UNIVERSITATEA DE VEST DIN TIMIȘOARA

FACULTATEA DE SOCIOLOGIE ȘI PSIHOLOGIE

PROGRAMUL DE STUDII DE LICENȚĂ(LA ZI)
ȘTIINȚELE EDUCAȚIEI
PSIHOPEDAGOGIE SPECIALĂ

LUCRARE DE LICENȚĂ

COORDONATOR: ABSOLVENT:
Prof.uni.Predescu Mihai Lungu Margareta

TIMIȘOARA

Anul

2019

1
Lungu Margareta
 UNIVERSITATEA DE VEST DIN TIMIȘOARA
FACULTATEA DE SOCIOLOGIE ȘI PSIHOLOGIE
PROGRAMUL DE STUDII DE LICENȚĂ(LA ZI)
ȘTIINȚELE EDUCAȚIEI
PSIHOPEDAGOGIE SPECIALĂ

Tehnologii de suport în școlarizarea eleviilor

cu C.E.S.

COORDONATOR: ABSOLVENT:
Prof.uni.Predescu Mihai Lungu Margareta

TIMIȘOARA

Anul

2019

2
Lungu Margareta
Cuprins:
Abstract...............................................................................................................................pag4.
Cap1. Fundamentarea Teoretică...........................................................................................pag5.
1.1 Rezumat..............................................................................................................pag5.
1.2.Relevanța temei investigate................................................................................pag6.
1.3.Scopul general al lucrării....................................................................................pag7.
1.4. Descrierea Conceptelor.....................................................................................pag8.
1.4.1 Școlarizarea.............................................................................................pag8.
1.4.2 Tehnologii de suport................................................................................pag9.
1.4.3. C.E.S-Cerințe Educaționale Speciale....................................................pag10.
1.5.Studii anterioare..............................................................................................pag11.
1.6. Obiectivele specifice urmărite........................................................................pag13.
Cap2.Metodologie.............................................................................................................pag14.
2.1.Desingul Cercetării..........................................................................................pag14.
2.2. Problema identificată......................................................................................pag14.
2.3.Întrebarea de cercetare.....................................................................................pag15.
2.4.Procedura de cercetare.....................................................................................pag15.
2.5. Desingul Studiului..........................................................................................pag16.
2.5.1 Tipul de stiudiu.......................................................................................pag16.
2.5.2 Procedură................................................................................................pag16.
2.5.3 .Participanți............................................................................................pag16.
2.6. Instrumnte...................................................................................................pag17.
2.7.Procedura de cercetare.................................................................................pag17.
Cap3.Rezultatele cercetării...............................................................................................pag18.
3.1. Rezultate așteptate și implicații...................................................................pag18.
Cap4.Discuții...................................................................................................................pag35.
Cap4.1.Limitele studiului și sugestii viitoare de abordare...............................pag35.
Cap4.2.Concluzi..............................................................................................................pag37.
Bibliografie.......................................................................................................................pag38.

3
Lungu Margareta
 Abstract

În urma practici efectuată pe perioada facultăți s-a dorit cercetarea pe deoareTehnologiei de

suport în școlarizarea eleviilor cu C.E.S., deoarece observând la clasă dar și particpând la
diferite discuți în afara practici și facultăți, am descoperit că elevii cu C.E.S. sunt arginalizați,
evitați și neintegrați la clasă. Aceste fapte m-au determiant în alegerea temei pentru a
descoperi cât de util le va fi eleviilor cu C.E.S. integrați în școlile de masă cu specific
întegrativ, să se foloseacă de thenologia de suport în școlarizare.

S-a creat un chestionar care cuprinde doua chestionare în unul, prima parte este destinată
părințiilor care au copii cu C.E.S. integrați în școlile de masă dar și părinților care au copii cu
dezvolatre tipică, acest chestionar a urmărit părerea părințiilor pentru a vedea reacția în cazul
în care vor fi acceptate aceste instrumente tehnologice la clasă.

Pentru a putea realiza acestă temă, m-am documentat în privința a mai multor studii făcute pe
copii cu C.E.S. care deja utilizează tehnologia de suport la clasă. Iar într-un studiu realizat în
Marea Britanie în anul 2015 cu tematica SPECIAL EDUCATION TEACHERS’ VIEWS ON
USING TECHNOLOGY IN TEACHING MATHEMATICS, de Baglama Basak, Yikimis
Ahment- au demonstrat că eleviilor cu C.E.S le este benefic folosirea calculatorului manual la
orele de matemtică, iar parcurgerea anului școlar a fost unul fructos, deoarece au avut
eficacitate.

Într-un alt stiudiu realizat de Maria Earman Stetter cu tematica The Use of Technology to
Assist School-Aged Students with High Incidence Special Needs in Reading arată că,
folosirea tehnologiei la orele de Limba si Literatura Română, unde acesta s-a axat pe citire,
rezultatele sunt pozitive, deoarece elevii au prezentat un mare interes noi modalități de
învățare-citire, acesta pentru a motiva elevii în a citi le-a pregătit tehnologic povești
ilustrative, în care aceștia citeau ceea ce se întâmplă. În urma cercetări efectuate de Maria,
promovabilitatea a crescut eficient în favoarea eleviilor, deoarece a fost o modalitate de
învățare mai ușor de înțeles.

Pe parcusul practici efectuate în școlile speciale, am lucrat cu elevii prin modalității

tehnologice, în prima fază le-am prezentat pe telefon diferite aplicații care îi puteau face să se
concentreze asupra exercițiului dat. Ușor trecând prin practică am observat un interes crescut
din partea eleviilor, deoarece aplicațiile matematice îi ajutau prin diferite iamgini prin care
să calculeze și să memoreze mult mai ușor răspunsurile date.

4
Lungu Margareta
Vorbind cu cunoștințele ce au elevii integrați în școlile de masă, le-am sugerat să facă un
exercițiu cu copilul prin oferirea acestuia un laptop pentru ai arăta că acest instrumnet are
implementat un microfon care înregistrează ceea ce aude și automat se scrie în laptop, așa a și
făcut, iau dat la școală, iar acesta ajugând acasă a marturisit că este mult mai eficient acestă
metodă, deoarece el a putut fi mult mai atent la clasă.

Procesul de înțelegere și asimilare este mult mai ușor, pentru că aceștia nu sunt forțați să
memoreze cuvânt cu cuvânt sau exercițile matematice pentru data viitoare, iar aici se vede o
felxibiltate în calcularea exerciților matematice.

Observând flexibiltatea în care se învârt elevii, s-a dorit accentuarea faciltării calculelor
matematice și învățarea prin citire alm eleviilor, prin implementarea tehnologiei de suport
pentru a vedea cât de util le este eleviilor.

Pentru a afla opinea părințiilor le-am oferit spre completare chestionarul spre completare care
a durt in jur de 30 de minute. Unde părinți au răspuns conform ceea ce au văzut sau se
întâmplă în moemntul de față.

În urma completări chestionarului și intepretări datelor, răspunsul este favorabil deoarece

părinți sunt de acord ca să existe implemenatrea tehnologiei ca suport în școlarizarea eleviilor
cu C.E.S, deoarece sau gândit în urma experimentări ca le va fi benefic copiilor lor.

Rezultatele obținute în urma completări chestionarului sunt de 80% în care părinții si-au
exprimat dorința ca copii lor să beneficieze de aceste instrumente, deoarece consideră că
perfomanțele școlare la materiile ce le provoacă o dificultate de învățare, pot crește în urma
utilizări instrumentelor thenologice.

Cap1. Fundamentarea Teoretică

1.1 Rezumat

În țara noastră se află aproximativ 27.350 de elevi,tineri cu C.E.S integrați în școlile de masă
iar în parcurgerea școlară a elevilor, aceștia beneficiază de ajutorul unor profesori de sprijin
care au fost formați în domniul Psihopedagogiei Specială, ca aceștia să poată avea un
randament școlar eficient. Depistarea este deseori descoperită în primul an școlar de către
cadrul didactic aflat la clasă, văzand obstacolele prin care trecea elevul în învățare, observând

5
Lungu Margareta
cadrul diactic anunță părinții elevului, pentru a le comunica ce dificultăți de învățare
întâmpină copilul lor.

În urma informaților primite, părinți elevului merg împreună cu copilul la un centru de

evaluare și orientare școalară unde copilul este supus unor teste de evaluare școlară pentru a
se stabili deficiența de învățare, gradul acesteuia și modul de predare-invățare-evaluare pe
parcursul anilor școlari.

În școlarizarea eleviilor se ține cont de faptul că trăim într-o lume în care se valorizează
maximal prezentul și apropiatul.Este nevoie de roboței eficienți care așezați, cum și unde
trebuie, fac ceea ce sunt programați să înteprindă. Scopul educațional este vizat doar în
dimensiunea lui pe termen scurt, și nu de lungă durată. (Constantin Cucoș. 2014)

Problema identificată, este negarea dar și nepăsarea față de elevii cu C.E.S, pentru că sunt
marginalizați, diferențiați și defavorizați față de cei din clasă.

De ce ? Pentru că le este imposibil de a înțege ce este egalitatea.

1.2.Relevanța temei investigate

Tema aleasă reperzintă o importanță pentru mine, deoarece părinții trebuie să țină cont de
integarea și capacitățile elevului. Chiar dacă în România sunt înstituți de învățământ
specializate pe întegrarea eleviilor cu C.E.S în școlile de masă, de multe ori cadrele didacice
evită ca elevul cu C.E.S. să se folosească de thnologie ca suport la clasă, acesta este
marginalizat și lăsat în ultima bancă prin a se descruca singur.

Chiar dacă educația eleviilor cu C.E.S. este o responsabilitate împărțită între părinții acestuia
și cadrele didactice, de multe ori părinții find pozitivi îl ajută pe acesta să aibe o integrare
școalră dar și socială destul de eficientă. În integrarea acestuia vin atât părinții cât și cadrele
didactice, pentru a avea o eficacitate elevul acasă cât și la clasă aceștia devin parteneri ca
suport în școlarizarea dar și educarea elevului pe plan social și profesional cât și personal.

În primul rând părinții copilului cât și cadrele diadactice trebuie să se gândească la anumite
metode de întegrare sau colaborare prin care rezultă nevoile elevului. Însă se știe că există
numeroase obstacole în colaborările dintre aceștia. Acestea pot fi diverși părinți care nu pot
accepta cea ce se oferă elevului cu C.E.S. si copilului său nu sau unele cadre didactice care
preferă să-l marginalizeze pentru a nu deranja la clasă.

6
Lungu Margareta
Însă după cum știm în aria relațiilor sociale de foarte multe ori, copiilor cu C.E.S. le sunt
afectate diferite aspecte, cum ar fi conformarea într-un spațiu nou, respectu de a putea înțelege
diferite norme, regulile impuse de către societate sau școală, formele de comportamnet sau de
igineă.

De aceea se consideră că există o serie de aspecte ce trebuie rezolvate prin educarea acestuia
atât la școală cât și acasă.

Pentru asta am ales acestă temă, deoarece consider că acești elevii trebuie înțelesi și ajutați cu
tot ceea ce ține de u părinte dar și de un cadru didactic, prin empatie, înțelegere și accepatrea
noilor modalități aduse spre soluționarea problemelor atât în învățare cât și comportamentale.

1.3.Scopul general al lucrării

Scopul general al lucrării este de a măsura și înțelege noile metode de învățare aduse în
ajutorul eleviilor cu C.E.S pentru a avea o promovabilitate eficientă sau normală. De
asemenea mai urmăesc opinia părințiilor în acceptarea tehnologiei de suport adusă în favoarea
eleviilor, pentru a avea o cunoaștere adaptată a informațiilor primite. Iar prin acceptarea mai
multor stiluri de învățare pe care le abordează elevii cu C.E.S este de apreciat modul în care
aceștia învață.

Însă unele caracteristici ale elevului cu C.E.S., pot fi mult mai accentuate în procesul de
profilare a persoanei sale, o parte din acestea pot fi reglate prin convingerile educative
concrete și fixe prin participarea fizică alături de părinte la terapii spre soluționarea
personalității.

Pentru ca elevul să poată fi intergat într-o școală de masă acesta trece printr-o serie de
evaluări, ca de exemplu tipul de grad și de deficiență sau forma și tipul de învățământ.

După cum știm predarea este una tradițională, iar cadrelor didactice le este benefic să predea
ceea ce știu, însă când vine vorba de noi metode de predare sau implementarea acestea refuză
subtil în a accepta noile metode. De aceea școlile cu specific incluziv al eleviilor cu C.E.S.
sunt mai flexibil în predare-învățare, teoretic așa se stie, dar realitatea este alta, deoarece
majoritatea părințiilor dar și cadrele didactice consideră că locul elevului cu C.E.S este într-o
școală specială.

7
Lungu Margareta
Cu toate acestea, elevul integrat intr-o școală incluzivă acesta trebuie să respecte regulile
școli, adaptarea la nou, și egalitate cu ceilați elevi care au dezvolatre tipică.

Scopul general pe care il urmăresc este ca părinții celoralți elevii, să înțeleagă că elevii cu
C.E.S. au o altă metodă de învățare, înțelegere și de evaluare. De aceea cosnider că aceștia pot
beneficia de instrumentele tehnologiece în învățare, pentru a putea avea o promovabilitate
normală la materiile dificile.

Chiar dacă acești au dificultăți de învățare la Matematică prin dificultatea de a calcula,

întâmpină dificultăți de învățare La limba și Literatura Română, aceștia au aabilități la celelate
materi, cum ar fi la desen, muzică, sport și istorie ori geografie.

Prin faptul că ei nu se pot descurca la aceste două materii, nu însemană ca aceștia nu pot fi
eficienți si la celelate materii.

1.4. Descrierea Conceptelor

1.4.1 Școlarizarea

Școalarizarea este o etapă ce include învățarea dirijată și executată de către cadrele

didactice împreună cu elevii.

Școlarizarea are mai multe forme, ca de exemplu, HomeSchooling, Scoala de Stat,

Scoala Privată și Școala Specială. Toate acestea reprezintă o singura formă de învățare
asupra eleviilor, unde ei sunt îndrumați,ascultați în ceea ce au de spus și ajutați pentru a
îndeplini obiectivele propuse de către școală.

Elevii cu C.E.S prin parcugerea anilor de școlarizare întâmpină dificultăți de integrare,de

citire, de calcul matematic, de atenție, iar factori aceștia împiedică elevul de a avea o
performanță egală ca toți elevii cu dezvoltare tipică.

Integarea școlară , ca proces, este dificil de realizat în interiorul unui sitem de evaluare
bazat pe competiție, care valorizează doar nivelurile de achiziții academice ridicate. (Alois
Gherguț, 2006, pag.19)

În țara noastră sunt 176 de unități de învățământ special, din care 69 sunt redenumite sub
formă de Centru de Incluziune Specială, unde în prezent sunt integrați 2000 de elevii în
școlile de masă.

8
Lungu Margareta
 Preocuparea și interesul pentru educația și integrarea școlară ți socioprofesională a
persoanelor cu deficiențe sau cu probleme de învățare s-au concretizat în România prin măsuri
pactice, unele aplicate cu mult timp înainte de lansarea conceptului de “educație integrată” în
literature de specialitate. (Alois Gherguț, 2006, pag 43).

Pe parcursul anilor școlile au avut o continuitate în deschiderea și adaptarea ofertelor

educaționale în raport cu noile schimbări în activitățile didactice, iar ca consecință a
programelor de integrare și incluziune, sau dezvoltat noi parteneriate de colaborare cu școlile
speciale unde accesând surse noi de informare și consiliere. De asemenea programe de
foarmare continuă ale cadrelor didactice, pentru a putea face față noilor exigențe și provocări
introduse de implementare în școlilor incluzive.

Cu toate acestea, școala este ceea care formează omul pentru a se integra în societate,
indiferent de gradul de dificultate pe care îl prezintă elevul, chiar dacă elevul are C.E.S. sau
deficiență mintală ușoară, acesta este format, susținut și ajutat în adaptarea sa la noile etape în
învățare.

În concluzie, școala este cea care formează, ajută sinele în a se descoperi, valorifică
personalitatea, empatizează și expune tot ceea ce a acumulat elevul pe parcursul a 12 ani de
școalrizare.

1.4.2 Tehnologii de suport

După cum știm, tehnologia este o modalitate de a ne folosi în tot ceea ce avem nevoie,
tehnologiile de suport se încadrează în tehnologi de comunicare și informație. Gândindu-mă,
acestă tehnologie reprezintă unicul ajutor al eleviilor cu C.E.S. la materiile dificitare.

Sunt instrumente tehnologice de care se pot folosi elevii cu nevoi speciale, în invățare și
în parcurgerea lor școlară. Se pot folosi în cadrul orelor la diferite materii unde cu ajutorul
acestor ustensile pot avea o promovabilitate eficientă în descursul anului școlar.

Este considerat benefic oricărei persoane cu dificultăți, deoarece pot fi clasificate în

funcție de nevoia acestuia. În educație, acestă tehnologie de suport de care pot beneficia
elevii la ore, este considerată o variantă în învățare, în a fi prezent și mult mai atent la orele
de la clasă.

9
Lungu Margareta
 În viața de zi cu zi folosim tehnologia, pentru a descoperi sau a ne doacumenta despre
ceea ce nu stim sau avem nevoie de a cunoaște.

Folosindu-ne de internet în viața de zi cu zi, pentru a putea comunica rapid și pentru a

obține informațiile de care avem nevoie cu atât mai mult acești elevii, care nu se pot descurca
la materiile de învățare au nevoie de aceste tehnologi de suport la orele de la clasă.

Thenologia de suport este destinată și copiilor cu C.E.S. pentru a se folosi de ea la orele

de matematică și Limba și Literatura Română.

Nu este făcută doar ca noi să ne putem folosim, a fost creată si pentru acești elevii,
deoarece nu numai în România sunt elevii care au C.E.S, ci și în alte tări, cum ar fi Londra,
Italia, Franța, America și multe alte tări, însă diferența dintre ei și noi, este că ei sunt integrați
în școlile de masă și sunt sprijiniți, înțeleși și îndrumați pentru a avea o promovabilitate, pe
când la noi, sunt marginalizați și ignoarți.

Există foarte multe modalități tehnologice de învățare, ca de exemplu web site-ul numit
Youtube care este o sursă largă de informați materializate prin videouri, care la rândul lor
devenind eficiente în învățare, pentru că informațile primite și vizulaizate sunt mult mai ușor
de înțeles și memorat.

Dacă în școlile românești cu specific integrativ ar fi permis ca elevii să se folosească de

laptop ca și suport tehnologic unde acesta are implementat un micorfon, care la randul lui
preia informația predată de către cadrul didactic și o introduce automat. Atunci elevului îi va
fi mult mai ușor de ai fi prezent și activ la orele de Limba și Literatura Română.

1.4.3. C.E.S-Cerințe Educaționale Speciale

În termeni pedagogici totodată și medicali este o tulburare de învățare, unde necesită

adaptarea la nivelul elevului sau disciplinei. Este o tulburare a învățării la diferite materii. În
principal majoritatea întâmpină dificultăți de învățare la Matematică sau Limba și Literatura
Română. Este descoperită în primii doi ani de școlarizare, unde părintele este îndrumat de
către cadrul didactic spre a merge la o evaluare de orientare școlară pentru a fi identificată
desemnarea cauzei în învățare.

C.E.S-ul se manifestă prin socializare dificilă, adaptare dificilă la schimbări, dislalie prin
imposibilitatea de a citi, discalculie prin imposibilitatea de a calcula. Toate acestea reprezintă

10
Lungu Margareta
cauza imposibilități întegrări elevului in școala de masă, insă elevul are alte calități pe diferite
arii curiculare.
O caracteristică ce este des întâlnită la elevi cu dificultăți de învățare e prăpastia ce există
între aptitudinile și realizările lor.

Au capacitatea de a înțelege, însă întâmpină obstacole în a reda cele învățate sau știute la
clasă ori acasă.

De multe ori elevii cu C.E.S sunt extrem de copleșiți de sarcinile ce trebuie îndeplinite
în ziua respectivă, iar la un momendat apare nerezolvarea exercițiului dat la clasă, deoarece
apare blocajul.

Pentru multe famili C.E.S-ul reprezintă un obstacol în dezvolatrea copilului pe plan

personal sau profesonal, însă crezând că nu vor ajunge niciodată la fel ca ceilați din jur.
Multora le este rușine să spună sau să recunoască că copilul are nevoie sau are certificat de
C.E.S.

Chiar dacă această dificultate de învățare le provoacă o indispozițe, ei au alte calități sau
aptitudini, pe care nu le pot gestiona sau conștientiza, iar pentru ale putea identifica, necesită
lucrat asupra lor, cu ajutorul familiei și un specialist pregătit în psihopedagogie specială.

Citind din mai multe surse, C.E.S-ul se poate împărți în trei categorii în funcție de
dificultate, de percepție vizual-spațial, de limbaj și de atenție.

Toate acestea se pot remedia în timp, cu ajutorul familiei și al mai multor terapeuți
specializați în psihopedagogie specială, prin participare la terapi sau consiliere.

1.5. Studii anterioare

După cum spuneau Baglama Basak, Yikimis Ahment- SPECIAL EDUCATION

TEACHERS’ VIEWS ON USING TECHNOLOGY IN TEACHING MATHEMATICS,
persoanele cu C.E.S au nevoie de a folosi în cadrul orelor de matematică ustensile sau
materiale tehnologice ca suport pentru calcularea și rezolvarea exercițiilor date la clasă sau
acasă. Aceste ustensile îi ajută în a avea promovabilitate și înțelegerea corectă a sarcinilor
exemplifiacte la clasă. Spun că această metodă a fost aplictă special pe persone cu C.E.S.
pentru a arăta cadrelor didactice că pot avea o promovabilitate școlară la fel ca ceilalți elevi.

11
Lungu Margareta
 Mai spun că Matematica reprezintă o dificultate de învățare atât copiilor cu C.E.S cât și
copiilor cu dezvoltare tipză, iar aceștia vor să aducă noi metode dar și instrumente în
ajutorarea eleviilor.

Chiar dacă metoda profesoriilor este una tradițională, copiilor cu dezvoltare tipcă le este
imposibil de a înțelege matematica, însă copii cu C.E.S. întâmpină mult mai greu aceste
piedici în învățare, de aceea ei consideră că aceștia au nevoie de instrumente tehnologice
pentru a înțelege sau a se înprieteni cu Matematica folosindu-se de tehnicile pe care le-au
adăugat. Metodele pe care le-au aplicat au fost prin interviuri, observarea directă la clasă și
ajutorarea lor prin rezolvarea exerciților fără nici un instrument tehnologic. Grupul țintă au
fost cadre didactice în jur de 15 persoane, cu vârste cuprinse între 21 și 37 de ani, printre care
9 femei și 6 bărbați care aveau ca expreriență în domeniul învățământului în jur de 2 sau 3 ani
de predare, aceștia fiind cadre didactice în școlile din România.

În urma studiului au evaluat cadrele didactice, prin punerea intrebăriilor( ca de

exeimplu, Ce părere aveți de folosirea tehnologiei de suport la orele de matematică. Sau
Credeți că peste un an elevii utilizând instrumentele tehologie vor avea o promovabilitate la
materia dumnevoastră.) iar răspunsurile acestor cadre didactice au fost analizate de 2 profesori
din Turcea cu specializarea în Psihopedagogie Specială, unde din al doilea tabel, rezultă că 5
profesori au spus că sunt competenți să lucreze la clasă cu aceste instrumente tehnologiece ca
suport la orele de matematică, unde alți 3 profesori au considerat că nu sunt pregătiți. Iar din
tabelul al treilea, rezultatul a fost unul pozitiv, deoarece toți ceilalți profesori consideră că
elevii se pot folosi de aceste tehnologi de suport prin utlizarea unor calculatore manuale,
telefonul,tabletă sau proiecție power-point, pentru soluționarea dar și înțelegerea exactă a
informației dată elevului la clasă.

În concluzie, studiul făcut de Bagalma și Yikimis arată că elevii cu C.E.S. chiar au nevoie
de aceste tehnologii de suport atât în învățare cât și în viața de zi cu zi, deoarece matematica
face parte din viața noastră și poate fi mult mai ușor de înțeles.

Un alt studiu făcut de către Maria Earman Stetter- The Use of Technology to Assist
School-Aged Students with High Incidence Special Needs in Reading, prin care urmărea
Utilizarea Thenologiei de Suport a eleviilor cu C.E.S în primul an de școlaritate fiind utilizat
în citire, prin acest studiu, Maria consideră că cititrea face parte din viața noastră la fel ca și
Bagalma și amicul lui Yikimis cae consideră că matematica face parte din noi.

12
Lungu Margareta
 Maria consideră fiinf deja adulți știm să citim, însă eleviilor cu C.E.S. le este mai dificil
ca la vârsta adultă să citească la fel ca un adult cu dezvolzatre tipică. De aici a și pornit studiul
în Statele Unite, unde aceasta consideră că elevii cu C.E.S,au nevoie de instrumentul
tehnologic pentru a vedea dacă le este de folos sau nu. Prin studiul ei, a urmărit elevi cu
dislalie, dislexie si elevii cu autism integrați în școala de masă, de unde aceșita doareau să
vadă cum fac față predări tradiționale fără nici un ajutor tehnologic sau beneficând de
profesor de sprijin, în urma observărilor de la calasă Maria consideră că elevii cu C.E.S nu
fac față predări tradiționale.

Unde a și luat legătura cu cadrele didactice, spunându-le dacă acceptă pentru o perioadă ca
elevii să beneficieze de un Ipad sau un laptop, pentru a vedea care sunt rezultatele folosiri
acestora.

Elevii au avut de ales să experimenteze timp de o săptămînă, utilizând Ipad-ul și leptop-ul

prin practicarea jocuriilor de alfabetizare sau scriere imediată, iar la finalizarea acestei acestei
săptămîni se vor folosi timp de o altă săptămînă utilizând de creionul și hârtia. Maria spune
că acesta a fost un studiu făcut pe elevii, unde rezultatul acestui stiudiu a fost că elevii au
preferat ipadul și laptopul deoarece le era mai benefic în învățare și înțelegerea sarcinilor date
la clasă.

Însă acesta nu s-a oprit aici, a mai făcut căutării unde a găsit un alt studiu făcut prin
predarea tradițională însă folosindu-se de tehnologiile de suport la clasă, unde rezultatele
acestui stiudiu arată că elevii cu C.E.S. folosind de calculatorul electronic l-au asociat cu
profesorul virtual, unde a dus la colaboarea cadrelor didactice cu operatori graficienii de unde
elevii au putut înțelege mult mai bine despre ce era vorba în poveste, deoarece aveau desenate
grafice create pentru adăugarea acestor în videoclipuri și au evidențiat texte, unde au dus la
perceperea și înțelegera tematicilor date la clasă.

Rezultatul acestui studiu este că elevii au avut o promovabilitate mult mai ridicată, au
devenit interesați de mediul online și grafic pentru învățare, iar părinții sunt mult mai
implicați în înțelegerea dar și ajutoarea copilului său. Maria spune că în concluzie este foarte
important ca și cadrul didactic să fie de acord cu noile tehnologii de suport, deoarece elevul
este cel care are de câștigat și de învățat.

1.6. Obiectivele specifice urmărite

13
Lungu Margareta
1.4.1.Un prim obiectiv, este ca elevii cu C.E.S. să beneficieze de tehnologia de suport în
școlarizare pentru a avea o parcurgere școlară la fel ca toți elevii cu dezvoltare tipică.

1.4.2.Un al doilea obiectiv pe care îl urmăresc, este ca elevii cu C.E.S. să beneficieze de teste
adaptate, deoarece cadrele didactice consideră că predarea tradițională este cea mult mai
eficientă, când defapt nu îl ajută în învățare.

1.4.3.Un al treilea obiectiv, este de a le arăta părinților că elevul cu C.E.S. este mai eficient
când are posibilitatea de a se folosi de orice mijloc de suport în învățare, arătând evoluția sa
prin efortul triplu și munca sa de a se adapta regurilor școli.

Cap2.Metodologie

2.1.Desingul Cercetării

Am ales această temă pentru a demonstra importanța utilizări tehnologiei de suport

pentru creșterea performanței școlare a eleviilor cu C.E.S.

Această tehnologie de suport, îi poate ajuta la matematică utilizând un calaculator

manual pentru a putea rezolva exercițiile date la clasă iar la Limba și Literatura Română le va
fi de folos atît acasă cât și la școala un laptop, care are instalat un microfon,unde ei îl pot
accesa din laptop și vor putea lucra, adica vor spune propoziția sau cuvintele care le provoacă
o dificultate în învațare, iar laptopul automat le va scrie.

Cercetarea mea vizează, părinți eleviilor cu dezvolatare tipică pentru a descoperi sau a
afla dacă pot accepta această modalitate de ajutorare a elevului sau copilului cu C.E.S. în
promovabilitatea școlară.

Totodată putem demonstra cadrelor didactice, că elevii cu Cerințe Educaționale

Speciale, au nevoie de aceste intrumente tehnologie folosite ca suport în desfăsurarea orelor
de curs și efectuarea temelor acasă.

2.2. Problema identificată

1. Deseori elevii cu CES nu folosesc Thenologia de suport la clasă sau acasă.

Consider că este o necesitate, deoarece majoritatea eleviilor cu C.E.S. întâmpină dificultăți

de învățare pe perioada școlară, și nu au posibilitatea de a vorbi cu consilierul/psihologul
școlii și nici nu dețin sursele tehnologice benefice în învățare (laptop și calculator manual).

14
Lungu Margareta
 Acum ne aflăm în sec.XXI, unde totul este posibil având acces la internet și multe altele,
însă la clasă și acasă se lucrează la fel, de acea sugerez să se adopte folosirea tehnologiei de
suport la clasă cât dar și acasă. Se va crea un program în România, la care vor putea avea
acces toți copii dar și părinți acestora, beneficind de consiliere, calculatore clasice la
matamatica si la Limba și Literatura Roamână, de leptopuri care au încoporat un microfon
care va înregistra propozițile de la clasă în urma cărora vor fi scrise automat.

În țara noastră toate școlile de masă care, au specific educațional integrativ al eleviilor cu
C.E.S sunt primele pentru a beneficia de tehnologia de suport în vederea creșteri perfomanței
școlare.

2.Un efect vizibl problemei, cu care se confruntă elevii cu C.E.S în educația lor, este
evitarea șanselor de a beneficia în învățare de ajutorul tehnoliogiei de suport, ci li se cere să
fie egali la fel ca toți ceilalți elevii, chiar dacă ei au o altă modalitate de invățare și
înțelegere.

De multe ori, elevii cu C.E.S întâmpină dificultăți de învățare la două materii principale
Matematică,Limba și Literatura Română, deoarece sunt materiile cele mai dificile de a avea o
performanță egală cu colegii lor. Întrucât îmi doresc să implementz în școli aceste ajutoare
sub forma unei tehnologi de suport deoarece folosindu-se de ele, promovabilitatea va fi una
pozitivă, și acesta va fi vizibilă la sfârștul anului școlar.

Ascultând nemulțumirile mai multor părinți cum sunt tratați copii lor la școală, m-a
determinat să creez acest program, în care elevii cu C.E.S vor putea să demonstreze că și cu
ajutorul tehnologiei de suport vor avea aceleași rezultate ca ceilalți colegii.

Această problemă va putea fi remediată, prin acceptarea de către cadrele didactice si de

către părinți prin acceptarea folosiri tehnologiei de suport la ore.

2.3.Întrebarea de cercetare

Care este legătura dintre folosirea sau nefolosirea tehnologiei de suport la clasă sau acasă
de către elevii cu C.E.S?

Pornind de la această întrebare, mă gândesc mereu cât de multă nevoie au elevii cu C.E.S de
a folosi un instrument din categoria thnologiei de suport pentru a avea o promovabilitate
școlară la materiile care le provoacă dificultăți de învățare.

15
Lungu Margareta
În România sunt aproximativ 23.773 de copii cu C.E.S. care se află integarți în scolile de
masă, de unde reiese faptul că apoape numai 2.000 de copii beneficează de o noua metodă în
învățare beneficiend de tehnologia de suport.

Aproape celelate 21.773 de elevii cu C.E.S, nu au posibilitatea de a folosi tehnologia de

suport la clasă sau acasă, pentru că școala nu beneficiază de ustensile tehnologie ca suport în
învățare, iar acasă nu au posibilitatea de a avea o un instrument tehnologic, sau nu își permit
să achiziționeze pentru că provin dintr-o familie defavorizată.
De aceea, doresc să implementez în școli, unde fiecare elev care întâmpină dificultăți de
învățare atît la școală cât și acasă, să primească un leptop și calculator manual pentru al ajuta
în învățarea sa.

În tot acest timp, îmi propun să ajut părinții copiilor cu dezvoltare tipică să își dea seama că ,
elevii cu C.E.S au nevoie de a folosi instrumentul tehnologic ca suport la școală.

2.5. Desingul Studiului

2.5.1 Tipul de stiudiu

Tipul de studiu pe care il voi face va fi unul experimental, care va fi desfășurat timp de un an,
pentru a demonstra cadrelor didactice, că elevii cu C.E.S pot avea o promovabilitate ridicată
cu ajutorul unui instrument ce aparține de tehnologia de suport.

2.5.2Procedură

Pentru a afla ce părere au părinți copiilor despre implementarea intrumentelor de tehnologie

suport în școli voi proceda, prin aplicare unui test de evaluare la începutul programului, pe
care îl vor completa elevii, acest test de evaluare va fi oferit în trei școli din Timișaora, iar la
finalul programului desfășurat timp de un an, se va aplica un chestionar părinților în care
aceștia vor răspunde cu da, nu, poate, sau deloc, pentru a putea citi datele și ale intepreta.

Acest chestionar îmi va oferi răspunsul la intrebarea mea de cercetare “Care este legătura
dintre folosirea și nefolosirea tehnologiei de suport la clasă/acasă de către elevii cu C.E.S?”,
în care voi descoperi dacă părinți sunt pro noilor schimbări ce vor fi implementate în cele trei
școli din Timișoara.

2.5.3 .Participanți

16
Lungu Margareta
Populația vizată din studiului meu, vor fi trei școli din Timișoara, unde voi oferi chestionare
părințiilor eleviilor în următoarele școli. Școala de integrare Paul Popescu Neveanu,în care
voi vedea dacă elevii prezintă un efect pozitiv în folosirea thenologiilor de suport la clasă.
Cea da doua școală este Școala de integrare generală 12 din Timișoara, pentru a vedea dacă
elevii prezintă un efect negativ folosidu-se de noile tehnologii de suport acasă, iar a treia
școală va fi , pentru ai suprinde dacă se folosesc sau nu de thenologiile de suport acasă sau la
școală, iar la sfârșitul programului părinții acestor copii, vor compelta și ei un chestionar,
pentru a-mi răspunde la întrebarile adresate către copilul lor, dacă se va folosi prin ajutorul
intrumentelor din categoria Tehnolgilor de suport pentru a avea o promovabilitate reușită.

2.6. Instrumnte

Instrumentul de cercetare, pe care-l voi folosi va fi chestionarul, el va fi eleborat din mai

multe întrebări, care îmi vor oferi răspunsul la întrebare pentru a vedea opinea părinților
despre implementarea acestui program în cele trei școli alese.

Unde acesta are două chestionare în unul, adică prima parte este destină părințiilor cu copii ce
au C.E.S. și a doua este destinată părințiilor cu copiii ce au dezvolatre tipică.

Acest cehestionar urmărește părerea de pe ambele părți în legătură cu folosirea sau utilizarea
tehnologiei ca suport în școlarizarea eleviilor cu C.E.S.

Întrebarea la care vor fi nevoiti să îmi raspundă, va fi următoarea:

“Care este legătura dintre folosirea și nefolosirea tehnologiei de suport la clasă/acasă de

către elevii cu C.E.S?”

Iar în urma acestei întrebări, se vor dezvolta și alți itemi, care mă vor ajuta, pentru a-mi da
seama câte opini sunt pentru sau înpotriva noilor implementări.

Toți care vor dori să completeze chestionarul, nu vor fi nevoiți sa-și publice identitatea,
vârsta sau ocupația, acest chestionar va fi anonim.

2.7.Procedura de cercetare

Procedura de cercetare a fost observată prin discuțiile părințiilor cu copiii ce au o dezvolatre

tipică și C.E.S. iar pe elevii cu C.E.S. i-am putut observa în practica efectuată în cadrul
școliilor dispuse de către facultate.

17
Lungu Margareta
Observând modalitățiile de predare atît în școala specială cât și din discuțiile părințiilor ce au
copii integrați în școala de masă, ma determinat prina crea acest chestionar.

Cercetarea s-a desfășurat pe perioada facultăți iar discuțiile au fost efectuate în timpul liber.

Cap3.Rezultatele cercetării

Cap3.1. Rezultate așteptate și implicații

Pornind de la întrebarea de cercetare “Care este legătura dintre folosirea și nefolosirea

tehnologiei de suport la clasă/acasă de către elevii cu C.E.S?”, rezultatele ar putea fi
intepretate în felul umător: Mă aștept ca elevii dar și părinți acestora să fie la început sceptici,
deoarece nu s-a mai întâmplat așa ceva în România, adică în învățământ.

Rezultatele în urma chestionarului, care va fi completat de către părinți vor fi un reper

pentru a-mi da seama de unde să pornesc și ce nevoi sunt.

Iar rezultatele în umra chestionarului completat de părinți îmi va oferi un răspuns pentru a
coantifica datele .

După părerea mea, în românia este o necesitate ca tehnologiile de suport să fie folosite la
clasă, acasă cât și la terapie, deoarece majoritatea cadrelor didactice, consideră este suficentă
predarea tradițională la clasă.

De aici și teama elevului cu C.E.S de a mai frecventa la școală, deoarece v-a apărea frica că
din nou are un randament scăzut în comparație cu ceilați colegii, sau că nu are nici o calitate.

Îmi doresc să demonstrez că utilizarea tehnologiei de suport în școlarizarea eleviilor cu

C.E.S integrați în școlile de masă reprezintă o condiție necesară in creșterea randamentului
școla

Rezultatele obținute în urmă demonstrează triunghiul încadrat cu rosu, reprezintă 12 persoane

care au răspuns nu iar tiungiul albastru arată că sunt 11 persoane care au raspuns cu da.

18
Lungu Margareta
 Copilul dumneavoastră are certificat de C.E.S?

Da Nu
2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2

1 1 1 1 1 1 1 1 1 1

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11
12
Cap3. Figura1.

Ceea ce ne face să ne dăm seama că 60% sunt cu dezvoltare tipică iar 40% cu C.E.S., unde
aceștia sunt integrați în diferite școli de masă.

Rezultatele la acestă întrebare dar și la următoarele până la itemul 19, au răspuns părinții ce
au copii cu C.E.S. unde aceștia au trebuit să fie sinceri, deoarece pentru a vedea care
dificultate de învățare le provoacă o teamă eleviilor cu C.E.S în promovabilitatea școlară.

Ce tip de dificultate în învățare întâmpină copilul

dumneavoastră?

4
2 3 4
1 2 3 4
1 2
Dislalie Discalculie Dispraxia Disgrafie
Cap3.Figura2.

În urma completări imtemului, răspunsul este că Dsigafia cu Discalulia sunt cele care îi
opresc din a avea o promovabilitate. Disgrafia face parte din ramura Limbei și Literatura
Română iar Discalculia din Matematică, unde elevii cu C.E.S. sunt mai lenți la aceste materii.

În concluzie Digrafia și Discalculia au un procentaj egal de 50% pe când Dilalia are 20% și
Dispraxia 30%.

Rezultatul la acestă întrebare, a fost 100% , deaorece la fel au răspuns părinții copiilor cu
C.E.S, iar cei mai mulți au spus că în primul an de școalar si-au dat seama că copilului lor le
este mai greu să se descurce la matematică și Limba și Literatura Română.
19
Lungu Margareta
 Când vați dat seama că copilul dumneavoastră
trebuie să aibe certificat de C.E.S.?

La grădiniță La școală Acasă

3
2 2 2 2 2 2 2 2 2
1 2 3 4 5 6 7 8 9
Cap3.Figura 3.

După cum vedem,linea roșie reprezintă la școală unde acesta este vizibil că au fost 8
răspunsuri din 9 itemi, unde părinți au prezicat că la școală, iar un alt răspuns a fost 1 din 9
itemi, unde un părinte a specificat că acasaă. Acest părinte a observat că copilul său evita să
facă temele la limba și Literatura Română chiar și la Matematică, deoarece îi era dificil să
înțeleagă, ceea ce s-a predat la clasă.

Rezultatul obținut în urma răspunsurilor date arată că în patru cazuri profesorul a fost cel care
i-a îndumart pe părinți spre un centru de elvaluare educațională.

Cine v-a îndrumat spre un centru de Evaluare

Educațională?
Psihologul Profesorul Un prieten care a studiat PPPS

3 3 3
1 1 1
2 2 2 1
1 2 3 4
Cap3. Figura4.

Iar în alte trei cazuri încadrate cu verde din figura prezentă, arată că un preieten care a sutdiat
Psihopedagogie Specială, i-a putut ajuta pe părinți să indentifice anumite aspecte ale C.E.S-
ului pentru a putea merge spre un psiholog sau cadru didactic unde aceștia iau îndrumat spre
centru de Evaluare Educațională, totodată și psiholog a fost menționat în trei cazuri de către
părinți. În concluzie, profesorul este cel care a depistat, observat comportamentul copilului la
clasă și le-a menționat părințiilor ceea ce se întâmplă cu elevul la clasă. De unde părinți au
mers împreună cu copilul la o Evaluare Educațională pentru a se prognostica deficiența de
învățare.

20
Lungu Margareta
În multe cazuri la aflarea diagnosticului, de multe ori părinți refuză în a accepta ceea ce deține
copilul său. Rezultate obținute în urma completări itemului, arată că răspunsurile sunt egale în
cazul culorilor roși și albastre, deoarece fiecare părinte a trecut prin aceste etape.

Când ați aflat ca copilul dumneavoastră are C.E.S,

ia-ți făcut cât mai repede certificatul?

Series1 Series2 Series3 Series4

1 2 3 4
1 4
1 2 3 4

Da, are Nu, nu era Deloc M-am

nevoie de nevoie gândit de
certificatul multe ori
C.E.S.
Cap3. Figura5.

Iar culoarea verde a reprezentat nesiguranța acceptări copilului în societate. Chiar dacă
societatea este una mai dură, sunt unele comunități unde toată lumea este acceptată așa cum
este ea. E normal să apară îndoiala sau frica, deoarece acești părinți mereu sau confruntat cu
obstacole și piedici, în școlarizarea copilului.

În urma completări chestionarului, rezutatul obțin prin răspunsurile date arată că părinților

Cum ați reacționat după primirea certificatului de

C.E.S?
5
0 frică
1 2 Imposibil de crezut
3 4 5 6 7

Imposibil de crezut greu de acceptat frică negare

Cap3.Figura6.

cu copii cu C.E.S. reacția a fost “greu de acceptat”, ceeace ne arată că nu sau așteptat la acest
răspuns în urma evaluări școlare. Cu toate acestea aceștia au simțit frică și imposibilitatea de a
crede, deaorece apare teama de a fi respins și ignorant.

Rezultatul obținut în urma completări itemului este că părinți consideră că copii lor trebuie
întegrați într-o școală de masă, deaorece au doar dificultăți de învățare la Limba și Literatura
Română și la Matematică, însă aceste materii nu îi opresc din a avea promovabilitate ridicată
la celelate materii. Răspunsul acestora este de 60% pro ca copii lor să facă parte dintr-un

21
Lungu Margareta
colevtiv normal, 30% de De ce nu, aici acești părinți nu sunt siguri că copii lor vor putea face
față sistemul de învățămînt normal față de cel special, iar 10% nu, deoarece acest părinte
consideră că locul copilului său este într-o școală specială.

Considerați că copilul dumneavoastră trebuie să fie

integrat într-o școală de masă?
Da De ce nu nu deloc

3
2 2 2
1 1 1 1 1 1

1 2 3 4 5 6 7
Cap3.Figura7.

Prin completarea itemului rezultatul obținut este următorul, că numărând răspunsurile date, se
află cinci părinți care în proporșie de 50% au răspuns “m-am mai gândit”, ceea ce m-a făcut
să îmi dau seama prin câte trec acești părinți, înainte de a înscrie copilul la școală.

În ziua în care l-ati înscris la școală, ați întâmpinat

dificultăți la prezentarea dosarului către
conducerea școlii?

da nu m-am gândit deloc

3 3 3 3
2 2 2 2 3

1 2 3 4 5
Cap3.Figura8.

Totodată, alți patru părinți au răspuns “da” în proportie de 40% , deoarece cred că locul
copilului său este într-o școală normală și nu una specială, atîta timp celelate materii. Iar un
singur părinte a considerat că răspunzând “deloc” în proporție de 10% copilul său merită să
fie integrat în școala specială.

Aceast item a fost unul destul de apreciat de către părinți, deoarece rezultatele obținute în
urma completări itemului sunt de 80% prin acceptarea elevului de către conducerea școlii iar
20% sunt că nu a fost acceptat. Acest rezultat m-a suprins, deoarece mă așteptat să fie un

22
Lungu Margareta
rezultat mai mare de respingere. Cu toate că de multe ori acești părinți până le sunt acceptați
copii în școli, de multe ori sunt respinți.

Cum a reacționat conducerea școlii după

citirea dosarului?

1 Nu l-au acceptat

0 L-au acceptat
1 2 3 4 5 6 7 8

Cap3.Figura9

În urma completări chestionarului, rezultatul obținut este de 70% prin respecatrea testelor
adaptate ale elevului cu C.E.S integrat în școala de masă, deoarece se ține cont de dificultatea
de învățare pe care o prezintă la clasă. Iar 30% din părinții au răspuns că nu, deoarece nu se
respectă cererea depusă de către părinte la conducerea școlii, iar elevul cu C.E.S nu prezintă
un interes sau o curiozitate spre a rezolva cerințele date in test. De aici, rezultă
promovabilitatea minimă a elevului la calasă.

În concluzie conform obiectiuvului unu pe care îl urmăresc, este ca elevii cu C.E.S. să

beneficieze de teste adaptate, deoarece cadrele didactice consideră că predarea tradițională
este cea mult mai eficientă, când defapt nu îl ajută în învățarem, rezultatul este unul favorabil,
deoarece conducerea școli țin cont de elevii și le cere cadrelor didactice să le adapteze testele
la calsă.

Fiind acceptat de către conducerea școlii, copilului

dumneavoastă iau fost adaptate testele?

da nu

2 2 2

1 1 1 1 1 1 1

1 2 3 4 5 6 7
Cap3. Figura 10.

23
Lungu Margareta
Rezultatul obținut prin urmărirea obiectivului doi este îndeplinit prin procentajul de 60% din
părinți au răspuns că s-a întâmplat ca copilul lor să vină demoralizat de la școală, iar răspunsul
lor este că “am luat atitudine” pentru integrarea elevului la clasă, pentru un mediu plăcut și
liniștit pe parcursul timpului petrecut la școală.

Cum ați proceda , dacă copilul dumneavoastră venind acasă de

la școală, vă va spune că a fost batjocorit și umilit la clasă?

nu îmi place deloc

voi suferi
am luat atitudine

4 4
3 3 3 3 3 3
2
1

1 2 3 4 5 6
Cap3. Figura11.

Iar 20% din părinți au ajuns la inspectorat, deoarece au menționat că nu s-a mai putut face
nimic în legătură cu conducerea școlii și cadrele didactice deoarece refuzau în a lua măsuri,
iar aceștia au fost forțați în a merge la inspectorat pentru a putea găsi o rezolvare. 10% din
părinți au preferat să nu facă nimic și au răspuns că nu le palce deloc ceea ce se întâmplă, iar
alți 10% din părinți au preferat să sufere în sinea lor pentru binele copilului, deoarece le era
teamă de a nu fi iar nevoie de al muta la o altă școală.

Prin parcurgerea chestionarului și completarea acestuia, răspunsurile obținute în urma

itemului sunt, de 40% au avut acces doar odată de a participa la ședințele de comtiete al școli
pentru a putea explica ceea ce se întâmplă cu copilul său.

La câte ședințe ați cerut directoarei să puteți participa, în

apărarea copilului?

Series1 Series2 Series3 Series4

5 2
4
2
3 1 4
2
1 2 4
1 0 4

Cap3. Figura12.

24
Lungu Margareta
 Iar în proporție de 40% au răspuns că au putut participa la 5 ședințe ale comitetului școli
împreună cu conducerea școli. Acest răspuns este un satisfăcător deoarece se consideră că
elevul este înțeles de către conducerea școlii și că au grijă în a avea o promovabilitate a anului
școlar destul de eficientă. Însă 20% dintre părinți au răspuns, că la zero ședințe au putut
participa deoarece mereu au fost refuzați sau nu erau anunțați pentru a putea participa.

În concluzie, ceea ce se întâmplă cu sistemul Românesc de învățământ este îngrijorător,

deoarece toti elevii au aceleași șanse de învățare, însă eleviilor cu C.E.S. le sunt puse mereu
piedici pentru a avea parte de o școlarizare normală, iar aceștia sunt nevoiți de a face față
sistemului.

Completând chestonarul de către părinții copiilor cu C.E.S răspunsurile obținute sunt de 50%
prin a discuta cu cadrele didactice ca elevul să nu mai întâmpine dificultăți sau situați dificile
la școală. Aceste măsuri îl va ajuta pe elev în a se integra dar și a înțelege mai bine ceea ce
are de făcut la școală.

Demersuri făcute pentru a nu mai întâmpina neplăceri la

școală.

0
1 2 3 4
mutat la altă școală 5
rămâne în aceiași școală
nu știu ce e de făcut voi discuta cu cadrele didactice
Cap3. Figura13.

Iar 40% sunt pentru al muta la o altă școală deoarece copilul nu mai dorește frecventarea la
ore, pentru că se simte ignorat, exclus și marginalizat de către colegi și cadrele didactice.
Pentru asta familile eleviilor au hotărât că este mai bine să fie mutat la altă școală, pentru ca
acesta să se simtă acceptat și integrat la clasă și în activități.

Însă 10% dintre părinți au răspuns că nu știu ce e de făcut, deoarece aceștia se gândesc dacă
copilul lor să rămână la aceiași școală, pentru că a fost acceptat și dacă la cealaltă școală va fi
respins de către conducerea școlii, sau că acesta deja s-a acomodat chiar dacă nu se simte
confortabil făcând parte din aceiasi clasă unde colegii săi, îl deranjează prin faptele lor.

25
Lungu Margareta
În concluzie, acești părinții au hotărât că cel mai bine este să se discute cu conducerea școlii
pentru a putea exista o solutie spre rezolvarea tuturor coinflictelor aduse de către coelgii săi
asupra elevului, unde acesta să poată fi și el un copil normal cu drepturi depline.

Soluți găsite pentru a remedia neplăcerile

aduse copilului.

5
0
1 2 3 4 5 6

Cerere către conducerea școlii

Voi vorbi cu conducerea școlii
nerespectarea legii
participarea la clasă
Cap3. Figura14.

Rezultatele obținute în urma completări itemului răspunsurile date de către părinți sunt de
60% pentru soluționarea neplăcerilor aduse copilului lor prin nerespectarea legi, deoarece
prin acceptarea eleviilor cu C.E.S. întro instiuție de învățământ, aceștia au dreptul de a învăța
și de a fi învățați la fel ca ceilalți elevi, dar prin respectarea testelor adaptate la clasă, folosirea
de un instrument tehnologic ca suport în școlarizare și de un profesor de sprijin.

Pe când 30% din părinți consideră că o soluție pentru a se rezolva totul este de a vorbi cu
conducerea școlii, deoarece este nevoie ca să se facă demersuri pentru ca elevul să poată avea
o învățare eficientă pe parcursul aniilor școlari.

Iar alți 10% din părinți au completat prin participarea la clasă, pentru a vedea cum se
desfăsoară orele, dacă sunt respecate drepturile lui și cum va face față noi clase.

Rezultatul obținut în urma analizei chestionarului, răspunsul părințiilor a fost de 100% pentru

26
Lungu Margareta
 Credeți că copilul dumneavoastră are nevoie de
a se folosi de tehnologie ca suport în
școlarizare?
Da Nu Sigur Deloc

1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19
Cap.3.Figura15.

că aceștia consideră că intrumentele tehnologice ca suport în școlarizarea eleviilor cu C.E.S.

sunt beneficie, pentru a practica, înțelege ceea ce se predă la clasă și pentru a beneficia de
consiliere virtulă. Toate acestea îl vor ajuta pe elev în învățare și performanșa sa școlară.

Ce părere aveți dacă copilul dumneavoastră se va

folosi la orele de matematică de un calculator
manual?
cu siguranță îl va ajuta nu cred nu e o idee bună

2 2 2 2 2 2 2 2 2 2
1 1 1 1 1 1 1 1 1

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
Cap.3 Figura16.

Rezultatul obținut în urma cercetări prin completarea chestionarului de către părinți cu copii
cu C.E.S si Dezvoltare Tipică este de 55% de acord că îi vor ajuta folosirea calculatorului
manual la orele de Matematică, deoarece îi va fi mult mai simplu prin tastarea cifrelor și
aflarea rezultatelor în urma exerciților date la clasă. Iar 45% din părinți ai eleviilor consideră
că cu sigurnță le este benefic, atât la școalî cât și acasă, deoarece aceștia vor putea utiliza
calculatorul manual ca tastură pentru identificarea cifrelor și citerea acestora.

În concluzie, folosirea calculatorului manual la orele de matematică va fi o oportunitate

pentru fiecare elev din clasă, deoarece Matematica este o materie foarte dificilă și greu de
înțeles, iar în urma folosiri calculatorului manual atît elevii cu C.E.S. cât și elevii cu
Dezvoltare Tipică vor avea o promovabilitate eficientă la Matematică.

27
Lungu Margareta
 Va fi un obstacol în folosirea calculatorului manual la
matematica, din cauza colegiilor și părințiilor acestora?
4

0
1 2 3 4 5 6
Va fi panicat Stresat 7
Agitat și Nervos 8 Nu știu
Cap.3 Figura17.

Prin completarea chestionarului de către toți părinții, rezultate obținute în urma cercetări
asupra faptului dacă va fi un obstacol în folosirea calculatorului manual la matematică prin
interzicerea de către colegii și părinții acestora, iar răspunsul a fost în proporție de 55% că
elevul va fi stresat, deoarece nu va putea înțelege de ce nu se mai poate folosi la orele de
matematică de calculatorul manual, deoarece acesta îi ofera sigurnță și perfomanțele sațe
crescuse, însă prin interzicerea calculatorului manual la ore acesta devine stresat și va apărea
riscul de a nu mai frecventa la școală. Ceea ce va deveni un dezavantaj în parcurgerea sa
școlară.

Pe când 20% au răspuns că nu știu dacă interzicerea calculatorului manual la orele de

matematică îl va afecta pe elev. Iar 15% au răspuns că există posibilul ca elevul să devină
agitat și nervos, neînțelegând ce se întâmplă în jurul lui și de ce nu se mai poate folosi de
calculatorul manual la ore. Însă 10% au răspuns că elevul mai poate fi panicat, deoarece a
devenit depedent de acest instrument tehnologic, pentru că există posibilul de a întrerupe
folosirea calculatorului manual la orele de matematică când va ajunge la gimnaziu.

În concluzie, poate fi un obstacol în folosirea calculatorului manual, iar acesta să treacă prin
mai multe stări deoarece întreruptând folosirea acestuia va putea exista refuzul școlar. Iar
elevul nu va mai participa la ore fără calculatorul manual.

28
Lungu Margareta
 Copilul dumneavoastră întâmpină dificultăți de scriere
și citire la Limba și Literatura Română?

3
2.5
Axis Title

2
1.5
1
0.5
0
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15
nu 2 2 2 2
da 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1
Cap3.Figura18.

Rezultatul obținut în urma completări chestionarul este 80% cum că copiii părințiilor
întâmpină dificultăți de scriere sau citire la Limba și Literatura Română, unde aceștia mereu
fug de a citi sau a scrie, deoarece le este imposibil de aduce acestă temă dată de cadrul
didactic, până la capăt. Iar 20% sunt părinții copiilor cu dezvolatre tipică unde aceștia nu
întâmpină niciun obstacole în scriere și citire.

În concluzie, elevii cu C.E.S. au nevoie de suport tehnologic în învățare care să le simplifice

rezolvarea cerințelor și exerciților în parcurgerea lor școlară.

Credeți că spre soluționarea dificultăți de citire și

scriere, elevii cu C.E.S. au nevoie de laptop la orele de
Limba și Literatura Română?
Nu știu Poate Nu cred De ce

3 3

2 2 2 2 2 2 2

1 1 1 1 1 1 1 1 1 1

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
Cap3.Figura 19.

Rezultatele obținute arată că 65% din părinți consideră că spre soluționarea dificultăți de citire
și scriere nu știu dacă elevii au nevoie de un laptop la clasă, deoarece se consideră că este un
factor de distragere al elevului la clasă. Iar 25% din părinți cred că poate le va fi de folos, însă
nu sunt siguri cât de eficientă va fi învățarea la clasă sau acasă și 10% consideră că nu cred că
va fi o muncă utilă al elevului, pentru că se întrebă cum va învăța acesta să scrie, dacă are la

29
Lungu Margareta
îndemână laptopul, însă acesta poate facilita munca elevului, și acesta va putea fi conectat la
clasă.

În concluzie, părinții eleviilor consideră că laptopul nu are ce căuta la clasă, deoarece elevii
nu vor mai învăța și va fi cel mai mare obstacol în parcurgerea școlară.

Opinea dumenavoastră este pro sau contra, deoarece

cadrul didactic poate fi un obstacol în folosirea
laptopului la clasă?
10

0
1 2 3 4 5 6 7
Da Nu Poate Deloc 8 9
Cap3.Figura20.

Răspunsurile obținute la acest item sunt în proporție de 20% că da, deoarece cadrul didactic
este cel care oferă informații, considerând că este foarte bine ceea ce face. Iar 30% spun că
nu, pentru că cred în cadrul didactic că îl va susține și înțelege pe acesta pentru a avea o
perfomanță școlară normală, însă 45% din părinți spun că poate, pentru că nu se știe sigur ce
se va întâmăpla după folosirea acestuia cât de important este în viața elevului. Iar 5% este
pentru deloc, deoarece consideră că e mult mai eficientă predarea tradițională în învățare
decât învățarea modernită, prin utilizarea tehnologiei ca suport la clasă.

Cu ce îl va ajuta în învățare folosinduse de

instrument ca suport în parcurgerea școlară?

10

0
1 2 3 4 5 6 7 8

Dacă are dislexie Nu știu Va fi mai usor Nu il va ajuta

Cap3.Figura21.

Rezultatl obținut prin completarea chestioanrului, arată că 40% din părinți ai răspuns întrebări
cu ce îl va putea ajuta folosirea instrumentului în învățare pe parcurgerea anului școlar, iar
aceștia au răspuns prin faptul că le va fi mai usor. Deoarece consideră că este un ajutor în
înțelegerea eficientă a informației predate la clasă, iar elevii vor putea parcurge materia ce le

30
Lungu Margareta
provoacă un obstacol în învățare mult mai usor folosind intrumentele tehnologice ca suport în
școlarizarea lor.

Însă 35% din părinții au considerat că nu știu cum se vor descurca copii la școală folosind
intrumentele tehnologiece, deoarece nu au avut ocazia de a beneficia de aceste ustensile ca
suport în parcurgerea școlară.

Iar 15% din părinții copiilor cu C.E.S. au mentționat că îi vor ajuta pe elevii care au Dislexie,
pentru că folosindu-se la orele de Limba și Literatura Română de un laptop care printr-un
click dat de către elev, va înregistra automat propoziția oferită de către cadrul didcatic, iar
foarte ușor va fi scrisă în laptop, unde elevul în tot acest timp va putea fi atent sau prezent la
oră.

Dar 10% din părinți au răspuns că nu îl va ajuta în învățare, deoarece va fi disturbat sau
distras de la ore.

În concluzie, 40% din părinți consideră că obiectivul doi instrumtele tehnologice ca suport în
școlarizarea eleviilor cu C.E.S. sunt benefice, pentru a putea parcuge anul școlar și pentru a
avea o promovabilitate eficientă.

Cât de util i-a fost să se folosească la orele de Limba și

Literatura Română de laptop?

Foarte mult Puțin Deloc Depinde

4 4 3 2
3 3 2 2 2 2 2 2
2
2 2 1
1 1 1
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
Cap3.Figura22.

Răspunsurile acordate în urma completări chestioanrului de către părinți sunt următoarele, de

50% în care părinții elevilor cu dezvolatre tipică au spus că copiilor le-a fost foarte puțin de
folos eleviilor cu C.E.S. deoarece, nu i-au văzut folosind laptopul la orele de la clasă. Acești
părinții au ținut să menționeze că copii venau acasă și le povesteau cum colegul său nu se
putea folosi de laptop.Însă 30% din părinții au răspuns că foarte mult le-a folosit copiiilor cu
C.E.S. utilizarea laptopului la orele de Limba și Literatura Română. Pe când 20% din părinți
au răspuns cu pușin, deoarece consideră că poate vor întâmpina dificultăți în utilizarea

31
Lungu Margareta
laptopului la clasă.Iar 10% din părinți au ales să răspundă prin depinde, deoarece nu sunt
siguri pe ei că întradevăr acest intrument le ca fi de folos.

În concluzie, 50% din părinți care consideră cu puțin le va fi de folos, deoarece poate fi pe
durata claselor primare, iar la finalizarea acestora să nu mai se poată folosi și in gimanziu.

Ați aflat vreodată despre consilierea virtuală?

nu da Nu știu Acum am aflat

3 3 3
2 2 2 2
1 1
2 2 2
1 1 1 1
1 1 1
1 2 3 4 5 6 7 8 9
Cap3.Figura23.

Rezultatul obținut în urma completări itemului de către părinți, unde aceștia au spus că 55%
nu, deoarece nu li s-a mai vorbit sau explicat despre acest tip de consiliere, iar 35% au spus
da, pentru că ei au mai vorbit despre acest tip de consiliere însă 10% spun că nu știu despre
acest tip de consiliere.

În concluzie, se va explica părințiilor ceea ce înseamnă consiliere vituală ce vizează sau

diferențierea de consiliere normală, pentru a ști ce e de făcut și de unde se va începe în
consiliere.

După cele 3 luni de consiliere virtuală părerea

dumneavoastră este?
15
10
5
0
1 2 3 4 5

Înțelegerea copilului Ajutoarea acestuia

Concetrare asupra copilului Aflarea mai multor informați
Cap3.Figura24.

Rezultatul obținut în urma completări chestionarului, arată că 40% sunt pentru concetrare
asupra copilului, deoarece părinți consideră că este nevoie pentru a fi mult mai alături de

32
Lungu Margareta
copiii pentru ai ajuta în tot ce au nevoie, iar 10% sunt pentru ai înțelege pe copii, deoarece
părinții au ținut să menționeze că copii lor au nevoie si de empatie pentru a răzbăti în viață,
însă 25% au spus pentru ajutorarea copilului si alți 25% au menționat pentru aflarea mai
multor informați, deoarece au nevoie să știe cum să lucreze cu copilul lor.

În concluzie, reiese că după cele trei luni de beneficiere a consilierei virtuale este benefică,
deoarece atât părintele cât și copilul au de învățat, ce trebuie să facă în momentele de
cumpănă și cum trebuie să lucreze acasă până la următoarea oră de consiliere virtuală.

Credeți că consilierea virtuală îi va fi benefică față de

cea săptămânală?

3.5
3
2.5
2
1.5
1
0.5
0
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12

da nu nu știu deloc
Cap.3.Figura25.

Rezultatul obținut în urma completări chestionarului arată că 60% din părinți au răspuns cu
nu știu deoarece chiar dacă au beneficiat copii de acestă consiliere virtuală încă sunt
nedumeriți dacă este benefică față de consilierea la cabinet, alți 35% din părinți au răspuns că
da, deoarece consideră că este mai bine așa pentru că de multe ori nu pot ajunge la
consilierele de la cabinet, însă 5% din părinți au spus nu, deoarece preferă consilierea la
cabinet.

În concluzie 60% din părinți consideră că consilierea virtuală este una mai bună față de cea de
la cabinet, pentru că îl pot contacta de câte ori au nevoie pe consilier și pot afla informați mai
repede față de cea de la cabient.

33
Lungu Margareta
 Credeți că după 6 luni sau un an , copilul dumneavoastră
folosinduse de tehnologie ca suport în școlarizare va fi
benefică sau nu?

da nu nu știu deloc

2 3 3 3 3 3
3 3 3 3 3
1 1 1 1 1 1
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11
Cap3.Figura26.

În urma completări chestionarului rezultatul obținut este de 70% unde părinți au spus că nu
știu, deoarece știu că există obstacole în utilizarea tehnologiei de suport la clasă, iar alți 20%
din părinți au spus că da, deoarece la școlile unde sunt înscriși copiii lor le este permis la
clasă, mai ales că au făcut o cerere pentru a putea utiliza instrumentele tehnologice la clasă.
Însă 5% din părinți au spus că nu, deoarece nu le văd rostul chiar dacă alți 5% din părinți au
răspuns deloc, pentru că consideră că le este mai utilă învățarea tradițională.

În concluzie, se consideră că un obstacol în continuare în utilizarea tehnologiei ca suport în

școlarizarea eleviilor cu C.E.S., pentru că vor fi mereu conflicte la clasă sau diferențe.

Ce părere aveți dacă, instrumetele tehnologice ca

suport în școlarizare eleviilor vor fi acceptate, le va fi
de folos în parcurgerea școlară?

Da Nu Poate
3

3 3 3 3 3 3
2
1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11
Cap3. Figura 27.

Rezultatul obținut prin completarea chestionarului arată că 70% din părinți au spus că da,
deoarece acești elevii deja folosesc instrumentele tehnologice ca suport în școlarizarea la și se
observă o creștere în învățare, iar alti 25% din părinți au spus că poate, pentru că de multe ori

34
Lungu Margareta
elevii uitau să se folosească de instrumte sau le uitau acasă, iar perfomanța școalară a rămas
aceiași însă 5% din părinți au spus că nu, deoarece nu văd nici un interes din partea copiilor
pentru a le folosi în scopul școlar.

În concluzie, 70% din părinți consideră că dacă instrumentele tehnologice vor fi acceptate ca
suport în școlarizarea copiiilor lo le va fi benefică, deoarece prezintă un interes pentru ce e
nou și în plus sunt conștineți că aceste instrumente îi ajută în învățare.

Iar conform obiectivului trei de a le arăta părinților că elevul cu C.E.S. este mai eficient când
are posibilitatea de a se folosi de orice mijloc de suport în învățare, demonstrează acest
rezultat obținut în urma completări chestionarului, deoarece acești elevii au demonstrat că
există eficiență în învățare prin utilizarea tehnologiei de suport în școlarizare.

Dacă intr-o zi se va da o lege de implementare a întrumentelor

tehnologice de suport în școlarizarea eleviilor cu C.E.S, ați fi de

Da Nu

1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18
Cap3. Figura28.

Rezultatul obținut în urma completări chestionarului arată că 100% din părinți au răspun că
da, deoarece se consideră o eficență în învățare. Însă consideră că este imposibil așa ceva să
se întâmple la noi în țară deoarece este greu de acceptat ca în școlile din România cu
spercializare pe integrarea eleviilor cu C.E.S. să se accepte așa ceva. Însă ei speră ca într-o zi
să se includă aceste instrumnete technologice ca suport în școlarizarea eleviilor cu C.E.S.
deoarece odată cu începerea utilizări vor fi mult mai eficienți la școală.

În concluzie, conform obiectivului prin care urmăresc este ca elevii cu C.E.S. să beneficieze
de tehnologia de suport în școlarizare pentru a avea o parcurgere școlară la fel ca toți elevii
cu dezvoltare tipică iar rezultatul în urma completări chestionarului de către părinți arată că

35
Lungu Margareta
sunt de acord ca elveii cu C.E.S. să beneficieze de instrumentele tehnologice ca suport în
școlarizarea acestora.

Cap4.Discuții

Cap4.1.Limitele studiului și sugestii viitoare de abordare

Limitările studiului rezultă că acesta a fost unul controlat, adică participanți au avut parte de
un mediu plăcut nu au avut parte de mai multe grupe prezente în momentul completări
chestionarului, iar pe parcurs aceștia au avut un singur chestionar de completat. În primul rând
acest stiudiu a urmărit opninea părințiilor, uunde copii sunt întegrații în școlile normale dar
aceștia au certificat de C.E.S. În al doilea rând, școala reprezintă numai un segment al
sistemului social , iar schimbările din cadrul ei nu pot avea succes în absența unor schimbări
dirijate la nivelul celoralte segmente.(Alois Gherguț.2006). În al treilea rând elevul înțeles ca
un participant activ la procesul de predare-învățare, aduce cu sine o expreriență persoanlă, un
stil de învățare , un model social de interacțiune specifică, un ritm personal de muncă, un mod
propriu de abodrdarea problemelor de viață, elementele unui context cultural căruia îi
aparține, etc. Din acestă perspectivă, fundamnetală în procesul de predare-învățare este
înțelegerea interactivității, învățării și dezvoltării prin interrelaționarea cu ceilalți, fiecare
participant înățând și dezvoltându-de prin raportare la cei din jur. (Alois Gherguț.2006).

Iar în al patrulea rând școala reprezintă o diversiune sau o școală încluzivă este pentru fiecare
individ care acordă cam în același moment parteneriate în învățare , pentru că nu mai este un
teren al înformațiilor academice, dar este al momentelor practice și a legătiurilor umane și
interumane.

Însă în relația cu alte studii, s-a descoperit că prin fixarea unor ideii în practica școlară în a
avea diveristate presupune, ca cadrele didactice și de specialitate să aibe o serie de pregătiri.
Dar acestea cuprind prin asumarea nivelului de înțelegere profesională și perfecționare în
condiționarea educației integraliste și a școliilor încluzive. Iar în alte relații cu studii s-a mai
descoperit în privința eleviilor cu C.E.S. ce sunt integrați în școlile incluzive că aceștia în
urma experiențelor din viață care au fost traumatizate, sau a situațiilor în urma cărora sa
chinuit să facă față, aceștia au cerințe educaționale speciale care se remască printr-o anumită
atitudine ne la locul ei, sau care pot avea regresii ale comportamentului în urma a tot ce s-a
întâmplat, iar pentru asta sau creat studii prin care pot elevii cu C.E.S. să beneficeze de
instrumente technologice pentru a vedea randamentul lor școlar, și dacă va fi unul eficient.

36
Lungu Margareta
Însă studiile făcute arată că, aceștia au fost încântați de tot cea fost nu, iar in urma utilizări
aceștia au avut un progres foarte ridicat în urma învățări alături de un intrument technologic
ca suprot în școlarizarea acestora.

Sugestiile viitoare de abordare, sunt unele foarte importante deoarece trebuie să se țină cont
de elevii cu C.E.S. și de părinții acestora, pentru că sunt cei care duc cea mai grea luptă cu
sistemul de învățământ, deoarece sunt respinși de la o școală la alta, până la urmă sunt
acceptați însă nici în acestă școală nu e totul roz, iar elevul cu C.E.S. trece prin marginalizare,
batjocoră și evitare. Iar toate acestea nu îi sunt benefice. De asta m-am hotărât ca după un an
să revin în școlile unde învațî acești elevii, pentru a le vedea performanțele în urma utilizări
tehnologiei ca suport în școlarizarea acestora. Contează foarte mult pentru a avea un ajutor în
învățare, iar anul acesta au șansa de a beneficia de aceste instrumente tehnologice ca suport în
școlarizarea lor, pentru a vedea diferența dinaintea folosiri instrumentelor ți după folosirea
acestora care va fi rezultatul.

Cap4.2.Concluzi

În cocnluzie, obiectivele de cercetare asupra temei Instrumente Tehnologice ca Suport de

Învățare în Școlarizarea Copiilor cu C.E.S. au fost trei din trei confirmate. Toate trei
obiectivele sunt validate prin răspunsurile completate din chetinare de către părinți care au
copii cu C.E.S. și dezvolatare tipică. Chestinarul cuprindea două părți una adresată părințiilor
cu copii cu au certificate de C.E.S. și a doua parte tuturor părințiilor chiar si celor care au
copii cu dezvolatre tipică. Iar acest chestionar urmărea părerea părințiilor cu implementarea
instumentelor tehnologice ca suport în școlarizarea eleviilor cu C.E.S.

Răspunsurile date de către părinți mi-au confirmat că elevii ce se folosesc de intrumentele

tehnologice le este mult mai ușor în îvățare și se simt mai siguri pe ei, când trebuie să
răspundă la clasă. Efectele pozitive au fost observabile la nivelul învățături, asupra materiilor
Matematică și la Limba și Literatura Română, deoarece aceștia sau putut folosi în cadrul orei
de matemtică de un calculator manul iar la Limba și literatura Română au folosit laptopul
pentru a putea fi atenți la informațiile oferite de către cadrul didactic.

În cadrul orelor de Matematică și orelor de Limba și Literatura Română, fiind asistați de câte
un calculator manual și laptopu-ri aceștia sunt mai increzători ți învățarea se observă afi mult
mai eficientă față de anul precedent, unde acestea sunt disponibile pentru nivelul lor de

37
Lungu Margareta
înțelegere și de capacitate. Aceste instrumente tehnologice le oferă siguranță în răspunsurile
date, procesul de asimilare este mult mai facil și procesul de înțelegere și învățare este unul cu
rezultate eficiente.

În urma cercetări, țin cont de faptul că părinții eleviilor cu C.E.S. și dezvoltare tipică sunt de
acord ca aceștia să se folosească la clasă de instrumntele tehnologice în învățare și școlarizare,
deoarece consideră că este o metodă nouă care le trezește un interes eleviilor plus că sunt
entuziasmați că au un ajutor la clasă pentru a înțelege înformațiile primte la clasă.

Iar pentru mine este important ca părinții celoralți elevii să înțeleagă cât de important este ca
elevul cu C.E.S. să se folosească de aceste instrumente, deoarece este o modalitate de ai ține
ocupați și de a învăța ceea ce se predă. Toți părinți dar și cadrele didactice, trebuie să
înțeleagă că avem mare nevoie de aceste intrumente tehnologice în școlile cu specific de
integrare a eleviilor cu C.E.S, că acesta este una din metode prin care elevul poate fi eficient
și prezent la orele de Matematică și Limba și Literatur Română.

Menționez aceste materii deoarece sunt singurele care le provoacă un disconfort în învățare, și
singurele în care randamnetul școlar este scăzut. Iar utilizarea instrumentelor le va fi benefică
atît eleviilor cât și cadrelor didactice.

Bibliografie:

1.http://www.qreferat.com/referate/pedagogie/Invatarea-delimitari-conceptua516.php

2.https://files.eric.ed.gov/fulltext/ED576680.pdf - SPECIAL EDUCATION TEACHERS’

VIEWS ON USING TECHNOLOGY IN TEACHING MATHEMATICS. By Basak
Baglama , Ahmet Yikmis , Mukaddes Sakalli Demirok.

3.https://files.eric.ed.gov/fulltext/EJ1199417.pdf - The Use of Technology to Assist School-Aged

Students with High Incidence Special Needs in Reading. By Maria Earman Stetter.

4. https://files.eric.ed.gov/fulltext/EJ1080370.pdf - Integrating Technology in Teaching Students

with Special Learning Needs in the SPED Schools in Baguio City. By Marilyn L. Balmeo,
Erika Mae A. Nimo, Aubrey M. Pagal, Stephanie C. Puga, ArisDafQuiño, Jaleen L. Sanwen.

38
Lungu Margareta
5. https://files.eric.ed.gov/fulltext/EJ1124910.pdf - Students with Special Educational Needs and
Assistive Technologies: A Literature Revie. By Dr. Raziye Erdem

6. Alois Gherguț (2006) Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Iași: Editura

Polirom

7. Asociația Comunităților Educative din România (1995) Educația copiilor cu un

comportament dificil. București: Editura Carro

8. Ramona Paloș (2012) Teorii ale învățării și implicațiilelor educaționale. Timișoara:

Editura Univresității de Vest

9.Sorin Cristea (2010) Fundamentele Pedagogiei Iași:Editura Polirom

10. Constantin Cucoș (2008) Teoria și Metodologia Evaluării Iași: Editura Polirom

11.Constantin Cucoș (2014) Pedagogie-Ediția a III-a revăzută și adăugită Iași:Editura

Polirom.

39
Lungu Margareta
 40
Lungu Margareta