santier, ca de exemplu
sistemul “Permisului de lucru” pentru accesul in zonele cu risc ridicat, incluzand epuismentele,
camerele vanelor, colectoarele si cladirile, pe langa Zonele de Pericol Electric. Antreprenorul va
inainta Beneficiarului, cu cel putin doua luni inainte de darea in exploatare, doua copii in versiune
provizorie a Instructiunilor de Operare si Intretinere pentru toate sectiunile de lucrari, in limba
romana. Instructiunile de operare vor fi pregatite astfel incat sa ofere o descriere pas cu pas a
pregatirii si punerii in functiune a lucrarilor in ansamblu si oprirea acestora. Lucrările vor fi
proiectate sub toate aspectele astfel incat sa se conformeze celei mai recente practice ingineresti.
Filozofia de proiectare va fi reprezentata de simplicitate si durabilitate astfel incat echipamentul sa
ofere o functionare fara probleme pe termen lung, cu costuri de intretinere mici. O atentie speciala va
fi acordata usurarii accesului pentru a se facilita inspectia, curatarea, intretinerea si reparatia.Intregul
echipament furnizat va fi proiectat sa intruneasca necesitatile unei operari satisfacatoare in conditiile
variatiilor incarcarilor de operare, presiunilor si temperaturilor, inclusiv a temperaturii ambientale.
Toate echipamentele statiilor de pompare, masinile si aparatele vor fi noi, complete si de prima clasa.
Curbele de performanta si graficele de functionare ale sistemului pompe – sistem de refulare, pentru
un domeniu de presiuni vor fi furnizate la depunerea ofertei pentru licitatie.Graficele vor indica
randamentele si puterea utilajelor. Testarea pompelor trebuie asigurata conform standardelor romane
si europene si la livrare utilajele vor fi insotite de diagramele de testare pe bancul de proba al uzinei
producatoare. Graficele privind proiectul sistemului si al pompelor vor ilustra conditiile proiectului
referitor la eficienta energetica si vor tine seama de urmatoarele conditii:
- domeniul complet de presiuni statice la nivelul statiei;
- combinatiile posibile de operare a fiecarei pompe in ansamblul lucrarilor.
- cand sistemul hidraulic este in situatia prezenta;
Lucrările de montaj echipamente ce se vor realiza sunt cele stabilite prin documentatia tehnico-
economica de executie. La executarea lucrarilor de montaj echipamente (pregatire, executie,
verificare, receptie) prevazute la captare, instalatia de tratare, zonele de stocare si pe retelele de
aductiune si distributie apa potabila se vor respecta prevederile din standardele si normativele in
vigoare, la data executiei, in masura in care acestea completeaza si nu contravin prevederilor
caietului de sarcini specific ce va fi intocmit de catre proiectant, precum si specificatiile tehnice
(cerinte prescrise) din fisele tehnice ale echipamentelor (conditii de montaj, distante relative intre
diferite componente, distante de garda sanitare). Se va asigura prin mijloace proprii sau prin
colaborare cu alte unitati de specialitate, efectuarea tuturor incercarilor si determinarilor rezultate din
aplicarea caietului de sarcini specific. Se va ţine evidenţa zilnică a condiţiilor de execuţie a lucrarilor
de montaj echipamente, cu rezultatele obţinute în urma determinărilor şi încercărilor. Materialele ce
se vor folosi la executia lucrarilor de montaj echipamente vor respecta cerintele caietului de sarcini.
Montajul echipamentelor va respecta intocmai indicatiile si prevederile instructiunilor de montaj
ale echipamentelor livrate de producatori, care la randul lor vor respecta obligatoriu indicatiile de
montaj, cotele si pozitiile de montaj din documentatia tehnicoeconomica de executie.
Montajul electropompelor implică parcurgerea următoarelor etape:
a) organizarea lucrărilor de montaj, care cuprinde:
- amenajarea platformei de depozitare (destinată depozitării şi verificării părţilor
componente ale echipamentelor precum şi deconservarea lor înaintea începerii
montajului);
- accesul (care trebuie să asigure posibilitatea transportului echipamentelor de pe

platforma de depozitare până la locul de montaj precum şi condiţiile necesare pentru
ajungerea personalului la locul de montaj);
- locul de montaj (trebuie să asigure condiţiile necesare realizării montajului în mod
corespunzător din puncte de vedere al calităţii lucrărilor executate, al normelor de
protecţia muncii şi al condiţiilor de lucru).
b) pregătirea fundaţiei, curăţirea părţilor filetate a şuruburilor de fundaţie, a găurilor filetate şi
nefilatate din plăcile de bază;
c) trasarea axelor fundaţiei şi verificarea cotelor de nivel;
d) identificarea echipamentului (în conformitate cu documentaţia de montaj elaborată de
proiectant), preluarea cărţii tehnice, verificarea stării de conservare (conform cărţii tehnice),
verificarea şi preluarea certificatelor de calitate şi întocmirea formelor de preluare la montaj;
e) curăţirea suprafeţelor plăcii de bază ce vin în contact direct cu betonul. Nu se vor folosi
solvenţi deoarece reziduul poate împiedica aderenţa.
f) montarea plăcii de bază, efectuându-se totodată controlul planeităţii acesteia (cu ajutorul
nivelei; orizontalitatea se va realiza prin strângerea piuliţelor şuruburilor de fundaţie. Se verifică
în permanenţă orizontalitatea reajustând cât este necesar, până când piuliţele sunt complet strânse
şi placa de bază este orizontală.
g) verificarea sensului rotirii arborelui motorului ( cu ajutorul unui comparator );
h) strângerea buloanelor de prindere şi întocmirea formelor ( conform cerinţelor tehnologice);
i) pregătirea capetelor ştuţurilor conductelor în vederea racordării acestora la circuitele prevăzute
în documentaţie şi verificarea stării de curăţenie interioară a echipamentelor şi circuitelor de
racord;
j) conservarea echipamentelor începând cu perioada de montare în instalaţie şi până la terminarea
montajului.
Ordinea de executare a lucrarilor de montaj:
- studierea documentatiei tehnice;
- trasarea pe teren conform instructiunilor si caietelor de sarcini pentru lucrarile de constructii-
rezistenta;
- verificarea inainte de inceperea montajului a integritatii echipamentelor conform opisului de
livrare si starea tehnica a echipamentelor;
- verificarea eventualelor deteriorari sau deformari datorate transportului si manipularii la
descarcare;
Daca se constata deteriorari sau deformari datorate manipularii defectuoase, se va incheia o nota
de constatare in prezenta delegatului firmei producatoare, in care se vor stabili masurile de
remediere si responsabilitatile partilor contractante. Manipularea in vederea amplasarii pe pozitie se
va face cu mijloace autorizate de ridicare cu sarcina la carlig corespunzatoare sarcinii
subansamblului care se va monta. Cablurile de ridicare se vor lega numai de persoane autorizate si
numai de urechile de ridicare prevazute pe echipamente si subansamble. Ordinea si pozitiile de
montaj vor fi cele prevazute in plansele de montaj din partea desenata.
La montajul pompelor submersibile la puturi se vor avea in vedere urmatoarele:
- se va verifica daca debitul putului este corespunzator pentru pompa aprovizionata;
- se va verifica daca diametrul putului este constant pentru a asigura coborarea libera a pompei
din put;
- pompa va fi coborata cu grija cu ajutorul unui dispozitiv mecanic (troliu, vinci, automacara);
- se va verifica daca pompa este cufundata in apa pana cel putin la clapeta de retinere;
- nu se va manevra pompa de cablul electric;
- racordarea electrica si prelungirea cablului motorului va fi facuta inainte de coborarea

pompei;
- pozitia finala a pompei trebuie sa asigure o distanta de cel putin 0,3 m deasupra fundului
putului;
- placuta de identificare a pompei trebuie fixata in imediata vecinatate a capului putului pentru
a permite tot timpul citirea datelor tehnice;
- inaintea coborarii (si in timpul coborarii in puturile adanci) vor fi masurate de mai multe ori
rezistenta izolatiei motorului si cablului;
- daca se vor folosi conducte flexibile, pompa va fi ancorata de un lant/ cablu de otel;
- se vor folosi urechile de prindere de pe pompa;
Pe timpul transportului si a depozitarii intermediare a pompelor, utilajele vor fi protejate
impotriva umezelii, inghetului, loviturilor. Pompele de vor depozita orizontal, in locuri ferite de
lovituri si intemperii. La punerea in functiune a pompelor se vor avea in vedere urmatoarele: se va
citi presiunea de pe manometrul de la capatul putului, pentru a verifica daca sensul de rotatie este
corect; daca sensul de rotatie nu este corect, se vor inversa doua faze intre ele in panoul de protectie
si automatizare; la fiecare punere in functiune se vor verifica conexiunile eletrice, protectiile si
sigurantele; se va avea grija ca teava de refulare sa fie complet dezaerata, pentru evitarea loviturilor
de berbec la pornire.
Probe. Înainte de recepţie, utilajele vor trebui să fie probate, urmărind ca funcţionarea să fie
silenţioasă, lipsită de vibraţii, îmbinările să fie perfect etanşe, nefiind admise pierderile de apă.Dacă
remedierile unor defecţiuni nu se pot realiza nici cu prezenţa specialiştilor furnizorului, se va solicita
acestora înlocuirea ansamblelor sau subansamblelor ce prezintă defecţiuni de fabricaţie.Înainte de
pornirea utilajelor se va verifica cu atenţie instalaţia electrică, fiind obligatorie prevederea dotărilor
privind protecţia şi tehnica securităţii muncii.
Montajul rezervoarelor de inmagizare se va face suprateran. Producatorul rezervorului de apa va

prezenta constructorului proiectul de montaj, care va fi avizat de proiectantul investitiei. Amplasarea
si montajul statiei de tratare a apei se va face conform desenului de ansamblu a Gospodariei de apa si
a desenului instalatiei de tratare. Inainte de montaj se verifica urmatoarele: integritatea instalatiei
potrivit cu componenta; pozitia conductei care transporta apa tratata; traseul conductelor de legatura.
Ordinea de montaj va fi conform instructiunilor furnizorului. Inainte de punerea in functiune se
verifica: executarea corecta a montajului; etanseitatea traseelor de conducte.
Montajul Instalatiilor de conducte. Instalaţiile tehnologice de conducte au fost concepute astfel
încât să asigure schemei toate funcţiunile necesare şi sunt constituite din elemente de serie,
standardizate şi aflate în fabricaţia curentă a furnizorilor de specialitate. În principiu, montarea
instalaţiilor tehnologice cu conducte implică parcurgerea următoarelor etape:
- studierea documentaţiei de montaj şi organizarea execuţiei montajului;
- verificarea stării fizice a conductelor şi fitingurilor şi identificarea acestora în
conformitate cu desenele de montaj şi a schemelor izometrice, implicit verificarea
materialelor după certificatele de calitate emise de furnizori;
- trasarea, debitarea, şanfrenarea capetelor tronsoanelor, alinierea şi centrarea traseelor,
întocmirea fişelor de măsurători, după sudarea prin puncte a tronsoanelor de ţeavă şi
controlul formei geometrice a îmbinărilor realizate;
- efectuarea cordoanelor de sudură (conform tehnologiei alese. La executarea
îmbinărilor ţeavă-placă tubulară prin sudare, se vor folosi tehnologii omologate,
conform STAS 11400/3 – 89 sau prescripţii tehnice CR-7, colecţia ISCIR.
Tehnologia de sudare se elaborează de către executantul lucrării pe baza datelor din
proiect şi stabileşte fluxul tehnologic pe operaţii, parametrii de lucru şi operaţii de
control interfazic, confirmate de organul CTC, cu respectarea prevederilor din I 27-82
( tabel 5), precum şi cerinţele din ”Normativ privind calitatea îmbinărilor sudate din
oţel ale construcţiilor civile, industriale şi agricole indicativ C150-
99/81N/05.10.1999”.
Conform prevederilor I 27-82, sudorii care execută îmbinări de clasă de calitate II vor fi atestaţi
conform SR EN 287-1+A /1999, iar pentru clasa de calitate IV vor fi verificaţi conform prevederilor
ordinului IGSIC nr.4/1981. Executarea sudurilor se va face cu respectarea SR EN 287 – 1 +A/1999 şi
STAS 12255-84, SR EN 13920-98, privitoare la clasele de execuţie, formele şi dimensiunile
rosturilor de sudare şi la abaterile limită la dimensiuni fără indicaţii de toleranţă. Sudurile se vor
realiza în clasa IV de calitate. Verificările îmbinărilor sudate se fac în scopul punerii în evidenţă a
mărimii şi frecvenţei defectelor în raport cu limitele de acceptabilitate ale clasei de calitate prescrise.
Verificările şi încercările sudurilor se fac de către personal numit prin grija unităţii executante,
pentru asigurarea calităţii sudurilor. Sudurile se vor verifica conform SR EN 473-1994, SR EN 970-
1999, prescripţiile tehnice CR6, CR8, CR4-colecţia ISCIR şi instrucţiuni I27-82. Controlul sudurilor
efectuate se va realiza 100% vizual.
In vederea realizarii montajului se vor respecta urmatoarele:
- alinierea şi centrarea la poziţie a subansamblurilor armăturilor, compensatorilor şi
fitingurilor, urmată de îmbinarea subansamblelor circuitelor;
- verificarea fişelor de măsurători şi montarea definitivă urmată de montarea suporţilor
provizorii, apoi verificarea realizării pantelor tehnologice;
- blocarea suporţilor şi pregătirea circuitelor în vederea efectuării probei hidraulice;
- efectuarea probei hidraulice de etanşeitate, în scopul depistării şi remedierii eventualelor
defecte constatate;
Dispozitii finale. La predarea lucrărilor investitorului, toate utilajele, armăturile, etc., vor trebui să
funcţioneze silenţios, iar îmbinările să fie perfect etanşe, nefiind admise pierderi de apă. Materialele
şi produsele folosite de executant trebuie să fie însoţite de certificate de calitate. Este interzisă
utilizarea materialelor care nu sunt însoţite de certificate de calitate. În toate staţiile de pompare se
vor instrucţiunile specifice privind protecţia şi tehnica securităţii muncii. Toate deficienţele de
execuţie, de schimbare a calităţii materialelor puse în operă fără acordul consultantului se vor
remedia prin grija şi pe cheltuiala antreprenorului In cadrul receptiei lucrarilor pentru montarea
echipamentelor se va verifica aspectul estetic si functional al lucrarilor prevazute. Procesul verbal de
verificare intocmit cu ocazia receptiei va cuprinde: data efectuarii verificarii; functia, calitatea si
numele persoanei care a efectuat verificarea; defectele observate la elementele instalatiilor supuse
verificarii; observatii privind inlaturarea defectelor constatate, precum si declaratia ca toate lucrarile
au fost executate.
3.2. Metode de executie lucrari instalatii electrice
Prezenta procedura descrie lucrările de instalaţii electrice necesare pentru construirea staţiilor de
epurare, clorinare, pompare pentru apă potabilă si apă uzată menajeră. Nişele pentru tablourile
electrice se vor executa numai după stabilirea exactă a dimensiunilor tablourilor. Instalaţiile de
racord a consumatorilor din centrala termică şi automatizarea şi protecţia centralei se vor executa de
către furnizorul de echipament conform instrucţiunilor de montare a utilajelor, cu respectarea
normelor în vigoare şi STAS 7132-86. Instalaţiile electrice pozate pe suporţi combustibili se vor
executa cu respectarea prevederilor prezentului caiet de sarcini şi a prevederilor normativului I 7-02
.Intervenţiile la instalaţia electrică existentă se vor face numai în prezenţa personalului autorizat din
partea Angajatorului şi cu anunţarea din timp a eventualelor întreruperi în alimentarea cu energie
electrică.Pentru realizarea în bune condiţii a tuturor lucrărilor care fac obiectul investiţiei,
Contractantul (antreprenorul sau/şi subantreprenorul) va desfăşura următoarele activităţi:
 studierea proiectului pe baza pieselor scrise şi desenate din documentaţie precum şi a
legislaţiei, standardelor şi instrucţiunilor tehnice de execuţie la care se face trimitere,
astfel că până la începerea execuţiei să poată fi clarificate toate lucrările ce urmează a fi

executate;
 va sesiza proiectantul în termen legal eventualele neconcordanţe între elementele grafice
şi cifrice sau va prezenta obiecţiuni în vederea rezolvării şi concilierii celor prezentate.
În timpul execuţiei:
 va asigura aprovizionarea ritmică cu materialele şi produsele cuprinse în proiect în
cantităţile şi sortimentele necesare;
 va asigura forţa de muncă şi mijloacele de mecanizare ritmic, în concordanţă cu graficul
de execuţie şi termenele parţiale sau finale stabilite;
 va respecta cu stricteţe tehnologia de lucru.
Contractantul este obligat să păstreze pe şantier, la punctul de lucru, pe toată perioada de execuţie şi
probelor, întreaga documentaţie pe baza căreia se execută lucrările respective, inclusiv dispoziţiile de
şantier date pe parcurs.Această documentaţie împreună cu procesele verbale de lucrări ascunse şi
documentele CTC care să ateste calitatea materialelor instalaţiilor, celelalte documente care atestă
buna execuţie sau modificările stipulate de proiectant în urma deplasărilor din teren, vor fi puse la
dispoziţia organelor de îndrumare - control.Modificările consemnate în caietul de procese verbale
vor fi stipulate şi în partea desenată a documentaţiei, în scopul cunoaşterii de către beneficiar a
elementelor reale din teren la punerea în funcţiune. În caz contrar, Contractantul devine direct
răspunzător de eventualele consecinţe negative cauzate de nerespectarea documentaţiei. Modul de
racordare la reţeaua de distribuţie se stabileşte de către furnizorul de energie electrică. Repartizarea
pe faze şi respectiv pe circuitele de alimentare a receptoarelor electrice trebuie să se facă astfel încât
să se asigure în exploatare o încărcare cât mai echilibrată a acestora. Caracteristicile generale ale
materialelor şi echipamentelor electrice şi modul lor de instalare trebuie alese astfel încât să fie
asigurată funcţionarea în bune condiţii a instalaţiei electrice şi protecţia utilizatorilor şi bunurilor în
condiţiile de utilizare date şi ţinându-se seama de influenţele externe previzibile. Toate materialele şi
echipamentele utilizate în instalaţiile electrice trebuie să fie agrementate tehnic, conform Legii
10/1995 privind calitatea în construcţii şi certificate conform Legii protecţiei muncii 90/1996. Toate
materialele şi echipamentele electrice trebuie să corespundă standardelor şi reglementărilor în
vigoare şi să fie instalate şi utilizate în condiţiile prevăzute de acestea. Încadrarea în clase de
combustibilitate a materialelor se va face în conformitate cu prevederile reglementărilor
specifice.Toate materialele folosite pentru protecţie (tuburi, plinte, canale, etc.), izolare (ecrane),
mascare (plăci, capace, dale, etc.), suporturi (console, poduri, bride, cleme) vor fi incombustibile C0
(CA1) sau greu combustibile C1 (CA2a) şi (CA2b). Materialele şi echipamentele electrice se aleg
ţinându-se seama de tensiune, curent şi frecvenţă. Puterea, curentul de scurtcircuit, factorul de putere,
regimul de lucru (continuu, intermitent) precum şi alte caracteristici particulare, vor fi luate de
asemenea în consideraţie la alegerea materialelor şi echipamentelor, conform indicaţiilor
producătorilor. Aparatele şi echipamentele electrice se vor alege cu anumite clase de protecţie
împotriva şocurilor electrice, în funcţie de mijloacele de protecţie aplicate. Caracteristicile
materialelor şi echipamentelor electrice alese în funcţie de influenţele externe, trebuie să asigure
funcţionarea lor corectă cu menţinerea integrităţii lor şi să garanteze prin aceasta fiabilitatea
măsurilor de protecţie împotriva şocurilor electrice în care ele sunt incluse. Caracteristicile
echipamentelor alese trebuie să nu provoace efecte dăunătoare asupra altor echipamente electrice sau
să dăuneze funcţionării sursei de alimentare. Nu se amplasa instalaţiile electrice sub conducte sau
utilaje pe care poate să apară condens. Fac excepţie instalaţiile electrice (tuburi, echipamente
electrice, etc.) în execuţie închisă cu grad de protecţie min. IP 33, realizate din materiale rezistente la
astfel de condiţii (de ex. :cabluri sau cordoane în execuţie grea pentru instalaţii electrice mobile,
aparate cu grad de protecţie min. IP 33, în carcasă din material plastic).Trebuie evitată amplasarea
instalaţiilor electrice pe trasee comune cu acelea ale altor instalaţii sau utilaje care ar putea să le
pericliteze în funcţionare normală sau în caz de avarie.e interzice amplasarea instalaţiilor electrice în
interiorul canalelor de ventilare. Amplasarea instalaţiilor electrice în structura de rezistenţă a
construcţiilor se admite numai în condiţiile prevăzute în Normativul P 100. Nu se vor monta direct
pe elemente de construcţie din materiale combustibile clasa C3 (CA2c) şi C4 (CA2) a următoarelor:
cabluri armate sau nearmate cu sau fără întârziere la propagarea flăcării (conform PE 107),
conductoare electrice neizolate sau cu izolaţie din materiale combustibile, aparate şi echipamente
electrice cu grad de protecţie inferior IP 54. Aparatele şi echipamentele electrice protejate în carcase
metalice cu grad de protecţie min. IP 54 pot fi montate în contact direct cu elemente de construcţie
din materiale combustibile. Montarea pe elemente combustibile a conductelor electrice cu izolaţie
normală, a cablurilor fără întârziere la propagarea flăcării, a tuburilor din materiale plastice şi a
aparatelor şi echipamentelor electrice cu grad de protecţie inferior IP 54, se face interpunând
materiale incombustibile între acestea şi materialul combustibil. Se pot folosi de exemplu:
 straturi de tencuială de min. 1 cm. grosime sau plăci din materiale electroizolante
incombustibile cu grosimea de minimum 0,5 cm, cu o lăţime care depăşeşte cu cel puţin 3
cm. pe toate laturile, elementul de instalaţie electrică;
 elemente de susţinere din materiale incombustibile (de ex. console metalice) care
distanţează elementele de instalaţie electrică la cel puţin 3 cm. faţă de materialul
combustibil. Măsurile pentru evitarea contactului direct cu materialul combustibil se
aplică atât la montarea aparentă cât şi la montarea îngropată, sub tencuială, a elementelor
de instalaţii electrice.
La montare, în cazuri justificate, a elementelor instalaţiilor electrice în elementele de construcţii
executate din materiale combustibile (în pardoseală sau în pereţi), trebuiesc luate măsuri pentru
protejarea acestora prin materiale incombustibile pe toate suprafeţele, faţă de materialul combustibil
(de ex.: conductele electrice se protejează în tuburi metalice). Aceste materiale trebuie să asigure
protecţia împotriva pericolului de propagare a incendiului datorat unei avarii la elementul de
instalaţie electrică. Punerea sub tensiune a unei instalaţii electrice la consumator se poate face numai
după verificarea ei de către furnizorul de energie electrică conform prevederilor din regulamentul PE
932. La verificarea sistemelor de protecţie împotriva electrocutărilor trebuie respectate şi prevederile
din STAS 12604/4 şi 5 din normativul PE 116.
În vederea recepţiei şi dării în exploatare a instalaţiilor de legare la pământ, Contractantul trebuie să
întocmească şi să predea unităţii de exploatare documentaţia tehnică respectivă, procesul verbal de
lucrări ascunse pentru elementele îngropate, buletinele de verificare şi procesul verbal de recepţie. La
recepţia şi darea în exploatare a instalaţiilor de legare la pământ, se efectuează verificarea existenţei
unei legături eficiente între priza de pământ şi elementele legate la pământ.
Procesul verbal de verificare se întocmeşte la recepţie, respectiv la darea în exploatare a instalaţiei şi
ori de câte ori se fac modificări la instalaţie sau se constată defecţiuni. Încercările cablurilor la
recepţie sau în etape intermediare înainte de montaj, se fac conform indicaţiilor furnizorului de
cabluri (standarde, norme interne, caiete de sarcini, etc.); încercările după montaj şi în timpul
exploatării se fac conform “Normativului de încercări şi măsurători la echipamente şi instalaţii
electrice” - PE 116. Instalaţiile de iluminat se vor verifica pentru conformitate cu prevederile
Normativului NP061-02. Verificarea se va face prin măsurarea parametrilor luminoşi ai sistemului
de iluminat la punerea în funcţiune şi periodic pe parcursul exploatării. Pentru instalaţiile de Tc, la
nişe, se va verifica continuitatea electrică şi rezistenţa izolaţiei fiecărui circuit. Circuitele trebuie să
prezinte continuitate electrică. Rezistenţa de izolaţie a circuitelor interioare, măsurată între
conductoare şi pământ, trebuie să fie de min.25 Mohmi pentru instalaţiile de radioamplificare şi 500
Mohmi pentru celelalte instalaţii de telecomunicaţii (se va măsura fiecare circuit faţă de pământ).
Rezistenţa de trecere a prizelor de pământ în cazul instalaţiilor de telecomunicaţii, trebuie să
corespundă valorilor prevăzute în STAS 6271.
Angajatorului, prin dirigintele de şantier, îi revin următoarele sarcini:

 recepţionează documentaţia primită de la proiectantuli executantului, verificând piesele
scrise şi desenate, coroborarea între ele, exactitatea elementelor (lungimi, trasee);
 să sesizeze proiectantul de orice neconcordanţe sau situaţii specifice apărute în execuţie,
în scopul analizei comune şi găsirii rezolvării urgente;
 să anunţe proiectantul în vederea prezentării în fazele determinante;

 să nu accepte modificări faţă de documentaţia de execuţie, decât cu avizul proiectantului;
 să urmărească ritmic execuţia lucrărilor în scopul respectării documentaţiei, participând
conform sarcinilor la controlul calităţii lucrărilor, la confirmarea lucrărilor ascunse şi a
cantităţilor de lucrări, efectuate de Contractant la nivelul fiecărei faze determinante;
 să nu accepte sub nici un motiv trecerea la o altă fază sau recepţia lucrărilor executate fără
atestarea tuturor elementelor care concură la o bună calitate a materialelor şi execuţiei;
Recepţionarea instalaţiilor electrice se va face numai după executarea tuturor probelor şi verificărilor
şi prezentarea dosarului cu buletine de probă. Nu se admite recepţionarea instalaţiilor pentru care nu
s-au întocmit toate buletinele de probă sau care conţin provizorate.
Pentru orice nerespectare a prevederilor documentaţiei, Angajatorul, prin dirigintele de şantier, va
solicita proiectantul în scopul clarificării probelor.
MATERIALE
Circuitele de semnalizare se vor executa cu conductoare sau cabluri din cupru cu excepţia cazurilor
când sistemul de semnalizare este proiectat să lucreze în alte tehnologii ( de ex. cabluri optice ).
Secţiunea conductorului din cupru utilizat pentru circuitele de semnalizare va fi cea rezultată din
calcul în funcţie de configuraţia şi lungimea traseelor astfel încât la cel mai îndepărtat element
conectat să se asigure tensiunea minimă de funcţionare în conformitate cu indicaţiile producătorului
de echipament.
Conductoarele electrice şi cablurile utilizate în circuitele de semnalizare vor fi protejate în tuburi sau
plinte din material plastic sau din metal.
Se interzice utilizarea conductoarelor de tip INTENC în circuitele de semnalizare.
Cablul multifilar utilizat pentru circuitele de semnalizare nu va putea fi folosit şi pentru alte circuite
de telecomunicaţii – chiar dacă există perechi de cabluri libere şi de culori diferite.
INSTALATII ELECTRICE CURENTI SLABI
Conform PROCEDURA PTE-RO -20-INSTALATII ELECTRICE CURENTI SLABI atasata

prezentei metodologii.
Traseele de cabluri de tip conducte, canale etc. Trebuie să permită introducerea şi scoaterea cu
uşurinţă a cablurilor. Accesul trebuie permis prin înlăturarea sau deschiderea unor capace de
protecţie.
Cablurile purtătoare a alimentării cu energie electrică, a semnalelor de detecţie şi de alarmă trebuie
pozate astfel încât să fie evitate efecte adverse asupra sistemului. Trebuie avuţi în vedere factori
precum:
1 interferenţe electromagnetice la nivele care pot afecta funcţionarea corectă a
sistemului;
2 posibilitatea deteriorării în caz de incendiu;
3 posibilitatea deteriorării mecanice, inclusiv deteriorări care pot provoca scurt-circuit
între cablurile sistemului şi alte cabluri.
Acolo unde este necesar, cablurile sistemului de alarmă la incendiu pot fi separate de alte cabluri prin
intermediul partajărilor izolate sau împământate sau prin îndepărtarea lor la o distanţă adecvată.
Pentru reducerea interferenţelor electrice din cauza apropierii de instalaţiile de date şi cele electrice
de joasă tensiune, cablurile instalaţiilor de semnalizare a incendiilor se separă de cablurile altor
sisteme prin:
1 Instalarea în conducte, ghene etc, separate;
2 Intermnediul unor elemente despărţitoare mecanice continue şi rigide din materiale
rezistente la foc;
3 Instalarea la o distanţă de minim 0,3 m de cablurile altor sisteme.
Cablurile sistemului de alarmă la incendiu trebuie să fie:
1 marcate adecvat sau etichetate la intervale nu mai mari de 2m pentru a indica funcţia
şi cerinţa de separare, sau;
2 colorate pe toată lungimea cablului sau prin intermediul unei acoperiri exterioare într-
o culoare distinctivă (de exemplu roşu), sau;
3 pozate în tuburi sau canale de cablu rezervate pentru sistemul de alarmă la incendiu şi
marcate astfel încât să indice această rezervare; în acest caz, cablurile trebuie să fie închise complet,
iar capacele canalelor de cablu trebuie fixate sigur.
Toate cablurile şi părţile metalice ale sistemului trebuie separate corespunzător de orice componentă
metalică care face parte din sistemul de protecţie la trăznet. Măsurile de protecţie împotriva
trăznetului trebuie să respecte normativele naţionale.
Acolo unde cablurile traversează (penetrează) pereţi şi planşee cu rol de rezistenţă la foc (antifoc),
golurile trebuie asigurate împotriva incendiului astfel încât rezistenţa la foc a elementului de
compartimentare traversat să nu se reducă.
Se evită instalarea cablurilor instalaţiilor de semnalizare a incendiilor în lungul conductelor calde sau
pe suprafeţe calde. De asemenea, se evită traseele expuse la umezeală.
Pe porţiuni reduse ale traseelor apropiate de suprafeţe calde (minim 40oC) sau la încrucişări cu
acestea, distanţa între circuitele instalaţiilor de semnalizare a incendiilor trebuie să fie de minim 12
cm sau se iau măsuri de izolare termică.
Se evită instalarea cablurilor instalaţiilor de semnalizare a incendiilor în tuneluri sau canale tehnice
în care se găsesc cabluri electrice cu tensiuni mai mari de 1000V. În cazurile în care nu este posibilă
o altă soluţie, cablurile se instalează în tuneluri sau canale tehnice pe pereţii opuşi sau pe aceeaşi
parte cu cablurile electrice la o distanţă de cca 40 cm, sub cele electrice. Când lungimile de
paralelism depăşesc 150 m, iar tensiunile sunt mai mari de 1000 V, se face, de la caz la caz, calculul
de protecţie, luându-se măsuri corespunzătoare conform normativelor şi standardelor în vigoare.
La stabilirea traseelor se evită trecerile prin spaţii cu pericol de explozie, medii corozive sau zone în
care nu există pericol de scurgere a unor lichide ce ar putea deteriora învelişul cablurilor sau ar
prezenta pericol de incendiu, alegându-se soluţii de montaj pe pereţii exteriori acestor spaţii (cu
condiţia protejării împotriva efectelor de radiaţii termice în caz de incendiu şi deteriorărilor
mecanice), şi anume, în spaţiile de circulaţie, anexe tehnice sau alte spaţii fără pericol.
În clădirile înalte şi foarte înalte coloanele dispuse pe verticală, pentru circuitele destinate
instalaţiilor de semnalizare a incendiilor, trebuie să fie separte de celelalte categorii de instalaţii
electrice sau de telecomunicaţii.
Alegerea şi pozarea cablurilor

Instalaţiile de semnalizare a incendiilor se realizează în execuţie îngropată sau aparentă, cablurile
utilizate fiind conforme cu cerinţe specificate de producătorul echipamentelor, luându-se în calcul
intensitatea curentului admisibil şi atenuarea semnalelor date.
Circuitele instalaţiilor de semnalizare a incendiilor se execută cu cabluri cu conductoare de cupru cu
excepţia cazurilor când sistemul este proiectat să lucreze în alte tehnologii (de exemplu, cabluri
optice).
În spaţiile de producţie şi depozitare din categoria A şi B (BE 3) de pericol de incendiu,
conductoarele de semnalizare sunt cu întârziere mărită la propagarea flăcărilor.
De regulă, cablurile se instalează în zone cu risc mic de incendiu (cu excepţia celor din incinte
protejate). Dacă este necesară prevederea traseelor de cabluri în alte zone, trebuie utilizate cabluri
rezistente la foc sau se asigură supravegherea canalizaţiilor de cabluri prin detectoare împotriva
incendiului, astfel încât un defect al acestora să nu împiedice:
1 recepţia unui semnal de detectare la echipamentul de control şi semnalizare;
2 funcţionarea dispozitivelor de alarmă;
3 recepţia semnalelor iniţiate de sistemul de detecţie prin echipamentul de transmisie al
alarmei de incendiu.
Cablurile care trebuie să rămână în funcţiune mai mult de 1 minut după detectarea incendiului
trebuie să reziste la efectele focului un timp de 30 de minute sau să fie protejate pentru această
perioadă. Aceste cabluri sunt cele care asigură:
1 conectarea dintre echipamentul de control şi semnalizare şi echipamentul de

alimentare cu energie electrică dacă se găsesc în carcase diferite;
2 conectarea dintre părţi ale echipamentului de control şi semnalizare dacă se găsesc în
carcase diferite;
3 conectarea dintre echipamentul de control şi semnalizare şi panourile repetoare de
semnalizare şi/sau de comandă;
4 funcţionarea într-o zonă cu risc mare de incendiu
Reţelele de cabluri care conectează echipamentul de control şi semnalizare cu detectoare,

declanşatoare manuale, dispozitive de alarmare etc pot fi în sistem:
1 linii radiale;
2 bucle
La utilizarea circuitelor în buclă trebuie avută în vedere evitarea deteriorării simultane a celor două
capete ale buclei (ruperea cablului sau scurtcircuit). La amplasarea ambelor capete ale buclei în
acelaşi spaţiu, se iau măsuri suplimentare de protecţie mecanică sau se distanţează suficient cele
două capete ale buclei, pentru evitarea unui defect simultan.
Când se folosesc cabluri multipereche sau cabluri flexibile niciuna dintre perechi nu va fi utilizată
pentru alte circuite decât cele aferente sistemului de alarmă la incendiu.
Se evită conexiunile de cabluri, altele decât cele din carcasele echipamentelor. În cazul în care acest
lucru nu este posibil, conexiunea trebuie realizată într-o cutie de conexiune, accesibilă şi
identificabilă. Metoda de conexiune nu trebuie să reducă fiabilitatea şi rezistenţa la foc a cablului
fără conexiune.
Cablul de joasă tensiune pentru alimentarea echipamentului de control şi semnalizare la incendiu se
montează pe o intrare separată în carcasa echipamentului, faţă de toate celelalte cabluri, ale
sistemului de detectare şi de alarmă la incendiu.
Cutiile de conexiuni se instalează numai în locuri uscate, asigurate împotriva accesului persoanelor
neautorizate, uşor accesibile personalului de întreţinere.
Rezistenţa de izolaţie faţă de pământ a circuitelor de semnalizare trebuie să fie minim 10 Mohm, (cu
decuplarea bornei de împământare).
Poziţionarea echipamentelor se va realiza în conformitate cu documentaţia. Poziţionarea trebuie să
ţină cont de eventuale riscuri care pot apare atunci când clădirea este ocupată. În locaţii cu risc de
explozie se vor urma indicaţiile reglementărilor specifice în vigoare.
G.CONFIGURAREA ŞI VERIFICAREA SISTEMULUI
Inginerul responsabil cu configurarea trebuie să efectueze o inspecţie vizuală pentru a se asigura că
au fost realizate satisfăcător toate lucrările de instalare, că metodele, materialele şi componentele
utilizate corespund prezentelor recomandări şi că documentaţia finală şi instrucţiunile de utilizare
sunt adecvate sistemului.
Inginerul responsabil cu configurarea trebuie să testeze şi să verifice că sistemul instalat funcţionează
corect şi, în particular, să verifice că:
1 toate detectoarele şi declanşatoarele manuale de alarmă sunt funcţionale;
2 informaţiile oferite de echipamentul de control şi semnalizare şi echipamentul de
indicare este corect şi conform cerinţelor generale exprimate în documentaţia privind strategia de
răspuns la alarmă în caz de incendiu;
3 orice conectare la un dispecerat de recepţie a alarmelor în caz de incendiu sau a
avertizărilor de deranjament este în funcţiune, iar mesajele sunt clare şi corecte;
4 dispozitivele de alarmare funcţionează conform prezentelor recomandări;
5 toate funcţiile auxiliare pot fi activate;
6 au fost furnizate documentele şi instrucţiunile privind poziţia tuturor reperelor
instalate, traseelor de cabluri, cutii de conexiune etc.
Înainte de a se trece la verificarea instalaţiei, trebuie prevăzută o perioadă de funcţionare preliminară
pentru a observa stabilitatea sistemului instalat în condiţiile de ambient uzuale.
Verificarea şi acceptanţa sistemului de alarmă în caz de incendiu va fi realizată, în mod normal, de

către reprezentantul tehnic al instalatorului şi clientul sau reprezentantul acestuia. Testul de
acceptanţă constă în:
1 verificarea că a fost furnizată documentaţia cerută de prezentele recomandări;
2 verificarea vizuală că sistemul instalat este conform cu specificaţia;
3 teste privind funcţionarea corectă a sistemului, inclusiv interfeţele cu echipamentele
suplimentare şi reţeaua de transmisie, efectuate prin acţionarea unui număr de detectoare agreat din
cadrul sistemului.
Trebuie furnizate utilizatorului clădirii instrucţiuni adecvate de utilizare, întreţinere şi testare a
sistemului instalat. Inginerul responsabil cu configurarea trebuie să furnizeze clientului un certificat
de configurare formalizat.
Frecvenţa verificării va fi mai mare pentru instalaţiile şi echipamentele de curenţi slabi supuse la
vibraţii sau şocuri periodice.
Se verificã:
- dispunerea organelor de comandă în încăperi în aşa fel încât să se asigure accesibilitatea la
elementele instalaţiei electrice.
- locul de montare şi înălţimea de montare menţionată în planşă.
- amplasarea aparatelor electrice în zone ale încăperilor care să permită intervenţii rapide şi lejere.
- modul de pozare a circuitelor, soluţiile alese, iar, traseele circuitelor se vor face în aşa fel încât să
permită schimbarea lor relativ uşoară.
- modul de integrare a elementelor instalaţiilor electrice în ansamblul clădirii deservite.
- dacă anduranţa aparatelor folosite este corespunzătoare (rezistenţă la un număr de cicluri de
funcţionare).
Se va asigura presiunea corespunzătoare fiecărui tip de contact.
H.INREGISTRARI
-procese verbale de lucrari ascunse
-procese verbale de receptive calitativa
3.3. Metode de executie lucrari de Constructii:
S-au avut in vedere următoarele obiecte de construcţii:

a) Clădiri pentru adăpostirea:
 Instalaţiilor de pompare cu pompe orizontale sau cu hidrofor pentru alimentare cu
apa;
 Instalaţiilor de clorare
 Spatiilor administrative si de operare
b) Bazine purtătoare de apa (Recipienţi din BA)
 Rezervoare de apa potabila
 Camere deversoare ape uzate
 Bazine de stocare ape uzate
 Camere de intersecţie sau racordare pentru diametre mari de canalizare
c) Construcţii hidrotehnice speciale – Chesoane deschise de tip circular
 Staţii de pompare ape uzate
d) Elemente de construcţii prefabricate
 Fundaţii, grinzi, planşee
 Tavane, elemente de acoperiş

e) Elemente de infrastructura rutiera
 Drumuri si alei in incinte operaţionale
Se vor efectua excavări si taluzari si va îndepărta materialele excavate după cum se specifica aici si
după cum se arata in desenele proiectului. Contractorul nu va începe lucrările de terasamente pana
când nu va efectua toate masurile de siguranţa: îngrădirea cu parapete inclusiv asigurarea
indicatoarelor de avertizare pentru pietoni si vehicule, iar pe timpul nopţii semnalizarea luminoase la
toate punctele periculoase. Execuţia lucrărilor de terasamente se va face având in vedere prevederile
din următoarele normativele:
 P10–86 Proiectarea si executarea lucrărilor de fundaţii directe la construcţii
 C196 –88 Executarea lucrărilor de terasamente pentru executarea fundaţiilor
construcţiilor civile si industriale
 C16 –84 Realizarea pe timp friguros a lucrărilor de construcţii si instalatII aferente
 Ordin nr.9 /N / 15.03.1993 Regulamentul privind protecţia si igiena muncii in construcţii
Trasarea. Trasarea lucrărilor se va realiza conform planurilor de situaţie in care se prevăd elementele
de trasare.Angajatorul lucrării are obligaţia de a materializa pe şantier axele principale ale bazei de
trasare a obiectelor.Contractorul are sarcina de a trasa limitele obiectelor, în funcţie de axele
principale ale bazei de trasare. Contractorul este răspunzător de trasarea corectă a lucrărilor faţă de
reperele date de investitor.Trasarea lucrărilor va fi verificată de Dirigintele de santier, în care scop
Contractorul este obligat să protejeze şi să păstreze cu grijă toate reperele, bornele sau alte obiecte
folosite la trasarea lucrărilor.După verificarea trasării lucrărilor de către Dirigintele de santier,
Contractorul va pregăti un plan de trasare pentru a fi anexat la cartea construcţiei.
Borne si cote de nivel.

Angajatorul lucrării are obligaţia de a preda în scris bornele de nivelment în imediata apropriere a
şantierului, poziţia acestora şi valoarea cotelor de nivel.
Contractorul are obligaţia să verifice valoarea cotelor de nivel şi să facă cunoscut Angajatorului
lucrării, în scris, in cazul în care se constată erori. De asemenea, pentru verificarea trasării de către
Dirigintele de santier, Contractorul trebuie să protejeze şi să păstreze cu grijă toate reperele, bornele
sau alte obiecte folosite la trasarea lucrărilor.
Avizarea lucrarilor de terasamente.

Înainte de a începe orice lucrări de acest fel la locul de montaj, Contractorul va solicita in scris
avizarea lucrărilor de către Dirigintele de santier şi Angajatorul lucrării, in termenul prevăzut de
Condiţiile de Contract.
Nivelul solului. Pentru scopul dat de specificaţie, termenul de nivel al solului se va referi la suprafaţa
solului înainte de începerea operaţiilor de lucrare a pamantului, dar după curatarea amplasamentului
şi îndepărtarea eventualelor lucrări de construcţii existente.
Extinderea excavatiilor. Extinderea excavaţiilor va fi cea minim practicabila pentru construirea

lucrării, cu consultarea planurilor de săpătură.
Excavarea materialului necorespunzator. Daca Contractorul intilneste material pe fundul oricărei

excavări, care după părerea lui poate fi necorespunzator, el va informa imediat Dirigintele de santier,
care va da instrucţiuni in scris Contractorului asupra faptului ca materialul in cauza va fi tratat ca
defectuos. Daca este cazul, materialul defectuos va fi îndepărtat, si daca nu se specifica altfel, sau
daca nu se comanda de către Dirigintele de santier, Contractorul va umple golurile astfel formate cu
material granular corespunzător. Omiterea de către Dirigintele de santier sa dea instrucţiuni, nu va

elibera Contractorul de răspunderile pentru defectele in lucrare, daca înaintea construirii Contractorul
nu a cerut in scris Consultantului de supervizare inspectarea fundaţiei descoperite.
Siguranta excavarii si constructii adiacente. Contractorul va prevede suportul necesar pentru a

asigura stabilitatea excavărilor si drumurile si construcţiile adiacente.
Alunecari, caderi si excavatii in exces. Contractorul va preveni alunecările si căderile de material din
partile laterale ale excavaţiilor si taluzarilor.In cazul alunecărilor sau căderilor ce apar in excavaţii si
unde excavaţiile sunt făcute in exces fata de dimensiunile specificate, orice material necorespunzator
care a intrat in excavaţii trebuie înlăturat in orice umplere adiţionala ce poate fi ceruta se va face cu
material excavat selectat sau importat si tasat pentru aprobarea de către Dirigintele de santier.Unde
se formează goluri prin alunecări sau caderi,sau prin excavări in exces fata de dimensiunile
specificate, care după opinia Consultantului de supervizare pot afecta stabilitatea solului pentru
susţinerea lucrării, sau construcţiilor, sau serviciilor adiacente, Contractorul va umple golul solid cu
beton clasa C 2,8/3,5.
Epuismente. Contractorul va menţine fiecare excavaţie de construcţie fara apa din orice sursa, astfel
incit lucrările vor fi construite in condiţii uscate. Metoda de menţinere a excavaţiei fara apa, de
epuizare si îndepărtarea apei, va fi supusa aprobării Consultantului de supervizare. Contractorul se va
asigura ca exista instalaţii de rezerva suficiente, tot timpul, pentru a se evita orice întrerupere in
continuitatea epuizării apei din excavaţie.
Acolo unde sunt necesare epuizmente continui, in timpul funcţionarii pompelor in cursul nopţii, se
vor lua masurile necesare ca zona de lucru sa fie iluminata in mod corespunzător.
Umpluturi. Daca nu se specifica sau se aproba altfel, materialul folosit pentru umpluturi va fi
material excavat selectat cu dimensiunile particulelor nu mai mari de 75mm.Materialul de umplutura
plasat la lucrări permanente va fi sortat, fara bolovani, pietre mari, fragmente de roca si altele - mai
mari de 50mm dimensiune nominala, daca nu se specifica sau aproba altfel.După ce a fost data
aprobarea de Dirigintele de santier, conform condiţiilor contractului, pentru începerea umplerii,
operaţia va continua pana la terminarea lucrării in partea de lucrare pentru care este data aprobarea.
Compactarea umpluturilor. Umplerea gropilor cu pamint se va realiza manual in straturi ce nu vor

depasi 200 mm, cu pamint maruntit bine si compactat mecanic sau manual, pentru cca. 1,00 m de la
fundul săpăturii. Pentru restul umpluturii, straturile nu vor depasi 300 mm, cu compactare mecanica,
asigurându-se realizarea gradului de compactare de 95% prevăzut conform STAS 2914 - 84.
Contractorul, daca este necesar, va uda materialul de umplere înainte si in decursul compactării
pentru a ajuta obţinerea gradului specificat de compactare.
Inlaturarea materialului in surplus. Contractorul va transporta si înlătura tot materialul excavat care
nu este necesar pentru lucrări. Locurile propuse de Contractor pentru îndepărtarea sau depozitarea
materialelor excavate, fie temporar, fie permanent, vor fi supuse
Pentru lucrările curente, compoziţia betonului se stabileşte de laboratorul unitatii tutelare a staţiei de
betoane, in conformitate cu prevederile din Normativul NE012 – 99.
Stabilirea compoziţiei se va face:
 la intrarea in funcţiune a unei staţii de betoane;
 la schimbarea tipului de ciment sau de agregate;
 la introducerea utilizării de aditivi sau la schimbarea acestora;
 la pregătirea executării unei legaturi care necesita un beton cu caractersticile deosebite de
cele curent preparate, sau de clasa egala sau mai mare de C20/25.
Compoziţiile de betoane se aproba de conducerea unitatii care tutelează laboratorul, daca prin caietul
de sarcini nu se prevede ca aprobarea sa fie data de reprezentantul beneficiarului sau proiectant
In cazul construcţiilor speciale, definite conform din Normativ NE012 – 99 precum si in cazul
utilizării unor tipuri de ciment, agregate aditivi sau adausuri care nu sunt prevăzute in prezentul
normativ sau care nu au reglementari speciale, stabilirea compoziţiei betoanelor se va face pe baza de
studii, elaborate de laboratoarele de specialitate din instituţiile de cercetare. Lunar, laboratorul va
analiza rezultatele încercărilor efectuate la vârsta de 28 de zile si va supune aprobării conducerii
unitatii, eventualele corecţii ale dozajului de ciment sau alte masuri necesare in vederea asigurării
calităţii betonului.
Cantităţile de materiale corespunzătoare unui amestec (şarjă) se vor stabili pentru un volum de beton
proaspăt, de maxim 80% din capacitatea nominala a utilajului folosit pentru malaxare.
La staţia de betoane se va afişa reţeta corespunzătoare tipului de beton ce se prepară si care va
conţine:
 numărul de ordine al reţetei;
 notaţia corespunzătoare tipului de beton;
 cantitatile de materiale care se introduc la fiecare sarja (cumulat pentru agregate, funcţie
de ordinea de introducere);
 lucrabilitatea betonului prevăzută sa se obţină la staţie ;
 zona de granulozitate a agregatelor.
Transportul betonului cu tasarea mai mare de 5 cm se va face cu autoagitatoare, iar a betoanelor cu
tasare de maxim 5 cm, cu autobasculanta cu bena amenajate corespunzător.
Transportul local al betonului se poate efectua cu bene, pompe, vagoneţi, benzi, transportoare,
jgheaburi sau tomberoane.Mijloacele de transport trebuie sa fie etanşe pentru a nu permite pierderea
laptelui de ciment.
Pe timp de arşiţă sau ploaie in cazul transportului cu autobasculanta pe distanta mai mare de 3 km
suprafaţa libera de beton trebuie protejată, astfel încât sa se evite modificarea caracteristicilor
betonului, ca urmare a evaporării apei.Durata de transport, se considera din momentul terminării
încărcării mijlocului de transport si sfârsitul descărcării acestuia si nu poate depasi valorile din
tabelul 3.1 decât daca se utilizează aditivi întârzietori.
Turnarea Betonului. Pregătirea turnării betonului
Executarea lucrărilor de betonare poate sa înceapă numai după ce sunt îndeplinite următoarele
condiţii:
a) Fisa tehnologica pentru betonarea obiectului in cauza întocmită conform prevederilor
NE012 – 99, a fost acceptată de beneficiar.
b) In cazul betoanelor de clasa egala sau mai mare de B25 se dispune de încercări
preliminare, iar compoziţia betonului a fost acceptata de Dirigintele de santier si de
Investitor.
c) Sunt realizate masurile pregătitoare, sunt aprovizionate si verificate materialele necesare
(agregate, ciment, piese înglobate, etc. ) si sunt in stare de funcţionare utilajele si dotările
necesare, in conformitate cu prevederile fisei tehnologice.
d) Sunt stabilite si instruite formalităţile de lucru in ceea ce priveşte tehnologia de execuţie,
precum si asupra masurilor privind securitatea muncii si PCI.
e) Au fost recepţionate calitativ lucrările de săpaturi, cofraje si armaturi (după caz).
f) Suprafeţele de beton turnate anterior si întărite, care vor veni in contact cu betonul
proaspăt, sunt curăţate de pojghiţa de lapte de ciment, nu prezintă zone necompactate sau
segregate si au rugozitatea necesara unei bune legaturi intre cele doua betoane.
h) Sunt stabilite după caz si pregătite masurile ce se vor fi adoptate pentru continuarea
betonării in cazul intervenţiei unei situaţii accidentale.
i) Nu se întrevede posibilitatea intervenţiei unor condiţii climaterice nefavorabile ( ger, ploi

abundente, furtuni, etc. ).
j) In cazul fundaţiilor sunt prevăzute masuri de dirijare a apelor provenite din precipitaţii,
astfel incit acestea sa nu se acumuleze in zonele in care urmează a se betona.
In baza verificării îndeplinirii condiţiilor se va consemna aprobarea începerii betonării de către
Dirigintele de santier, reprezentantul Investitorului si Inspecţia Teritoriala pentru Construcţii, in
conformitate cu prevederile programului de control al calitatii lucrărilor si faze determinante.
Aprobarea începerii betonării trebuie sa fie reconfirmată pe baza unor verificări in cazurile in care:
 au intervenit evenimente de natura sa modifice situaţia constatată la data aprobării;
 betonarea nu a început in interval de 10 zile de la data aprobării.
Se interzice începerea betonării înainte de efectuarea verificărilor si măsurilor indicate mai sus.
Înainte de turnarea betonului se va controla (conf. Normativ NE 012-99):
 concordanţa armăturilor cu proiectul (secţiune, nr. de bare, poziţii );
 concordanţa dimensiunilor interioare ale cofrajului cu dimensiunea elementelor din
proiect;
 etanşeitatea cofrajelor, pentru a nu se produce scurgerea laptelui de ciment;
 stabilirea sistemului de susţinere a cofrajului, pentru a nu se produce deplasarea sau
deformarea acestuia în timpul sau după terminarea betonări .
 funcţionarea corecta a utilajelor pentru transportul local si compactarea betonului.
 existenţa materialelor de protecţie a betonului în stare proaspătă;
Reguli generale de betonare. Betonul trebuie pus in lucru in maxim 15 minute de la aducerea lui la
locul de turnare, se admite un interval de maximum 30 minute numai in cazul in care durata
transportului este mai mica de 1 ora. La turnarea betonului trebuie respectate următoarele reguli
generale:
a) Cofrajele de lemn, betonul vechi sau zidăriile care vor veni in contact cu betonul proaspăt
vor fi udate 2-3 ore înainte si imediat înainte de turnarea betonului, iar apa rămasă in
denivelări va fi înlăturată.
b) Din mijlocul de transport descărcarea betonului se va face in bene, pompe, benzi
transportoare, jgheaburi sau direct in lucrare.
c) Daca betonul adus la locul de punere in lucrare nu se încadrează in limitele de lucrabilitate
admisă sau prezintă segregări, va fi refuzat, fiind interzisa punerea lui in lucrare, admiţându-
se îmbunătăţirea lucrabilităţii numai prin folosirea unui aditiv superplastifiant.
d) Inaltimea de cădere libera a betonului nu trebuie sa fie mai mare de 3 m in cazul
elementelor cu înălţime mai mare de maxim 1 m, respectiv nu mai mare de 1,5 m si celelalte
cazuri, inclusiv elementele de suprafaţă ( placi, fundaţii).
e) Betonarea elementelor cofrate pe înălţimi mai mari de 3 m se va face prin ferestre laterale
sau prin intermediul unui tub având capătul inferior situat la maxim 1,5 m de zona care se
betonează.
f) Betonul trebuie sa fie răspândit uniform in lungul elementului, urmărindu-se realizarea de
straturi orizontale de maxim 50 cm înălţime si turnarea noului strat înainte de începerea prizei
betonului turnat anterior.
g) Se vor lua masuri pentru a evita deformarea sau deplasarea armaturilor fata de poziţia
prevăzută, îndeosebi pentru armaturile dispuse la partea superioara a plăcilor in consola; daca
totuşi se vor produce asemenea defecte, vor fi corectate in timpul turnării.
h) Se va urmări cu atenţie înglobarea in beton a armaturilor, respectându-se grosimea stratului
de acoperire in conformitate cu prevederile proiectului.
i) Nu este permisa ciocănirea armaturii in timpul betonării si nici aşezarea pe armaturi a

vibratorului
j) In zonele cu armaturi dese se va urmări cu toata atenţia umplerea completa a secţiunii prin
îndesarea laterala a betonului cu şipci sau vergele de otel, concomitent cu vibrarea lui, in
cazul ca aceste masuri nu sunt eficiente, se vor crea posibilităţii de acces lateral al betonului
in spatii care sa poată permite pătrunderea vibratorului.
k) Se va urmări comportarea si menţinerea poziţiei iniţiale a cofrajelor si susţinerilor acestora,
luandu-se masuri operative de remediere in cazul constatării unor deplasări sau căderi.
I) Circulaţia muncitorilor, a utilajului de transport in timpul betonării se va face pe podine,
astfel rezemate încât sa nu modifice poziţia armaturii; este interzisa circulaţia directa pe
armaturi sau pe zonele cu beton proaspăt.
m) Betonarea se va face continuu pană la rosturile de lucru prevăzute in proiect sau fisa
tehnologică.
n) Durata maxima admisa a întreruperilor de betonare pentru care nu este necesara luarea
unor masuri speciale la reluarea turnării, nu trebuie sa depăşească timpul de începere a prizei
betonului. In lipsa unor determinări de laborator aceasta durata se va considera de doua ore de
la prepararea betonului in cazul armăturilor cu adaosuri si de respectiv 1,5 ore in cazul
cimenturilor fără adaos.
o) In cazul când s-a produs o întrerupere de betonare mai mare, reluarea turnării este permisa
numai după pregătirea suprafeţelor rosturilor.
p) Instalarea podinilor pentru circulaţia lucratorilor pe planşeele betonate, precum si
depozitarea pe ele a unor schele , cofraje sau armaturi, este permisa numai după 24-48 ore, in
funcţie de temperatura mediului si tipul de ciment utilizat.
r) Verificările care se efectuează sunt preconizate in Normativul NE012 – 99.
Se va avea grijă să se realizeze înglobarea completă a armăturilor in beton si să se respecte
prevederile proiectului in ceea ce priveşte grosimea stratului de acoperire. O atenţie deosebită trebuie
acordată umplerii complete a secţiunilor din nodurile de armături dese sau la punctele de înnădire,
fiind recomandabilă îndesarea laterală a betonului cu şipci sau vergele de otel, concomitent cu
vibrarea lui.
In cazul betonării elementelor verticale ( stâlpi, diafragme, pereţi) trebuie avute in vedere:
 pentru elementele avind o înălţimea de maximum 3 m la care vibrarea betonului nu este
stânjenită de grosimea redusa a elementelor sau de desimea armăturilor, este admisă
cofrarea tuturor fetelor pe întreaga înălţime si betonarea pe la partea superioara a acestuia;
 in situaţiile in care se întrevăd dificultăţi la compactarea betonului, precum si pentru
elementele cu inaltimea de 3 m, se poate adopta una din următoarele soluţii:
- cofrarea unei fete de maxim 1 m înălţime si completarea cofrajului pe măsura
betonării elementului respectiv;
- betonarea prin ferestre laterale sau prin intermediul unui furtun sau tub alcătuit din
tronsoane;
 pentru recipiente, cofrajul se montează pe una din fete pe întreaga înălţime de maxim 1
m, completându-se pe măsura betonării;
 primul strat de beton trebuie sa aibă o lucrabilitate superioară si sa nu depăşească 30 cm.
 In cazul betonării grinzilor si plăcilor va începe după 1-2 ore de la terminarea turnării
stâlpilor sau a pereţilor pe care se reazemă. Grinzile si plăcile care vin in legătură se
toarnă de regulă in acelaşi timp.
Pentru a asigura respectarea grosimii conform proiectului , la turnarea plăcilor se folosesc reperi
dispuşi la distanta maxima de 2m.
Compactarea betonului. Se face manual sau mecanic. Compactarea manuala se admite concomitent
cu baterea cofrajelor in următoarele situaţii:
 când introducerea in beton a vibratorului nu este posibilă din cauza desimii armăturii sau
a dimensiunilor secţiunii respective iar vibrarea externă nu este eficientă;
 defectarea vibratorului sau întreruperii curentului;
 când se prevede prin reglementările speciale.
Compactarea mecanica se face cu vibratoare de următoarele tipuri:
 vibratoare de interior - previbratoare cu care se face vibrarea internă a betonului;
 vibratoare de exterior - care se exercită vibrarea cofrajelor;
 vibratoare de suprafaţă care se folosesc la compactarea betoanelor din elemente de
suprafaţă rare si grosimi mici.
Alegerea tipului de vibrator se face in funcţie de dimensiunile elementelor care urmează a fi
compactate.
Vibrarea se considera terminata atunci când:
 betonul nu se mai tasează;
 nu mai apar bule de aer la suprafaţa betonului;
 suprafaţa betonului devine orizontala si uşor lucioasa.
Distanta maximă intre doua introduceri succesive ale vibratorului este de 1m, ea putându-se reduce
funcţie de desimea armăturilor si caracteristicilor secţiunii.Grosimea stratului de beton care urmează
a fi vibrat nu trebuie sa depasească 3/4 din lungimea buteliei, la compactarea stratului următor
butelia trebuie sa pătrundă la 15cm in stratul anterior compactat.Vibrarea externă se aplica la
executare elementelor prefabricate sau in cazul celor executate monolit , avind grosimi mici si
armaturi dese. Ea se efectuează cu vibrator de exterior , ceea ce impune a se lua masuri
corespunzătoare de asigurare a rigidităţii cofrajelor.Vibrarea de suprafaţă se aplica in cazul
compactării plăcilor cu grosimea de maxim 20 cm.Durata vibrării de suprafaţă este de 30-60
secunde, iar durata optimă se poate stabili prin determinarea de probă cu prima sarjă de beton pusă in
operă. Distanta intre doua poziţii succesive ale plăcilor vibrante se stabileşte astfel incat sa fie
asigurata suprapunerea pe cel puţin 5cm in raport cu poziţia precedentă.
Rosturi de lucru. De regula betonarea se face fara întrerupere pe nivelul respectiv intre doua rosturi
de dilataţie. Atunci când acest lucru nu este posibil rosturile de lucru trebuie prevăzute in zonele de
solicitări minime.
Tratarea betonului după turnare . Se menţine umiditatea betonului cel puţin 7 zile după turnare,
pentru a se reduce deformaţiile de contracţie si pentru a se asigura condiţii favorabile întăririi
acestuia.
Betonul proaspăt turnat trebuie protejat de vânt si de acţiunea razelor solare timp de minim 24h.
Protejarea elementelor după turnare se face prin
 acoperirea cu materiale de protecţie (prelate , rogojini);
 stropirea periodica cu apa după 2-12h de la turnare si se va repeta la intervale de 2-6 h,
astfel incat suprafaţa betonului sa se mentina permanent umeda;
 aplicarea de pelicule de protecţie , pe baza de prescripţii speciale.
In cazul recipientelor , menţinerea umidităţii betonului trebuie asigurata timp de 14-28 de zile (in
funcţie de anotimp si de condiţiile de expunere). Suprafeţele de beton proaspăt trebuie de asemenea
protejate in timpul ploilor cu folii de polietilena sau prelate , atât timp cat exista pericolul antrenării
pastei de ciment.
Decofrarea . După ce betonul a atins o rezistenta de minim 2,5 N/mmp, astfel incat fetele si muchiile
elementelor sa nu fie deteriorate , partile laterale ale cofrajelor pot fi îndepărtate. Cofrajele feţelor
interiore la placi si la grinzi se pot îndepărta (menţinând sau remontând popii de siguranţa) atunci
când rezistenţa betonului a atins, faţă de clasa de betoane, următoarele procente:
- pentru elemente cu deschideri < 6 m : 70 %;
- pentru elemente cu deschideri > 6 m : 85 %;
Popii de siguranţă se pot îndepărta atunci când rezistenta betonului a atins fata de clasa de betoane
următoarele procente:
- pentru elemente cu deschideri < 6 m : 95 % ;
- pentru elemente cu deschideri 6 -12 m :110% ;
- pentru elemente cu deschideri > 12 m :115 % ;
Stabilirea rezistentelor la care au ajuns elementele de construcţie in vederea decofrării se stabilesc
prin încercarea epruvelor de control sau pe baza de încercări nedistructive.
Cofraje. In funcţie de confecţionarea si gradul de reutilizare cofrajele se clasifica in următoarele

categorii:
- cofraje fixe executate de regula direct pe şantier , datorita consumului mare de lemn si
forta de munca , aceste cofraje se utilizează numai pentru construcţii de forma speciala
la care nu se pot aplica alte tipuri de cofraje mai eficiente;
- cofraje demontabile;
- cofraje mobile executate sub forma de ansambluri de inventar , care pe porţiuni mici
sau in întregime pot fi desfăcute , pot fi deplasate in poziţii succesive pe măsura ce se
toarnă betonul.
Orice tip de cofraj trebuie sa urmărească următoarele condiţii tehnice cu caracter general:
- sa asigure obţinerea formei dimensiunilor si gradului de finisare prevăzute in proiectul
respectiv;
- sa fie rezistente sub acţiunea tuturor încercărilor ce apar in timpul execuţiei lucrărilor;
- sa fie etanşe pentru a nu permite scurgerea laptelui de ciment dupa turnarea betonului;
- sa fie alcatuite astfel incat sa asigure o decofrare uşoara si o preluare treptata a
încărcaturilor de către elementele care se decofrează;
- sa fie uşor de manipulat.
Montarea cofrajelor cuprinde următoarele operaţii:
- trasarea poziţiei cofrajului , asamblarea si susţinerea provizorie a panourilor ,
verificarea si eventual corectarea poziţiei panourilor încheierea , legarea si sprijinirea
definitiva a cofrajelor;
- o atenţie deosebita trebuie acordata cazurilor in care elementele de susţinere a
cofrajelor reazemă fie pe terenuri inghetate sau supuse inghetului , fie pe pamanturi
sensibile la umezire.; in astfel de situaţii , trebuie luate masuri corespunzătoare pentru a
evita deplasarea acestora in funcţie de condiţiile de temperatura si de posibilitatea de
înmuiere.
Pentru calculul cofrajelor si susţinerile acestora la incarcari verticale se iau in considerare
următoarele:
1. Incarcari orizontale statice provenite din împingerea laterala a betonului asupra pereţilor
cofrajului, distribuţie funcţie de viteza de betonare reprezentând raportul dintre inaltimea
elementului ce trebuie turnat si durata de timp apreciata pentru umplerea cofrajului cu beton
pe inaltimea respectiva.
2. Încărcarea orizontala dinamica pe pereţii cofrajelor provenite din şocurile care se produc la
descărcarea betonului se apreciază astfel :
a) pentru o capacitate a mijlocului de transport
0,2 mc. 200 kg/ mc.
0,2 - 0,7 mc. 400 kg/ mp.
0,7 mc. 600 kg/ m

b) pentru turnarea cu jgheaburi si palnii
200 kg/ mp.
c) pentru turnarea cu pompa
600kg/ mp.
3. Încărcarea datorita vântului - numai pentru calculul susţinerii cofrajelor mai înalte de 6 m.
Armarea
Fasonarea armaturilor. Fasonarea barelor, confecţionarea şi montarea carcaselor de armătură se va
face în strictă conformitate cu proiectul. Armăturile care se fasonează trebuie să fie curate şi drepte.
Eventualele pete de rugina de pe suprafaţa barelor se vor îndepărta prin lovire cu ciocanul sau prin
frecare cu peria de sarma ( numai in zonele in care barele urmează a fi înnădite prin sudura ).Otelul
beton este livrat in bare îndoite sau in colaci , astfel încât înainte de taiere si fasonare el trebuie
îndepărtat cu grija, fara a se deteriora profilul. In cazul întinderii otelului cu troliul , alungirea
maxima nu trebuie sa depăşească 2 mm / m. Armaturile se termina cu sau fara ciocuri. Ciocul se
indoaie la 180 în cazul armaturilor netede si la 90 in cazul armaturilor cu profil periodic. Raza
interioara de îndoire este de minim 1,25 d in cazul armaturilor netede si de 2 din cazul armaturilor cu
profil periodic. Porţiunea dreapta de la capăt după îndoire este de 3 d la armaturile netede si 7 d la
cele cu profil periodic.Îndoirea barelor înclinate , a barelor de trecere din stâlpi in grinzi si a celor
trecute peste coltul unui cadru , se face după un arc de cerc , a cărui raza va fi de cel puţin 10 d.
Porţiunea dreapta a capetelor barelor înclinate trebuie sa aibă cel puţin 20 d in zonele întinse si
minim 10 d in zonele comprimate. Fasonarea ciocurilor si îndoirea armăturilor se executa fara şocuri
cu mişcări lente. Barele tăiate si fasonate , cat si carcasele , sunt apoi depozitate in mod
corespunzător in pachete etichetate, spre a se evita confundarea lor. Pentru a se evita corodarea
oţelului, se recomandă montarea şi betonarea armăturilor în max. 15 zile de la fasonare.
Montarea armaturilor. Aceasta operaţie poate sa înceapă numai după ce s-a efectuat recepţionarea
calitativa a cofrajelor. La montarea armaturilor trebuie adoptate masuri corespunzătoare care sa
asigure buna desfăşurare a turnării si compactării betonului ( crearea unor spatii libere intre
armaturile de la partea superioara la intervale de maxim 3 m care sa permită pătrunderea libera a
betonului sau a furtunelor , crearea in lungul grinzilor la interval de 1,5 m a spaţiului necesar
pătrunderii vibratorului in timpul compactării betonului ).Se iau masuri corespunzătoare care sa
asigure menţinerea armaturilor in timpul turnării si compactării betonului ( agrafe, distanţieri, capre
).In general se prevăd: cel puţin 2 distanţieri pe mp placa sau perete, cel puţin 1 distanţier pe ml de
grinda sau stâlp si cel puţin un distanţier intre rândurile de armatura , la fiecare 2 ml de grinda , in
zona in care armatura este prevăzută pe doua sau mai multe rânduri.Distanţierii pot fi confecţionaţi
din mortar de ciment , in forma de prisma cu cate o sarma pentru a fi legate de armaturi sau din masa
plastica.Pentru menţinerea in poziţie a armaturilor de la partea superioara a plăcilor se folosesc capre
din otel beton. Caprele se dispun intre ele in câmp la o distanta de maxim 1 m ( 1 buc / mp ) si in
zonele de consola de maxim 50 mm ( 4 buc / mp ) care sunt periclitate in ceea ce priveşte călcarea de
către muncitori a armaturilor de la partea superioara a plăcilor.In cazul armaturilor cu diametre de 14
mm sau al plăcilor cu grosime de 40 cm se admite depăşirea distantelor menţionate anterior pentru
asigurarea păstrării poziţiei corecte a armaturii.Se recomanda ca armatura sa se monteze sub forma
de carcase preambalate , sudate prin puncte in cazul in care se dispun de mijloace mecanice de
ridicare si montaj.
Legarea armaturilor. Obligatoriu, reţelele de armaturi din placi si pereţi au legate doua rânduri de
incrucisări marginale pe întreg conturul, restul incrucisărilor ( din mijlocul retelelor ) se leaga din 2
in 2 in ambele sensuri.In cazul plăcilor curbe subţiri, reţelele se leagă in toate punctele de
incrucisare.Se leagă toate incrucisarile barelor la grinzi si stâlpi cu colturile etrierilor sau cu ciocurile
agrafelor (restul incrucisarilor acestor bare cu porţiunile drepte ale etrierilor pot fi legate numai in
şah, cel putin din 2 in 2).In mod obligatoriu , barele înclinate se leagă de primii etrieri care se
incrucisează. Etrierii si agrafele care se montează înclinat fata de armatura longitudinala , se leagă de
toate barele cu care se incruciseaza.
Executarea recipientilor din beton armat

La executarea recipienţilor din beton armat si beton precomprimat se vor tine seama de prevederile
normativelor: NE012 – 99, C 130-78, precum si normativul nr. P 73-94: Instrucţiuni tehnice pentru
proiectarea si, execuţia recipienţilor din beton armat si beton precomprimat pentru lichide.Execuţia
recipienţilor se va face pe baza proiectelor si detaliilor de execuţie, a caietului de sarcini si a fiselor
tehnologice, urmărindu-se in mod deosebit realizarea unor betoane cu o structura compacta si
uniforma. In acest scop se vor îndeplini următoarele cerinţe:
1. materialele componente vor fi ferite de impurificare si degradare
2. utilajele de compactare a betonului vor avea dimensiuni corelate cu grosimea
elementului, distanta dintre armaturi si grosimea straturilor succesive de beton, pentru a
permite o vibrare corespunzătoare; numărul acestora se va stabili astfel incit sa se
dispună de rezerve in cazul unor eventuale defecţiuni;
3. se va întocmi un plan de betonare pentru a asigura o turnare continua, precizindu-se
totodată numărul formaţiilor de lucru;
Se vor prevedea instalaţiile necesare de alimentare cu apa si evacuarea acesteia, pentru efectuarea
probei de etanşeitate in termenele stabilite;
Înaintea începerii fiecărei faze de lucru se va verifica:
1. calitatea lucrărilor executate in faza anterioara;
2. daca utilajele necesare la betonare, precomprimare, torcretare, functioneaza
corespunzător;
3. daca formaţiile de lucru si-au insusit prevederile din caietele de sarcini si fisele
tehnologice;
4. respectarea normelor de protecţia muncii
La recipienţii situaţi pe terenuri in panta si la cei fundaţi pe paminturi sensibile la umezire, se va tine
seama de masurile de amenajare a amplasamentului, respectind instrucţiunile din P 7-92.In cazurile
in care nivelul apei subterane din amplasamente este deasupra cotei radierului, se vor lua masuri de
coborire a nivelului apei cu cel puţin 0,50 m sub cota de fundare. Nivelul coborit al apei subterane va
fi menţinut pina la terminarea lucrărilor.In timpul execuţiei, se va tine evidenta activitatii de control a
calitatii lucrărilor. Documentele se ataseaza la Cartea Tehnica a construcţiei.
Cofraje si sustineri
La realizarea cofrajelor si susţinerilor se va tine seama de succesiunea operaţiilor legate de realizarea
elementelor din beton, asigurindu-se accesul mijloacelor de transport si punere in lucrare a betonului.
La peretii din beton turnat monolit se va prevedea cofrarea progresiva a uneia din fete, cu panouri de
maximum 1 m inaltime, montate pe masura turnării betonului.
Se recomanda ca elementele de legătură ale cofrajului sa nu traverseze peretele In cazul in care acest
lucru nu este posibil, se vor adopta solutii verificate, prin experimentări concludente, pentru
etanseizarea zonelor traversate de legaturile utilizate.Abaterile dimensionale, măsurate dupa
montarea si stringerea cofrajelor înainte de betonare, vor fi cu cel puţin 30% mai reduse decit cele
admise pentru elementele finite.Înainte de montarea cofrajelor la pereţii din beton armat monolit se
va verifica:
 poziţionarea corecta a armaturilor la racordarea cu radierul;
 curatirea atenta a rostului, inlaturindu-se toate elementele străine
 montarea pieselor de etanşare a rostului(pofile din PVC plastifiat, asigurindu-se
continuitatea lor)
Armaturi
Confecţionarea ,depozitarea si montarea armaturilor nepretensionate se va face in conformitate cu
precederile normativului C 140-86, cu următoarele precizări suplimentare:
 se vor utiliza numai distanţieri din mase plastice sau mortar, asezati intre armaturi si fata
cofrajului;
 armaturile dispuse pe cele doua fete ale peretelui vor fi menţinute la distanta dintre ele,
prevăzuta in proiect, prin distanţieri din otel-beton;
 se interzice îndoirea armaturilor in cazul in care mustatile lăsate din radier nu se inscriu in
conturul peretelui; cu avizul proiectantului se vor executa vute locale pe inaltimea de
inadire;
 se vor lua masuri de protecţie la efectuarea eventualelor suduri, daca exista teci sau
garnituri din mase plastice sau cauciuc , deja montate.
Înlocuirea armaturilor prevăzute in proiect se poate face in conformitate cu prevederile normativului
NE012 – 99, cu acordul proiectantului.
Confecţionarea, depozitarea si punerea in lucrare a armaturilor pretensionate postintinse se va face in
conformitate cu prevederile normativului C 21 -85.
Betoane
La prepararea betoanelor pentru recipienti se vor folosi aditivi reducători de apa (1), antrenori de aer
(2), superplastifianti (3), intirzietori de priza (4), conform prevederilor normativului C 140-86 sau
agrementelor tehnice. Lucrabilitatea amestecului de beton proaspăt necesara la punerea in lucrare, va
fi corespunzătoare unei tasări de 8-12 cm pentru betoanele cu aditiv tip (1),(2),(4) si de 12-18 cm
pentru betoanele cu aditiv tip (3). Se recomanda folosirea aditivilor tip (3) pentru elementele ce
trebuie sa asigure etenseitatea in cazul in care exista .zone cu armaturi dese, sau daca se întrevăd
dificultati de compactare.Pentru primul strat de la baza peretelui sau după întreruperea betonării,
lucrabilitatea betonului va corespunde unei tasări de minim 12 cm. Granulozitatea agregatului total
se va adopta conform prevederilor din normativul C 140-86.
La prepararea betoanelor pompate se recomanda utilizarea aditivilor superplastifianti. Se va urmări
ca procesul de pompare sa fie continuu, fara întreruperi care favorizează betonului in conducte.
Turnarea se va face continuu, in straturi orizontale de cel mult 40 cm inaltime, si se evita rosturi de
lucru in afara celor prevăzute in proiect.Inaltimea libera de cădere a betonului nu va fi mai mare de
0,5 m. Intervalul intre turnarea a doua straturi succesive de beton nu trebuie sa depăşească timpul
minim de începere a prizei, in funcţie de condiţiile de temperatura si de timpul de priza al betonului.
Iun cazul in care se depăşeşte acest interval, inainte de reluarea betonării, pentru a asigura caracterul
monolit al structurii, suprafaţa betonului vechi va fi curăţată, pârtile neaderente de beton si in special
laptele de ciment vor fi îndepărtate. Curăţirea betonului si pregătirea suprafeţei se vor face ţinind
seama de prevederile instrucţiunilor tehnice departamentale PE 713-90.Suprafeţele de beton vor fi
menţinute umede până la vârsta de 14-28 zile, in funcţie de condiţiile de expunere.Este obligatoriu ca
radierul sa fie protejat prin acoperire cu un strat de apa sau un strat de nisip menţinut in stare
umezita.In cazul pereţilor se recomanda protejarea betonului cu prelate menţinute permanent umede.
Se recomanda sa se evite betonarea recipienţilor când temperatura mediului depăşeşte 30 grade
Celsius. In cazul in care aceasta recomandare nu poate fi respectata, este necesara o organizare
speciala a betonării.Nu se admite betonarea recipienţilor pe timp friguros ( 15 noiembrie - 15 martie),
definit conform normativului C 16-84.Controlul calitatii betonului pus in lucrare se va efectua
conform prevederilor din normativul C 140-86.
LUCRARI DE HIDROIZOLATII , conform procedurii tehnice de executie FT – 5.1

Agenţii din mediul înconjurător care impun executarea lucrărilor de izolaţii sunt:
- infiltraţiile de apă provenite din pânza freatică sau din precipitaţiile atmosferice, care,
pătrunzând în elementele clădirii pot provoca igrasie, distrugerea zidăriei de cărămidă şi a
tencuielilor, putrezirea elementelor de lemn, etc.
- modificările temperaturii mediului exterior care schimbă defavorabil condiţiile de exploatare şi
îngreunează procesele de lucru sau de odihnă;
- zgomotele din marile oraşe, care reduc confortul interior al clădirilor de locuit sau socialculturale.
Având în vedere acţiunea acestor agenţi, lucrările de izolaţii ce se execută sunt de trei
feluri:
- izolatii hidrofuge sau hidroizolatii care au rolul să împiedice pătrunderea apelor în interiorul
clădirii sau în elementele de construcţie;
- izolaţii termice sau termoizolaţii, care au rolul să reducă pierderile de căldură prin elementele
clădirii, astfel încât în interiorul construcţiilor să se realizeze condiţii de confort termic;
- izolaţii fonice, care au rolul să atenueze transmisia sunetelor prin elementele de construcţii şi
instalaţii în scopul realizării condiţiilor de confort acustic.
IZOLAŢII HIDROFUGE
1.Rolul izolaţiilor hidrofuge în construcţii
Apa exercită acţiuni defavorabile asupra construcţiilor provocând igrasie, variaţii de volum,
putrezire, mucegai, schimbări ale caracteristicilor mecanice ale materialelor, degradări prin
acţiunea îngheţ-dezgheţ, coroziune, etc.
Pentru a preîntâmpina efectul nefavorabil al apei asupra elementelor şi construcţiilor în general,
acestea se protejează prin lucrări denumite izolaţii hidrofuge.
Izolaţiile hidrofuge sunt lucrări de etanşare care se execută pe suprafaţa unor elemente de
construcţie (fundaţii, ziduri, pereţi, planşee, etc), în vederea asigurării lor împotriva umezirii sau
infiltrării apei în construcţie; în unele cazuri ele protejează elementele de construcţie împotriva
acţiunii corosive a apelor. Hidroizolatiile sunt lucrari de constructii cu rolul de a impiedica
patrunderea umezelii si a apelor meteorice, freatice sau tehnologice in interiorul cladirii sau in
elementele de constructii si asigura pastrarea in bune conditii a caracteristicilor fizico –
mecanice ale materialelor care compun constructiile.
Lucrările de izolaţii hidrofuge fiind lucrări ascunse, trebuie să fie executate corect, cu deosebită
atenţie, astfel încât întreţinerea, supravegherea sau reparaţiile ulterioare ale izolaţiei să nu mai
fie necesare pe toată durata construcţiei.
Soluţiile de realizare a izolaţiilor hidrofuge subterane şi modul lor de execuţie sunt în funcţie de
natura apelor şi de felul în care acestea acţionează asupra construcţiei respective.
Asupra unei construcţii şi deci şi asupra hidroizolaţiei, apa acţionează indiferent de starea în care
se găseşte - legată sau absorbită, liberă (gravitaţională), - apa liberă având după caz, acţiune
mecanică sau hidrodinámica.
2. Tipuri de izolaţii hidrofuge
Izolaţiile hidrofuge se pot clasifica în raport cu sursa de umiditate şi cu modul de
acţiune al apei, după natura materialelor folosite şi tehnologia de execuţie.
Astfel, în raport cu sursele de umiditate şi cu modul de acţiune al apei, izolaţiile hidrofuge se
clasifică în:
- izolaţii hidrofuge împotriva umidităţii naturale a pământului, care împiedică absorbţia apei din
terenul de fundaţie;
- izolaţii hidrofuge, împotriva apelor fără presiune hidrostatică, dispuse deasupra nivelului
maxim al pânzei freatice;
- izolaţii hidrofuge împotriva apelor cu presiune hidrostatică dispuse sub nivelul maxim al
pânzei freatice.
După felul materialelor folosite şi tehnologia de execuţie se disting următoarele tipuri de
izolaţii hidrofuge sau procedee de etanşare: rigide, metalice, bituminoase, mixte.
a) Izolaţii hidrofuge rigide. Se execută din betoane şi tencuieli impermeabile şi sunt aplicabile
elementelor care nu au tasări inegale ulterioare.
b) Izolaţii hidrofuge metalice. Se realizează din foi metalice (otel, Pb, Al), îmbinate prin lipire
sau prin sudare, alcătuind o incintă impermeabilă; se utilizează la construcţii supuse la presiuni
hidrostatice şi cu temperaturi mari. Pentru protecţia împotriva coroziunii, pe foile de oţel se
aplică materiale bituminoase sau se prevede o protecţie din beton.
c) Izolaţiile hidrofuge bituminoase. Sunt cele mai utilizate la noi în ţară, fiind eficiente şi cu un
cost mai redus şi se execută sub diverse forme.
Izolaţiile hidrofuge vopsite se execută numai contra umidităţii naturale a solului la fundaţii şi
subsoluri sau ca barieră contra vaporilor la terase. Se realizează din pelicule de bitum dizolvate
în benzină, masticuri de bitum, suspensii de bitum filerizat. Aceste izolaţii se aplică la rece sau
la cald, prin vopsire, stropire şi turnare. Izolaţiile hidrofuge vopsite se execută rapid, sunt ieftine,
au însă elasticitate mică şi se deteriorează odată cu fisurarea stratului suport.
Izolaţiile hidrofuge plastice (asfaltice) se execută din masticuri bituminoase aşezate în straturi
multiple, realizându-se o şapă bituminoasa de 1,5...2,5 cm grosime. Se utilizează la izolarea
pardoselii subsolului împotriva apei capilare.
Izolaţiile hidrofuge elastice utilizează la execuţie, materiale în suluri şi sunt:
- izolaţii hidrofuge elastice executate la cald, alcătuite din bitum sau mástic de bitum şi carton
sau pânză bitumată;
- izolaţii hidrofuge elastice executate la rece, alcătuite din suspensii de bitum filerizat sau cu
celochit şi cu pânza impregnată.
Aceste izolaţii sunt cele mai des utilizate din categoria celor bituminoase.
d) Izolaţiile hidrofuge mixte. Se realizează din:
- izolaţii hidrofuge bituminoase aplicate pe tencuieli hidrofuge;
- izolaţii hidrofuge bituminoase cu o izolaţie metalică (foi de oţel, Pb, Cu, Al, etc.).
Aceste izolaţii hidrofuge constituie soluţii durabile şi eficace, dar fiind scumpe nu se folosesc pe
scară largă. Se aplică în mod curent la rosturile de tasare din fundaţii şi la hidroizolatii supuse la
presiuni hidrostatice locale mari.
Izolaţii hidrofuge bituminoase.
La proiectarea şi realizarea izolaţiilor hidrofuge trebuie să se respecte o serie de reguli, şi
anume:
- încărcările transmise de construcţie trebuie să acţioneze perpendicular şi, pe cât posibil,în mod
uniform distribuit pe suprafaţa izolaţiilor, iar izolaţiile să nu fie supuse la eforturi de întindere
sau forfecare;
- izolaţia trebuie să fie presată permanent între două straturi rigide, presiunea minimă fiind de
0,1 ...0,2daN/cmp şi de cel mult 5 daN/cmp;
- temperatura pe izolaţie trebuie să fie cu minimum 30°C sub punctul de înmuiere al bitumului,
dar să nu depăşească 40°C;
- suportul izolaţiei hidrofuge trebuie să fie rigid, plan (fără asperităţi şi denivelări) şi uscat;
- lucrările de instalaţii care le intersectează se vor executa înainte de izolarea hidrofugă;
- petrecerile dintre foi vor fi de 10 cm, iar straturile se decalează în raport cu numărul lor;
- aplicarea foilor bitumate la pereţii verticali se execută de jos în sus, pe lungimi de 3 m, cu
înnădiri de 1.0... 12 cm la capete; - la scafe, muchii, străpungeri se aplică un strat suplimentar de
pânză bitumată; scafele se
rotunjesc cu o raza de 5 cm;
- lucrările de izolare hidrofugă contra apelor cu presiune se execută numai pe baza unui proiect
de execuţie, întocmit de un proiectant de specialitate;
- după executarea izolaţiilor hidrofuge este interzisă executarea altor lucrări care pot degrada
lucrările efectuate (de exemplu, străpungeri pentru conducte);
- izolaţiile trebuie să fie protejate contra influentelor climatice şi solicitărilor mecanice;
- izolaţiile nu trebuie să constituie suprafeţe de alunecare între elementele de construcţie;
- în cazul pământurilor macroporice, sensibile la umezire şi a celor compresibile, trebuie să se
prevadă măsuri speciale pentru prevenirea deteriorării izolaţiei ca urmare a tasărilor diferenţiate;
- orice lucrare de izolaţie hidrofugă trebuie să facă obiectul unui proiect care să cuprinda:
modul de acţiune a apei asupra elementelor de construcţie, nivelul maxim al apelor freatice,
natura şi proprietăţile terenului de fundare, compoziţia chimică a apei,caracteristicile tehnice ale
materialelor izolaţiei, procesul tehnologic de execuţie, secţiuni şi detalii de alcătuire a izolaţiei,
etc.
Tencuieli, sape pentru pante

Execuţia tencuielilor se va face in conformitate cu prevederile instrucţiunilor tehnice C130-78 si cu
precizările menţionate in continuare:
Aplicarea tencuielilor se va face numai după execuţia probei de etanşeitate si a eventualelor
remedieri. Se recomandă utilizarea sablării pentru pregătirea suportului tencuielilor, indiferent de
modul de aplicare ala acestora.Continuitatea si aderenta la stratul suport al sapelor si tencuielilor se
vor verifica prin metode adecvate nedistructive (vizual, uşoară ciocănire). După aceasta verificare, se
va încheia proces verbal de lucrări ascunse.
Verificarea calităţii lucrărilor si remedierea defectelor de execuţie
Verificarea calităţii lucrărilor
Verificarea calităţii lucrărilor se va face pe parcursul lucrărilor de execuţie, pentru fiecare categorie
de lucrări in parte si separat pe recipientul in ansamblu, înainte si după aplicarea straturilor de
protecţie.Verificarea se va face in conformitate cu prevederile prescripţiilor in vigoare pentru
diversele categorii de lucrări.
Se recomanda remedierea, înainte de verificarea etanşeităţii, a defectelor vizibile, prin injectare, sau
cu masa de şpaclu cu chit tiocolc. La recipienţii din beton precomprimat remedierile necesare se
recomanda sa se facă înainte de precomprimare.Verificarea etanşeităţii recipientului se face prin
proba de umplere cu apa, conform prevederilor STAS 4165-88.In prima etapa se umple recipientul
cu apa pină la nivelul corespunzător inăltimii utile si se completează apa astfel incit recipientul sa
rămină in permanenta plin pina la nivelul indicat, timp de 10 zile.In acest interval se fac verificări in
vederea eliminării totale a pierderilor .de apa prin instalaţiile recipientului sau prin piesele de trecere
ale conductelor.Daca se constata pierderi de apa la exteriorul pereţilor, recipientul se goleşte pentru
efectuarea reparatiilor.necesare, fara a mai aştepta trecerea întregului interval de 10 zile, după care
proba se reia in condiţiile prevăzute.In etapa a doua se face proba de etanşeitate, care durează tot 10
zile. La începutul acestui interval se închide alimentarea cu apa a recipientului.Etanşeitatea
recipientului se considera corespunzătoare daca, după trecerea intervalului de 10 zile, pierderile de
apa observate, scazind pierderile prin evaporare , nu depasesc in medie 0,25 l/zi.m2 de suprafaţa
udata.Se recomanda ca nivelul apei sa se măsoare zilnic, cu precizia de 0,1 mm. Constatind totodată
si tendinţa de colmatare.In afara prevederilor generale de desfasurare a probei de etanşeitate se va
tine seama si de următoarele precizări: umplerea cu apa se va face lent (minim 24 ore);la recipienţii
compartimentaţi se vor umple la început toate compartimentele, verificarea etanseitatii pereţilor
facindu-se prin golire succesiva;
Se recomanda a se evita menţinerea recipientului parţial umplut cu apa timp îndelungat;

Se admit mici pete de umezeala pe pereţi in cazul in care aceştia se tencuiesc ulterior pe fata
interioara; in acest caz, pierderea de apa poate fi de maximum 0,50 l/zi.m2 de suprafaţa udata;
Se recomanda o etapa intermediara de verificare a etanseitatii radierului, cu înaltime de umplere de
maximum 1 m;
La recipienţii fundaţi pe paminturi sensibile la umezire se va fac obligatoriu remedierea prealabila a
oricăror defecte vizibile care ar putea conduce la neetanşeitate si se va face obligatoriu o etapa
intermediara de verificare a etanseitatii radierului(inaltime de apa max. 1 m).
Proba de etanşeitate prin umplere cu apa se face înainte de aplicarea tencuielilor sau protecţiilor, a
izolării termice la pereţi si a umpluturilor de pământ in jurul recipientului, si este obligatorie,
indiferent de natura lichidului înmagazinat. Verificarea finala a etanşeitatii se face după aplicarea
tencuielilor si a straturilor de protecţie. Proba se face prin umplerea recipientului cu apa si se
considera satisfăcătoare daca nu apar pete la exterior. Se poate renunţa la aceasta verificare daca
proba prevazuta la punctul anterior (max. 0,25 l/zi.m2 de supraf. udata) a dat rezultate satisfăcătoare.
Remedierea defectelor de execuţie

Denivelările, zonele de beton segregat, zonele cu armături descoperite sau cu acoperire insuficientă
si cele necompletate cu beton se remediază in conformitate cu prevederile instrucţiunilor tehnice C
149-87.
In vecinătatea pieselor de trecere se recomanda ca remedierile sa se facă prin injectare cu lapte de
ciment sau cu amestecuri pe baza de răşini epoxidice. Fisurile se pot remedia prin injectare cu lapte
de ciment sau cu răşină epoxidică , conform prescripţiilor de aplicare a acestor metode. Soluţia va fi
data de către proiectant, in urma analizării cauzelor care au determinat apariţia fisurilor. Soluţiile de
remediere a altor defecte de execuţie decit cele menţionate se vor elabora in urma analizării cauzelor
care au generat apariţia defectelor, de către specialişti cu experienţă si cu avizul proiectantului.La
elaborarea soluţiilor de remediere se va avea in vedere compatibilitatea materialelor utilizate cu
lichidele înmagazinate ( spre exemplu avizele sanitare in cazul lichidelor alimentare).
Executarea elementelor de constructie prefabricate

Elementele prefabricate se confecţionează in tipare metalice de beton sau de lemn , alegerea
materialului făcându-se pe considerente tehnico - economice.Fetele tiparelor care vin in contact cu
betonul trebuie unse cu agenţi de decofrare înainte de utilizare . Tiparele si piesele lor de fixare
trebuie sa fie suficient de rigide pentru a nu suferi deformaţii in timpul vibrării , manipulării.In cazul
in care decofrarea se face prin smulgere , tiparele trebuiesc astfel ancorate incat sa reziste la forţa de
smulgere.
Prepararea betonului
Compoziţia betonului se stabileşte pe baza de încercări preliminare.Transportul betonului la locul de
încercări preliminare Transportul betonului la locul de turnare se face cu instalaţii sau utilaje
adecvate, care sa permită segregarea acestuia sau pierderea laptelui de ciment.
Turnarea betonului
Inainte de turnare se fac toate verificările necesare si anume daca tiparele sunt bine curatate,
încheiate, fixe si unse, daca armatura este curata si a fost corect aşezata.Compactarea betonului se
face cu ajutorul vibratoarelor de suprafaţa, de cofraj, mese vibrate, in condiţiile stabilite prin fisa
tehnologica.Decofrarea elementelor prefabricate se face la termenul prevăzut in fisele tehnologice.
Aceasta operaţie trebuie executata cu grija, folosind mijloace adecvate pentru a nu se rupe muchiile
elementelor si a nu se deteriora tiparele.Pe timp călduros elementele prefabricate trebuie menţinute
umede timp de 7 zile, prin stropire periodica si acoperire cu folii de polietilena.
Manipulare , transport ,depozitare
Agatarea elementelor prefabricate in vederea manipulării lor se face numai din punctele indicate in
fisa tehnologica.Transportul elementelor prefabricate se face folosindu-se piese de fixare , distantieri
sau rastele, care sa asigure atât menţinerea poziţiei elementelor pe tot parcursul , cat si evitarea
deteriorărilor.
Montarea elementelor prefabricate
Lucrările de montare se executa pe baza unei fise tehnologice care trebuie sa cuprindă:
 cantitatea de elemente de montat pe sortimente;
 mijloace de transport pana la locul de montare;
 daca montajul nu se executa direct de pe mijloacele de transport , locul si modul de
depozitare;
 metodele de montare si utilajul necesar;
 ordinea de desfăşurare a operaţiilor de montare;
 formaţiile de lucru necesare montajului;
 detaliile privind modul de pregătire al suprafeţelor pe care urmează a se rezema
elementele prefabricate;
 ordinea de executare a sudurilor si condiţiilor tehnice de calitate ce trebuiesc îndeplinite

de aceste suduri.
Înainte de începerea lucrărilor de montare trebuiesc efectuate următoarele:
 trasarea axelor necesare poziţionării corecte a elementelor prefabricate;
 aducerea la nivel a suprafeţelor de rezemare si pregătirea acestora in vederea montajului;
 verificarea funcţionării utilajelor si dispozitivelor de prindere provizorie;
 verificarea elementelor prefabricate transportate la locul de montare.
Montarea elementelor prefabricate se face in ordinea si poziţiile prevăzute in proiect.Compactarea
betonului din îmbinări trebuie efectuata cu o grija deosebita de regula prin vibrare. După betonarea
îmbinărilor in mod obligatoriu trebuiesc luate masuri de protejarea betonului , împotriva uscării ,
spălării de ploaie, îngheţuri.
Abateri si defecte admisibile pentru elementele de beton si beton armat

Abaterile fata de dimensiunile cerute ale elementelor de cofraje , gata confecţionate:
 lungime  4 mm ;
 lăţime  3 mm ;
Abateri fata de dimensiunile din proiectele cofrajelor si ale elementelor date in Normativul NE012 –
99.
Următoarele defecte privind aspectul si integritatea elementelor de beton si beton armat :
 defecte de suprafaţa (pori segregări superficiale sau de maxim 40 cmp/defect ,iar
totalitatea defectelor din acest tip fiind limitate la maxim 10 % din suprafaţa elementului )
;
 defecte in stratul de acoperire a armaturilor (ştirbiri locale, segregări) având adâncimea
pana la armatura , lungimea de maxim 5 cm .
Defectele care se încadrează in limitele menţionate nu se înscriu in procesul verbal care se
intocmeste la examinarea elementelor după cofrare
Controlul calitatii lucrarilor de beton si beton armat

În fazele procesului de execuţie a lucrărilor de beton simplu şi beton armat, majoritatea acestor
lucrări devin ascunse, astfel încât verificarea calităţii lor trebuie să fie consemnată în ”procese –
verbale” de recepţie calitativă. Procesele verbale de lucrări ascunse vor fi încheiate între
reprezentanţii Contractorului şi ai Beneficiarului şi vor fi aduse la cunoştinţa Proiectantului. Nu se
admite trecerea la o nouă fază de execuţie înainte de încheierea procesului verbal referitor la faza
anterioară. Verificarea calităţii lucrărilor este menţionată in C 56-2002 – Normativ pentru verificarea
calităţii şi recepţia lucrărilor de construcţii aferente, si se va face pe parcursul următoarelor operaţii:
 verificarea calităţii materialelor componente ale betonului
 executarea cofrajelor:
 alcătuirea elementelor de susţinere si sprijinirile;
 încheierea corecta a elementelor cofrajelor si asigurarea etanseitatii necesare;
 dimensiunile in plan ale secţiunilor transversale;
 poziţia cofrajelor in raport cu cea a elementelor corespunzătoare situate la
nivele inferioare;
 poziţia golurilor.
 calitatea şi montarea armăturilor:

 numărul, diametrul si poziţia armaturilor in diferite secţiuni ale elementelor
structurii;
 distanta dintre etrieri , diametrul acestora si modul lor de fixare;
 lungimea porţiunilor de bare care depasesc reazemele sau care urmează a fi
înglobate in elemente ce se toarnă ulterior;
 poziţia înnădirilor si lungimilor de petrecere a barelor;
 calitatea sudurilor;
 numărul si calitatea legaturilor dintre bare;
 dispozitivele de menţinere a poziţiei armaturilor in cursul betonării;
 modul de asigurare a grosimii stratului de acoperire cu beton si dimensiunile
acestuia;
 poziţia , modul de fixare si dimensiunile pieselor înglobate.
 înainte de începerea betonării se verifica daca sunt corespunzător pregătite
suprafeţele de beton turnate anterior si cu care urmează sa vina in contact betonul nou , in
sensul ca s-au îndepărtat zonele de beton necompactat. Suprafeţele in cauza trebuie sa
prezinte rugozitatea necesara asigurării unei bune legaturi intre betonul nou si cel vechi si sa
fie in stare umeda.
 calitatea betonului livrat de staţia de betoane – se verifica daca:
 datele înscrise in bonurile de transport ale betonului corespund celor prevăzute
in proiect si nu s-a depasit durata admisa de transport;
 lucrabilitatea betonului corespunde celei prevăzute;
 condiţiile de turnare si compactare asigura evitarea oricăror defecte;
 se respecta frecventa de efectuare a încercărilor si prelevărilor de probe;
 sunt corespunzătoare masurile adoptate si menţinerea poziţiei armaturilor si
formei cofrajelor;
 se aplica corespunzător masurile de protecţie a suprafeţelor libere ale
betonului proaspăt.
 condiţiile de turnare şi compactare a betonului;
 decofrarea elementelor;
Structura statii pompare

Caietul de sarcini este întocmit în conformitate cu prevederile “Normelor metodologice privind
conţinutul - cadru de organizare a licitaţiilor, prezentare a ofertelor, adjudecare, contractare şi
decontare a execuţiei lucrărilor.” aprobat cu ordinul nr. 787/34/N din 13.04.1998 al MF şi MLPAT
publicat în Monitorul Oficial nr. 230 bis/24.06.1998 şi prin hotărârea nr. 729/22.08.2000.
Condiţii tehnice minime
Betoanele utilizate vor respecta normativele şi standardele în vigoare în speţă NE012-99 iar clasa
acestora va fi conform specificaţiilor din proiect.La execuţie trebuie respectate prevederile
Instrucţiunilor tehnice anexate.
Indicaţii pentru execuţie
Modalitatea practică a executării lucrărilor prevăzute în prezentul proiect va face obiectul unui
proiect tehnologic elaborat de Contractor (şi respectat la execuţie), proiect ce va fi aprobat de către
Dirigintele de santier.La execuţie vor trebui respectate toate prescripţiile tehnice în vigoare cu
referire la lucrările prevăzute, precum şi instrucţiunile tehnice anexate caietului de sarcini.
Controlul si verificarea lucrărilor
Având în vedere importanţa şi valoarea acestor lucrări, se impune încredinţarea execuţiei lor numai
unei societăţi cu experienţă şi realizări în domeniu.Execuţia lucrărilor trebuie permanent
supravegheată de către reprezentantul beneficiarului – Consultant de supervizare, şi de către
responsabilul tehnic cu execuţia al Contractorului.In situaţiile prevăzute în Programele de control şi
verificări, va fi convocat reprezentantul Inspecţiei de stat in construcţii, precum şi proiectantul
(inclusiv pentru rezolvarea problemelor tehnice dificile apărute la execuţie şi pentru fazele
determinante).La controlul de calitate al execuţiei lucrărilor se vor verifica:
 starea suprafeţelor de beton după decofrare
 respectarea reţetelor de mortar, beton şi protecţii
 poziţionarea pieselor metalice înglobate
 calitatea materialelor procurate şi a confecţiilor metalice realizate
 calitatea montajului componentelor prevăzute
 respectarea Instrucţiunilor tehnice date de proiectant şi furnizori
 respectarea normelor NTS şi PSI.
Cantităţile de lucrări
Cantităţile de lucrări sunt estimate conform listelor de cantitati din Volumul IV si sunt conforme
planurilor de execuţie, dar pot suferi corecturi pe parcursul realizării lucrărilor, prin corelarea cu
situaţia de fapt constatată in teren pe parcursul execuţiei lucrărilor de construcţii-montaj.
Masuri de protecţia muncii
La executarea lucrărilor prevăzute in documentaţie, se va tine seama de prevederile din
“Regulamentul privind protecţia si igiena muncii in construcţii”, aprobat cu ordinul nr.
9/N/15.03.1993 al Ministerului Lucrărilor Publice si Amenajării Teritoriului.
Atât executantul cat si beneficiarul vor respecta din ordinul de mai sus, cu precădere următoarele
articole pentru lucrările de construcţii prevăzute in proiect:
 pentru executarea săpăturilor, se respecta art. 537 – 573 si 591 – 606.
 pentru prepararea si transportul betoanelor, se respecta art. 691 – 761.
 pentru turnarea si compactarea betonului, se vor respecta art. nr. 762 – 770.
 pentru fasonarea si montarea armaturilor de otel – beton, se vor respecta articolele cu nr.
794 – 805.
 pentru cofraje, se vor respecta art. nr. 1131 – 1191.
 pentru izolaţii si protecţii anticorozive, se vor respecta prevederile cap. 36.

De asemenea, se vor respecta prevederile specifice din:
 Legea nr. 90 / 1996, cu privire la protecţia muncii.
 PE 006 / 1981 – Instrucţiuni generale de protecţia muncii pentru unitatile M.E.E.
 DCS nr. 400 / 1981 pentru instituirea unor reguli privind exploatarea si intretinerea
instalaţiilor, utilajelor si maşinilor, întărirea ordinii si disciplinei in munca in unitatile cu
foc continuu.
 “Norme generale de protecţia muncii” elaborate de ICSPM si aprobate de MMPS cu ord.
nr. 578 / DB / 5840.
 Norme specifice de securitate a muncii pentru prepararea, transportul, turnarea betoanelor
si executarea lucrărilor de beton armat si precomprimat, aprobate cu ord. nr. 136 / 95 de
Ministerul Muncii si Protecţiei sociale.
 Norme specifice de securitate a muncii pentru lucrul la inaltime, aprobate cu ord. nr. 235 /
95 de Ministerul Muncii si Protecţiei sociale.
 Norme specifice de securitate a muncii pentru executarea construcţiilor înalte prin glisări
si liftări, aprobate cu ord. nr. 57 / 1997 de Ministerul Muncii si Protecţiei sociale.
Lucrari de terasmente
Lucrările de terasamente se vor executa în conformitate cu planurile de situaţie şi secţiunile
transversale cuprinse în proiect, pe baza cărora se va materializa, pe teren, ampriza
lucrărilor.Prevederile prezentului caiet de sarcini se vor aplica cumulativ cu prevederile actelor
normative în vigoare. Lucrările pregătitoare necesare sunt:nivelarea terenului;îndepărtarea apelor de
suprafaţă din vecinătăţi, pentru a nu provoca inundarea gropilor şi prăbuşirea malurilor;
După curăţirea terenului se efectueaza trasarea lucrărilor prin baterea de ţăruşi în limitele viitoarei
construcţii. La execuţia lucrărilor de terasamente se vor respecta obligatoriu prevederile C169-88
“Normativ pentru executarea şi recepţionarea lucrărilor de terasamente”.Trasarea axelor pentru
amplasarea în plan a fundaţilor şi realizarea fundaţiilor se va face cu deosebită atenţie această lucrare
constituind fază determinantă.Săpăturile se vor executa după realizarea în prealabil a lucrărilor
pentru amenajarea generală a terenului şi lucrări de amenajare a terenului de lucru.Dacă la
executarea săpăturilor, care se fac manual, se constată apariţia unor terenuri slabe se va solicita
prezenţa proiectantului pentru a da soluţii corespunzătoare.
Pământul în exces se va transporta în locuri precizate de autorităţile locale.Lucrările de terasamente
se vor executa în conformitate cu planurile de fundaţii şi se vor respecta prevederile normativelor în
vigoare.Gropile de fundaţii nu vor fi lăsate deschise pe perioade de timp îndelungate. În cazul în care
din diverse motive acest lucru se întâmplă, înainte de turnarea betonului se va curăţa din nou fundul
săpăturii. În cazul în care se constată apariţia crăpăturilor paralele cu marginea superioară, se vor lua
măsuri de consolidare şi de evitare a surpării. Nu se vor folosi pentru umpluturi, pământuri cu
consistenţă redusă, mâluri, nămoluri, pământuri turboase, precum şi cele cu săruri solubile.La
umpluturi nu se va folosi pământ amestecat cu resturi vegetale, rădăcini sau materiale organice.
Domeniul umidităţii optime de compactare va fi stabilit prin determinări de către laboratorul
şantierului. Lucrările de umplutură se vor întrerupe în cazul unor ploi excesive sau de durată.
Lucrările se vor relua după drenarea apelor şi materialul de umplutură a ajuns la umiditatea
optimă.Nu se vor face umpluturi la temperaturi sub 0oC. Stratul pe care se depune umplutura trebuie
să nu fie îngheţat de asemenea materialul din care se execută umplutura nu trebuie să fie îngheţat.La
executarea lucrărilor de terasamente se vor respecta prevederile normativului C169/88, cumulat cu
prevederile din Instrucţiunile tehnice anexate cu următoarele menţiuni:
 lucrările ce se vor executa înainte de începerea lucrărilor de terasamente propriu-zise,
sunt în principal, cele de amenajare a terenului de lucru.
 dacă la executarea săpăturilor pentru fundaţii se constată existenţa unor reţele de instalaţii
subterane existente (conducte apă canale, etc.), trebuie chemat Beneficiarul tehnolog
pentru a lua măsurile ce se impun.
 pământul în exces rezultat din săpătură se va transporta cu auto în depozit.
 umpluturile se vor executa normal din pământurile rezultate din lucrările de săpătură,
conform caietului de sarcini anexat.
 la executarea lucrărilor de terasamente pe timp friguros este obligatoriu respectarea
măsurilor generale şi a celor specifice lucrărilor de pământ prevăzute în "Normativul
pentru realizarea pe timp friguros a lucrărilor de construcţii şi a instalaţiilor aferente",
indicativ C16/84.
Lucrari de beton si beton armat
Betoane. Betoanele utilizate se vor produce şi se vor livra de către staţii de betoane care funcţionează
pe baza certificatelor de atestare.Se vor respecta prevederile normativului NE 012/99, atât la
prepararea betonului, cât şi la încărcarea în mijloace de transport şi transportul la locul de punere în
operă. La stabilirea reţetelor se va urmări realizarea următoarelor cerinţe:
- clasa betonului : C16/20 (Bc20)
- permeabilitate : p8
- gelivitate : G50
- tip ciment : I.2.1
- lucrabilitate : T2/T3
Reţetele se vor stabili, corecta şi definitiva în funcţie de rezultatele încercărilor preliminare de
laborator: umiditatea agregatelor, granulozitatea sorturilor, densitatea aparentă a betonului proaspăt.
Compoziţia de beton adoptată va fi permanent corectată în privinţa cantităţii de apă, în funcţie de
umiditatea agregatelor, astfel încât să se respecte raportul A/C prescris în normativul NE 012-99.
Lucrabilitatea betonului proaspăt va fi verificată atât la staţia de betoane cât şi la locul de punere în
operă.
Ciment
Cimentul I.2.1 destinat betoanelor obişnuite este ales ţinând seama de condiţiile de exploatare,
condiţiile de execuţie, tehnologia adoptată şi clasa betonului.
Se va efectua verificarea calităţii cimenturilor, atât la aprovizionare cât şi înainte de utilizare prin
metodele reglementate de STAS 227/86 şi NE 012/99.
Agregate
Pentru prepararea betoanelor se vor utiliza agregate naturale grele care să corespundă prevederilor
STAS 1667/76 "Agregate naturale grele pentru mortare şi betoane cu lianţi naturali" cu următoarele
cerinţe suplimentare:
 agregatele să provină din roci stabile, nealterabile la aer sau apă şi negelive, nu se admite
utilizarea de agregate provenite din roci feldspatice sau şistoase.
 nisipul va fi de natură silicoasă şi va proveni din balastiere, nu se admite utilizarea
nisipului de concasaj.
 conţinutul în părţi levigabile a nisipului va fi de max. 2 % şi a pietrişului se limitează la
max. 0,5 %.
 in amestecul total de agregate se vor utiliza cel puţin trei sorturi de granulări (ex. 0-3, 3-7,
7-16 sau 7-31 mm).
 se interzice folosirea balastului sau pietrişului cu granule mai mari decât cele indicate pe
mărci de betoane.
Agregatele trebuie depozitate pe platforme betonate având pante şi rigole de evacuare a apelor.Pentru
depozitarea separată a diferitelor sorturi se vor crea compartimente cu înălţimi corespunzătoare
evitării amestecării sorturilor.Nu este admisă depozitarea directă pe pământ sau pe platforme
balastate.Depozitele vor avea amenajate drumuri de acces care să evite antrenarea de noroi şi
impurificarea agregatelor.Pentru depozitarea agregatelor se vor respecta şi prevederile normativului
NE 012/99.
Apa
Apa utilizată la prepararea betoanelor, precum şi la umezirea acestora după punerea în operă,
trebuie să corespundă prevederilor STAS 790/85 - "Apa pentru mortare şi betoane".
Se interzice utilizarea apei minerale la prepararea betoanelor.
Aditivi. Pentru îmbunătăţirea calităţii betonului se pot utiliza aditivi:

- aditivi reducători de apă
- aditivi pentru creşterea lucrabilităţii
- aditivi pentru mărirea-micşorarea timpilor de priza
- aditivi antrenori de aer
- aditivi pentru creşterea rezistentei
- aditivi pentru creşterea durabilităţii
Pot fi obţinute efecte favorabile în scopul folosirii aditivilor numai în cazul unor compoziţii de beton
judicios stabilite şi asigurării unor amestecuri omogene de beton.Eficacitatea aditivilor se va verifica
în prealabil.Este interzisă folosirea clorurii de calciu ca aditiv. Dozarea aditivilor se face in
laboratorul staţiei de betoane. Se vor respecta prevederile din normativul NE 012/99.
Oţeluri pentru armături

Pentru armarea elementelor din beton se utilizează bare laminate la cald din oţel beton rotund neted
OB37 si profilat la cald PC 52 ce trebuie să îndeplinească condiţiile tehnice din STAS 438/1-89 şi
438/2-91.
Livrarea, depozitarea şi controlul calităţii armăturilor se vor realiza cu respectarea prevederilor
normativului NE 012/99.
Armare
Fasonarea barelor, confecţionarea şi montarea carcaselor de armătură se va face în strictă
conformitate cu prevederile proiectului. Armăturile care se fasonează trebuie să fie curate şi drepte.
Eventualele impurităţi de pe suprafaţa barelor se vor îndepărta.Pentru a se evita corodarea oţelului se
recomandă montarea şi betonarea armăturilor în maxim 15 zile de la fasonare. La montarea
armăturilor se vor lua măsuri pentru asigurarea menţinerii poziţiei prevăzute în proiect:
 montarea distanţierilor;
 crearea spaţiilor necesare care să permită pătrunderea liberă a betonului sau a furtunelor
prin care se descarcă betonul;
 crearea spaţiilor necesare pătrunderii vibratorului pentru compactare.
Cofrajele
Cofrajele vor fi astfel alcătuite încât să asigure realizarea formelor, dimensiunilor şi a suprafeţei
perfect plane a elementelor, conform părţii desenate din proiect.Se va urmări etanşeitatea şi
rezistenţa panourilor de cofraj, astfel încât să nu permită pierderea laptelui de ciment şi să asigure
preluarea încărcărilor ce apar în proiectul de execuţie (conform normativului C11/74).
Turnarea betonului
Înainte de începerea betonării se vor controla (conform normativului NE 012-99):
 concordanţa armăturilor cu proiectul (secţiune, nr. bare, poziţii).
 concordanţa dimensiunilor interioare ale cofrajelor cu dimensiunea elementelor din
proiect.
 etanşeitatea cofrajelor, pentru a nu se produce scurgerea laptelui de ciment.
 stabilirea structurii de susţinere a cofrajului pentru a nu se produce deplasarea sau
deformarea cofrajului în timpul sau după terminarea betonării.
 existenţa utilajelor necesare pentru vibrare.
 existenţa materialelor de protecţie a betonului în stare proaspătă.
La turnarea betonului se vor respecta prevederile NE 012-99 si se vor urmări următoarele aspecte:
 betonul adus la locul de punere în operă va fi de calitate corespunzătoare (se încadrează în
limitele de lucrabilitate admise şi nu prezintă segregări).
 betonul trebuie să fie răspândit uniform în straturi orizontale.
 se va urmări umplerea completă cu beton a secţiunii
 se vor lua măsuri pentru a se evita deformarea sau deplasarea armăturilor
 se va urmări menţinerea poziţiei iniţiale a cofrajelor şi menţinerea acestora.
Compactarea betonului se va face prin vibrare alegând tipul de vibrator corespunzător dimensiunilor
elementelor şi posibilităţii de introducere a capului de vibrator printre barele de armătură. Timpul
optim de vibrare şi grosimea stratului de beton armat se vor stabili prin determinări de probă
efectuate în operă la prima şarjă de beton ce se compactează. După turnarea betonului se vor lua
măsuri pentru reducerea deformaţiilor de contracţie prin menţinerea umidităţii betonului minim 7 zile
după turnare. In acest scop se protejează suprafeţele libere prin acoperirea cu materiale de protecţie
(rogojini, prelate şi folii) şi stropirea periodică cu apă.
Controlul calităţii lucrărilor

Fazele proceselor de execuţie a lucrărilor de beton şi beton armat constituie în majoritate lucrări care
devin ascunse, astfel încât verificarea acestora trebuie să fie consemnate în "procesele verbale pentru
verificarea lucrărilor ce devin ascunse", încheiate între beneficiar şi constructor.
Nu se admite trecerea la o nouă fază de execuţie înainte de încheierea procesului verbal referitor la
faza anterioară.
Verificarea calităţii lucrărilor se va face conform programului de control anexat.
Verificarea calităţii lucrărilor se va face pe parcursul următoarelor operaţii:
1. executarea cofrajelor,
2. calitatea şi montarea armăturilor,
3. calitatea betonului livrat de staţia de betoane,
4. condiţiile de turnare şi compactare a betonului,
5. decofrarea elementelor.
Eventualele remedieri ale elementelor se vor executa conform normativului C 149/87 - "Instrucţiuni
tehnice privind procedeele de remediere a defectelor pentru elementele de beton"
Metode pentru executia confectiilor metalice

Execuţia lucrărilor metalice se recomandă a se face într-un atelier specializat de către lucrători cu
experienţă în domeniu. Lucrările pregătitoare constau în sortarea, depozitarea, sablarea, debitarea
pieselor, curbarea, îndoirea pieselor. Se vor verifica în mod obligatoriu certificatele de calitate
eliberate de întreprinderile furnizoare, controlându-se tipurile de laminate, dimensiunile şi
calitatea.Lucrările propriu-zise constau în trasarea, tăierea, prelucrarea, îmbinarea pieselor şi
montajul de probă. Metodele de lucru se adaptează la dotarea atelierului de confecţii metalice, iar la
terminarea lucrării suprafeţelelor metalice trebuie să fie perpendiculare pe axe, cu marginile drepte
(fără degradări sau neregularităţi) şi curate.Controlul în timpul execuţiei trebuie efectuat pe faze
astfel: verificarea tasării, controlul pieselor după prelucrări, verificarea ansamblurilor şi controlul
cordoanelor de sudură.Confecţiile metalice se execută din profile laminate, asamblate prin
sudură.Sudurile între elementele componente se realizează pe şantier la nivel calitativ corespunzător
clasei IV, cu respectarea prevederilor STAS şi se verifică în conformitate cu Normativul I 27.La
executarea sudurilor se vor folosi tehnologii omologate, conf. STAS sau prescripţiilor tehnice CR-7,
colecţie ISCIR.Tehnologia de sudare se elaborează de executantul lucrării pe baza datelor din
proiect. Conform prevederilor I 27/82, sudorii care execută îmbinări în clasa de calitate IV vor fi
verificaţi conf. prevederilor Ordinului IGSIC nr.4/1981.Executarea sudurilor se va face cu
respectarea SR EN ISO 13920/98, SR EN 288/2,3 şi SR EN 729-2/96 privitoare la clasele de
execuţie, formele şi dimensiunile rosturilor de sudură şi la abaterile limită de la dimensiuni fără
indicaţii de toleranţă.Examinarea sudurilor de rezistenţă se va face prin examinarea cu ochiul liber
sau lupă, măsurarea cu rigla şi şablonul şi corectarea cu aparate speciale. Sudura defectă se va crăiţui
şi se va suda la dimensiunile din proiect. Verificarea îmbinărilor sudate se fac în scopul punerii în
evidenţă a mărimii şi frecvenţei defectelor în raport cu limitele de acceptabilitate ale clasei de calitate
prescrisă. Verificările şi încărcările sudurilor se fac de către personal numit prin grija unităţii
executante pentru asigurarea calităţii sudurilor. Aplicarea metodelor de control, în funcţie de tipul
defectelor este precizat în STAS 8539/85, 10041/90, 6606/86, 9552/87, în prescripţiile tehnice CR3,
CR6, CR8, CR20 colecţia ISCIR precum şi prevederile I 27/82 (tabel 8 şi 9). Confecţiile metalice se
vor proteja prin vopsire cu un strat grund alchidic şi două straturi de vopsea alchidică.
Lucrări de zidărie
Pentru executarea corectă a zidăriei trebuie să se înceapă cu udarea cărămizilor sau blocurilor, udarea
fiind mai abundentă dacă lucrarea se execută pe arşiţă.Zidăria de închidere din BCA se face în mod
asemănător cu cea a cărămizilor, cu deosebirea că blocurile fiind elemente cu dimensiuni mai mari,
nu sunt necesare mai multe şiruri de blocuri în grosimea zidurilor. Zidăria se începe de la colţuri sau
de la goluri, întreruperile se lasă în formă de trepte a căror înălţime nu va depăşi 1m. Grosimea
rosturilor orizontale este de 12mm, iar cea a rosturilor verticale este de 10mm.Ţeserea se face
obligatoriu la fiecare rând.Rosturile verticale vor fi ţesute astfel ca suprapunerea blocurilor în două
nivele succesive pe înălţime, atât în câmp, cât ş iila colţuri, să se facă pe minimum ¼ în lungul
zidului.Pentru zidăriile de 12,5cm şi 7,5cm mortarul de execuţie va fi de minimum M 25.
Consistenţa mortarului pentru zidării va fi de 8-13cm. Rosturile orizontale şi verticale se vor umple
cu mortar, dar lăsându – se neumplute pe o adâncime de 1-1,5cm de la faţa exterioară a
zidului.Pentru realizarea orizontalităţii rândurilor se vor folosi rigle de lemn gradate, la intervale
egale cu înălţimea rândurilor de zidărie, fixate la colţurile zidăriei. Verificarea se va face cu o sfoară
de trasat bine întinsă între rigle.Întreruperea zidăriei se va face în trepte.
Pentru tăierea blocurilor de BCA se va folosi ferăstrăul, iar pentru cărămizi se vor folosi ciocanele de
zidărie bine ascuţite. În dreptul ferestrelor se vor prevedea praznuri câte 2 pe fiecare parte a
ferestrelor, sau câte 3 buc./ml. Pentru uşi se vor prevedea câte 3 buc. de praznuri pe metru de fiecare
parte.
Şanţurile, golurile şi şliţurile pentru instalaţii se execută înainte de tencuire, cu condiţia de a nu
afecta rezistenţa zidăriei, traseele urmând proiectul de specialitate.
Condiţii de calitate
Rezultatele verificărilor la elementele de zidărie ce urmează să fie tencuite se înscriu în procesele
verbale de lucrări ascunse.
Specificaţii pentru mortare
Mortarele folosite la lucrările de zidărie vor fi mortare cu marca M 50 Z şi M 100 Z. Pentru aceste
mortare se foloseşte cimentul Portland.Prepararea mortarelor se poate face normal, având în
vedere volumul mic de lucrări de zidărie.
Executarea tencuielilor
Aplicarea tencuielilor se face după efectuarea remedierilor. Continuitatea şi aderenţa de stratul suport
al şapelor şi tencuielilor se vor verifica prin metode nedistructive (vizual, uşoară ciocănire)În final se
va încheia un proces verbal de lucrări ascunse.Se interzice utilizarea prepararea mortarelor colorate a
pigmenţilor (vătămători sănătăţii personalului muncitor) miniu de plumb, galben de crom, oxid sau
acetat de cupru, etc.Personalul muncitor care execută aplicarea mecanizată a tencuielilor, precum şi
cel ce execută tencuielile manuale la tavane, trebuie să poartă ochelari de protecţie.
Pardoseli. Acest capitol cuprinde specificaţiile tehnice pentru executarea pardoselilor. Fiecare tip de
pardoseală este alcătuită din:
 îmbrăcămintea – strat de uzură – care este supusă direct tuturor sarcinilor de uzură,
sarcinilor şi acţiunilor din exploatare.
 stratul suport ce primeşte încărcarea de la îmbrăcăminte şi se transmite elementelor de
rezistenţă pe care este aşezată pardoseala.
Materialele puse în operă vor avea caracteristicile prevăzute în standardele şi normativele
tehnice de ramură (de producţie), specificate în capitolele respective. Cimentul va fi ferit de acţiunea
umezeli, îngheţului şi amestecului cu corpuri străine, atât în timpul transportului (ce se face în saci),
cât şi în timpul depozitări, ce se face în magazi şi şoproane. Adezivul se va depozita în magazi
acoperite, la temperatura de +50C - +350C.
Executarea lucrărilor de pardoseli – reguli generale
 Controlul materialelor întrebuinţate, al dozajului, modul de execuţie şi al procesului
tehnologic pentru executarea pardoselilor se va face pe toată durata lucrări .
 Pardoselile vor fi plane, orizontale şi fără denivelări, fac excepţie pardoselile care au
denivelări şi pante prevăzute în proiect.
 Executarea fiecărui strat component al pardoseli se va face numai după executarea
stratului precedent şi constatarea că acesta a fost bine executat.
 La trecerea de la executarea unui strat la altul se va realiza o legătură cât mai perfectă
între straturi.
 Executarea pardoselilor se va face numai după terminarea lucrărilor prevăzute sub
pardoseală.
Executarea stratului suport
Stratul suport rigid, trebuie să aibă suprafaţa plană şi netedă. În zonele unde apar neregularităţi, care
depăşesc abaterile admisibile, corectarea suprafeţei se va face prin spriţuire, curăţirea şi spălarea sa,
după care se va aplica mortar de ciment, având acelaşi dozaj de ciment cu al stratului suport
respectiv.
Condiţii tehnice de calitate
Respectarea condiţ iilor tehnice de calitate pentru fiecare tip de pardoseală în parte se va face în
conformitate cu prevederile normativelor în vigoare.
Condiţii de măsurare a lucrărilor
Lucrările de pardoseli de orice fel, precum şi stratul suport se măsoară la metru pătrat suprafaţă reală
cu scăderea golurilor mai mari de 0,25 mp.
Zugraveli interioare si exterioare
Zugrăvelile şi vopsitoriile sunt lucrări destinate să rămână vizibile, motiv pentru care calitatea lor
poate fi verificată oricând, chiar după terminarea întregului obiect. Produsul lavabil este un produs
care, pus în operă, este o zugrăveală elastică pentru pereţi, cu mare rezistenţă în timp la căldură, frig,
la salinitate marină, poluare industrială şi urbană, nu este afectată în conţinut, astfel că îşi păstrează
calităţile timp îndelungat. Livrarea se face în ambalaje etanşe de material plastic (găleţi) de 2,5; 5; 14
litri.
La zugrăveli interioare şi exterioare, pe pereţi din beton, zidărie de cărămidă, tencuieli de ciment,
ipsos. Produsul lavabil îndeplineşte cerinţele de performanţă cerute de ”Normativul privind metodele
de determinare a nivelurilor criter iilor de performanţă ale finisajelor utilizate la clădiri”
 aderenţă mare la suport, peste 0,5 N/mm2
 rezistenţă la mediu alcalin;
 din punct de vedere al rezistenţe iila băşicare fac parte din clasa B (nu prezintă băşici
 după 7 zile);
 au o mare putere de acoperire a suprafeţei suport;
 au aspect frumos de peliculă lucioasă, mătăsoasă;
 nu au conţinut de substanţe toxice, inflamabile sau explozibile;
Durabilitatea şi întreţinerea
După 100 de cicluri de îmbătrânire accelerată, zugrăvelile realizate cu vopsea lavabilă nu suferă
modificări de comportament şi aspect.
Sunt rezistente la mijloacele de curăţire după murdărire cu praf şi funingine.
Condiţii de livrare
La livrarea produsului, trebuie să fie însoţit de declaraţia de conformitate a furnizorului cu
agrementul tehnic eliberat pentru acesta, potrivit prevederilor standardului SR EN 45.014.
Dosarul tehnic
Produsul lavabil este o vopsea pe bază de copolimeri acrilici pentru zugrăveli interioare şi
exterioare. Produsul lavabil se diluează cu apă curată, în funcţie de efectul de suprafaţă ce se doreşte
să fie obţinut. Temperatura de lucru: +50C şi când nu există pericolul de ploaie sau arşiţă mare.
Punerea în operă a vopselelor se face cu bidineaua, rola sau prin pulverizare. După uscare, vopselele
se pot îndepărta numai cu diluant.
Placaje din faianta

Materialele de bază pentru placaje, trebuie să corespundă condiţiilor tehnice prevăzute în standardele
şi normativele în vigoare.
Înainte de livrarea oricărui material la şantier, se va pune la dispoziţia investitorului şi a
proiectantului mostre pentru culoare, desen etc. Depozitarea cut iilor la şantier se va face în stive la
max. 1,5m înălţime, pe platforme sau rafturi, în locuri ferite de lovituri şi umiditate. Plăcile se vor
scoate din cuti numa iila locul de montare. Toate materialele vor fi introduse în lucrare numai după
ce s-a verificat că au fost livrate cu certificate de calitate care să confirme că sunt corespunzătoare
normelor în vigoare. Plăcile de faianţă se curăţă de praf prin perierea dosului şi se ţin în apă cel puţin
o oră, înainte de aplicare se scurg 2-3 min.. Montarea plăcilor se face în rânduri orizontale începând
de la stânga la dreapta şi de la plintă în sus. Primele două plăci se vor fixa cu mortar deasupra
cantului dreptarulu iila capetele acestuia aşezându-se pe cant, prima placă se fixează definitiv, iar cea
din dreapta provizoriu, urmând să se monteze definitiv la terminarea fixări plăcilor din acelaşi rând.
Se întinde o sfoară la marginea superioară a primelor două plăci care dă nivelul orizontal plăcilor
intermediare şi care are faţa răzuită perfect verificate cu firul de plumb. Rândul următor de plăci se
va fixa în mod similar, în acelaşi sens de montare, însă celedouă plăci se montează pe primul rând de
plăci deja existent. Partea de sus a placajului se va termina cu o placă cu o rotunjire la margine.
Rosturile orizontale şi verticale ale placajelor trebuie să fie în prelungire şi în linie dreaptă, cu lăţime
uniformă . Montarea se face prin aplicarea cu mistria pe dosul fiecărei plăci de faianţă a mortarului
de prindere. Plăcile se fixează cu striurile de pe dos aşezate orizontal. După fixare a 3-4 rânduri de
plăci se verifică planeitatea suprafeţei placate cu dreptarul de 2 cm, atât pe direcţia orizontală cât şi
verticală. După 5-6 ore de la montare se curăţă rosturile cu cârpa, umplerea rosturilor dintre plăci se
face ulterior cu ciment alb.
Drumuri si platforme
Traseele drumurilor şi a platformelor se vor realiza conform planurilor de situaţie, care prevad
elemente necesare tasării.Atât pentru circulaţia curentă cât şi pentru platforme, sistemul rutier va fi
rigid, cu îmbrăcăminte din beton cu o fundaţie din balast.Pe aceste drumuri şi platforme, circulaţia de
exploatare este de volum mic în comparaţie cu cele de pe drumurile publice.Lucrările de terasament
pentru drumuri se vor conforma cu prevederile de la cap.6.4.Îmbrăcămintea din beton vibrat se va
executa conform STAS 183 86 şi conform normativului C 22 - 84, cu beton clasa Bc 22,5 (B 300) şi
având o grosime de 18 cm.Conform aceloraşi acte normative se vor realiza rosturile longitudinale şi
transversale (de dilataţie şi de contracţie).Rosturile vor fi tăiate, iar umplerea lor se va face cu mastic
bituminos.Fundaţia va fi realizată din balast, conform STAS 6400 - 84 şi STAS 662 - 89.În ipoteza
că apa subterană se află la adâncimea mai mare de 3,00 m, grosimea stratului de fundaţie din balast
va fi de 15 cm.Lucrările de terasamente se vor executa la cotele prevăzute în proiect, astfel încât cota
finală a drumului să corespundă cu cota proiectată.Profilul transversal tip prevede ca partea
carosabilă să fie încadrată de acostamente pe ambele părţi, cu lăţimea de 1,00 m fiecare. Panta
transversală va fi de 2% şi va permite ca apa să se scurgă lateral, în afara platformei drumului, în
şanţul creat, în cazul că linia roşie este la nivelul terenului sau în debleu.Exceptând cazul în care o
autoritate îşi exercită dreptul de a reface o suprafaţă de teren afectată de operaţiunile antreprenorului,
acesta din urmă va fi responsabil material pentru refacerea la condiţia iniţială a tuturor suprafeţelor
deranjate, cum sunt:
 marginile drumurilor, banchete, poteci, terenuri libere, grădini şi orice altceva până la
satisfacerea autorităţilor locale, proprietarilor particulari sau a persoanelor ce au control
asupra terenului respectiv.
 Toţi copacii, tufişurile şi plantele vor fi transplantate cu grijă şi vor fi readuşi la poziţia
iniţială după umplerea excavaţiilor.
 Readucerea copacilor bătrâni sau maturi va putea fi anulată în cazurile când vârsta
copacilor face impracticabilă readucerea lor.
Pământul vegetal va fi depozitat cu grijă şi repozat la suprafaţa umpluturilor, acolo unde se impune
acest mod de tratare. Excavaţia pentru drumurile de acces va fi realizată pe cât posibil aproape de
dimensiunile şi de forma specifică a traseului.Dacă s-a excavat mai mult în exces decât era necesar,
adâncimea suplimentară va fi umplută cu balast compactat, pe cheltuiala antreprenorului.Acolo unde
sunt necesare umpluturi pentru a aduce terenul la cotele din proiect, se va folosi balast cu
granulometrie continuă, care se va poza în straturi nedepăşind 40 cm şi care va fi compactat cu
cilindru vibrator de 10 tf, până e ajunge la greutatea volumetrică de 2,1 tf/mc. Dacă antreprenorul
doreşte să folosească drumul definitiv de acces pentru transporturile necesare construcţiei (
materiale, terasamente, betonare ) atunci el are permisiunea de a executa împietruirea pentru
fundaţie, care va avea grosimea în acest caz de 20 cm, după cilindrare prin vibrare.După terminarea
transporturilor legate de tehnologia executării construcţiilor, antreprenorul va executa o scarificare a
împietruirii drumului de acces, după care va proceda la completarea acesteia cu un strat de 10 cm de
balast, după cilindrarea cu vibrocompresorul, continuând cu realizarea stratului rutier din beton de
ciment de 18 cm grosime, marca B 300. Condiţia drumului la terminarea lucrărilor din contract va fi
"ca nou" , cu suprafeţele curate, profilate precis, cu rosturile precis trasate, fără pete de beton sau de
alta natură, lucrări de peticire, linii marcând foste săpături (şanţuri) , vopsea, ulei sau scurgeri de
combustibil, sau alte defecte vizibile sau structurale.
Lucrari de drumuri. Lucrări de terasamente

Lucrările de terasament pentru drumuri se aplica refacerilor si drumuri in incita statiilor. Atunci când
densitatea terenului uscat la o adâncime de 0.3 m de la nivelul platformei este sub 90% din densitatea
maxima a terenului uscat, determinata conform prevederilor standardelor si normativelor naţionale
aplicabile, in vigoare, subsolul va fi refinisat si compactat la 90% din densitatea maxima a terenului
uscat.Umplutura mai jos de 0.3 m adâncime sub nivelul de platforma va fi compactata la 90% din
densitatea maxima a terenului uscat. Umplutura ce se încadrează in 0.3 m adâncime sub nivelul de
platforma va fi compactata la 95% din densitatea maxima a terenului uscat.Atunci când se
compactează secţiuni din subsol, se va acorda o atenţie speciala condiţiei ca subsolul natural sau
umplutura sa fie compactate cu o uşoara panta spre exterior pentru a se asigura o buna scurgere a
apei de suprafaţa.Materialul excavat pentru patul de suport al drumului care este adecvat pentru
umplutura va fi utilizat in acest scop in măsura in care este posibil.
Finisarea si protectia subsolului

In momentul in care subsolul a fost compactat in gradul dorit, suprafaţa va prezenta un strat paralel
cu suprafaţa finisata a carosabilului si cu nivelele si secţiunea transversala corecte.Suprafaţa finisata
a subsolului va fi aprobata de către Consultantul Supervizare înainte deamplasarea materialului de
egalizare. Subsolul, odată compactat, cu forma definita si aprobat, va fi protejat si mentinut bine
drenat.Utilajele si materialele nu vor fi depozitate sau stivuite pe strat. Traficului Antreprenorului nu
i se va permite sa treacă peste subsolul finalizat, decât daca se aproba de către Consultantul
Supervizare.Antreprenorul va repara, pe cheltuiala sa, orice porţiuni moi sau deteriorări ale
subsolului
Conditii cu privire la compactare

Utilajele de compactare cu vibraţii pot fi utilizate daca sunt aprobate de Consultantul
Supervizare.Numărul traversărilor va fi determinat avându-se in vedere caracteristicile utilajului si
materialului care vor fi utilizate.Daca este necesar, vor fi prelevate specimene de testare pentru a se
determina metoda optima de compactare. Suprafaţa fiecărui strat de material va fi, după finalizarea
compactării, bine inchisa, nemişcata sub utilajul de compactare si fara planuri de tasare.Zonele
necompactate, separate sau in orice alt mod defecte vor fi refăcute la grosimea stratului si
recompactate.
Materialul si constructia bazei

Baza va conţine unul din următoarele materiale:
 Piatra de fundaţie selectata
 Piatra sfărâmata
 Baza de pietriş stabilizat cu ciment.
Pietrişul selectat sau piatra sfărâmata vor avea o grosime de minim 150 mm sau cea impusa de
condiţiile existente ale terenului. Materialul pentru baza va fi bine calibrat, in conformitate cu
următoarele cerinţe:
 Valoarea CBR după 24 ore de înmuiere nu va fi mai mica de 80%
 Limita lichidului si indicele de plasticitate nu vor depasi 25% si respectiv 8%
 Limitele de calibrare vor fi:
Marimea sitei Procentajul de
trecere a masei
75 mm 100
37.5 mm 85-100
20 mm 60-100
10 mm 40-70
5 mm 25-45
600 micron 8-22
75 micron 0-10
 Pietrişul selectat si piatra sfărâmata vor fi compactate la 100% din densitatea maxima
uscata.
Compactarea se va executa prin udare si cu cilindrul compresor pana când nu mai apar miscari
vizibile ale materialului de piatra compactata, iar pietrele din materialul de baza atunci cand vor fi
aruncate sub cilindru vor fi sfărâmate. Un strat de finisare de nisip va fi cilindrat pentru a umple
golurile din suprafaţa.
Pietrişul selectat stabilizat cu ciment va avea o grosime de minim 150 mm sau cea impusa de
condiţiile existente ale terenului. Pietrişul va fi conform cerinţelor specificate anterior si va fi
stabilizat cu ciment Portland in procent de 6 - 8%. Pentru a se obţine un amestec uniform de
materiale si apa, pietrişul selectat stabilizat cu ciment va fi fabricat intr-un malaxor, transportat la
amplasament si compactat la 100% din densitatea maxima uscata. Daca condiţiile permit si
Consultantul Supervizare aproba, baza de pietriş selectat stabilizat cu ciment va fi fabricata pe
şantier, cu ajutorul unor biele rotative si cisterne de apa pentru a se obţine o baza bine
amestecata.Condiţiile de compactare vor ramane neschimbate, de ex. 100% din densitatea maxima
uscata.Materialul va fi dispus, imprastiat egal si compactat, imprastierea efectuându-se in paralel cu
dispunerea. Materialul pentru baza drumului va fi imprastiat de preferinţa intr-un singur strat,
utilizându-se o maşina de derulat sau un utilaj similar aprobat. Materialul va fi imprastiat astfel încât
după compactare grosimea totala sa fie conforma cerinţelor.Antreprenorul va organiza lucrarea astfel
încât sa fie evitate îmbinările longitudinale pe materialul întărit. Daca nu este posibil, atunci înainte
de începerea lucrării pe o îmbinare longitudinala de material întărit, marginea compactata anterior, in
cazul in care a fost expusa mai mult de o ora, va fi tăiata vertical pentru a se obţine o fata echivalenta
cu grosimea specificata a stratului de material corect compactat.Compactarea bazei drumului la un
minim de 100% din densitatea maxima uscata va fi finalizata de indata ce este posibil după ce
materialul a fost imprastiat. Echipamentul de compactare nu se va sprijini direct pe materialul intarit
sau deja întărit dispus anterior, decât in măsura in care este necesar pentru a se obţine compactarea
specificata a imbinarii. Se va acorda o atenţie speciala obţinerii compactării complete in vecinătatea
îmbinărilor longitudinale si transversale, iar Antreprenorul va folosi suplimentar compactoare mici
speciale daca este necesar sau se dispune de catre Consultantul Supervizare.
Materialul necompactat sau slab compactat din vecinătatea îmbinărilor de construcţie va fi îndepărtat
si înlocuit cu material proaspăt. Suprafaţa fiecărui strat de material compactat, la finalizarea
compactării, va fi bine închis, nu se va mişca sub utilajul de compactare si nu va prezenta planuri de
compactare, creste, fisuri sau material necompactat. Zonele necompactate, separate sau in orice alt
mod defecte vor fi refăcute la grosimea stratului si recompactate. Daca aceasta nu se poate realiza in
2 ore de amestecare, remedierea va cuprinde spargerea materialului pe întreaga grosime a stratului,
îndepărtarea lui si înlocuirea cu material proaspăt amestecat si compactat conform
Specificaţiei.Imediat după finalizarea compactării, baza va fi maturata timp de cel puţin 7 zile, cu
excepţia cazului când se dispune contrar de către Consultantul Supervizare. Maturarea se va realiza
fie prin acoperirea cu un strat de plastic impermeabil, asigurat împotriva vânturării de pe suprafaţa cu
îmbinări suprapuse pe cel puţin 300 mm si stabilizate astfel încât sa se evite pierderea de umiditate
sau in conformitate cu clauzele din Specificaţie ce se refera la beton, sau prin pulverizare cu un
compus de maturare aprobat.In ciuda celor menţionate anterior, Antreprenorul va construi baza
drumului conform condiţiilor si specificaţiilor emise de Autoritatea sau Municipalitatea in cauza.
Specificaţia care a fost inclusa aici va fi aplicata numai in absenta unor condiţii speciale ale acestor
autoritati.
Pavajele asfaltice. Pavajele asfaltice de acoperire

Pavajele asfaltice de acoperire vor cuprinde:
 Stratul de beton asfaltic
 Stratul de legatura
 Stratul de uzura
Toate acestea reprezinta straturi de beton asfaltic, dar de o compozitie diferita, in special in ceea ce
priveste compozitia granulometrica a particulelor de pietris. Stratul de beton asfaltic va fi cel mai
gros si cel de uzura cel mai subtire.
Betonul asfaltic amestecat la cald

Amestecul de bitum pentru straturile suprafetei se va conforma cerintelor amestecurilor produse
local.
Compozitia amestecurilor se prezinta de regula astfel:
 Umplutura de praf inert
 5 - 7 % bitum
 70 - 75 % material calcaros gri sau albastru
 23 - 25 % nisip
Amestecurile de bitum vor fi obtinute de la o statie de amestec locala aprobata, in masura in care este
posibil.Vor fi furnizate Consultantului Supervizare numele si adresele producatorilor locali. Nici un
mestec bituminos nu va fi fabricat pana cand formula de fabricatie nu a fost inaintata de Antreprenor
si aprobata de Consultantul Supervizare, in scris.Formula va indica procentul exact de fragmente
cernute si procentul exact al asfaltului care va fi utilizat la amestec, inclusiv temperatura de amestec.
Formula de fabricatie se va incadra in gama etalon specificata si va fi valabila pana cand va fi
modificata in scris de Consultantul Supervizare.
Limitari determinate de conditiile meteorologice

Straturile de bitum vor fi construite numai atunci cand baza este uscata si vremea nu este
ploioasa.Astfel de straturi nu vor fi dispuse atunci cand temperatura este sub 10 °C si in scadere, dar
pot fi dispuse atunci cand temperatura este de cel putin 8 °C si in crestere, cu exceptia cazului in care
se dispune altfel de catre Consultantul Supervizare.
Pregatirea
Imediat inainte de aplicarea pavajului bituminos, suprafata stratului de dedesubt va fi curatata cu
atentie de materii necompactate sau straine. Stratul de dedesubt va fi acoperit cu un strat adeziv de
asfalt lichid cu maturare rapida. Stratul adeziv care va fi utilizat va fi supus aprobarii Consultantului
Supervizare. Invelisul adeziv va fi aplicat cu suficient timp inainte de plasarea amestecului de beton
asfaltic astfel incat sa asigure o pelicula subtire adeziva de ciment bituminos care sa ofere o buna
legatura.Invelisul adeziv va fi aplicat intr-un strat uniform cu ajutorul unui spray manual sub
presiune, in cantitati de cel putin 0.2 litri pe metru patrat si nu mai mult 0.3 litri pe metru patrat de
suprafata, cu exceptia cazului in care se dispune contrar de catre Consultantul Supervizare. Jaloanele
pentru controlul aliniamentului vor fi furnizate, montate si intretinute de catre Antreprenor, supuse
verificarii si corectarii Consultantului Supervizare, cu scopul ca Lucrarile sa se conformeze traseelor
indicate pe planuri.Jaloanele vor fi montate in paralel cu axul central al zonei ce va fi pavata,
decalate si spatiate dupa cum dispune Consultantul Supervizare.
Transportul
Amestecurile bituminoase vor fi transportate de la statia de amestec la utilajul de imprastire in
camioane cu platforme netede si curate care au fost unse cu cantitatea minima de pelicula de ulei
aprobat pentru a se preveni lipirea amestecului de platforma camionului. Incarcatura va fi acoperita
cu prelate sau alt material adecvat pentru a o proteja de praf sau ploaie si a impiedica pierderea de
caldura. Livrarile vor fi astfel aranjate incat imprastierea si cilindrarea amestecurilor pregatite pentru
o zi sa poata fi finalizata in timpul zilei, cu exceptia cazului in care este asigurata o lumina artificiala
satisfacatoare pentru Consultant Supervizare. Incarcaturile udate in mod excesiv de ploaie vor fi
respinse. Nu va fi permisa remorcarea pe materialul proaspat dispus.
Amplasarea
Pavajul asfaltic va fi construit conform grosimii existente inainte de indepartare si excavare sau cea
indicata pe planuri, avand minimul specificat. Temperatura fiecarui amestec la momentul plasarii in
utilajul de imprastiere va fi cea indicata de Consultantul Supervizare, plus sau minus 10 °C.Utilajul
de imprastiere va fi ajustat, iar viteza reglata, astfel incat suprafata stratului de asfalt sa fie neteda si
cu o asemenea adancime ca, atunci cand este compactata, sa se conformeze la sectiunea transversala
indicata pe planuri. Lungimea fiecarei benzi amplasate inainte de turnarea benzii adiacente va fi
indicata de catre Consultantul Supervizare. Atunci cand doua utilaje de imprastiere functioneaza
decalat, benzile nu vor fi amplasate inaintea celei adiacente cu mai mult decat permite o imbinare
longitudinala la cald, satisfacatoare intre benzi.In situatia in care se realizeaza o imbinare
longitudinala, o fasie de 150 mm, de-a lungul marginii langa care se va amplasa materialul
suplimentar, nu va fi cilindrata pana cand nu este aplasat materialul suplimentar, cu exceptia cazului
cand lucrarea va fi discontinua. Dupa ce prima banda a fost plasata si cilindrata, va fi amplasata
banda adiacenta in perioada cand fasia de 150 mm necilindrata este fierbinte si in stare de usoara
compactare. Cilindrarea benzii adiacente va incepe de-a lungul imbinarii. Amplasarea amestecului va
fi continua pe cat posibil.In zonele unde nu este posibila utilizarea utilajelor de imprastiere,
amestecul va fi imprastiat manual si indreptat cu raclete. Incarcatura nu va fi amplasata mai rapid
decat poate fi manevrata corespunzator de catre muncitorii cu lopeti si raclete.Suprafetele de contact
ale bordurilor pavajelor construite anterior, caminelor si structurilor similare vor fi acoperite cu un
strat adeziv inainte de amplasarea amestecului de bitum.
Compactarea amestecurilor
Compactarea va fi realizata cu cilindre cu trei roti si cilindre compresor in tandem. Cilindrarea
amestecului va incepe de indata ce amestecul poate suporta cilindrul fara o dislocare nedorita. Nu va
fi permisa intarzierea cilindrarii amestecurilor proaspat imprastiate. Cilindrarea initiala va fi
executata cu cilindre compresor in tandem, urmata imediat de cea cu cilindre cu trei roti. Cilindrarea
va incepe la extremitatile benzilor si va continua catre centrul pavajului, suprapunandu-se pe fasiile
succesive cu cel putin jumatate din latimea rotii din spate a cilindrului cu trei roti. Pe curbele
suprainaltate, cilindrarea va incepe in partea joasa si va inainta catre cea inalta. Drumurile alternative
ale cilindrului se vor efectua pe lungimi usor diferite. Testele de conformitate in ceea ce priveste
netezimea vor fi efectuate imediat dupa compactarea initiala, iar deviatiile in exces de la tolerantele
stipulate vor fi corectate prin degajarea suprafetei fierbinti cu raclete si indepartare sau adaugare de
material, dupa cum se dispune, inainte de continuarea cilindrarii.In general, cilindrarea se va executa
astfel incat sa rezulte o suprafata neteda si va fi continuata pana ce se va obtine o densitate de cel
putin 100%. In timpul cilindrarii, rotile cilindrului vor fi umezite astfel incat sa se previna lipirea
amestecului de acestea, dar nu se va permite excesul de apa. Antreprenorul va furniza cilindre
aditionale si suficiente daca se constata ca nu se atinge densitatea pavajului. In zonele care nu sunt
accesibile pentru cilindre, amestecul va fi compactat cu atentie cu batatoare manuale la cald, cu o
greutate de cel putin 10 Kg, cu o suprafata de batere de cel mult 300 cm². Nu va fi permisa repararea
stratului superficial al unei zone cilindrate.
Orice amestec care este amestecat cu materii straine, sau in orice alt mod deficient, va fi indepartat si
inlocuit cu amestec proaspat si recompactat. Nu se va permite stationarea cilindrilor pe pavajul care
nu a fost complet compactat. Se vor lua masurile de precautie necesare pentru a se preveni scaparea
de ulei, grasime, petrol sau alte materii straine pe pavaj, indiferent ca cilindrul functioneaza sau
stationeaza. Antreprenorul va asigura forta de munca competenta care sa fie capabila sa execute
lucrarile legate de corectarea iregularitatilor pavajului. Suprafata finisata nu va varia cu mai mult de
3 mm atunci cand este testata cu o margine dreapta de 3.00 m dispusa in paralel cu linia centrala a
pavajului. Dupa finalizarea cilindrarii finale, se va verifica netezimea stratului si se va corecta orice
iregularitate care depaseste toleranta sau care rezulta in retinerea apei pe suprafata prin indepartarea
zonei deficiente si inlocuire cu pavaj nou, fara costuri suplimentare. Pavajul de bitum finalizat va fi
testat in privinta grosimii dupa cum dispune Consultantul Supervizare. Acolo unde grosimea se
dovedeste a fi cu mai mult de 5 mm mai mica decat cea stipulata, pavajul deficient va fi inlaturat si
inlocuit cu unul satisfacator, fara costuri suplimentare.Toate imbinarile vor prezenta aceeasi textura,
densitate si netezime ca si celelalte zone ale stratului.Imbinarile intre benzile noi si cele vechi, sau
intre sectiuni, vor fi realizate astfel incat sa asigure o legatura continua intre pavajul nou si cel vechi.
Toate suprafetele de contact batatorite vor fi acoperite cu un strat adeziv subtire si uniform inainte de
plasarea amestecului proaspat. Atunci cand marginile imbinarilor sunt neregulate, in fagure, sau slab
compactate, toate sectiunile nesatisfacatoare ale imbinarii vor fi batatorite astfel incat sa expuna o
suprafata uniforma, verticala sau cu panta abrupta, pe intreaga grosime a stratului. Amestecul
proaspat va fi raschetat uniform la punctul de imbinare, apoi va fi cilindrat. Dupa cilindrarea finala
nu va fi permisa circulatia niciunui vehicul pe pavaj pe o perioada de cel putin 24 ore.
Amplasarea bordurilor
Bordurile din beton prefabricate vor fi amplasate conform Standardelor relevante, aliniate si la nivel,
iar bordurile care se constata ca deviaza cu mai mult de 5 mm de la aliniament sau nivel, la oricare
dintre capete, vor fi inaltate si re-amplasate. Acolo unde este posibil, bordurile vor fi amplasate
inainte de pavaj. La refacere, de obicei se refolosesc bordurile initiale, cu exceptia cazului in care
acestea sunt deteriorate. Acestea vor fi curatate cu grija inainte de re-amplasare si vor fi potrivite la
aliniamentul si nivelul celor nederanjate.Bordurile dispuse pe un pavaj stabilizat vor fi incastrate intr-
un strat de 2:1 mortar nisip-ciment, cu o grosime de 150 mm si captusite cu beton, turnat peste si in
jurul panelor de fixare din otel anterior inserate in pavajul crud si modelate la sectiunea transversala
dorita.Bordurile care sunt amplasate altfel decat pe pavajul de beton vor fi incastrate intr-un strat de
2:1 mortar nisip-ciment, cu o grosime de 150 mm, captusite cu beton si modelate la sectiunea
transversala dorita.Bordurile circulare turnate special vor fi introduse in curbe cu raza de 13 m sau
mai putin. Bordurile vor fi imbinate cu mortar de ciment, cu exceptia imbinarilor de expansiune care
sunt realizate cu material de etansare premodelat, cu o grosime de 13 mm. Imbinarile de expansiune
vor fi realizate prin fundatia si betonul de captuseala.
Aleile
Platforma si subsolul aleilor vor fi pregatite dupa cum se stipuleaza pentru drumuri, cu exceptia
cilindrarii de proba, care nu este necesara.Dalele de pavaj vor fi din beton prefabricat nearmat cu o
grosime minima de 50 mm si avand o culoare naturala, cu exceptia cazului in care se dispune altfel,
si se vor conforma prevederilor standardelor si normativelor nationale aplicabile, in vigoare.
Marginile aleilor vor fi din beton prefabricat. Acestea vor fi incastrate in fundatie de beton si
modelate. Nu este necesara o baza dedesubtul aleilor. Baza va fi cea specificata pentru drumuri,
amplasata si compactata la o grosime minima de 75 mm, cu ajutorul unui cilindru cu o masa de cel
putin 2.5 tone sau un alt echipament aprobat care confera o compactare echivalenta.Atunci cand se
stipuleaza o suprafata finala flexibila, stratul de baza va fi etansat cu un strat de bitum diluat,
pulverizat la 100 secunde de grad, la o rata de 1.4 litri/m² si va fi acoperit cu un strat de uzura cu
textura medie, avand o dimensiune nominala 6 mm si o grosime de 25 mm, fabricat si amplasat
conform prevederilor standardelor si normativelor nationale aplicabile, in vigoare.
Atunci cand dalele de beton sunt specificate ca suprafata finala, acestea vor fi incastrate intr-un strat
de nisip cu o grosime de 50 mm, amplasata pe stratul de baza. Imbinarile vor fi realizate din mortar
3:1 nisip-ciment. Aleile cu suprafata din dale de beton nu vor avea in mod normal margini de beton
prefabricat.
Antreprenorul va efectua teste la intervalele dispuse de catre Consultantul Supervizare pentru a

demonstra ca materialele pentru sub-baza granulara si baza drumului se conformeaza Specificatiei si
ca densitatile specificate pentru subsol, sub-baza si baza drumului sunt atinse. Antreprenorul va
inspecta si testa fiecare zona a stratului pentru conformarea cu acuratete la nivelul suprafetei.
5. Testarea si punerea in functiune - RECEPTIA FINALA
Testele incluse în prezentul document descriu teste specifice pentru statiile de epurare si tratare.
Echipamentele prevăzute în prezentul contract sunt verificate şi încercate în timpul procesului de
fabricaţie şi ulterior finalizării tuturor lucrărilor, în scopul demonstrării conformităţii cu Cerinţele
Autorităţii Contractante, inclusiv a adecvării pentru utilizarea preconizată. Antreprenorul va indeplini
indeplini toate Reglementarile sau Standardele obligatorii prevăzute de legea română care sunt
relevante pentru testele descrise mai jos. În cazul în care nu există Standarde Romanesti obligatorii
privind testele care pot fi necesare pe durata executării Lucrărilor, diferitele metode de măsură sau
control trebuie să fie conforme cu Standardele ISO şi EN sau cu eventualele directive tehnice
româneşti relevante, în această ordine. Costurile testelor şi procedurilor de testate, inclusiv inspecţiile
în fabrică, sunt suportate de către Antreprenor. Testele descrise în următoarea secţiune nu sunt
considerate de către Antreprenor ca fiind complete sau definitive, iar cerinţele descrise în continuare
nu exclud obligaţia Antreprenorului de a demonstra Beneficiarului că adecvarea, standardul de
fabricaţie, instalarea / construirea sau eficienţa Echipamentelor îndeplinesc cerinţele Contractului. În
consecinţă, Antreprenorul va prezenta Inginerilor cerinţe de testare rezonabile privind elementele
Statiilor care nu sunt incluse în prezenta Secţiune. După caz, Antreprenorul va efectua, de asemenea,
teste ale Echipamentelor existente care urmează să fie instalate în Echipamentele furnizate în baza
prezentului Contract, astfel încât să se garanteze că echipamentele existente şi accesoriile asociate
funcţionează corect după ce au fost montate în Echipamente furnizate în baza prezentului Contract.
Testele înainte de Terminare se efectuează în conformitate cu Clauza 58 din Condiţiile

Contractuale şi includ: Teste efectuate la fabrica Producătorului
Testele la Terminare se efectuează în conformitate cu Clauza 58 din Condiţiile Contractuale şi
includ:
‐ Teste anterioare dării în exploatare
‐ Teste la darea în exploatare
‐ Teste funcţionale
Începerea Testelor la Terminare face obiectul următoarelor condiţii: Şantierul este curăţat de
reziduuri şi de materialele de construcţii nedorite, pentru a permite accesul în condiţii de siguranţă a
personalului de testare la fiecare dintre unităţile de procesare; Toate certificatele şi documentele
privind testele efectuate la Lucrările producătorului au fost primite şi acceptate de Inginer.
Beneficiarul poate asista la oricare dintre procedurile de testare la terminare, fără notificare
prealabilă, la propria discreţie.
Alte teste: Teste de inginerie civilă, Teste de inginerie mecanică; Teste de inginerie electrică au fost
descrise in capitolel anterioare.
Teste efectuate la fabrica producătorului
Testarea completă a Echipamentelor individuale mecanice şi electrice este efectuată de către

producător sau furnizor, la locul de fabricaţie sau asamblare, anterior livrării la Şantier, pentru a se
verifica dacă sistemul în configuraţia pentru livrare îndeplineşte sau depăşeşte cerinţele de proiectare
şi funcţionare specificate. Testele pentru lucrări trebuie să includă, după caz, teste electrice,
mecanice şi hidraulice, în conformitate cu Standardul Românesc sau European relevant. Testele sau
procedurile de testare pentru Echipamentele care nu fac obiectul unui Standard relevant sau al
Cerinţelor Autorităţii Contractante trebuie să fie convenite împreună cu Beneficiarul.
Testele la fabrica producătorului trebuie să fie finalizate în mod satisfăcător, iar documentaţia
necesară de teste trebuie să fie primită de către Beneficiarînainte de livrarea Echipamentelor la
Şantier. Beneficiarul îşi rezervă dreptul de a refuza descărcarea la Şantier dacă documentaţia de
testare nu a fost primită, conţine erori sau nu este conformă cu Standardele Europene sau Cerinţele
Autorităţii Contractante. Finalizarea testelor de fabrică şi livrarea către Şantier nu exonerează
Antreprenorul de responsabilităţile sale în ceea ce priveşte conformitatea pentru utilizarea
preconizată.
Certificatele şi documentaţia de testare
La sfârşitul fiecărui test şi înainte de livrare, Beneficiarului îi vor fi transmise un exemplar semnat al
tuturor certificatelor de testare, listelor de verificare, jurnalelor, curbelor de performanţă etc. privind
testele la fabrica producătorului, indiferent dacă au fost sau nu asistate. Documentele trebuie să
conţină detalii privind fiecare test efectuat şi să indice Standardele Româneşti şi Europene relevante
în temeiul cărora a fost testat echipamentul. Informaţiile prezentate în aceste certificate de testare
trebuie să fie suficiente pentru a se identifica materialele sau Echipamentele la care face referire
certificatul şi metoda de testare (inclusiv diagramele de racordare, după caz) şi trebuie să conţină
numărul de referinţă şi titlul Contractului.
Teste în afara şantierului sau la fabrică
 Echipamente de filtrare sau Site

Toate echipamentele de filtrare sau sitele sunt supuse unei inspecţii vizuale înainte de testarea
funcţională.
 Suflante
Toate suflantele trebuie să fie supuse testelor standard ale producătorului. Testele verifică
funcţionarea corectă a fiecarei suflante de la punctul de operare. În cazul în care o suflanta va
funcţiona la turaţie variabilă, aceasta va fi testata la turaţiile maximă şi minimă de funcţionare şi la
cel puţin o turaţie intermediară. Pe durata testării şi a funcţionării se monitorizează şi se înregistrează
debitul, presiunea la refulare şi presiunea la admisie.În cazul în care suflanta urmează a fi instalata
într-o încăpere, testele se efectuează cu suflanta montata în această încăpere. Pe durata testelor,
trebuie să se confirme dacă temperaturile produse se încadrează în limitele proiectate.Pe durata
fiecărei testări, se măsoară eventualul zgomot generat la 1 metru de suflanta sau de încăpere.
 Compresoare
Testele se efectuează în conformitate cu Standardul Romanesc sau European relevant. Toate
compresoarele se testează cu accesoriile montate, pentru a se confirma performanţele constructive în
special în ceea ce priveşte debitul şi presiunea. Testul trebuie să demonstreze că vibraţiile şi
zgomotul se încadrează în limitele specificate şi că supapa de eliberare a presiunii funcţionează în
mod corect.
 Sistemele de dozaj chimic
După asamblarea la fabrica producătorului şi înainte de livrare, conductele de dozaj sunt supuse unui
test de presiune.
Teste anterioare dării în exploatare

Inainte de punerea in functiune, Statia se testează (teste în regim uscat) inainte de introducerea de
debit, pentru a demonstra Beneficiarului că acestea funcţionează în mod sigur şi corect şi că sunt
pregătite pentru introducerea debitului.
Testele necesare includ:
 Verificarea direcţiei de rotaţie a tuturor ansamblurilor.
 Verificarea alinierii ansamblurilor şi maşinilor.
 Spalarea şi testarea hidraulică a tuturor conductelor şi vanelor.

 Testarea etanşeităţii tuturor rezervoarelor, decantoarelor, canalelor şi caminelor
 Verificare şi certificare a cablajelor în conformitate cu standardul internaţional IEC 60364-1
şi ghidurile naţionale de bună practică.
 Teste funcţionale electrice.
 Teste la instalaţiile electrice.
 Teste de calibrare, control şi instrumentaţie.
Antreprenorul este responsabil pentru verificarea, consemnarea, corectarea şi retestarea tuturor
lucrărilor care nu îndeplinesc cerinţele de testare. Daca este cazul, Beneficiarul va produce liste ale
lucrărilor corective, pe care le va transmite Antreprenorului. Înregistrările, certificatele de testare,
jurnalele, curbele de performanţă şi toate documentele de certificare privind testele anterioare dării în
exploatare, inclusiv cerinţele de Sănătate şi Securitate sau Regulamentele sau Standardele Româneşti
sau Europene se transmit Beneficiarului, după finalizarea cu succes a fiecărui test, indiferent dacă
Beneficiarul a asistat sau nu la respectivul test. Emiterea unui certificat de testare cu rezultat pozitiv
va fi interpretată de către Beneficiar ca o confirmare a funcţionării corecte a Echipamentelor.
Informaţiile prezentate în aceste certificate de testare trebuie să identifice, de asemenea, materialele
sau Echipamentele la care face referire certificatul şi metoda de testare (inclusiv diagramele de
racordare, după caz) şi trebuie să conţină numărul de referinţă şi titlul Contractului. La solicitarea
Beneficiarului, documentaţia de testare se emite în fiecare caz în care testele au avut rezultat negativ.
Finalizarea testelor anterioare dării în exploatare de către Antreprenor este conditionata de
urmatoarele: Antreprenorul emite un raport de teste anterioare dării în exploatare. Beneficiarul
aprobă şi semnează raportul de teste anterioare dării în exploatare.Antreprenorul transmite un plan de
dare în exploatare. Beneficiarul aprobă planul de dare în exploatare.Toate instalatiile si
echipamentele Statiei sunt considerate sigure în funcţionare de către Beneficiarul responsabil pentru
Securitate al Beneficiarului. Raportul de teste anterioare dării în exploatare trebuie să conţină
exemplare semnate şi lizibile ale tuturor rezultatelor testelor, certificatelor de testare, listelor de
verificare şi oricăror alte documente transmise anterior Beneficiarului, prin care acesta era informat
că toate Echipamentele au fost testate şi funcţionează în mod corect. Doar dupa finalizarea cu succes
a testelor anterioare darii in exploatare, se va introduce debitul real în Statie iar Antreprenorul va
incepe darea in exploatare a Statiei. Antreprenorul este responsabil pentru înlocuirea oricărui
echipament al cărui rezultat la testare este negativ sau în privinţa căruia se demonstrează că este
necorespunzător sau periculos.
Cerinţe de testare specifice

 Aliniere şi rotaţie
Trebuie să demonstreze că toate cuplajele şi axurile sunt aliniate corect şi se rotesc în direcţia
corectă.
 Echipamente de filtrare
Înainte de umplere, se efectuează un test de distribuţie prin care Beneficiarul se asigură că aerul
folosit pentru spalare in contracurent este distribuit uniform în interiorul celulei.
Acesta constă în acoperirea podelei filtrante cu aproximativ 300 mm de apă, după care se porneşte
suflanta şi se observă debitul aerului din sistemul de distribuţie. Modelul de distribuţie a aerului
trebuie să fie uniform pe întreaga podea, fără a se forma valuri sau deteriora podeaua filtrantă şi
sistemul de evacuare. Se verifică dacă adâncimea mediului de filtrare este conformă cu Propunerile
Antreprenorului.
 Sistemele de dozaj chimic
Pentru a se verifica dacă sistemul de control funcţionează corect, acesta trebuie să fie operat cu apă,
folosind semnale simulate pentru inputurile de comandă (debitul şi nivelurile reziduurilor chimice).
 Suflante şi Sisteme de Aerare
Antreprenorul trebuie să demonstreze că suflantele sau alte sisteme de aerare şi comenzile aferente
funcţionează în întregul interval de condiţii de funcţionare, inclusiv în condiţii de linearitate
variabilă, după caz, şi că sistemele de izolare şi control funcţionează în conformitate cu proiectul său.
Acest test se efectuează cu cel puţin 1 m de apă sau efluent final deasupra difuzoarelor de aer.
Suflantele instalate nu trebuie să fie supuse la teste hidrostatice.
Dare în exploatare şi teste la dare în exploatare
Testele de dare în exploatare se efectuează după testele anterioare dării în exploatare. Testele de dare
în exploatare vor fi desfăşurate pe toate componentele civile, mecanice, electrice şi de instrumentatie
si control, cu condiţia existenţei unui debit real prin Statie. Testele trebuie să demonstreze că, în
condiţii de debit real, Statia indeplineste cerinţele din proiectul Antreprenorului şi Cerinţele din SF.
Antreprenorul trebuie să pregătească un plan de dare în exploatare, pe care îl va transmite
Beneficiarului cu cel puţin 14 zile înainte de darea în exploatare. Testul de dare în exploatare
detaliază toate procedurile urmând a fi adoptate de către Antreprenor în timpul dării în exploatare,
inclusiv programe şi metodologii, pentru a permite Beneficiarului să se familiarizeze cu Statia care
urmeaza a fi data în exploatare şi testata cat si cu metodele adoptate pentru atingerea parametrilor si
testarea Statiei. Echipamentele electrice, inclusiv instalatia de distributie, trebuie să funcţioneze
corect pe Echipamentele propriu-zise, inclusiv:Toate butoanele, comutatoarele de control, lămpile
care indică starea Echipamentelor şi instrumentele indicatoare. Toate alarmele şi comutatoarele. Se
va demonstra funcţionarea sistemului de control pentru fiecare dintre datele de intrare şi datele de
iesire masurate din întregul interval de funcţionare. Se va demonstra buna funcţionare a sistemelor de
protecţie şi interblocare de pe fiecare circuit. Se va demonstra funcţionarea corectă a fiecărei dintre
datele de intrare si iesire ale sistemelor SCADA şi afişarea de către acestea a informaţiilor corecte pe
afişajul operatorului Statiei.
Teste funcţionale
Se va efectua un test funcţional pentru a demonstra că echipamentele de tratare sunt pregătire pentru
utilizare prin îndeplinirea standardelor de calitate, capacitate şi, după caz, a standardelor de emisie
prevăzute de Contract. Testul funcţional se efectuează de către Antreprenor, cu prezenţa
Beneficiarului, pentru o perioadă continuă de 30 de zile, în timpul căreia Antreprenorul
monitorizează funcţionarea Echipamentelor în conformitate cu testele şi procedurile de testare
specifice, enumerate în prezenta Secţiune. Pe durata testului funcţional, Echipamentele funcţionează
în regim automat. Pentru a fi considerat îndeplinit cu succes, un test funcţional trebuie să
îndeplinească următoarele criterii: Efluentul final respectă standardele de calitate specificate.
Fiabilitate: Se consideră că statia funcţionează în mod fiabil atunci cand Echipamentele care
alcătuiesc statia funcţionează fără defecţiuni sau întreruperi notabile pe durata testului. În acest sens,
prima defectare a Echipamentelor, urmată de introducerea imediată a Echipamentelor de rezerva, nu
este considerată ca reprezentând o defecţiune notabilă. Totuşi, o nouă defecţiune a aceloraşi
Echipamente în stare de funcţionare sau rezerva va fi considerată o defecţiune notabilă. În cazul unei
defecţiuni notabile, eroarea se rectifică şi se efectuează un nou test de fiabilitate pe componenta în
cauză a Statiei, care va continua timp de 14 zile; în caz contrar, va fi înregistrat ca defect ascuns,
urmând a fi corectat în Perioada de Remediere a Defectelor Ascunse. Standarde de calitate:
Standardele de calitate privind efluentul final şi nămolul, astfel cum sunt specificate în proiectul
tehnic. În cazul în care Echipamentele nu satisfac testul funcţional, Antreprenorul modifică Lucrările
integral sau parţial, după caz, pentru a ameliora funcţionarea şi performanţele acestora. Atunci când
testul funcţional trebuie să fie repetat, Antreprenorul comunică mai întâi Beneficiarului, în scris: că
Echipamentele sunt din nou pregătite pentru reînceperea testelor.în privinţa Lucrărilor efectuate
pentru îmbunătăţirea funcţionării şi performanţei Lucrărilor.data la care Antreprenorul doreşte să
reînceapă testele.Testul funcţional se repetă pe cheltuiala Antreprenorului şi începe numai după
aprobarea în scris a Beneficiarului în acest sens.
Se emite un Proces Verbal de Recepţie la Terminarea Lucrărilor după:
 Finalizarea cu succes a testului funcţional.
 Primirea versiunilor complete şi finale ale Manualelor de Operare şi Întreţinere. Îndeplinirea

tuturor celorlalte cerinţe din Contract privind calitatea, executarea şi performanţele
Echipamentelor, astfel cum sunt indicate în Cerinţele Autorităţii Contractante.
Atunci când, pe durata testului funcţional, se constată că parametrii de calitate reali ai apei uzate de
la canalizare nu îndeplinesc parametrii de calitate specificaţi în Cerinţele Beneficiarului,
Antreprenorului îi este înmânata o notificare in acest sens. In Certificatul de Preluare la Terminarea
Lucrarilor se vor mentiona toate defectele neremediate identificate pe parcursul testelor operaţionale
care vor fi reportate în Perioada de Garanţie.În cazul în care un al treilea test operaţional nu este
finalizat cu succes, Beneficiarul şi Antreprenorul se întâlnesc pentru a conveni o soluţie alternativă.
Cu toate acestea, pentru evitarea incertitudinilor, nicio astfel de reuniune, discuţie şi/sau propunere în
acest sens nu va anula vreuna din obligaţiile Antreprenorului în baza Contractului.
Prelevare probe şi servicii de analiză
Probele sunt colectate de Antreprenor. Prelevarea de probe de apa are loc în conformitate cu
dispoziţiile relevante din ISO 5667-1, ISO 5667-3 şi ISO 5667-5. Prelevarea de probe trebuie să
includă următoarele cerinţe minime suplimentare: fiecare mostră este împărţită de către Antreprenor
în două recipiente, fiecare conţinând o cantitate egală.Antreprenorul transmite unul dintre recipiente
spre analiză la laboratorul selectat.Antreprenorul păstrează cea de a doua mostră în conformitate cu
procedurile adoptate.a doua mostră poate fi analizat la solicitarea oricărei Părţi, cu condiţia să fi
trecut cel mult o săptămână de la emiterea rezultatelor privind mostra respectivă.Beneficiarul şi
Antreprenorul trebuie să convină un laborator acceptat reciproc pentru eşantionare şi analiză. Toate
colectările de probe în scopul analizei sunt efectuate sau supervizate de un reprezentant al
laboratorului. Toate costurile de eşantionare şi analiză sunt incluse în Contract şi se achită de către
Antreprenor.Toate serviciile de analiză sunt furnizate de către laboratoare acreditate sau care au
solicitat acreditare în conformitate cu EN ISO/IEC 17025:2005 cu privire la „Cerinţele generale de
competenţă pentru laboratoarele de testare şi calibrare” şi cu standardele internaţionale ISO 9001 şi
ISO 14001. Standardele de acreditare urmează a fi evaluate de către un Serviciu European de
Acreditare recunoscut. Rezultatele obţinute de laborator sunt presupuse a fi corecte, în marja de
eroare normală a măsurătorii, şi se utilizează pentru determinarea rezultatului testelor funcţionale
zilnice. În cazul în care există dezacorduri privind rezultatul unui test, se efectuează o analiză a unei
a doua probe. Dacă rezultatele testului asupra celei de a doua probe sunt diferite faţă de primul test,
eşantionarea se repetă cu acordul reciproc al Antreprenorului şi Beneficiarului. Costurile
transportului şi analizei unei a doua probe sunt suportate de către Partea care solicită a doua analiză.
Măsurarea debitului
Debitul este măsurat utilizând dispozitivele de măsurare permanente furnizate împreună cu
Echipamentele. În cazul în care există dubii privind precizia contoarelor pe durata testului funcţional,
acestea se recalibrează la sfârşitul testului, iar testele se repetă.
Raportul Final dupa Testarea Operationala de Proba

Antreprenorul colectează şi evaluează datele de test şi rezultatele privind probele recoltate în cursul
perioadei de 30 de zile a testului funcţional şi transmite, cât mai repede posibil, un raport privind
testul funcţional, în care descrie inclusiv rezultatele testului de miros, după caz. Raportul va
documenta conformitatea cu criteriile privind succesul testului operaţional şi, în cazul lipsei acesteia,
lucrările de remediere necesare înainte de începerea unui nou test. Beneficiarul aprobă sau respinge
Raportul Final dupa Testarea Operationala de Proba în termen de 7 zile de la primirea fiecărui raport.
Raportul Final dupa Testarea Operationala de Proba include cel puţin: tabele conţinând rezultatele
zilnice ale analizelor probelor pentru intreaga Statie, însoţite de grafice; un tabel care compară
parametrii măsuraţi în cursul testului operaţional cu parametrii sau determinanţii conţinând criteriile
privind succesul testului operaţional, plus toate datele justificative pe care Beneficiarul le poate
solicita în mod rezonabil, în măsura în care datele sunt disponibile şi uşor de obţinut; recomandări
privind situaţiile în care Echipamentele au finalizat sau nu cu succes testul operaţional, şi bazele
respectivelor recomandări. calculele privind utilizarea substantelor chimice, consumul de curent
electric şi eficienţa aerarii, astfel cum sunt utilizate pentru a determina succesul sau eşecul perioadei
de funcţionare. recomandări tehnice privind optimizarea funcţionării Echipamentelor.
Modificări finale ale Manualului de Operare şi Întreţinere

În cazul finalizării fără succes a testului operaţional sau când există ajustări sau modificări ale
Lucrărilor care necesită modificarea Manualelor de Operare şi Întreţinere, Antreprenorul face aceste
modificări în scris. Atunci când Antreprenorul nu modifică Manualele, Beneficiarul poate să atribuie
această sarcină altor părţi şi să deconteze costurile Antreprenorului.
Beneficiarul emite Certificatul de Performanţă doar atunci când toate aceste modificări au fost
efectuate şi când versiunile modificate ale Manualelor de Operare şi Întreţinere au fost aprobate de
către Beneficiar.
Teste după terminare

Testele după terminare trebuie să includă efectuarea de evaluări operaţionale de două ori pe durata
Perioadei de Notificare a Defectelor. Cu excepţia prevederilor contrare din Cerinţele Autorităţii
Contractante, evaluările se efectuează după cum urmează:
Prima evaluare: la 4 luni după primirea Procesului Verbal de Recepţie la Terminarea

Lucrărilor.
A doua evaluare: la 8 luni după primirea Procesului Verbal de Recepţie la Terminarea
Lucrărilor.
Evaluările se efectuează de către Antreprenor, cu prezenţa Beneficiarului, pentru o perioadă continuă
de 30 de zile, în timpul căreia Antreprenorul monitorizează funcţionarea Statiei în conformitate cu
testele şi procedurile de testare specifice, enumerate în prezenta Secţiune.
Pe durata evaluărilor, Statia funcţionează în regim automat. Pentru a fi considerat îndeplinit cu
succes, o evaluare trebuie să îndeplinească următoarele criterii: Efluentul final respectă standardele
de calitate specificate. Statia funcţionează în intervalul de performanţă garantat indicat de
Antreprenor în Lista de Garanţii. În cazul în care Statia nu satisface criteriile de evaluare,
Antreprenorul modifică Lucrările integral sau parţial, după caz, pentru a ameliora funcţionarea şi
performanţele acesteia. După finalizarea modificării Lucrărilor, evaluarea se repetă. Atunci când
evaluarea trebuie să fie repetată, Antreprenorul comunică mai întâi Beneficiarului, în scris: că Statia
este din nou pregătita pentru reînceperea testelor. în privinţa Lucrărilor efectuate pentru
îmbunătăţirea funcţionării şi performanţei Lucrărilor.
6. Monitorizarea functionarii
Conform cerintelor din fisa de date se va asigura pentru obiectivele contractului monitonizarea
functionarii statiilor si acordarea de asistenta tehnica/ consultanta personalului responsabil pe
parcursul Perioadei de notificare a defectelor. Vor fi asigurate din timp conditiile pentru instruirea
necesara pentru a permite personalului propriu al beneficiarului si reprezentantilor Autoritatii
Contractante sa opereze investitiile in conditii de siguranta si eficienta. Antreprenorul se va asigura
ca manualele de operare si intretinere, precum si plansele conforme cu executia sunt finalizate in
mod substantial in conformitate cu prevederile contractului inainte de inceperea instruirii. Instruirea
va fi finalizata inaintea Probelor de Functionare pe durata carora personalul Autoritatii Contractante
va opera statia sub supravegherea Antreprenorului. Antreprenorul va furniza personal calificat
corespunzator pentru a sprijini personalul Autoritatii Contractante in timp ce isi desfasoara
activitatea de operare si intretine a statiei. Acest personal va fie prezent pe santier sau disponibil la
solicitarea telefonica. Antreprenorul va furniza in tot acest timp instruire permanenta pentru
personalul de operare si intretinere, va ajuta la stabilirea procedurilor de operare si intretinere de
rutina si va oferi Autoritatii Contractante asistenta generala si indrumare privind toate aspectele
operationale si de intretinere. Asistenta pe santier va fi asigurata in timpul programului obsinuit de
lucru al personalului Autoritatii Contractante. In afara orelor de lucru asistenta acordata de
Antreprenor va fi disponibila in termen de doua ore de la solicitarea telefonica.
Proceduri de operare si intretinere
Antreprenorul va furniza suficiente detalii privind Procedurile de Operare si Intretinere, pentru a

permite ca instalatiile sa fie operate si intretinute in mod eficient si in conditii de siguranta, de catre
beneficiar. Aceste detalii vor fi incluse in cadrul Manualului de Operare si Intretinere care va fi
furnizat atat pe suport de hartie (in trei exemplare) cat si in format electronic. In aceste documente
vor fi incluse detalii suficiente pentru a permite Autoritatii Contractante exploatarea, intretinerea,
demontarea, reasamblarea, reglarea si repararea oricarei parti a Lucrarilor.
Procedurile de Operare si Intretinere vor fi stabilite dupa cum urmeaza.

Masuri de siguranta vor include urmatoarele:
- Cerinte cu caracter general care sa demonstreze conformitatea cu legislatia in vigoare privind
protectia muncii, securitatea si sanatatea in munca;
- Masuri pentru cazurile de urgenta;
- Proceduri de operare si intretinere
- informatiile cu privire la siguranta;
- Echipamente electrice – informatiile cu privire la siguranta;
- Evaluarea riscurilor;
- Registrul Echipamentelor cu grad mare de risc din punct de vedere al sigurantei;Instalatii
mecanice – informatiile cu privire la siguranta;
- Ridicarea si indepartarea echipamentelor – informatiile cu privire la siguranta.
Se vor include urmatoarele:

‐ Informatii privind Contractul
‐ Numele si adresele Santierului, Autoritatii Contractante, Antreprenorului si
Subantreprenorilor;
‐ Data de Incepere a Lucrarilor;
‐ Data Receptiei – Aceasta data va fi completata de indata ce va fi cunoscuta.
‐ Scopul Lucrarilor
‐ scurta descriere a Statiei si a scopului Lucrarilor in conformitate cu prevederile contractuale.
‐ Descrierea generala a Statiei
‐ Se vor include urmatoarele:
‐ descriere generala a procesului tehnologic, pe baza unei diagrame de proces si instrumentatie
P & I, inclusa in Proceduri;
‐ Parametrii de proiectare, inclusiv parametrii de performanta ai proceselor individuale.
‐ descriere generala a echipamentelor electrice, inclusiv o scurta descriere a echipamentelor
furnizate, enumerand componentele individuale de control si control la distanta.
‐ descriere generala a echipamentelor mecanice, inclusiv o scurta descriere a tuturor
echipamentelor mecanice furnizate.
Descrierea detaliata a Echipamentelor Electrice Se vor include urmatoarele:
 Detalii cu privire la toate echipamentele si cablurile electrice, inclusiv informatii detaliate cu
privire la TCC (Tablou de Comanda si Control), prezentand interfata si sistemul de control
disponibil pentru fiecare compartiment si precizand categoria, producatorul si furnizorul
componentelor principale.
 Un program de masurare la distanta a semnalelor de intrare si iesire, detaliind: numarul, tipul

de semnal, polaritatea, statusul digital deschis sau inchis si gama analogica.
 Descriere detaliata a Echipamentului Mecanic
 Se vor include detalii cu privire la toate echipamentele mecanice, inclusiv tipul, categoria,
functionarea, curbele specifice de functionare si producatorul.
Instructiuni de operare Se vor include urmatoarele:

 Detalii cu privire la modul in care fiecare parte a statiei este controlata si operata, atat in
modul automat, cat si in cel manual.
 Sistemul de control si interactiunea acestuia cu echipamentele interdependente si utilizarea
materialelor.
 Detaliile cu privire la operarea statiei in conditii extreme.
 detalii privind procedurile de pornire si oprire, impreuna cu orice alte verificari de siguranta
asociate.
 Instructiuni de verificare si intretinere
 Se vor include calendarul verificarilor de rutina si activitatile de intretinere si lubrifiere,
facandu-se referire la instructiunile producatorului echipamentelor pentru detalii complete.
 Indentificarea si corectarea erorilor
 Se va include un ghid pentru controale de prima instanta care pot fi intreprinse in cazul
avariilor in statie fara a se face trimitere la instructiunile detaliate.
Certificate de testare
Se vor include certificate si documente relevante care dovedesc respectarea legislatiei in vigoare in
ceea ce priveste echipamentele si materialele utilizate (ex. vase de presiune, echipamente de ridicare
etc.), precum si teste de performanta.
Date referitoare la punerea in functiune Se vor include urmatoarele:

 Lista parametrilor stabiliti in timpul fazei de punere in functiune, cum ar fi setarile pentru
echipamentele de control si cronometrele aferente telemetriei, programatoare logice de
control (PLC) si TCC, pentru care Antreprenorul este responsabil pe perioada contractului.
 Un registru pentru inregistrarea oricarei modificari privind datele referitoare la punerea in
functiune, data modificarii, precum si motivele care au determinat modificarea.
 Inventarierea Instalatiilor montate si materialelor utilizate
 Se vor include date cu privire la producator, cum ar fi durata de functionare, tipul si seria.
 Planse conforme cu executia
 Antreprenorul va fi responsabil cu pregatirea planselor conforme cu executia, in format
AutoCAD, incluzand:
 Diagrama de proces, masura si control
 Planul general, aratand principalele caracteristici operationale ale Lucrarilor
 Amplasarea echipamentelor
 Plansele zonelor cu grad ridicat de risc
 Detalii mecanice
 Diagramele circuitelor electrice
 Diagramele sistemului de control
 Diagrame de distributie a liniilor de inalta si joasa tensiune
 Traseele cablurilor de inalta si joasa tensiune
 Modalitatile de impamantare
 Ridicarea topografica a santierului va fi actualizata de catre Antreprenor cu date privind noile
facilitati.
 Urmatoarele informatii vor fi incluse ca anexe :
 Adresele producatorilor si furnizorilor de piese de schimb si asistenta pentru echipamentele
instalate
 Instructiunile de utilizare si functionare ale producatorilor

 Planse
RECEPTIA LA TERMINAREA LUCRARILOR
Receptia la terminarea lucrarilor se va desfasura conform HG 273/1994 cu modificările şi
completările aduse prin H.G. 940/2006, H.G. 1303/2007 si H.G. 343/2017.
Astfel, dupa finalizarea tuturor activitătilor, inclusiv instruirea personalului operator şi editarea
variantei finale a Manualului de Întretinere şi Operare, se va notifica Inginerul, cu 14 zile inainte ca
Lucrarile, din punct de vedere al Antreprenorului sa fie terminate si pregatite de receptie.
Beneficiarul va organiza începerea receptiei în cel mult 15 zile calendaristice de la notificarea
terminarii lucrarilor şi, pe baza recomandarii Inginerului, va comunica data stabilită membrilor
comisiei de receptie şi Antreprenorului.
Dupa efectuarea receptiei, Beneficiarul va aproba, amana sau respinge Receptia. In baza
deciziei de aprobare a receptiei, Inginerul va emite Certificatul de Receptie la Terminarea Lucrarilor.
7. Standarde aplicabile
- SR 1343-1:2006 Alimentări cu apă. Partea 1: Determinarea cantităţilor de apă potabilă pentru

localităţi urbane şi rurale. Pag. 194
- SR 1846-1:2006 Canalizări exterioare. Prescripţii de proiectare. Partea 1: Determinarea
debitelor de ape uzate de canalizare.
- SR 1846-2:2007 Canalizări exterioare. Prescripţii de proiectare. Partea 2:
- Determinarea debitelor de ape meteorice.
- SR 8591:1997 Reţele edilitare subterane. Condiţii de amplasare
- SR EN 752:2008 Reţele de canalizare în exteriorul clădirilor.
- SR EN 124:1996 Dispozitive de acoperire şi de închidere pentru cămine de vizitare şi guri de
scurgere în zone carosabile şi pietonale. Principii de construcţie, încercări tip, marcare,
inspecţia calităţii.
- SR EN 1917:2003 Cămine de vizitare şi cămine de racord din beton simplu, beton slab armat
şi beton armat.
- STAS 6054-77 Teren de fundare. Adâncimi maxime de îngheţ.
- STAS 4273-83 Construcţii hidrotehnice. Încadrarea în clase de importanţă.
- STAS 6701-82 Canalizări. Guri de scurgere cu sifon şi deposit.
- STAS 2448-82 Canalizări. Cămine de vizitare. Prescripţii de proiectare.
- STAS 3051-91 Sisteme de canalizare. Canale ale reţelelor exterioare de canalizare. Prescripţii
fundamentale de proiectare.
Hotărârea Guvernului nr.188/2002 pentru aprobarea unor norme privind condiţiile de descarcare în
mediul acvatic a apelor uzate, cu modificările şi completările ulterioare A. Normă tehnică privind
colectarea, epurarea şi evacuarea apelor uzate orăşeneşti, NTPA - 011. B. Normativ privind
condiţiile de evacuare a apelor uzate în reţelele de canalizare ale localităţilor şi direct în staţiile de
epurare, NTPA-002/2002 C. Normativ privind stabilirea limitelor de încărcare cu poluanţi a apelor
uzate industriale şi orăşeneşti la evacuarea în receptorii naturali, NTPA-001/2002, Ordonanţa de
Urgenţă a Guvernului nr.195/2005 privind Protectia Mediului, cu modificările ulterioare.

03 Metodologie

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

03 Metodologie

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

ASPECTE PRIVIND METODOLOGIA Executiei Lucrarilor

OFERTA TEHNICA - ACTIVITATEA DE EXECUȚIE LUCRĂRI A CONTRACTULUI

a) ASPECTE PRIVIND METODOLOGIA Executiei Lucrarilor

a) Modul de abordare ce va fi urmat in executia lucrarilor pentru

OT-CL-09 – EXTINDEREA SI REABILITAREA

1. INTRODUCERE ............................................................................................................................................. 2

2. DATE GENERALE ......................................................................................................................................... 2

2.1. Denumirea proiectului ....................................................................................................................... 2

3.1. Obiecticul contractului ..................................................................................................................... 13

Deshidratarea mecanica a namolului................................................................................................. 37

Documentatia de fata prezinta in detaliu calculul procesului tehnologic, dimensionarea structurilor,

2.1. Denumirea proiectului

2.2. Scopul lucrarilor

Scopul lucrarilor include:

• Elaborare Proiectul tehnic de executie – cuprinzand proiectarea proceselor tehnologice si a constructiilor,

2.3. Date despre amplasamentul lucrarilor

2.3.2. Statia de Epurare Corabia

2.3.3. Statia de Epurare Visina

2.3.3.1 Limitele santierului/Contractului

2.4. Situatie existenta

2.4.1. Infrastructura existenta Statia de epurare Corabia

Treapta de epurare mecanica

Treapta de epurare mecanica

- Stati de pompare namol decantat;

Camera de intrare este prevazut cu un gratar manual.

Sunt prevazute 2 deznisipatoare tangentiale cu diametrul D= 3 m, echipate cu un sistem de evacuare a nisipului

Deznisipatoarele tangentiale, in principiu, sunt compuse din urmatoarele echipamente:

1-sistem de evacuare a nisipului air-lift;

2-conductă de evacuare a nisipului;

4-conductă de aer comprimat;

5-platformă pentru drenarea nisipului;

9-deschidere de acces a apei în deznisipator;

10-deschidere de evacuare a apei deznisipate;

13-spaţiu pentru colectarea nisipului.

Decantoare cu etaj ( Imhoff)

- un compartiment uscat pentru vane;

Alimentarea cu energie electrica

2.4.2. Infrastructura existenta Statia de Epurare Visina

Qu orar max=30.5 m3/h (8.5 l/s);

Treapta de epurare mecanica

Bazin de sedimentare primara

Bazinul de prima sedimentare indeplineste mai multe roluri:

Bazinul de egalizare / omogenizare

Unitatea de tratare biologica este alcatuita din :

- Zona oxica (aeroba) sau zona de nitrificare;

Unitatea de tratare chimica este compusa din:

- Bazin preparare si stocare solutie clorura ferica;

Treapta de prelucrare si deshidratare a namolului

Unitatea de prelucrare a namolului este alcatuita din :

- Pompa exces namol;

Alimentarea cu energie electrica

Nu exista instalatie paratrasnet.

3. Descrierea Lucrarilor Proiectate

3.1. Obiecticul contractului

• Elaborarea documentatiei necesare obtinerii autorizatiilor si avizelor necesare executiei;

Antreprenorul va fi responsabil de asigurarea aprobărilor solicitate de către autorităţile româneşti pentru

Antreprenorul va fi responsabil de stabilirea cotelor de nivel necesare şi a informaţiilor geotehnice ce aparţin

3.2. Descrierea solutiilor propuse in statia de epurare Corabia

3.2.2. Date de Proiectare SEAU Corabia

• Capacitate statie de epurare: 13814 l.e.

• Emisarul statiei de epurare: fluviul Dunarea

3.2.3. Debitele relevante de apa uzata

Debite proiectare unitate Valoare