ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN BUCUREŞTI

FACULTATEA DE ADMINISTRAŢIE ŞI MANAGEMENT PUBLIC

DIFICULTĂŢILE DE INTEGRARE ALE

ABSOLVENŢILOR DE LA SPECIALIZAREA
ADMINISTRAŢIE PUBLICĂ PE PIAŢA
FORŢEI DE MUNCĂ

Coordonator: Masterand:
Prof. Univ. Dr. Armenia Androniceanu Burcea Alexnadru Ionuţ, Grupa 228

Bucureşti
2015
 Cuprins

1. Rezumat.......................................................................................................................................3

2. Introducere...................................................................................................................................3

3. Stadiul cunoaşterii.......................................................................................................................4

4. Problema de cercetare..................................................................................................................6

5. Stabilirea obiectivelor..................................................................................................................7

6. Ipotezele şi variabilele.................................................................................................................7

7. Metodologia cercetării.................................................................................................................8

8. Metodele de cercetare aplicate.....................................................................................................9

9. Analiza datelor...........................................................................................................................10

10. Recomandari............................................................................................................................20

11. Concluzii..................................................................................................................................22

12. Bibliografie..............................................................................................................................23

13. Anexa.......................................................................................................................................24

1. Rezumat

2
 Prezentul proiect de cercetare urmăreşte să identifice cauzele care conduc la dificultăţile de integrare ale
absolvenţilor de la specializarea administraţie publică pe piaţa forţei de muncă. Studiul a fost realizat în
cadrul a trei universităţi din Bucureşti.

În prima parte a proiectului au fost aduse în discuţie studii efectuate de cercetători care aveau ca
principal obiectiv identificarea studenţilor care s-au integrat în câmpul muncii după finalizarea studiilor.
Urmând traiectoria pornită de către aceştia, studiul urmăreşte să identifice principalele cauze care conduc
la dificultăţile de integrare ale absolvenţilor de la specializarea administraţie publică pe piaţa muncii.

Pentru a identifica exact cauzele, au fost utilizate trei metode de cercetare. În urma aplicării metodelor,
au putut fi stabilite cauzele exacte şi plecând de la acestea au fost propuse patru modalităţi de
îmbunătăţire.

Incadrare in JEL: N3

Cuvinte cheie: Educatie, Piata muncii

2. Introducere

Problema integrării tinerilor absolvenţi pe piaţa forţei de muncă este o premisă care a dat naştere multor
studii de caz în literatură de specialitate; spunem acest lucru întrucât se pot deduce de aici mai multe din
ceea ce a fost precizat anterior. Aşadar, cu cât gradul de absorbţie pe piaţa forţei de muncă este mai mare,
cu atât mai mult putem concluziona faptul că programele de studiu ale universităţilor implicate sunt
corelate cu necesităţile şi cerinţele angajatorilor. În acelaşi timp, se poate afla şi satisfacţia absolvenţilor
cu privire la programele de studiu urmate precum şi în ce măsură facultatea absolvită i-au ajutat să îşi
atingă obiectivele în domeniul carierei.

În literatură de specialitate, problema integrării tinerilor pe piaţa forţei de muncă este cu atât mai mult
dezbătută întrucât prin această modalitate se pot afla mai multe lucruri cu privire la: calitatea studiilor
oferite de către o universitate (acest aspect poate fi de altfel un criteriu pe baza căruia să se determine
rangul universităţii respective la nivel naţional/mondial), capacitatea de absorbţie a unei economii
naţionale a tinerilor absolvenţi pe piaţa forţei de muncă, precum şi identificarea acelor modalităţi menite
să îmbunătăţească programele universitare astfel încât să fie cu o măsură din ce în ce mai mare în
conformitate cu aşteptările angajatorilor.

În contextul recesiunii economice din prezent, această problemă este cu mult mai actuala întrucât prin
publicarea unor astfel de articole mulţi dintre tineri îşi aleg programele de studiu în funcţie de cerinţele de
pe piaţa muncii. Mai exact, aceste studii ajuta şi la identificarea aşteptărilor angajatorilor din partea
candidaţilor pentru posturile vacanţe.

Cel mai important aspect, care poate fi obţinut prin aplicarea unor astfel de studii este acela de a
identifica factorii negativi care de cele mai multe ori îi împiedica pe tinerii care au absolvit un program
universitar de licenţă şi/sau masterat să îşi găsească un loc de muncă cât mai uşor. De altfel, se pot lua în
discuţie şi metodele prin care universităţile le aplică în a-şi ajuta absolvenţii sau viitori absolvenţi în
integrarea pe câmpul muncii.

3. Stadiul cunoaşterii

3
 „Universităţile au un rol important atât în prezent cât şi în viitor în ceea ce priveşte dezvoltarea
economică şi socială a unei economii prin prisma educaţiei, care trebuie să corespundă din ce în ce mai
mult aşteptărilor angajatorilor. În acest sens sistemul de programele de studiu întotdeauna trebuie să ia în
calcul şi variabilele de pe piaţa forţei de muncă” 1

Aşadar plecând de la această premisă putem spune faptul că universităţile şi implicit statul prin
intermediul politicilor pe care le aplică trebuie să creeze un sistem de învăţământ corelat cu cerinţele
viitorilor studenţi, dar şi aşteptărilor anagajatorilor adaptate la condiţiile economice actuale.

Plecând de la aceste repere, au fost demarate mai multe studii practice din care să reiasă cât de repede
se angajează studenţii după ce finalizează studiile, în ce măsură condiţiile economice afectează gradul de
angajare al tinerilor absolvenţi dar şi ce modificări aduc astfel de situaţii atunci când tinerii aleg un
program de studiu.

Aşadar, aceste studii sunt întâlnite îndeosebi în ţări precum Marea Britanie şi S.U.A., recunoscute
pentru prestigiul privind calitatea studiilor universitare. La acest stadiu, se adăugă şi rapoartele diverselor
universităţi din lume, interesate să afle în ce măsură studenţii şi-au găsit un loc de muncă cât mai repede.
În aceasi măsură aceasta problematică este dezbătută şi în cadrul unor articole din presă cotidiană.

În cadrul unui articol publicat în Marea Britanie, în anul 2011, denumit „Ce fac absolvenţii?” 2 autorii au
demarat un studiu în baza căruia au dorit să afle cât de repede şi-au găsit absolvenţii un loc de muncă, ce
fel de muncă practicau, care dintre ei au continuat studiile, dar şi care din păcate nu şi-au găsit un loc de
muncă. Studiul a fost demarat pentru un interval de 6 luni, şi cuprinde absolvenţii din anul generaţia
anului 2010.

Studiul are beneficiari trei categorii de persoane:

1. În primul rând, studenţii care având informaţiile prezentate în articol pot afla mai multe despre
cerinţele de pe piaţa forţei de muncă şi care sunt domeniile în care îţi poţi găsi mai uşor de
lucru;

2. Părinţii care pot înţelege mai uşor cerinţele actuale ale angajatorilior şi astfel îşi pot orienta
copii către programe de studiu care să fie în conformitate cu cerinţele pieţei;

3. Profesorii care prin această modalitate pot afla în ce măsură cursurile şi programele
universitare au echivalentă cu domeniul muncii; mai exact se pot aduce astfel îmbunătăţiri
programelor de studiu prin integrarea unor workshop-uri cu diverse firme, formarea de
parteneriate cu diverşi angajatori în scopul aceederii studenţilor în cadrul unor stagii de
practică.

Pe parcursul demarării studiului s-a constat faptul că în medie, anual în Marea Britanie, sunt
aproximativ 400,000 tineri care finalizează o formă de învăţământ superioară. În acelaşi timp autorii se
întreabă care sunt elementele cheie care practică îi ajută pe tineri să se angajeze cât mai repede. Astfel,
mai mulţi anagajatori au fost chestionaţi în acest sens şi s-a ajuns la concluzia conform căreia pe lângă o
diplomă universitară de prestigiu, competentele şi experienţa profesională (mai ales că şi voluntar)
reprezintă puncte forţe în CV-ul unui proaspăt absolvent. Totodată,s-a luat în calcul şi contextul economic
actual precum şi influenţele acestuia pe piaţa forţei de muncă.

1
Korkka, Mihai (2010) – Graduate Labour Market Mismatches: New features of an older matter, Louis Pasteur
University, Strasbourg, June 2010
2
What do graduates do?
4
 Ca urmare a condiţiilor economice actuale, s-a constatat faptul că interesul pentru sectorul public în
anul 2010 a scăzut comparativ cu anul 2009, ca urmare a măsurilor de reducere a cheltuielilor bugetare
aplicate de către guvernul britanic. În acelaşi timp s-a constatat faptul că în anul 2010 raportat la anul
2009, cariierele în sectorul privat, cu predecadere domeniul financiar bancar a crescut cu 7.5 %.

În tabelul de mai jos este ilustrat stadiul absolvenţilor după 6 luni de la finalizarea studiilor, în Marea
Britanie. Studiul ilustrează date statistice atât pentru anul 2009 cât şi pentru anul 2010.

Anul Numarul Repondentii Repondentii Repondentii Repondentii Alte

Repondentilo care s-au care si-au care care inca isi Categorii
r angajat continuat studiaza si cauta un loc
studiile lucreaza in de munca
acelasi timp (someri)

2009 224895 59,2% 15,4 % 8% 8,9% 8,4%

2010 233864 62,2% 13,5% 7,6% 8,5% 8,3%

Analizând datele statistice de mai sus putem observa o reluare a creşterii numărului de absolvenţi care
au reuşit să se angajeze. Astfel, anul declanşării recesiunii economice în Marea Britanie, respectiv 2008, a
avut loc o contractare puternică a economiei englezam fapt ce a condus la restructurări în cadrul
companiilor şi o creştere a ratei şomajului.

Cu toate că procentul studenţilor care şi-au găsit un job este în creştere, angajatorii care au participat în
acest studiu susţin că numărul posturilor pe care le-au avut disponibile au fost totuşi mai mic.

În cadrul aceluiaşi studiu au fost luaţi în calcul şi studenţii care au optat să îşi întemeieze o afacere.
Autorii studiului susţin că universităţile trebuie să ofere în acelaşi timp posibilitatea studenţilor de a-şi
dezvolta capacităţile antreprenoriale prin intermediul ariei curiculare.

Astfel din 163,090 absolvenţi (cetăţeni englezi), 7,225 aveau începută o afacere la şase luni după
absolvire.

Un studiu asemănător cu cel realizat de către autorii englezi, a fost demarat în S.U.A. Această cercetare
a fost demarata de către Fox Valley Technical College şi urmăreşte să identifice în ce măsură absolvenţii
acestei instituţii de învăţământ s-au angajat la şase luni după finalizarea studiilor.

Astfel dintr-un număr total de 2,083 absolvenţi, 1,607 au participat la studiu(77%). După 6 luni, 85%
din repondenti îşi găsiseră un loc de muncă.

Plecând de la premiza integrării absolvenţilor pe piaţa muncii, doi autori america încearcă să identifice
în cadrul unui articol în ce măsură recesiunea economică a afectat uşurinţa cu care un absolvent îşi
găseşte un loc de muncă.

În studiul respectiv, aceştia adresează o întrebare retorică „Se merită să mai urmezi o facultate în
condiţiile economice actuale?”3. Astfel pe parcursul demarării cercetării, autorii au ajuns la concluzia
conform căreia o diplomă universitară este de mare ajutor în căutarea unui loc de muncă, chiar şi în
3
Anthony P. Carnevale, Ban Cheah, Jeff Strohl (2010) – Not all colleges degrees are created equal, Centre Of
education, 2010
5
condiţiile crizei economice. Astfel, pentru a demonstra cele precizate au fost expuse date statistice.
Aşadar, din rândul absolvenţilor cu studii superioare 8,9% sunt şomeri, iar din rândul absolvenţilor cu
studii liceale 22,9% nu au un loc de muncă.

În acelaşi timp autorii aduc în cercetare anumiţi factori pe care studenţii să îi ia în considerare atunci
când îşi aleg un program de studiu. Mai exact, ei scot în evidenţă în ce domenii studenţii îşi găsesc mai
uşor de muncă (care sunt practic domeniile cu rata cea mai mare de angajare). Astfel, ei menţionează
faptul că în domeniul IT(programare) se poate găsi un loc de muncă foarte uşor şi cu un pachet salarial
atractiv în timp ce în domenii precum ştiinţe sociale probabilitatea de găsi un loc de muncă este mult mai
mică.

4. Problema de cercetare

Plecând de la stadiul cunoaşterii, unde au fost analizate diverse articole din cadrul literaturii de
specialitate refeiritoare la integrarea absolvenţilor pe piaţa forţei de muncă, putem concluziona faptul că
necesitatea cercetării în acest domeniu este de actualitate cu atât mai mult cu şi în România studenţii se
confruntă cu dificultăţi atunci când vine vorba de găsirea unui loc de muncă.

Particularizând pe domeniul de cercetare ales, respectiv dificultăţile de integrare ale absolvenţilor de la

specializarea administraţie publică pe piaţa forţei de muncă, problema este cu atât mai mult de actualitate
întrucât în sectorul public din România, ca urmare a recesiunii economice, sunt foarte puţine locuri
disponibile. Astfel, dificultatea de a-şi găsi un loc de muncă este cu atât mai mare pentru tinerii care
doresc să activeze în acest domeniu. De asemenea problemele de integrare sunt şi în domeniul privat.

Astfel elaborarea unui astfel de studiu va avea implicaţii în mare pentru viitorii studenţi care doresc să
aplice la o formă de învăţământ superioară, însă în acelaşi timp şi pentru universităţile implicate în studiu
care conform rezultatelor îşi pot optimiza sau modifica programele de studiu astfel încât să fie corelate şi
aşteptările pieţei şi studenţilor.

5. Stabilirea obiectivelor

Prin elaborarea prezentului proiect de cercetare se urmareste atingerea urmatoarealor obiective:

1. Obiectiv General: Identificarea dificultăţilor pe care absolvenţii de la specializarea administraţie

publică le au atunci când se ia în discuţie integrarea acestora pe piaţa forţei de muncă;
6
2. Obiective Specifice

2.1. Identificarea studenţilor care şi-au găsit un loc de muncă sau încă îşi caută un loc de muncă;

2.2. Identificarea percepţiei studenţilor referitoare la implicarea facultăţilor în facilitarea accederii

acestora pe piaţa forţei de muncă;

2.3. Identificarea percepţiei absolvenţilor referitoare la impactul recesiunii economice asupra

flexibilităţii pieţei muncii;

2.4. Identificarea principalelor motive care nu le permit absolvenţilor să practice o meserie în

domeniul public şi privat;

2.5. Identificarea unor puncte forţe care ar facilita integrarea studenţilor pe piaţa forţei de muncă.

6. Ipotezele şi variabilele

Contextul economic actual a afectat facilitatea integrării studenţilor în piaţa muncii.

Variabile: criză economică, nivelul salarial

Implicarea universităţilor în identificarea de locuri de muncă pentru studenţi este scăzută.

Variabile: grad de implicare, workshop-uri, stagii de practică, târguri

Un număr foarte mic de studenţi practică o meserie în sectorul public.

Variabile: cauzele identificabile, numărul de studenţi care practică o meserie în sectorul public

În prezent, pentru a-ţi găsi un loc de muncă nu este suficient să ai o diplomă de absolvire.

Variabile: experienţa profesională

7. Metodologia cercetării

În cadrul acestui capitol voi detalia metodolofia cercetării, necesară a fi aplicată în atingerea
obiectivelor stabilite în cadrul capitolului anterior.

Grupul ţintă în cazul acestei cercetări este reprezentat de către studenţii de la specializarea administraţie
publică care au finalizat cursurile la programele de Licenţă şi Masterat din cadrul urmatoarealor
universităţi:
7
 v Academia de Studii Economice din Bucureşti;

v Universitatea din Bucureşti;

v Scoala Naţională de Studii Politice şi Administrative (SNSPA).

Beneficiarii acestui studiu vor fi:

Ø Tinerii care doresc în acest moment să urmeze un program de studiu în cadrul facultăţilor cu
profil de administraţie publică; practic, în urma identificării rezultatelor acestei cercetări se vor
putea identifica principalele cauze care conduc la dificultăţile de integrare ale absolvenţilor pe
piaţa forţei de muncă; Astfel viitori studenţi la administraţie publică vor putea avea anumite
repere actunci când vine vorba de alegerea unui program de studiu, corelându-l cu
aplicabilitatea sa în pe piaţa forţei de muncă din România. Cu alte cuvinte, tinerii care sunt
interesaţi sau pasionaţi să urmeze un program de studiu pe profilul de administraţie publică vor
putea afla care sunt şansele lor de se angaja după finalizarea studiilor.

Ø Universităţile reprezintă a doua categorie de beneficiari ca urmare a demarării acestui studiu.

Prin verificarea rezultatelor acestei cercetări, universităţile îşi pot evalua programele de studiu
din cadrul specializărilor de administraţie publică; astfel, îşi pot adapta programele de studiu în
aşa fel încât să corespundă din ce în ce mai mult cu realităţile de pe piaţa forţei de muncă; în
acelaşi timp, universităţile vor putea căuta şi aplică noi modalităţi menite să faciliteze
studenţilor posibilitatea de a se angaja. Prin această metodă, consider că se poate ajunge la o
relaţie de tip Câştigător – Câştigător4, întrucât tinerii vor avea şansa de a se încadra cât mai
repede în câmpul muncii, iar gradul de încredere al universităţilor va fi mai mare, aspect care va
conduce şi la creşterea numărului de studenţi;

Ø Organele administraţiei publice ar putea reprezenta o a treia categorie de beneficiari ca urmare

a prezentării acestui studiu. Am ales această categorie de beneficiari, bazându-mă pe mai multe
argumente. Astfe, administraţia publică din România este cunoscută în urma diverselor studii
efectuate că una rigidă, neperformanta şi incapabilă de cele mai multe ori de a implementat
politicile publice într-un mod eficient. Astfel, în cazul unei eventuale reforme administraţiei
publice, pe baza rezultatelor din această cercetare, se vor putea identifica de către administraţie
diverse metode pentru a aduce tinerii cu o pregătire în domeniu în structurile administrative; Ca
urmare, se va aduce un „suflu de aer proaspăt în administraţie” care va avea ca şi finalitate o
începe a remodelării mentalităţii birocratice din România;

Ø Ministerul Educaţiei: reprezintă o patra categorie de beneficiari ai acestui studiu. Pentru a putea
susţine acest aspect, voi pleca de la câteva considerente referitoare la sistemul de educaţie din
Finlanda. Aşadar, sistemul de educaţie finlandez este construit pe principiul aplicabilităţii în
acitvitatile practice. De aici, şi sistemuul de educaţie din România ar putea fi reformat având în
întotdeauna că materiile de studiu să aibă aplicabilitate pe piaţa forţei de muncă; Ca urmare,
rezultatele din prezentul studiu pot fi preluate de către Ministerul Educaţiei şi constitui baza
extinderii unui studiu la nivel naţional şi care să se extindă în toate specializările din cadrul
facultăţilor. Obiectivul principal al acestui studiu ar putea fi identificarea lacunelor din sistemul
de învăţământ naţional. Rezultatele identificate astfel vor constitui ipoteză de reformare a
educaţiei romaneşti.

4
Winner - Winner
8
8. Metodele de cercetare aplicate

Prima metodă pe care am aplicat-o în identificarea obiectivelor cercetării a fost metoda chestionarului,
aceasta fiind o metodă cantitativă. Pe baza rezultatelor obţinute în urma interpretării chestionarului, îmi
voi formula întrebările şi repondentii în următoarea metoda aplicată.

În prima parte a aplicării acestei metode am stabilit mărimea eşantionului raportată la numărul de
studenţi care au absolvit în anul 2014 programele de masterat cu profil de administraţie publică din cadrul
A.S.E. Bucureşti, Universitatea Bucureşti, respectiv S.N.S.P.A.

Aşadar numărul total de studenţi care au absolvit în anul 2014 programele de masterat a fost de

225. Mărimea eşantionului am stabilit-o conform regulei propuse de către Ross şi Rust, iar eşantionul
reprezentativ a fost de 149 repondenti, cu o marjă de eroare 5%.

Chestionarele au fost distribuite unui număr de 149 de studenţi, fiind anonime în intervalul de timp
aprilie 2015 – mai 2015. Chestionarele au fost distribuite prin următoarele metode:

· Chestionarele au fost distribuite direct repondentilor şi au fost completate de către aceştia (50 de
repondenti au fost chestionaţi astfel)

· Chestionarele au fost distribuite şi prin e-mail (60 de repondenti au fost chestionaţi prin aceasta
modalitate);

· Chestionarele au fost aplicate şi telefonic ( 39 de repondenti au fost chestionaţi prin intermediul

convorbirii telefonice).

Chestionarul a avut un număr de 16 întrebări, închise. Întrebările au fost corelate cu obiectivele propuse
precum şi cu ipotezele formulate . Chestionarul transmis repondentilor se poate regăsi la finalul
proiectului ca şi anexă.

A doua metodă de cercetare aplicată este focus-grupul, aceasta fiind o metodă calitativă.După a fost
precizat şi anterior, această metodă a fost aplicată în ideea obţinerii unor informaţii detaliate cu privire la
dificultăţile de integrare ale studenţilor pe piaţa forţei de muncă.

Ultima metodă aplicată în cadrul studiului a fost consultarea documentelor. Această metodă am aplicat-
o pentru a verifica în ce măsură universităţile se implica atunci când vine vorba de facilitarea accesului pe
piaţa muncii a studenţilor.

9. Analiza datelor

Interpretarea rezultatelor a fost realizată cu ajutorul aplicaţiei Microsoft Excel. Reprezentările grafice
sunt ataşate ca şi anexe la finalul proiectului.

În cele ce urmează voi prezenta rezultatele aplicării chestionarului din punct de vedere statistic, după
care voi efectuat o analiză a aplicării acestui chestionar.

La întrebarea numărul 1 din cadrul chestionarului, respectiv „Aţi absolvit specializarea administraţie
publică?” toţi repondentii au declarat faptul că sunt deţinătorii unei diplome care atestă aceasta pregătire.

9
În cazul, în care un repondent nu avea pregătire în acest domeniu, nu mai era necesar să completeze
chestionarul, întrucât studiul se adresează strict absolvenţilor cu specializarea în ştiinţe admnistrative.

Întrebarea numărul 2, doreşte să identifice percepţia generală a repodentilor cu privire la uşurinţă pe

care un absolvent de administraţie publica o are atunci când se pune problema integrării acestuia pe piaţa
forţei de muncă. Prin urmare, la aplicarea întrebării „Consideraţi că în acest moment este dificil pentru un
absolvent de administraţie publică să îşi găsească un loc de muncă?” 109 de repondenti au declarat faptul
că este dificil să îţi găseşti un loc de muncă, int imp ce 40 au declarat că nu considera că este dificil a-ţi
găsi un loc de muncă.

27%

DA
NU

73%

Întrebarea numărul 3, se axaseaza pe delimitarea repondentilor în două categorii, respectiv prima

categorie fiind a celora care lucrează, iar cea de-a a celora care nu lucrează şi care încă îşi caută un loc de
muncă. Aşadar dintr-un număr total de 149 de repondenti, 91 au declarat faptul că sunt angajaţi, iar 58 au
declarat că îşi caută un loc de muncă. Procentul de angajare din numărul repondentilor este de 61,07%.

Întrebarea numărul 4 se axaseaza pe verificarea percepţiei pe care o au absolvenţii cu privire la gradul

de implicare al universităţilor în ceea ce priveşte facilitareaaccederii pe piaţa forţei de muncă. Valorile pe
care repondentii le-au avut afişate în răspuns au fost: FOARTE RIDICAT, RIDICAT, MEDIU, SCĂZUT
ŞI FOARTE SCĂZUT. Astfel, 50% dintre repodenti au declarat că gradul de implicare al universităţilor
este unul scăzut, 23% au declarat că gradul de implicare este unul foarte scăzut, 14% au declarat că gradul
de implicare este unul mediu, în timp ce doar 13% din repodenti considera că gradul de implicare al
universităţilor este unul foarte mare.

Întrebarea numărul 5 urmăreşte să identifice dacă facultăţile pe care repondentii le-au absolvit au
organizat workshop-uri, stagii de practică, târguri de joburi menite să le ofere posibilitatea absolvenţilor
de a-şi găsi un loc de muncă cât mai repede. Ca urmare, la întrebarea „Facultatea pe care aţi absolvit-o a
organizat stagii de practică, workshop-uri sau târguri de joburi pentru a oferi studenţilor posibilitatea de
angajare?” 58% din repondenti au declarat faptul că că facultăţile absolvite nu au organizat evenimente
care să le faciliteze integrarea în câmpul muncii, în timp ce 42% din repondenti considera că facultăţile
au organizat evenimente legate de facilitarea accesului acestora pe piaţa muncii.

Întrebarea numărul 6 urmăreşte să identifice dacă absolvenţii sunt mulţumiţi de modul de implicare al
universităţilor cu privire la facilitarea accesului studenţilor săi pe piaţa muncii. Întrebarea aplicată este „În
general, sunteţi mulţumit de modul de implicare al universităţilor pentru facilitarea găsirii unui loc de
muncă pentru absolvenţi?” , iar ca şi variante repondentii aveau posibilitatea de a alege una dintre
următoarele variante:

10
 FOARTE MULŢUMIT NU FOARTE NEMULŢUMIT FOARTE
MULŢUMIT MULŢUMIT NEMULŢUMIT

Conform chestionarelor aplicate, 17% dintre repondenti s-au declarat foarte nemulţumiţi, 21%
nemulţumiţi, 44% nu foarte mulţumiţi, 18% mulţumiţi în timp ce niciun repondent nu a declarat că ar fi
foarte mulţumit de gradul de implicare al universităţilor.

Întrebarea numărul 7 a chestionarului urmăreşte să identifice dacă studenţii considera că recesiunea are
un impact major asupra posibilităţii acestora de a se angaja. Aşadar la întrebarea „Consideraţi că
recesiunea economică are un impact major asupra uşurinţei cu care un student îşi găseşte un loc de
muncă?” repondentii au avut posibilitatea de a alege una dintre următoarele variante de răspuns:

TOTAL DE DE ACORD PARȚIAL DE NU SUNT DE

ACORD ACORD ACORD

Conform datelor statistice, 37% din repondenti sunt total de acord , 54% sunt de acord, 9% sunt parţial
de acord, în timp ce niciun repondent nu a specificat faptul că recesiunea economică nu are niciun impact
cu privire la uşurinţă cu care un student îşi găseşte un loc de muncă.

Întrebarea numărul 8 urmăreşte să identifice dacă criză economică a afectat şi nivelul salariilor
practicate în sectorul public respectiv privat. Repondentii la aplicarea întrebării „Consideraţi că
recesiunea economică a afectat nivelul salarial în sectorul public respectiv privat?” aveau posibilitatea de
a selecta una dintre variantele de răspuns de mai jos:

TOTAL DE ACORD DE ACORD PARȚIAL DE ACORD NU SUNT DE ACORD

În urma interpretării chestionarelor, 68% dintre repondenti sunt total de acord, 22% sunt de acord, 10%
sunt parţial de acord, în timp ce niciun student nu a ales varianta conform căreia nu sunt deloc de acord cu
faptul că recesiunea a afectat nivelul salariilor din sectorul public, respectiv privat.

Întrebarea numărul 9 urmăreşte să identifice dacă repondentii considera că recesiunea a afectat şi

posibilităţile de anagajare a acestora în sectorul public. Repondentii aveau de ales dintre variantele
precizate mai jos la întrebarea „Credeţi că recesiunea economică, a afectat posibilitatea dumneavoastră
de a vă angaja în sectorul public?”

TOTAL DE ACORD DE ACORD PARȚIAL DE ACORD NU SUNT DE ACORD

În urma interpretării răspunsurilor din chestionar, 71% din repondenti au declarat faptul că sunt total de
acord, 18% au declarat că sunt de acord, 11% au declarat faptul că sunt parţial de acord, în timp ce niciun
repondent nu a declarat faptul că recesiunea a afectat posibilităţile de integrare în domeniul sectorului
public.

La întrebarea numărul 10 repondentii au avut de ales din 7 variante posibile, maximum 3 variante pe
care le considera cauzele principale care îi împiedica pe studenţi să se integreze în sectorul public.

11
 160 149

140

120

100
72 68
80
54 54
60

40 23
20
0
0
A B C D E F G

Echivalentul variantelor de raspuns este precizat in tabelul de pe pagina urmatoare.

A BLOCAREA POSTURILOR ÎN
ADMINISTRAŢIE

B NIVELUL SALARIAL SCĂZUT

C IMPOSIBILITATEA DE A APLICA
CUNOŞTIINTELE ACUMULATE PE
PARCURSUL ANILOR DE STUDIU

D LIPSA DE CORESPONDENŢĂ A STUDIILOR

CU CERINŢELE DE PREGĂTIRE ALE UNUI
FUNCŢIONAR

E CORUPŢIA, CARE DE CELE MAI MULTE ORI

AFECTEAZĂ GRADUL DE CORECTITUDINE
ALE UNUI CONCURS DE OCUPARE A UNUI
POST DE FUNCŢIONAR (AŞA NUMITA
ANGAJARE PE „PILE”)

F IMPLICAREA INSUFICIENTĂ A
UNIVERSITĂŢILOR ÎN A FACILITA
ABSOLVENŢILOR POSIBILITATEA DE
ANGAJARE DUPĂ FINALIZAREA STUDIILOR

G LIPSA MOTIVĂRII BAZATĂ PE

PERFORMANTA(PROMOVARE, INDEXĂRI
SALARIALE ETC)

12
 În urma aplicării acestei întrebări, conform graficului de mai sus, toţi repondentii au declarat faptul că
blocarea posturilor în administraţie este principala cauză care nu le oferă posibilitatea studenţilor de a se
încadra în sectorul public. În acelaşi timp, 72 de repondenti au declarat faptul că nivelul scăzut al
salariilor practicat în sectorul public este o altă cauză care îi determină foarte greu pe studenţi să se
angajeze ca şi funcţionari publici. Varianta C a fost aleasă de un număr de 68 studenţi. Aşadar repondentii
considera că dacă s-ar angaja pe un post în sectorul public nu ar avea posibilitatea de a aplica ceea ce au
învăţat pe parcursul anilor de studiu.

Varianta D nu a fost bifata de nicun repondent. 54 de repondenti au declarat faptul că actele de corupţie
le restrânge cu mult posibilităţile de integrare ale absolvenţilor de administraţie publică pe piaţa forţei de
muncă, întrucât de cele mai multe ori se practica aşa numita angajare pe bază de „PILE”.

Tot într-un număr de 54 de repondenti, s-a constatat faptul că universităţile nu se implica suficient
atunci când se pune problema sub aspectul facilitării posibilităţilor studenţilor de a se integra în câmpul
muncii.

23 din repondenti considera faptul că nu ar prefera să se angajeze în sectorul public, întrucât în acest
domeniu nu se aplică principiul motivării personalului bazat pe performanţă.

Întrebarea numărul 11 se adresa strict repondentilor care sunt angajaţi. Aşadar, conform întrebării
numărul 3, 91 de repondenti au declarat faptul că sunt angajaţi. Astfel, la aplicarea întrebării „Practicaţi o
meserie în sectorul public său privat?” 93% din repondenti au declarat faptul că practică o meserie în
sectorul privat, în timp ce numai 7% practică o meserie în sectorul public.

Întrebarea numărul 12 urmăreşte să identifice dacă pregătirea studenţilor în administraţie public ar

restrânge posibilităţile studenţilor de a se angaja şi în sectorul privat. Ca urmare la aplicarea întrebării
„Deşi deţineţi o specializare în administraţie publică, consideraţi că nivelul dumneavoastră de pregătire v-
ar restrage posibilităţile de angajare şi în domeniul privat?” repondentii au avut de ales una dintre
variantele de mai jos:

TOTAL DE ACORD DE ACORD PARȚIAL DE ACORD NU SUNT DE ACORD

În urma interpretării chestionarelor, 60% din repondenti au declarat faptul că nu sunt de acord, 30% au
declarat faptul că sunt parţial de acord, 10% au declarat că sun de acord, în timp ce niciun repondent nu a
declarat faptul că nu ar fi de acord cu faptul că posibilităţile de angajare în sectorul privat le-ar fi restrânsă
de faptul că deţin o diplomă cu profil de administraţie publică.

Întrebarea numărul 13 urmăreşte să identifice dificultăţile pe care le au absolvenţii atunci când vine
vorba de posibilităţile lor de a se angaja în domeniul sectorului public. Repondentii au avut de ales dintr-
un număr de 6 cauze posibile maximum 3.
120
97
100
76
80
60 54
42
40 34
20
0
A B C D E

Corespondentul variantelor A, B, C, D respectiv E sunt afisate in tabelul de mai jos:

13
 A RESTRÂNGEREA ACTIVITĂŢII
ANGAJATORILOR, ASPECT CONDUCE LA
UN NUMĂR DIN CE ÎN CE MAI MIC DE
POSTURI DISPONIBILE

B OFERTĂ FOARTE MARE DE FORŢĂ DE

MUNCĂ COMPARATIV CU CEREREA
FOARTE MICĂ

C RECESIUNEA ECONOMICĂ, CARE CONDUCE

LA FALIMENTUL MULTOR FIRME

D LIPSA UNOR POLITICI VIABILE ALE

STATULUI CARE SĂ FACILITEZE
ACTIVITǍȚI INVESTIȚIONALE

E NIVELUL SALARIAL PRACTICAT DE

ANGAJATORI

În urma aplicării chestionarului, 97 de repondenti au ales varianta A de răspuns, 54 varianta B, 76

varianta C, 34 varianta D, respectiv varianta C.

Întrebarea numărul 14 urmăreşte să identifice dacă studenţii care deţin pe lângă studii şi o experienţă
profesională anteriora au şanse mai mari de a se angaja comparativ cu stidentii care nu deţin şi experienţa.
Aşadar, la aplicarea întrebării „Consideraţi că în condiţiile actuale, studenţii care pe lângă studii deţin şi o
experienţă profesională, au şanse mai mari de a se angaja faţă de cei care nu au şi experienţă?”
repondentii au avut de selectat o variantă de răspuns din cele precizate mai jos.

TOTAL DE ACORD DE ACORD PARȚIAL DE ACORD NU SUNT DE ACORD

În urma interpretării chestionarului, 35% din repondenti au declarat faptul că sunt TOTAL DE
ACORD, 51% au declarat că sunt de acord, 9% au declarat că sunt parţial de acord, iar 5% au declarat că
nu sunt de acord.

Întrebarea numărul 15 revine la ideea propusă şi în întrebarea anterioară, fiind o întrebare de verificare.
Astfel la aplicarea întrebării „Aşadar consideraţi faptul că experienţa profesională este un puncte forţe în
CV-ul unui absolvent de administraţie publică?” repondentii au avut de ales o variantă de răspuns din cele
precizate mai jos.

TOTAL DE ACORD DE ACORD PARȚIAL DE ACORD NU SUNT DE ACORD

În urma interpretării chestionarului, 35% din repondenti au declarat că sunt total de acord, 51% au
declarat că sunt de acord, 9% au declarat că sunt parţial de acord, în timp ce 5% au declarat că nu sunt de
acord.

14
 Ultima întrebare din chestionar, respectiv numărul 16 urmăreşte să identifice anumite metode care i-ar
ajuta pe absolvenţi să se integreze mult mai repede pe piaţa forţei de muncă. Repondentii au avut
posibilitatea de a alege maximum 3 variante din 5 posibile. Întrebarea adresată a fost „Care dintre
activităţile menţionate mai jos consideraţi că ar facilita posibilităţile absolvenţilor de a se angaja?”

Variantele de raspuns sunt prezentate in tabelul de mai jos:

A Să încerce să se angajeze pe parcursul desfăşurării

studiilor

B Să îşi certifice orice fel de cunoştiinţe (limbi

străine, PC etc)

C Să participe la diverse activităţi educaţionale,

distincte de cele din cadrul facultăţii

D Să participe în activităţi de voluntariat în cadrul

ONG-urilor

E Înscrierea în asociaţii studenţeşti

În urma interpretării chestionarului, 101 repondenti au selectat variantă A, 78 au selectat varianta B, 48

au selectat varianta C, 18 au selectat varianta D respectiv 56 au selectat variantă E.

120

101
100

80 78

60 56
48

40

20 18

0
A B C D E

Concluzii in urma aplicarii chestionarului

15
 ü Majoritatea repondentilor sunt de acord cu ipoteza conform căreia în acest moment este dificil ca
şi absolvent să îţi găseşti un loc de muncă;

ü Deşi numărul studenţilor care lucrează este de peste 60%, o marjă de 38,93% din studenţii
chestionaţi încă nu şi-au găsit un loc de muncă;

ü Majoritatea repondentilor considera faptul că gradul de implicare al facultăţilor este destul de mic
atunci când vine vorba de facilitarea posibilităţilor absolvenţilor de accede pe piaţa forţei de
muncă;

ü Cu toate acestea, în general, s-a constat faptul că universităţile organizează evenimente care au ca
scop acordarea de şanse absolvenţilor de a se angaja.

ü În acelaşi timp, repondentii considera că una dintre cauzele majore ale integrării acestora pe piaţa
forţei de muncă este recesiunea economică;

ü În acelaşi timp, conform răspunsurilor date de către studenţii chestionaţi se constată faptul că
recesiunea economică a avut un impact major asupra nivelului salariilor practicate atât în sectorul
public cât şi cel privat;

ü În acelaşi timp, repondentii afirma faptul că recesiunea economică a avut un impact major şi
asupra integrării acestora pe un post din sectorul public;

ü La stabilirea posibilelor cauze care îi impidica pe studenţi să practice o meserie publică au fost
stabilite următoarele: Blocarea posturilor din administraţie, Nivelul salarial scăzut,
Imposibilitatea de a pune în aplicare cunostiintele dobândite pe parcursul studiilor pe un post de
funcţionar, corupţia, implicarea insuficientă a universităţilor;

ü Un număr foarte mic de studenţi din totalul repondentilor angajări practică o meserie în sectorul
public;

ü Majoritatea studenţilor considera că deşi deţin o specializare în administraţie publică, nu le

restrânge posibilităţile de a se angaja şi în sectorul privat;

ü Atunci când vine vorba de principalele cauze care restrâng şansele de angajare ale absolvenţilor
în sectorul privat au fost stabilite următoarele variante: Restrângerea activităţii anagajorilor,
recesiunea economică, nivelul salarial scăzut practicat de angajatori, lipsa unor politici viabile din
partea statului care să faciliteze investiţiile antreprenorilor;

ü Majoritatea studenţilor considera că şansele de angajare cresc dacă candidaţii pentru un job au şi
o experienţă profesională anterioară;

ü La stabilirea unor metode menite să faciliteze posibilităţile studenţilor de a se angaja au fost

stabilite următoarele: căutarea unui loc de muncă pe parcursul studiilor, certificarea
cunoştiinţelor, participarea la diverse activităţi educaţionale diferite faţă de procesul de învăţare
din cadrul facultăţii, înscrierea în asociaţii studenţeşti;

Conform informaţiilor obtinute în urma interpretării chestionarului, se poate constata faptul că în acest
moment, în România, studenţii îşi găsesc un loc de muncă greu, iar un număr foarte mic de studenţi
practică o meserie în domeniul public.

16
 Recesiunea economică precum şi modul de implicare al facultăţilor sunt conform informaţiilor obţinute
din chestionar principale cauze care conduc la dificultăţile de integrare ale absolvenţilor pe piaţa forţei de
muncă, pentru ambele sectoare, public şi privat.

Aşadar pe baza datelor obţinute în urma aplicării metodei chestionarului, se vor formula şi întrebările
aplicate în următoarea metodă de cercetare, încercând astfel să obţinem o detaliere a cauzelor care conduc
la dificultăţile de integrare ale studenţilor de la specializarea administraţie publică pe piaţa forţei de
muncă.

A doua metodă de cercetare aplicată este focus-grupul, aceasta fiind o metodă calitativă.După a fost
precizat şi anterior, această metodă a fost aplicată în ideea obţinerii unor informaţii detaliate cu privire la
dificultăţile de integrare ale studenţilor pe piaţa forţei de muncă.

Grupul a fost format din 10 persoane, toţi fiind absolvenţi de administraţie publică.

Dintre cele 10 persoane implicate în această analiză, 3 persoane activează în sectorul privat, 3 în
sectorul public, iar restul de 4 persoane încă îşi caută de lucru.

Întrebările adresate au fost deschise, oferindu-le posibilitatea repondentilor de a-şi exprima punctul de
vedere într-o manieră cât mai detaliată. Fiecare repondent a răspuns pe rând la întrebările adresate.
Întrebările nu au fost cunoscute de către repondenti înainte de această dezbatere.

Intrebarile adresate au fost urmatoarele:

A. De ce consideraţi că gradul de implicare al facultăţilor în a facilita accesul studenţilor pe piaţa

forţei de muncă este unul relativ scăzut?

B. Deşi aţi absolvit în anul 2014, am observat că încă vă căutaţi un loc de muncă. În opinia
dumneavoastră, care sunt principalele cauze care au condus la imposibilitatea de a vă găsi un
loc de muncă până în prezent? (întrebare adresată strict studenţilor care îşi caută un loc de
muncă)

C. În general a fost dificil pentru dumneavoastră să vă găsiţi un loc de muncă?

D. Care sunt principalele cauze din punctul dumneavoastră de vedere care conduc la dificultăţile
de integrare ale studenţilor de la specializarea administraţie publică pe piaţa forţei de muncă?

E. Ce credeţi din punctul dumneavoastră de vedere că ar trebui să facă un student pentru a se

angaja mai uşor?

Repondentii din cadrul focus-grupului raman anonimi si nu s-au cunoscut intre ei. Discutiile au durat
aproximativ ~ doua ore.

Concluzii in urma aplicarii metodei focus-grupului

1. Prima întrebare are ca scop de a identifica cauzele care au condus la ideea conform căreia
facultăţile nu le oferă posibilităţile studenţilor de a-şi găsi un loc de muncă cât mai uşor. La
adresarea acestei întrebări, repondentii au afirmat că implicarea nu este sufiecienta atunci când
vine vorba de programa în sine de studiu precum şi activităţile în sine. Aşadar, din punct de
vedere al programei de studiu, repondentii considera că o bună parte din materiile de studiu nu
au nicio aplicabilitate practică. Aşadar ei consideră că ar trebui regândita programa de studiu,
astfel încât aceasta să îmbine aspectele teoretice cu aspectele practice. Mai exact repondentii
considera că un prim pas ar fi acela de a fi încurajaţi de pe parcursul facultăţii să pună în
17
 practică teoria prin diverse activităţi organizate de către facultăţi, astfel încât studenţii să îşi
dezvolte diverse aptitudini căutate de angajatori. Referitor la organizarea de activităţi şi
evenimente menite să faciliteze integrarea studenţilor pe piaţa muncii, studenţii confirma faptul
că sunt organizate astfel de evenimente, însă sunt foarte puţine, şi majoritatea angajatorilor
provin din domeniul privat. Repondentii considera că încheierea unor anumite acorduri cu
diverse organizaţii din sectorul public respectiv privat ar putea facilita accesul studenţilor pe
piaţa forţei de muncă direct din facultate.

2. Cea de a doua întrebare se adresează strict absolvenţilor care încă îşi caută un loc de muncă şi
doreşte să identifice cauzele care au condus la imposibilitatea acestora de a accede în câmpul
muncii. Repondentii au declarat faptul că recesiunea economică a determinat o scădere drastică
a posturilor disponibile în sectorul public, respectiv privat. De asemenea au fost declaraţii
conform cărora unii absolvenţi nu s-au angajat pe un post din sectorul privat, deşi au avut
ocazia, întrucât nivelul salarial era foarte mic iar postul în sine nu le permitea să se dezvolte cu
absolut nimic sau eventual să înveţe lucruri noi (au fost aduse în discuţie la acest punct, titluri
de job-uri precum operator de call centre sau secretară). Pe de altă parte, referindu-ne şi la
sectorul public, toţi repondnetii au declarat faptul că posibilităţile de a accede pe un post de
funcţionar sunt foarte mici întrucât în prezent majoritatea posturilor în administraţie sunt
blocate, concursurile pentru eventualele locuri disponibile sunt marcate de acte de corupţie, iar
pachetele salariale sunt extrem de mici. Pe parcursul discuţiei, au fost aduse în discuţie şi aspcte
conform cărora „studiile le sunt de folos în condiţiile în care vor găsi un post în sectorul privat
care solicită strict studii superioare, fără o specializare anume”. Aşadar că şi concluzie, se
remarcă faptul că în România sunt absolvenţi cu o pregătire în adminsitratia publică însă nu
sunt încurajaţi să practice o meserie şi să îşi dezvolte o carieră în domeniul de studiu pe care l-
au urmat;

3. Întrebarea cu numărul 3 se adresează strict repondentilor care s-au integrat între timp în câmpul
muncii şi urmăreşte să identifice gradul de dificultate pe care l-au avut atunci când a venit
vorba de a se angaja. De precizat aici este că trei repondenti activează ca şi funcţionar publici,
în cadrul Primăriei Ploieşti, respectiv Direcţiei de Finanţe Publice Prahova de la începutul
anului 2012. De asemenea,repondentul care lucrează ca şi funcţionar în cadrul Primăriei
Ploieşti, a declarat faptul că la finalul studiilor a urmat încă o specializare, respectiv un an
suplimentar în cadrul Facultăţii de Cibernetică a ASE Bucureşti. Aceasta specializare a fost un
atu în CV, pe lângă o recomandare care i-au permis să se angajeze ca şi funcţionar în cadrul
Primăriei din Ploieşti, pe un post care are ca şi sarcini operaţiuni cu date statistice. Totuşi
repondenii au afirmat faptul că posturile din administraţia publică din România sunt scoase la
concurs ca şi formalitate. În acelaşi timp aici am adresat o întrebare referitoare la
competivitatea dintre sectorul public respectiv privat atunci când vine vorba de factorul
motivaţional. Repondentii care lucrează în sectorul public au afirmat faptul că sectorul public
nu este unul motivant şi pe viitor se gândesc să îşi schimbe locul de muncă, pe un post din
sectorul privat, însă în prezent singura motivare pe care o găsesc pe actualele posturi este aceea
de a câştiga experienţă. Pe de altă parte repondentii care lucrează în sectorul privat au declarat
faptul că procesul de angajare a fost unul foarte dificil, întrucât nu au identificat foarte multe
oportunităţi de angajare, iar nivelul salarial practicat de către angajatori este unul foarte scăzut
în general. Ei consideră că în mare parte dificultăţile de angajare se datorează recesiunii, care îi
determină pe angajtori să îşi restrângă activităţile şi implicit să scoată mai puţine posturi
vacanţe la concurs.

4. Întrebarea cu numărul patru se adresează tuturor repondentilor şi doreşte să identifice cauzele

care conduc la dificultăţile de integrare ale absolvenţilor în domeniul muncii. Aici, contextul
economic a fost readus în discuţie, constituind de altfel un laitmotiv. Aşadar, repondentii sunt
18
 de părere că recesiunea economică a condus la blocarea posturilor în administraţie şi în acelaşi
timp restrângerea numărului de posturi disponibile din sectorul privat. În acelaşi timp, o altă
cauză este şi modul în care facultăţile le oferă studenţilor posibilitatea de a se angaja.
Majoritatea repondentilor, susţin că în acest moment, învăţământul universitar din România,
este unul de masă, ce reprezintă de fapt „o maşină de fabricat diplome”. Aşadar, studenţii
considera că trebuie regândit atât sistemul de învăţământ precum şi politicile pe care le au
universităţile atunci când vine vorba de integrarea absolvenţilor în câmpul muncii. Aici s-a adus
în discuţie faptul că ratingul unei universităţi, la nivel internaţional este stabilit şi de un
indicator care se referă la timpul în care un student se integrează în câmpul muncii. În acelaşi
timp, statul a fost adus în discuţie aici întrucât în prezent nu încurajează tinerii absolvenţi să se
integreze ca şi funcţionari în sectorul public.

5. Ultima întrebare urmăreşte să identifice posibile soluţii care să îi ajute absolvenţi să îşi găsească
un loc de muncă cât mai uşor. Soluţiile propuse de către repondenti au fost diverse însă cele care
urmează a fi enumerate au fost considerate ca fiind relevante. Astfel majoritatea repondentilor
considera că participarea la activităţi educaţionale diverse, distincte de cele din cadrul facultăţii ar
ajuta foarte mult studenţii să se integreze pe piaţa forţei de muncă întrucât o calificare suplimentară
înseamnă un puncte forţe în cadrul CV-ului. În acelaşi timp, certificarea competentelor de orice
natură (limbi străine, cunostiinte PC) sunt văzute metode care sunt văzute cu ochi buni de
angajatori. Cunosterea mai multor limbi străine facilitează cu mult găsirea unui loc de muncă,
întrucât în acest moment sunt foarte multe joburi disponibile care necesită cunoaşterea de limbi
străine. În acelaşi timp, apartenenţa la o asociaţie studenţească este considerată o oportunitate de
cariera pentru un student. În general, asociaţiile studenţeşti organizează diverse activităţi printre
care şi cele care au ca scop integrarea studenţilor pe piaţa muncii. Totodată, ca şi membru al unei
asociaţii studenţeşti, primeşti diverse task-uri care conduc la dezvoltarea aptitudinilor.

Ultima metodă aplicată în cadrul studiului a fost consultarea documentelor. Această metodă am aplicat-
o pentru a verifica în ce măsură universităţile se implica atunci când vine vorba de facilitarea accesului pe
piaţa muncii a studenţilor.

Astfel în urma verificărilor efectuate pe site-ul oficial al Academiei de Studii Economice, principalele
detalii cu privire la posibilităţile de angajare sunt oferite pe pagina reprezentanţilor studenţilor, unde sunt
postate anumite evenimente care au loc în cadrul universităţii, însă nu am regăsit anumite detalii în ceea
ce priveşte posibilităţi de angajare ale studenţilor de la administraţie publică în sectorul public.

În urma verificărilor efectuate pe site-ul universităţii S.N.S.P.A. nu am regăsit niciun document publicat
cu privire la evenimente organizate pentru studenţi astfel încât să aibă posibilitatea de a se angaja.

Universitatea Bucureşti are în schimb o secţiune dedicată, unde toate posturile disponibile pentru
studenţi sunt publicate; de asemenea sunt afişate şi cerinţele pe care fiecare post în parte le are.

Aşadar, în urma aplicării acestei metode se reconfirm aspectele conform cărora, în general, gradul de
implicare al universităţilor este unul destul de mic atunci când vine vorba de facilităţi acordate studenţilor
pentru a se integra în câmpul muncii.

Explicarea metodelor alese in studiu

A. În prima etapă a cercetării am selectat chestionarul, întrucât este prima metodă pe baza căreia se
poate deduce dacă problema integrării studenţilor pe piaţa forţei de muncă este de actualitate şi
care sunt în general principalele dificultăţi pe care le întâmpină studenţii atunci când vine vorba
de integrarea acestora în câmpul muncii;

19
 B. Pe baza datelor obţinute în urma interpretării chestionarului, am aplicat o metodă calitativă pentru
a încerca să aflu cât mai mult cauzele care conduc la dificultăţile de integrare ale studenţilor pe
piaţa forţei de muncă. Pe baza acestei metode repondentii nu sunt restrânşi să răspundă la
întrebări închise, aşa cum sunt cele aplicate în chestionar, ci au posibilitatea de a oferi răspunsuri
libere, care sunt centralizate de către moderator în jurnalul de focus-grup;

C. Ultima metodă a fost analiza documentelor, pe baza căreia am încercat să identific în ce măsură
universităţile se implica în activităţi de recrutare pentru a tinerilor absolvenţi.

10. Recomandari

În urma aplicării metodelor de cercetare s-a constatat faptul că în prezent dificultăţile de integrare ale
studenţilor de la specializarea adminsitratie publică pe piaţa forţei de muncă se datorează în primul rând
recesiunii economice, precum şi implicării insuficienţe a universităţilor.

Atunci când se pune problema implicării universităţilor, repondentii au declarat faptul că în programele
de studiu ar trebui să aibă mai multe aspecte practice, iar pe de altă parte universităţile ar trebui să încheie
parteneriate cu anagajatori astfel încât să îi integreze direct pe absolvenţi pe piaţa forţei de muncă..

1) Prima modalitate de îmbunătăţire propusă în acest sens este că facultăţile de administraţie

publică să îşi adapteze programele de studiu conform cerinţelor actuale de pe piaţa forţei de
muncă. Pentru a readapta programele de studiu, universităţile în primul rând trebuie să
demareze un studiu pe baza căruia să obţină informaţii cu privire la percepţia studenţilor
referitoare la programele de studiu şi ce aşteptări au aceştia de la programele cu pregătire de
administraţie publică. De asemenea, cursurile trebuie regândite în aşa fel încât studenţii să aibă
posibilitatea de a asimila teoria într-o manieră practică, întrucât în acest fel îşi dezvoltă
aptitudinele şi competentele. Aceasta modalitate trebuie implementată etapizat şi neapărat să
aibă la bază principiul evaluării continue.

a. În prima etapă este aplicat studiul care are ca şi obiectiv principal identificarea
percepţiei studenţilor referitoare la calitatea programelor de studiu şi care ar fi în
viziunea lor, principalele modalităţi de îmbunătăţire a calităţii programelor universitare
astfel încât în acelaşi timp să aibă şi posibilitatea ca după finalizarea studiilor să se
integreze cât mai uşor în câmpul muncii. Studiul se va efectua pe bază de chestionare,
anchete, dezabteri între studenţi şi reprezentanţi ai facultăţii

b. În a doua etapă, sunt interpretate rezultatele în urma aplicării studiilor iar pe baza
acestora se vor formula propunerile de schimbare a planurilor de învăţământ şi a
modurilor de predare. Aceste propuneri se vor lua în discuţie în cadrul consiliului
facultăţii

c. În cea de a treia etapă, propun implementarea unui program pilot (într-o fază
experimentală) pe un grup restrâns de studenţi care să aibă parte de o nouă structură şi
formă de învăţământ. Studenţii vor fi din an terminal; după absolvirea studiilor se vor
desfăşura anumite studii atât pe studenţii care au beneficiat de o structură de
învăţământ cât şi pe studenţii care au absolvit urmând cursurile în maniera clasică.
Obiectivul acestui studiu este acela de a identifica dacă studenţii care au finalizat

20
 studiile cu formă de predare nouă s-au integrat mai rapid în câmpul muncii faţă de cei
care au încheiat în varianta clasică de predare.

d. Pe baza rezultatelor din acest studiu se poate identifica eficienta structurii noii forme de
predare şi de învăţământ şi se pot aduce eventual îmbunătăţiri

e. În ultima parte, se va stabili dca soluţia propusă este fezabila şi eventual să fie
implementată la nivelul întregii facultăţi.

2) Cea de a doua modalitate de îmbunătăţire propusă se referă tot la modul de implicare al

facultăţilor în facilitarea accesului studenţilor pe piaţa forţei de muncă. Astfel, organizarea de
evenimente care au ca obiectiv integrarea absolvenţilor pe diverse posturi din domeniul muncii
sunt în general consumatoare de resurse şi pentru universităţile în sine. Şi atunci aici trebuie
adăugat elementul eficienţei, astfel încât studenţii participanţi să fie chestionaţi dacă în urma
participării la astfel de evenimente şi-au găsit un loc de muncă. În acelaşi timp se pot încheia
diverse parteneriate, mai ales cu instituţii din sectorul cu scopul de a le oferi studnetilor
posibilitatea de a câştiga pe lângă cunostiintele teoretice din facultate şi experienţa
profesională.

3) Cea de a treia modalitate de îmbunătăţire trebuie să plece ca şi o etapă în cadrul unei reforme
ale administraţiei publice din România. Aşadar, prin această modaliate, statul trebuie să
încurajeze tinerii absolvenţi să practice o meserie în sectorul public. Prin această modalitate pe
de o parte tinerii vor avea posibilitatea să practice o meserie care corespunde pregătirii acestora,
iar pe cealaltă parte administraţia publică va cunoaşte un „suflu proaspăt” de personal.

4) Cea de a patra modalitate de îmbunătăţire urmăreşte consolidarea cunoştiinţelor absolvenţilor,

astfel încât şansele acestora de a accede pe piaţa muncii să crească considerabil. Certificarea
cunoştiinţelor (limbi străine, operare PC) constituie un avantaj competitiv pentru un absolvent.

11. Concluzii

Elaborarea prezentului studiu demonstrează faptul că în prezent tinerii romani absolvenţi ai profilului
de administraţie publică au dificultăţi în ceea ce priveşte integrarea acestora pe piaţa forţei de muncă.

Din păcate, integrarea acestora este cu atât mai dificilă ca urmare a contextului economic nefavorabil
în care se afla ţara noastră aspect precum şi a modului în care universităţile romaneşti percep problema
integrării tinerilor pe piaţa forţei de muncă.

Ca urmare, contextul economic a determinat blocarea posturilor în administraţie precum şi restrângerea

activităţii angajatorilor.

Cu toate acestea, au putut fi identificate şi explicate anumite modalităţi care să conducă la creşterea
şanselor că absolvenţii de administraţie publică să se integreze pe piaţa forţei de muncă.

21
12. Bibliografie

Fox Valley Tehnical College – Knowlegde That Works Graduate Employment Research Report
2010 Employment Satus for Class of 2009 and Class of 2004

An Investigation of the Factors Affecting the Post-University Employment of Chemical Science

Graduates in the UK - Report to the Royal Society of Chemistry funded by Chemistry for our Future -
Kate Purcell and Gaby Atfield Institute for Employment Research, University of Warwick September
2008

The Long-Term Labor Market Consequences of Graduating from College in a Bad Economy Lisa
B. Kahn Yale School of Management August 13, 2009

College Majors, Unemployment and Earnings, Not all College degrees are created equal ,
Anthony P. Carnevale,Ban Cheah and Jeff Strolhl.

Education and Labour Market Entry across Europe: The Impact of Institutional Arrangements In
Training Systems and Labour Markets , Markus Gangl , University of Mannheim,

Linking Education Policy to Labor Market Outcomes, Tazeen Fasih, 2008 The International Bank
for Reconstruction and Development

22
13. Anexa
CHESTIONAR

Obiectivul acestui chestionar este acela de a identifica dificultăţile pe care le au tinerii absolvenţi de
administraţie publică în a-şi găsi un loc de muncă.

Timp necesar completării chestionarului: 10 minute

1. Aţi absolvit specializarea administraţie publică?

a) DA

b) NU

2. Consideraţi că în acest moment este dificil pentru un absolvent de administraţie publică să îşi găsească
un loc de muncă?

a) DA

b) NU

3. În prezent sunteţi angajat sau vă căutaţi un loc de muncă?

a) DA, am un loc de muncă

b) NU, incă imi caut un loc de muncă

4. Cum percepeţi gradul de implicare al facultăţilor cu privire la facilitarea absolvenţilor de a accede pe

piaţa forţei de muncă?

A B C D E
23
 FOARTE RIDICAT MEDIU SCǍZUT FOARTE
RIDICAT SCǍZUT

5. Facultatea pe care aţi absolvit-o a organizat stagii de practică, workshop-uri sau târguri de joburi pentru
a oferi studenţilor posibilitatea de angajare?

a) NU

b) DA

6. În general, sunteţi mulţumit de modul de implicare al universităţilor pentru facilitarea găsirii unui loc
de muncă pentru absolvenţi?

A B C D E

FOARTE MULŢUMIT NU FOARTE NEMULŢUMIT FOARTE

MULŢUMIT MULŢUMIT NEMULŢUMIT

7. Consideraţi că recesiunea economică are un impact major asupra uşurinţei cu care un student îşi găseşte
un loc de muncă?

A B C D

TOTAL DE DE ACORD PARȚIAL DE NU SUNT DE

ACORD ACORD ACORD

8. Consideraţi că recesiunea economică a afectat nivelul salarial în sectorul public respectiv privat?

A B C D

TOTAL DE DE ACORD PARȚIAL DE NU SUNT DE

ACORD ACORD ACORD

9. Credeţi că recesiunea economică, a afectat posibilitatea dumneavoastră de a vă angaja în sectorul

public?

A B C D

24
 TOTAL DE ACORD DE ACORD PARȚIAL DE ACORD NU SUNT DE ACORD

10. Care credeţi că sunt, în opinia dumneavoastră, din variantele de mai jos, principalele cauze ale
posibilităţii dumneavoastră de a angaja în sectorul public? (alegeţi MAXIMUM 3 variante)

A BLOCAREA POSTURILOR ÎN
ADMINISTRAŢIE

B NIVELUL SALARIAL SCĂZUT

C IMPOSIBILITATEA DE A APLICA
CUNOŞTIINTELE ACUMULATE PE
PARCURSUL ANILOR DE STUDIU

D LIPSA DE CORESPONDENŢĂ A STUDIILOR

CU CERINŢELE DE PREGĂTIRE ALE UNUI
FUNCŢIONAR

E CORUPŢIA, CARE DE CELE MAI MULTE ORI

AFECTEAZĂ GRADUL DE CORECTITUDINE
ALE UNUI CONCURS DE OCUPARE A UNUI
POST DE FUNCŢIONAR (AŞA NUMITA
ANGAJARE PE „PILE”)

F IMPLICAREA INSUFICIENTĂ A
UNIVERSITĂŢILOR ÎN A FACILITA
ABSOLVENŢILOR POSIBILITATEA DE
ANGAJARE DUPĂ FINALIZAREA STUDIILOR

G LIPSA MOTIVĂRII BAZATĂ PE

PERFORMANTA(PROMOVARE, NDEXĂRI
SALARIALE ETC)

11. Practicaţi o meserie in sectorul public sau privat?

a) Practic o meserie in sectorul public

b) Practic o meserie in sectorul privat

12. Deşi deţineţi o specializare în administraţie publică, consideraţi că nivelul dumneavoastră de pregătire
v-ar restrage posibilităţile de angajare şi în domeniul privat?

A B C D

TOTAL DE DE ACORD PARȚIAL DE NU SUNT DE

ACORD ACORD ACORD

25
13. Care dintre următoarele variante le consideraţi ca fiind cauzele care conduc la dificultăţile de integrare
pe piaţa forţei de muncă în domeniul privat? (selectaţi 3 maximum variante)

A RESTRÂNGEREA ACTIVITĂŢII
ANGAJATORILOR, ASPECT CONDUCE LA
UN NUMĂR DIN CE ÎN CE MAI MIC DE
POSTURI DISPONIBILE

B OFERTĂ FOARTE MARE DE FORŢĂ DE

MUNCĂ COMPARATIV CU CEREREA
FOARTE MICĂ

C RECESIUNEA ECONOMICĂ, CARE CONDUCE

LA FALIMENTUL MULTOR FIRME

D LIPSA UNOR POLITICI VIABILE ALE

STATULUI CARE SĂ FACILITEZE
ACTIVITǍȚI INVESTIȚIONALE

E NIVELUL SALARIAL PRACTICAT DE

ANGAJATORI

14. Consideraţi că în condiţiile actuale, studenţii care pe lângă studii deţin şi o experienţă profesională, au
şanse mai mari de a se angaja faţă de cei care nu au şi experienţă?

A B C D

TOTAL DE DE ACORD PARȚIAL DE NU SUNT DE

ACORD ACORD ACORD

15. Aşadar consideraţi faptul că experienţa profesională este un puncte forţe în CV-ul unui absolvent de
administraţie publică?

A B C D

TOTAL DE DE ACORD PARȚIAL DE NU SUNT DE

26
 ACORD ACORD ACORD

16. Care dintre activităţile menţionate mai jos consideraţi că ar facilita posibilităţile absolvenţilor de a se
angaja? (alegeţi MAXIMUM 3 variante pe care le consideraţi esenţiale)

A Să încerce să se angajeze pe parcursul desfăşurării

studiilor

B Să îşi certifice orice fel de cunoştiinţe (limbi

străine, PC etc)

C Să participe la diverse activităţi educaţionale,

distincte de cele din cadrul facultăţii

D Să participe în activităţi de voluntariat în cadrul

ONG-urilor

E Înscrierea în asociaţii studenţeşti

Vă mulţumesc!

27