Capitalul social și dezvoltarea participativă

a comunității.
Studii de caz: comuna Ciugud, județul Alba
și comuna Pădureni, județul Vaslui

Pop Mariana Mădălina

Administratie publica- MASTER
Anul 1 IFR SATU MARE
Rezumat

Acestă lucrare vrea să demonstreze că este posibilă dezvoltarea cu ajutorul

capitalului social, iar dintre cele mai bune exemple se află cele două comune din părți
opuse ale țării: comuna Ciugud și comuna Pădureni. Comuna Pădureni, deși face parte
din cel mai sărac județ al României, și chiar al Europei, reușește să iasă din tiparele
județului, putând constitui astfel un exemplu pentru multe localități din țară. Comuna
Ciugud, de asemenea, reușește să demonstreze cât de importantă este conlucrarea
populației unei comunități. S-a atins scopul, dar și obiectivele, fiind tratate în secțiunea de
rezultate, fiind evidențiate câteva asemănări dintre activitățile pe care le au locuitorii și
asociațiile din ambele comune.

Introducere
Se cunoaște, în rândul României, nivelul scăzut de dezvoltare pe care îl au în mod
particular localitățile rurale. Dar, acest fapt nu înseamnă că dintre toate comunele și satele nu
sunt și localități dezvoltate pe propriile forțe ale locuitorilor, și care evident, sunt un exemplu
de bune practici pentru toate celelalte sate care suferă un nivel redus de dezvoltare. În
momentele actuale prin care trece țara noastră, soluția cea mai la îndemână o regăsim în
mijlocul comunității.
Deși, județul Vasului, este unul din cele două județe ale țării care reprezintă polul
sărăciei în Europa, locuitorii comunei Pădureni își doresc ca acest lucru să fie diminuat, iar ei
înșiși au reușit să se ridice din această sărăcie. Cât despre comuna Ciugud, în general, comuna
nu are același grad de dezvoltare la nivelul tuturor satelor, ci doar satul Limba a reușit să
atingă standardele Uniunii Europene.
Scopul acestui studiu este acela de identificarea modalităților prin care capitalul social
al localităților rurale Ciugud și Pădureni este valorificat în vederea dezvoltării.
Obiectivele studiului sunt, în primul rând, de a determina principalele activități care au
dus la utilizarea capitalului social din aceste comune, în al doilea rând, să arate modul în care
au conlucrat locuitorii pentru realizarea problemelor existente, iar nu în ultimul rând,
asemănarea dintre activitățile întreprinse de cele două comune.
Astfel, în principal, trebuie demonstrată cât de importantă este contribuția factorului
uman în dezvoltare, și mai ales, importanța contribuției locuitorilor unei comunități și
lucrurile pe care aceștia sunt capabili să le realizeze.

Fundamentare teoretică
Capitalul social a fost unul dintre cele mai utilizate concepte de dezvoltare în anii
1990. A fost adoptat atât de agențiile de dezvoltare, cât și de comunități din spațiile dezvoltate
dar și mai puțin dezvoltate. În afară de comunități, mai există și Organizațiile Non-
Guvernamentale, care au primit o mare însemnătate în ultimii ani. Acest termen le este
atribuit organizațiilor non-profit, care își exercită intervenția directă asupra zonelor critice
(Potter, R., 2012).
Capitalul social poate fi descris ca un ”adeziv social” care lipește între ei mebrii
comunității și le creează un sentiment de aparteneță într-o lume atât de fragmentată (Catts, R.,
Ozga, Jenny, 2005). Astfel, oamenii sunt atrași să participe la activitățile de dezvoltare
comunitară. Această participare este benifică, deoarece, ei își vor gestiona resursele, planurile,
dar și întreg grupul de activitate, în funcție de nevoile și așteptările comune.
Michael Woolcock, distinge trei tipuri de capital social: capitalul social stâns, lipit
(bonding social capital), care cumulează familia, prietenii apropiați și vecinii; capitalul social
care creează legături (bridging social capital), include colegii de muncă, prietenii mai
indepărtați, și capitalul social care unește (linking social capital), se referă la membrii din
afara comunității, dar care pot conferi un grad mai mare de resurse decât cele aflate în
interiorul comunității (Mikiewicz, P., 2011).
Un caz similar celor două comune, a fost descris și analizat de doi cercetători din
Malaysia. În studiul ”People’s Participation in Community Development: A case Study in a
Planned Village Settlement in Malaysia”, participarea locuitorilor la dezvoltarea comunității
este văzută precum un proces în care aceștia sunt implicați în planificarea activităților,
implementarea deciziilor, dar și în gestionarea membrilor grupului. Locuitorii vor ajuta la
dezvoltarea propriului mediu în care locuiesc, căutând rezolvarea tuturor nevoile pe care le au.
Această cooperare va scoate la iveală spiritul comunității tradiționale asiatice. Principala
activitate pe care au efectuat-o a fost aceea de plantare a arborilor de cauciuc (ficusului de
cauciuc), pentru a susține industria prelucrării cauciucului din zonă.

Metodologie

Pentru tema aleasă, s-au consultat mai multe surse online, în vederea alegerii studiului
de caz. Ambele au părut interesante și oarecum asemănătoare. În vederea fundamentării
teoretice s-a utilizat documentarea clasică, dar cele mai multe lucrări au fost găsite tot în
mediul online, și anume articole din diverse reviste din afara granițelor. În principal, articolele
care vizau capitalul social, dar și cele care au legătură cu acesta precum participarea
comunității, parteneriate și ONG-uri dar și dezvoltare rurală.
Sursele bibliografice referitoare la dezvoltarea acestor comune sunt limitate sau chiar
inexistente, precum în cazul comunei Pădureni. Documentarea strict pe problemele comunelor
s-a făcut de pe diverse web-site-uri.
A fost utilizată metoda comparativă, pentru a găsi asemănările dar și diferențele dintre
cele două comune, și bineînțeles asemănările și diferențele dintre aceste și comune din afara
țării. Metoda analizei a fost utilizată în mare parte a lucrării de față.

Rezultate și discuții
Comuna Ciugud se află în județul Alba, în apropierea municipiului Alba-Iulia. Are în
componența sa 6 sate, iar cel mai dezvoltat dintre toate este satul Limba. Despre acesta se
consideră că se ridică la „standarde europene”. Comuna Ciugud a fost declarată ca fiind
prima comună din România cu drumuri agricole asfaltate și cu piste pentru bicicliști, internet
wireless dar și iluminat public care funcționeză prin energie neconvențională, și anume
vântul. Pe lângă acestea mai există și un teren de golf.
Acțiunile au început în momentul în care acoperișul bisericii necesita reparații. Atunci,
oamenii au decis ca fiecare familie să doneze suma de 5 lei, iar cu ajutorul acestora au reușit
să ducă la bun sfârșit planul propus, dar și Fig. 1 Satul Limba, comuna Ciugud
alte proiecte. Astfel, locuitorii s-au
mobilizat, și fiecare dintre aceștia și-au
trasat sarcinile: unii au cazat muncitorii,
alții au adus mâncarea și cine a putut a
adus și materiale. Datorită acestui
eveniment, s-a înființat și o asociație,
„Limbenii”, care continuă să organizeze
evenimente, dar și să ajute alți locuitori cu
probleme, precum vârstnici care au nevoie
de medicamente. Un alt proiect propus de
 această asociație a fost construirea unui pod. Deoarece, pentru a ajunge la terenurile pe care le
cultivă, trebuiau să ocolească aproximativ un kilometru, oamenii au decis să construiască un
pod. La fel și aici, fiecare a adus materialele de care dispunea, iar în câteva ore, podul a fost
gata. Deși sunt puțini numeric, locuitorii au reușit să își dezvolte satul pe forțe proprii, având
în vedere trebuințele fiecăruia. Astfel, au reușit să renoveze biserica din sat, să construiască un
„Monument al Eroilor”, sau chiar au muncit și ei când a fost introdus gazul în sat.
Bineînțeles, infrastructura comunei este realizată din bani publici, însă sunt multe alte
activități realizate cu ajutorul asociației „Limbenii”.
(http://www.certitudinea.ro/articole/modelul-de-Tara/view/model-de-sat-model-de-tarA-
comuna-ciugud-din-judetul-alba).
Cât despre comuna Pădureni, aceasta se află în cel mai sărac județ al țării, Vaslui. Dar,
această comună are în dotările sale un parc modernizat, sală de spectacole, teatru de vară,
terenuri de sport, dar și o piscină, care este de altfel singura din județ. Au fost păstrate toate
clădirile construite înainte de 1989, și reutilizate astăzi în diferite scopuri: sală pentru
festivități, un atelier de tâmplărie modernizat. Primarul comunei a înființat o organizație pe
lângă primărie care s-a ocupat de proiecte precum: modernizarea școlilor, a căminului cultural
și chiar a drumurilor. Pe lângă aceasta, au fost atrase și fonduri europene, obținute datorită
departamentului special din comună pentru astfel de proiecte. Pentru construcția piscinei, a
fost plătită doar societatea care a săpat cu un
utilaj special, restul activității fiind efectuată
de locuitori, fiecare după posibilități. De
exemplu, pământul rezultat, a fost transportat
de oamenii din comună care dețineau
tractoare. Și în acest caz, oamenii au luptat
pentru nevoile lor, iar acum trăiesc în condiții
foarte bune, pe care mulți locuitori din orașele
țării nu le au.
(http://ziarullumina.ro/padureni-vaslui-cel-
mai-interesant-sat-din-romania-41964.html).
Deși sunt din părți total opuse ale țării,
aceste două comune își doresc îndeplinirea
acelorași scopuri. Adică, cele două comune au
activități asemănătoare, deși între acestea nu
Fig. 2 Comuna Pădureni există nici o legătură. De exemplu, în ambele
comune se află câte un parc în care există
internet wireless gratuit. De asemenea, și într-o comună și în cealaltă, locuitorii au conlucrat
pentru repararea acoperișului bisericii, în comuna Ciugud, și repararea gardului școlii în
comuna Pădureni. În ambele comune au fost construite spații de agrement mai speciale. În
comuna Ciugud a fost construit terenul de golf, iar în comuna Pădureni o piscină, deoarece pe
teritoriul județului Vaslui nu se mai afla nici una.
Aceste comune atrag anual foarte mulți turiști, dar în special pe cei din mediul urban,
care își doresc deplasarea față de cotidian, și regenerarea psihică și fizică în mijlocul naturii,
dar totodată și să aibă parte de condiții moderne de cazare și relaxare.

Concluzii

Scopul acestui studiu a fost acela de a arăta exemple de bune practici, din mediul rural,
care ar putea ajuta și alte sate din România sau din afară. Se poate observa faptul că aceste
două comune chiar au un grad ridicat de dezvoltare, dezvoltare care poate, multor orașe din
România lipsește.
 Obiectivele lucrării au fost atinse, în special, acela de a demonstra importanța
capitalului social în dezvoltare. Faptul că, indiferent de sursele de finanțare sau de economie,
locuitorii sunt cei care trebuie să aibă inițiativă în a produce ceva bun pentru comunitatea lor.

BIBLIOGRAFIE:

1.Asnarulkhadi Abu Samah, Aref, F., (2011), People’s Participation in Community

Development: A Case Study in a Planned Village Settlement in Malaysia;
2.Claridge, T., (2004), Social Capital and Natural Resource Management An important role
for social capital?;
3.Catts, R., Ozga, Jenny, (2005), What is Social Capital and how might it be used in
Scotland’s Schools?;
4.Guido de Blasio, Nuzzo, G., (2004), Putnam’s social capital and the italian regions: An
empirical investigation;
5.Mikiewicz, P., (2011), Social capital and education, comparative research between Poland
and Iceland;
6.Stănică, V., (2012), Dezvoltare comunitară, suport de curs;
7.Voicu, B, (2008), Capitalul social ca premisă a dezvoltării durabile;
8.W.L. Tan, (2006), Social Capital in Asia: An exploratory study.
9. www.certitudinea.ro
10. www.ziarullumina.ro