Varga Dorottya-Regina

Masterat Administrație Publică Anul II – Satu Mare

Seminar de cercetare

Luarea de mită- cercetare

Introducere

România încă se confruntă cu acțiuni de corupție în mediul politic, și nu numai. Aceste

acțiuni sunt bine răspândite și continuă să fie o problemă atât în sistemul medical cât și în
educație.

Astfel, prin această lucrare voi încerca să subliniez faptul că, corupția nu este un fenomen
care se întâmplă „doar acolo sus”, ci sunt afectate toate domeniile. Chiar dacă Codul Penal
interzice acest fenomen, mulți continuă să încalce aceste articole, riscând ani grei de închisoare.
Cu ajutorul chestionarului aplicat, am reușit să găsesc informații extrem de utile pentru această
cercetare , cum ar fi părerea respondenților despre nivelul de corupție din România sau dacă
luarea de mită este o problemă sau nu la noi în țară.

În prima parte a lucrării vom definii corupția, luarea de mită, ne vom axa pe lucrările
altor autorii despre acest fenomen, iar mai apoi vom analiza datele obținute din chestionar. De
asemenea, ne vom uita la exemple de corupție din mediul politic - șantajul, deturnarea de fonduri
și luarea de mită. Pe cea din urmă o vom analiza mai detaliat cu ajutorul Codului Penal.

Cred că acest studiu este deosebit de important, deoarece corupția – luarea de mită este
un eveniment întâlnit de cei mai mulți dintre noi în viața de zi cu zi, atât în sistemul politic cât și
în educație și sistemul medical.
 Astfel, întrebările de cercetare sunt următoarele:

1. Cu cât o persoană este mai tânără , tinde să creadă că nivelul de corupție este foarte
ridicat.

2. Cu cât o persoană este mai tânără va avea părerea că nivelul corupției din țara noastră
va rămâne la fel în următorii 5 ani.

Revizuirea literaturii

1. Ana Ionașcu în cercetarea sa subliniează faptul că luarea de mită este un pericol social
sporit, și discreditează considerabil activitatea aparatului de stat deoarece încalcă principiile
funcționării sale. Rezultatul este următor : cetățenii nu vor mai avea încredere în soluționarea
problemelor și devine de actualitate următoarea zicală în rândul acestora „ Ai bani ai de toate.”
Pericolul social reiese și din faptul că infracțiunile de acest gen sunt comise de persoane cu
funcții de răspundere, aducând daune substanțiale prin acțiunile lor. Principalul lucru la care se
vor uita vor fi banii, așa cum spune și Ionașcu activitatea de serviciu se transformă într-un „izvor
de îmbogățire personală.”

Cercetătoarea consideră că, obiectivele materiale în cazul infracțiunii de luare de mită

sunt : banii sau alte foloase ,beneficii. [ CITATION Ana13 \l 1048 ]

2. Zizi Goschin a scris o lucrare extrem de detaliată despre rata criminalității economice
în România, și cu ajutorul analizelor a dovedit faptul că județele mai dezvoltate tind să aibă rate
de criminalitate mai ridicate, județul Ilfov și municipiul București fiind în top, astfel, analizele
statistice au sugerat o legătură pozitivă înre rata criminalității într-un județ și nivelul de
dezvoltare al acestuia. De asemenea, aceasta consideră că este absolut necesară creșterea
eficacității intrumentelor de investigare locală. Ceea ce mi s-a părut extrem de interesant din
această cercetare este următorul grafic:

Figure 1 Zizi Goschin (2016)

În acest grafic este reprezentat numărul criminalităților economice și generale produse în

România între 1990-2014. Cu albastru sunt reprezentate criminalitățile economice – iar din ce
putem vedea între 1990 și 2000 a fost într-o continuare creștere, iar după a început să scadă
considerabil. [ CITATION Ziz16 \l 1048 ]

Definiții

Potrivit I. Mogâldea, putem defini termenul de corupție ca fiind „ acțiunea unei persoane
sau grup de persoane asupra altei persoane sau altui grup de persoane cu o răspundere oarecare ,
spre a-i determina să calce legile onoarei, dreptății, muncii sau dragostei de țară, și în schimbul
unor beneficii personale să înlesnească avantaje corupătorului sau corupătorilor, fie morale, fie
materiale. [ CITATION Ioa13 \l 1048 ]
 Direcția Națională Anticorupție ( DNA) definește corupția în felul următor: „abatere de
la moralitate, de la cinste, de la datorie. Ca expresie a relației dintre autorități și cetățeni, corupția
reprezintă folosirea discreționară a poziției sau a funcției, prin recurgerea la mijloace ilicite sau
ilegale, în scopul obținerii unor interese personale sau de grup. Pentru ca o faptă de corupție să
constituie infracțiune și, prin urmare sa fie supusă sancțiunilor penale, trebuie să întrunească
elementele prevăzute de legea penală. ” [ CITATION Dir19 \y \l 1048 ]

Corupția - ca fenomen social – oamenii sunt ființe sociale, aceștia nu trăiesc izolați unul
de celălalt, ci într-o permanentă conviețuire. În relația omului cu semenii săi, acesta se va
comporta într-un anumit fel, și va fi aprecia de către ceilalți , acțiunile fiind convenabile sau
neconvenabile. Corupția face parte dintre acțiunile mai puțin convenabile ale omului. Acest
fenomen este neconvenabil așadar, și este un fenomen social deoarece este „condiționată și
existența ei, de viață de relație, de viață socială și de normele de conduită statornice în cadrul
societății.” De asemenea, este un fenomen antisocial, datorită consecințelor pe care le produce.
[ CITATION Oti19 \y \l 1048 ]

Corupția – ca fenomen juridic – deoarece, corupția a devenit un fapt antisocial,

neconvenabil, a devenit și un fenomen juridic. În ceea ce urmează vom vedea cu ajutorul
Codului Penal ce înseamnă mai exact luarea de mită și care sunt consecințele încălcării dreptului
penal.

Corupția sistemică in mediul politic.

În cele ce urmează mă voi concentra pe fenomene clare care se întâmplă în mediul politic
din România . Pentru început voi da câteva exemple de luare de mită, apoi un exemplu de șantaj
politic, și în cele din urmă, deturnarea de fonduri.

Cazul primarului din Gostavățu – județul Olt – luare de mită

Primarul acestei comune, Gostavățu, este acuzat de luare de mită - și anume 117 de
cazuri numai în ultimii 10 ani. Acesta, a luat mită de nenumărate ori de la reprezenanți ai unor
societăți comericale, acestea din urmă scăpând astfel de amende usturătoare sau, pentru a putea
desfășura activitatea, chiar dacă aceste activități nu erau în concordanță cu legea. Toate acestea s-
au întâmplat la sfărștul lunii mai, 2019, deci până în prezent, primarul este sub control judiciar,
pentru încă 58 de zile, din totalul de 60.

Sumele cerute de primar erau ceruți sub pretextul „organizării bâlciului din comună” și
erau sume cuprinse între 100 și 1000 de lei, anual. Desigur, aceste sume au fost folosite pentru
nevoile personale. [ CITATION 195 \l 1048 ]

Șantajul față de primăria Giurgiu

Înaintea alegerilor europarlamentare din anul 2019, PNL a acuzat președintele Consiliului
Județean Giurgiu Marian Mina de faptul că șantajează primarii pentru a obține mai multe voturi
la alegerile europarlamentare. Aceștia au postat pe un site de socializare faptul că, primarul
Marian Mina și ministrul Economiei Niculae Bădălău le-au spus primarilor din județ
următoarele: „alocările bugetare din fondurile Consiliului Județean Giurgiu se vor face după
alegerile europarlamentare și în funcțe de rezultatele obținute de PSD în fiecare comună la aceste
alegeri. ” Desigur, acest gest se încadrează deja în șantaj electoral și afectează de asemenea
comunitățile din Giurgiu. [ CITATION B119 \m And171 \l 1048 ]

Deturnarea de fonduri – Liviu Dragnea ; Tel Drum

În anul 2017, DNA a anunțat faptul că Liviu Dragnea este urmărit penal pentru
infracțiuni privind deturnarea de fonduri europene, favorizând astfel Tel Drum cu privire la
acordarea de contracte. Aceste fapte au fost comise în perioada în care Liviu Dragnea a fost
președintele Consiliului Județean Teleorman. [ CITATION And171 \l 1048 ] DNA a deschis astfel
un dosar, în care fostul lider PSD Liviu Dragnea este anchetat, vizând o posibilă fraudă de 21 de
milioane de euro, acești bani fiind deturnați din fondurile europene. Însă, acești bani nu vor mai
fi trimiși, iar suma ar trebui acoperită de statul român, din banii celor care plătesc impozitele.
[ CITATION Dig174 \l 1048 ]

Luarea de mită

În articolul 289 al codului penal, luarea de mită este definită în felul următor : „ Fapta
funcţionarului public care, direct ori indirect, pentru sine sau pentru altul, pretinde ori primeşte
bani sau alte foloase care nu i se cuvin ori acceptă promisiunea unor astfel de foloase, în
legătură cu îndeplinirea, neîndeplinirea, urgentarea ori întârzierea îndeplinirii unui act ce intră
în îndatoririle sale de serviciu sau în legătură cu îndeplinirea unui act contrar acestor îndatoriri
” iar pedeapsa este „ închisoare de la 3 la 10 ani şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa
o funcţie publică ori de a exercita profesia sau activitatea în executarea căreia a săvârşit fapta.”
[ CITATION Leg195 \y \l 1048 ]

De asemenea, Legea nr. 78/2000, capitolul I , articolul 1 subliniează acele categorii de

persoane asupra cărora se instituie ”măsuri de prevenire, descoperire și sancționale a faptelor de
corupție ” , aici se încadrează și luarea de mită, bineînțeles :

a) care exercită o functie publică, indiferent de modul în care au fost investite, în cadrul
autorităților publice sau instituțiilor publice;

b)  care îndeplinesc, permanent sau temporar, potrivit legii, o funcție sau o însărcinare, în
măsura în care participă la luarea deciziilor sau le pot influența, în cadrul serviciilor publice,
regiilor autonome, societăților comerciale, companiilor naționale, societăților naționale,
unităților cooperatiste sau al altor agenți economici;

c)  care exercită atribuții de control, potrivit legii;

d)  care acordă asistența specializata unităților prevăzute la  lit. a) și b), în măsura în care
participă la luarea deciziilor sau le pot influența;
e)  care, indiferent de calitatea lor, realizează, controlează sau acordă asistența specializată, în
măsura în care participă la luarea deciziilor sau le pot influența, cu privire la: operațiuni care
antrenează circulatia de capital, operațiuni de bancă, de schimb valutar sau de credit,
operațiuni de plasament, în burse, în asigurări, în plasament mutual ori privitor la conturile
bancare și cele asimilate acestora, tranzacții comerciale interne și internationale;

f)  care dețin o functie de conducere într-un partid sau intr-o formațiune politică, într-un
sindicat, într-o organizație patronală ori într-o asociație fără scop lucrativ sau fundație.

g)  alte persoane fizice decât cele prevăzute la lit. a)-f), în condițiile prevăzute de lege.”
[ CITATION Leg197 \y \l 1048 ]

Luarea și darea de mită sunt formele de corupție cele mai des întâlnite, iar consecintele
sunt triste – cu ajutorul mitei, efectul legilor poate fi modificat cu ușurință, regulile nu sunt
stabilite de instituții ci de părțile implicate în această formă a corupției. [ CITATION Rad19 \p 61-
68 \l 1048 ]

Așa cum am văzut mai sus, acest fenomen este o infracțiune și se pedepsește cu
închisoare de la 3 la 10 ani. În cele ce urmează , vom detalia cele două laturi al acestui fenomen,
formele, și cu ajutorul Codului Penal din 1864 , 1936, 1968 și 2009 vom realize un scurt istoric /
comparație a pedepselor și vom idenfica unde ajung banii / bunurile date ca mită.

Astfel, există două laturi – una obiectivă, și una subiectivă.

Latura obiectivă

- Elementul material – acesta se poate realize atât prin inacțiune cât și prin acțiune
(pretinderea, primirea de bani/ foloase și acceptarea banilor / foloaselor ).

Astfel , a „pretinde” bani / alte foloase presupune formularea unei cereri /pretenții , iar se
consideră infracțiune indiferent dacă această cerere / pretenție a fost sau nu satisfăcută.
A „primi” bani sau alte foloase înseamnă exact ceea ce sugerează numele – primește, i se
dăruiește o sumă de bani. Această infracțiune se poate realize prin două feluri : direct – adică
între mituit și mituitor, dar și indirect – prin poștă, bancă ,tren etc. )

A accepta – presupune, așa cum ii sugerează și numele – acordul făptuitorului la oferta de

mituire, inițiativa venind din partea mituitorului care va și comite infracțiunea de dare de mită.
De asemenea, acceptarea poate fi de două feluri : expresă și tăcită.

Nerespingerea promisiunii de bani / foloase ce nu i se cuvin unei persoane este o acceptare a

promisiunii într-un mod tacit.

- Pentru ca să existe o infracțiune trebuie să fie îndeplinite câteva cerințele esențiale –

includ în primul rând pretinderea,primirea, acceptarea sau nerespingerea promisiunii , în al
doilea rând banii sau foloasele să „nu fie datorați în mod legal funcționarului sau unității unde
acesta își îndeplinește sarcinile de serviciu”, și în al treilea rând, pretinderea, primirea sau
inacțiunea de nerespingere a promisiunii să se producă înainte ori să fie concomitentă întârzierii
efectuării unui act, sau neîndeplinirii acestuia , însă , acestea trebuie să intre în sfera atribuțiilor
funcționarului ce urmează a fi mituit. În cele din urmă, o altă cerință esențială este ca actul vizat
de corupere să fie o atribuție din sfera de atribuții al funcționarului.

- „ Urmărirea socialmente periculoasă” – în momentul luării de mită constă în „crearea

unei stări de pericol pentru buna desfășurare a activității de serviciu într-un organ sau într-o
instituție de stat. ”

- Fiind o infracțiune formală, dovedirea legăturii de cauzalitate între inacțiune și acțiune

și urmărirea socialmente periculoasă.

Latura subiectivă

Intenția luării de mită în acest caz este calificată prin scop, iar acest lucru înseamnă faptul
că, funcționarul, în momentul în care predinte, acceptă, primește sau nu respinge un folos / bun
însă care nu i se cuvine, el trebuie să urmărească scopul special prevăzut de lege – să
îndeplinească / să nu îndeplinească un act cu privire la îndatoririle de serviciu , să întârzie
îndeplinirea unui act sau să îndeplineadcă un act contrar contrar unor asemenea îndatoriri.
[ CITATION Con191 \y \l 1048 ]

Formele luării de mită

- Actele pregătitoare : Codul penal românesc nu incriminează actele pregătitoare luării de mită.

- Tentativa – tentative luării de mită, la fel ca actele pregătitoare, nu este pedepsită. [ CITATION
Placeholder1 \y \l 1048 ]

- Consumarea – așa cum am văzut cu ajutorul Codului Penal, consumarea are loc în momentul
în care acesta a realizat unul dintre acțiunile : „ (…) pretinde ori primeşte bani sau alte foloase
care nu i se cuvin ori acceptă promisiunea unor astfel de foloase, în legătură cu îndeplinirea,
neîndeplinirea, urgentarea ori întârzierea îndeplinirii unui act ce intră în îndatoririle sale de
serviciu sau în legătură cu îndeplinirea unui act contrar acestor îndatoriri. ” [ CITATION
Placeholder2 \y \l 1048 ]

În a doua parte a lucrării voi analiza datele obținute în urma chestionarului făcut.

Obiectivul acestei cercetări este de a vedea dacă oamenii au avut de a face până acum cu
luarea de mită, dacă aceștea consideră că este o problemă și care au fost cele mai des întâlnite
forme.

Metodologia

Am aplicat un chestionar cu 8 întrebări , adresat locuitorilor județului Satu Mare. Cu

ajutorul întrebărilor voi putea răspunde la cele două întrebări de cercetare și anume :
 1. Cu cât o persoană este mai tânără , tinde să creadă că nivelul de corupție este foarte
ridicat.

2. Cu cât o persoană este mai tânără va avea părerea că nivelul corupției din țara noastră
va rămâne la fel în următorii 5 ani.

Cu ajutorul întrebărilor din chestionar, consider că voi reuși să răspund și eu la aceste

întrebări.

Analiza și interpretarea datelor

Acest chestionar a fost completat de 40 de persoane din orașul Satu Mare și a avut 8
întrebări. În primul rând, am dorit să clarific genul și vârsta persoanelor. Astfel :

Din totalul de 40 de persoane, 52.5% adica 21 au genul masculine și 47.5% adica 19

persoane au genul feminin.
Prin următoarea întrebare am clarificat vârsta respondenților. Majoritatea au vârste cuprinse între
18-25 de ani. Astfel:

- Sub 18 ani : o singură persoană. (2.5 %)

- 18-25 de ani : 23 de persoane ( 57.5 %)
-25-35 de ani: 9 persoane ( 22.5 % )
-35-45 de ani : 2 persoane ( 5% )
-45-55 de ani : 4 persoane ( 10% )
- peste 55 de ani : o singură persoană ( 2.5% ).

Cu ajutorul următoarei întrebări am dorit să aflu părerea respondențitol despre nivelul

corupției în România. Astfel :
 Majoritatea persoanelor au fost de părere că nivelul corupției este foarte ridicat – 55% din
total ( 22 de persoane) și 40% au fost de părere că este ridicat ( 16 persoane ) . Două
persoane au fost de părere că nivelul corupției este unul mediu în țara noastră.
Nici o persoană nu a spus că este scăzut sau că nu există corupției la noi.
Astfel, 95% din total au afirmat că, corupția este ridicată la noi.

Cu ajutorul următoarei întrebări am dorim să aflu dacă, după părerea celor întrebați, ce se
va întâmpla cu nivelul corupției în următorii 5 ani. Astfel:

Majoritatea persoanelor au fost de părere că, nivelul corupției va rămâne la fel – 55% ( 22 de
persoane ). 13 persoane ( 32.5 % ) au fost de părere că, nivelul corupției va crește, și numai 3
persoane ( 7.5 %) au fost de părere că acesta va scădea.

2 persoane nu au știu să dea un răspuns la această întrebare.

Aceste date ne arată un lucru clar – persoanele nu prea speră că vom avea un viitor mai bun în
ceea ce privește nivelul corupției în România.
Rezultatele următoarei întrebări nu trebuie să uimeze pe nimeni. Luarea de mită, așa cum am
spus și mai sus, este o problemă reală cu care încă se confruntă România. Astfel:

97.5 % din totalul persoanelor au fost de părere că, luarea de mită este o problemă la noi în țară.
O singură persoană a răspuns cu „nu știu.”
În cele ce urmează , voi întreba respondenții dacă li s-au cerut vreodată să dea mită pentru
rezolvarea unei anumite probleme. Astfel :

Am aflac că, 62.5 % din total ( adica 25 de persoane ) au trebuit să ofere mită , iar restul de 37.5
( 15 persoane ) nu li s-a cerut mită.

Penultima întrebare a fost următoarea : „După părerea dvs. Care dintre următoarele poate cauza
apariția corupției?”

Această întrebare a fost una cu răspunsuri multiple.

Astfel, în top se află dorința de a câștiga bani repede și ușor – ales de 26 de ori, urmat de ideea că
nu există un control bine definit – ales de 18 ori. Lăcomia – 17 ori, salariile sunt prea mici – 15
ori iar în cele din urmă că este o tradiție la noi – ales de 14 ori.

Ultima întrebare se referă la formele mitei , astfel :

Și această întrebare este una cu multiple răspunsuri.

Din ce putem vedea, de regulă , pentru a soluționa o anumită problemă se cere o sumă de bani –
din totalul de 39 de respondeți ( adică 69.2% ) 27 de persoane au afirmat că li s-a cerut o sumă de
bani. De 10 ori a fost ales varianta de răspuns „contact cu cineva din vârf” , de 7 ori „un cadou”
și de 8 ori „altele.”

1. Cu cât o persoană este mai tânără, tinde să creadă că nivelul de corupție este foarte ridicat.

După analizarea datelor am găsit următoarele :

- Persoane cu vârste cuprinse între 18-25 care au exprimat faptul că nivelul de corupție este
foarte ridicat : 12 ( din totalul de 23 )
- Persoane cu vârste curpinse între 25-35 : 7 ( din totalul de 9 )
- Persoane cu vârste cuprinse între 35-45 : 2 ( total 2)
- Persoane cu vârste curpinse între 45-55 : 0
- Peste 55 : 1 . ( total 1)

După aceste date, nu putem afirma faptul că , cu cât o persoană este mai tânără , tinde să
creadă că nivelul de corupție este foarte ridicat.

După calculele matematice efectuate am găsit următoarele :

- Categoria 18- 25 : 52.1 %

- Categoria 25-35 : 77.7 %
- Categoria 35-45 : 100%

2. Cu cât o persoană este mai tânără va avea părerea că nivelul corupției din țara noastră
va rămâne la fel în următorii 5 ani.
 - Persoane cu vârste cuprinse între 18-25 care au exprimat faptul că nivelul de corupție este
din țara noastră va rămâne la fel în următorii ani : 14 ( total 23 )
- Persoane cu vârste curpinse între 25-35 : 5 ( total 9 )
- Persoane cu vârste cuprinse între 35-45 : 0 ( total 2 )
- Persoane cu vârste curpinse între 45-55 : 3 ( total 4 )
- Peste 55 : 0 .

Astfel:

- Categoria 18-25 : 56 %
- Categoria 25-35 : 55.5 %
- Categoria 45-55 : 75 %.

După aceste date pot să afirm un singur lucru, și anume acest chestionar trebuie aplicat la un
număr mult mai mare de persoane pentru a putea găsi informații cu adevărat relevante.

Concluzii, sugestii

Această temă a corupției , mai precis a luării de mită este un subiect dezbătut de foarte mulți
cercetărori. Țara noastră încă se confruntă cu această problemă, atât in mediul politic,
medical cât și în educație.

Chiar dacă Codul Penal interzice acest fenomen, mulți continuă să încalce aceste articole, așa
cum am putut vedea exemplele de corupție din mediul politic ( șantajul , deturnarea de
fonduri , luarea de mită ).

Prin această lucrare am putut observa că, luarea și darea de mită sunt cele mai întâlnite forme
de corupție la noi în țară, și majoritatea persoanelor consideră că, nivelul de corupție în
România este unul foarte ridicat. De asemenea, cei mai mulți sunt de părere că, nivelul
corupției nu va scădea în următorii 5 ani ci va rămâne la fel sau va crește.

Ca sugestie, s-ar putea face o analiza mult mai clară a celor două întrebări de cercetare dacă
numărul de respondenți ar fi unul mai ridicat, și dacă din fiecare categorie de vârstă a-și fi
avut un număr egal de respondenți. Din păcate rezultatele obținute nu au reușit să răspundă la
 prima întrebare de cercetare, iar la a doua rezultatele nu sunt chiar atât de clare având în
vedere rezultatul obținut la categoria de vârstă 45-55.

Bibliography
B1. 4 5, 2019. https://www.b1.ro/stiri/politica/pnl-giurgiu-psd-marian-mina-santaj-primari-voturi-
europarlamentare-270390.html (accessed 2 4, 2020).

Consultant Avocat. https://consultantavocat.ro/luarea-de-mita/ (accessed 2 5, 2020).

Digi 24. 11 15, 2017. https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/politica/frauda-de-21-de-milioane-de-euro-

din-dosarul-tel-drum-ar-putea-fi-platita-tot-de-romani-829042 (accessed 2 4, 2020).

Digi 24. 5 29, 2019. https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/justitie/un-primar-acuzat-ca-a-luat-mita-de-

117-ori-pus-sub-control-judiciar-1139664 (accessed 2 4, 2020).

Direcția Națională Anticorupție. http://www.pna.ro/fapta_coruptie.xhtml (accessed 2 4, 2020).

Goschin, Zizi. "Mapping global and economic crime in Romania. Regional trends and patterns."
Romanian Journal of Economics, 2016: 80-96.

Ionașcu, Ana. "Pericolul social și obiectul infracțiunii de luare de mită." Analele științifice ale Academiei
„Ștefan cel Mare” a MAIRM: științe socio-umane, 11 28, 2013: 139-141.

LegeAZ. https://legeaz.net/noul-cod-penal/art-289 (accessed 2 4, 2020).

LegeAZ. https://legeaz.net/noul-cod-penal/art-289 (accessed 2 5, 2020).

Leglislație. http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/22361 (accessed 2 4, 2020).

Mogâldea, Ioan. Corupția în România. București: Mica Valahie, 2013.

Radu, Conf.Univ.Dr. Liviu. "Sisteme de integritate publică." Cluj- Napoca, 2018.

Traicu, Andreea. Ziarul Financiar. 11 13, 2017. https://www.zf.ro/politica/dna-anunta-oficial-ca-liviu-

dragnea-este-urmarit-penal-pentru-constituirea-unui-grup-infractional-abuz-in-serviciu-si-infractiuni-
privind-deturnarea-de-fonduri-europene-16817170 (accessed 2 7, 2020).

Uriasu, Otilia. "Academia." https://www.academia.edu/35233267/Luare_de_Mita (accessed 2 4, 2020).

—. "Academia." https://www.academia.edu/35233267/Luare_de_Mita (accessed 2 6, 2020).