UNIVERSITATEA DIN PITEȘTI

FACULTATEA DE ȘTIINȚE ALE EDUCAȚIEI,

ȘTIINȚE SOCIALE ŞI PSIHOLOGIE

PROIECT DE CERCETARE ȘTIINȚIFICĂ

TEHNOLOGIA INFORMAȚIEI ȘI A COMUNICAȚIILOR ÎN EDUCAȚIE

- Eficiența învățării online în context pandemic -

CONDUCĂTOR ȘTIINȚIFIC,

conf. univ. dr. Maria Magdalena STAN

STUDENȚI,

Ionuț-Alexandru ÎNALTU

Lavinia Elena VASILE

Adriana Raluca VIȘINESCU

Cuprins

Introducere.......................................................................................................................................3
Obiectivul principal.........................................................................................................................3
1. Impactul TIC în procesul intructiv-educativ............................................................................4
2. Utilizarea TIC în procesul educațional.....................................................................................5
2.1 Eficiența învățării online..................................................................................................5
2.2 Opiniile elevilor privind învățarea online.........................................................................7
2.3 Beneficiile învățării online................................................................................................9
3. Concluzii................................................................................................................................11
Introducere

De la începutul secolului XXI, tehnologia a devenit parte din viața de zi cu zi, inexistența ei
putând provoca un dezechilibru major în contextul lumii contemporane. Majoritatea copiilor se
nasc înconjurați de smartphone-uri, laptopuri, computere, internet și interacționează cu acestea.
Școala trebuie să țină pasul cu tehnologia, să înțeleagă și să anticipeze impactul asupra modului
de învățare. Copiii reprezintă viitorul societății, motiv pentru care profesorii, prin intermediul
cursurilor de perfecționare, au evoluat, putând astfel să-și ghideze corect elevii în utilizarea
inteligentă a mediului online. Telefoanele, calculatoarele sau orice alt dispozitiv cu posibilitate
de accesare a internetului oferă libertate, flexibilitate și individualitate în accesarea de informații,
procesul educațional devenind mai atractiv.

Obiectivul principal

Există o strânsă relație între noile tehnologii și educație, acestea completându-se reciproc. Pe
de-o parte, avansarea tehnologică este o consecință a educației, iar, de partea cealaltă, educația
beneficiază de pe urma progreselor tehnologice.

Tehnologia nu are limite, se dezvoltă continuu, iar folosirea acesteia în mediul educațional
oferă posibilități nelimitate de învățare și evoluție elevilor. Această lucrare își propune să descrie
integrarea tehnologiei digitale în practicile educaționale și schimbările care s-au produs în urma
învățării online.

Ipoteza de cercetare: Performanța școlară crește atunci când sunt îmbinate metodele de predare
tradiționale cu cele asistate de calculator.

Ipoteza nulă: Dacă metodele și mijloace de predare ar fi îmbunătățite, elevii ar prefera să rămână
în regimul de predare online?
 1. Impactul TIC în procesul instructiv-educativ

Studiile desfășurate în ultimele două decenii ne arată un impact pozitiv semnificativ al

utilizării tehnologiilor asupra performanțelor școlare (apud. Olimpius Istrate, Instruire asistată
de calculator, 2016)1:

o 70,2% dintre profesori observă impactul pozitiv al TIC asupra performanței la

disciplinele predate de aceștia (Potolea, 2008)
o 60% dintre profesori consideră că integrarea TIC în lecție facilitează înțelegerea
conținutului de către elevi (S. Toma, 2009)
o Elevii care primesc instruire bazată pe calculatoare tind să învețe mai mult și într-un timp
mai scurt (Chinien, 2003)
o Utilizarea laptop-urilor de către elevii cu deficiențe a determinat creșterea stimei de sine
și “posibilitatea de a te simți la fel ca ceilalți copii” (Harris, 2004)

Robert Kozma (Independent Consultant and Emeritus Director, Center for Technology
in Learning) afirmă faptul că “nu pot exista aşteptări în ceea ce priveşte progresele în
învăţare prin simpla introducere a TIC în şcoli” (Kozma, 2005) , că “este necesar să se atingă
anumite praguri de investiţii în TIC şi în competenţe şi organizare pentru obţinerea de
beneficii educaţionale din utilizarea tehnologiei” (OECD 2009).

Deși sunt încă la începutul dezvoltării, utilizarea acestor mijloace a dus la formarea
competențelor IT, la îmbunătățirea rezultatelor școlare, a calității lucrărilor, a atitudinii față
de școală. Acest tip de predare are un potențial enorm deoarece poate furniza tipul de
predare-învățare potrivit într-un anumit moment, loc și pentru un anumit elev. Noile
tehnologii pot realiza un tip de învățare global, depășind granițele formale ale țărilor,
aducând împreună diferite grupuri de elevi din culturi și continente diferite.

1
Olimpius Istrate, Instruire Asistată de calculator (IAC), 2016, pp. 4-7.
https://dppd.ro/resurse/IAC_2016_Olimpius_Istrate_Unitatea_2.pdf
 2. Utilizarea TIC în procesul educațional

Folosirea tehnologiilor moderne în şcoală face parte din evoluţia naturală a învăţării şi
sugerează o soluţie firească la provocările moderne adresate învăţării şi a nevoilor elevilor și
a devenit o necesitate dictate de cerințele societății actuale. Este important ca școala să-și
învețe elevii cum să învețe, stimulând autonomia în lucru, flexibilitatea în gândire,
capacitatea de socializare, adaptabilitatea la nou, stimularea autoinstruirii, tehnologia
informației și comunicațiilor venind în ajutor prin crearea de noi oportunități în acest sens.
Dacă în sistemul clasic de predare elevul doar ascultă lecția și-și ia noțite sau scrie după
dictare, prin utilizarea TIC profesorul stimulează atât gândirea cât și atenția audio-video. Este
o diferență uriașă între explicația clasică și explicația însoțită de un suport video.

Elevii din ziua de astăzi sunt diferiţi de generaţia părinţilor şi a bunicilor lor. Majoritatea
acestora, mai ales în mediul urban, are deja ca rutină folosirea internetului, a sms-urilor sau a
rețelelor de socializare de tip Facebook, Youtube, Instagram etc. Acest mod de comunicare
se face simţit şi în modul lor de a învăţa. Chiar dacă profesorul foloseşte sau nu la clasă
produse software de tip educațional, elevii menţionaţi vor folosi cu siguranţă acasă
mijloacele moderne de informare ca sprijin pentru teme.

La nivelul cadrelor didactice, TIC permite/favorizează o regândire a procesului de

interacțiune profesor-elev, o viziune nouă asupra evaluării progresului elevilor, extinderea
posibilităților de perfecționare profesională. (apud. Olimpius Istrate, “Instruire asistată de
calculator”, 2016).

2.1 Eficiența învățării online

Pe întreaga perioadă a carantinei, dacă ne referim la eficiența învățării în regim online,

cei care au avut cel mai mult de suferit au fost cei din învățământul preșcolar 2, fiind o
adevărată provocare atât pentru profesori cât și pentru părinți. Este foarte greu pentru un
educator să câștige și să mențină atenția celor mici în sala de clasă, cu atât mai mult prin
intermediul unor mici ecrane. Astfel, au fost elaborate diferite planuri de organizare a

2
Pavel Cerbușa, Învățământul general în mod online: eficacitate și eficiență, p. 11,
https://ipp.md/wp-content/uploads/2020/05/Studiu__Invatamantul_Online_202-04-29.pdf .
 timpului și a activităților, reușita acestora depinzând în mare măsură de disponibilitatea
părinților/ bunicilor etc. de a sta cu cei mici.

O perioadă dificilă a fost și pentru cei din învățământul primar, deoarece aceștia aveau
nevoie constant de sprijinul învățătorilor, întrucât atunci este perioada când învață
deprinderile de scris, citit și socotit.

Conform unui sondaj realizat de compania Mckinseycare în lunile octombrie și

noiembrie 2020, în care au răspuns 2500 de profesori din mai multe țări, învățarea online nu
este la fel de eficientă ca cea de la clasă. Sondajul 3 a relevat că școala online creează o
întârziere la învățare de cel puțin trei luni în comparație cu ce se întâmplă la clasă. Elevii din
mediile sărace rămân în permanență în urmă. Numai 5 din 10 elevi au aceeași eficiență de
învățare în mediul online.

Conform unui raport realizat de Consiliul Național al Elevilor 4, privind debutul acestui
an școlar, cele mai mari probleme care au apărut în perioada orelor online au fost lipsa
competențelor digitale ale cadrelor didactice, dezinteresul profesorilor, lipsa platformelor e-
learning, lipsa conexiunii la internet și lipsa de device-uri. Studiul este făcut din perspectiva
elevilor, prin consultarea a 13.000 de respondenți.

Astfel, peste jumătate (50,7%) dintre respondenții chestionarului consideră că, în cazul
continuării învățării online, este necesară adaptarea curriculei naționale, astfel încât orele
virtuale să pună accentul pe asimilarea conținuturilor de bază din materie. Totodată, 49,6%
dintre elevi afirmă că este necesară formarea cadrelor didactice în contextul asimilării
competențelor digitale pentru educația online. Peste 40% dintre respondenți susțin că este
nevoie de o platformă unică de învățare online la nivel național, pe care să poată regăsi și
materialele didactice de la clasă, iar 34% dintre elevi cred că prioritatea principală pentru ca
învățarea online să fie calitativă este dotarea cu dispozitive conectate la o rețea de Internet.

3
https://www.mckinsey.com/industries/public-and-social-sector/our-insights/teacher-survey-learning-loss-is-
global-and-significant# .
4
https://romania.europalibera.org/a/lipsa-competen%C8%9Belor-digitale-ale-profesorilor-o-problem%C4%83-
reclamat%C4%83-de-elevi/30767837.html .
 2.2 Opiniile elevilor privind învățarea online

Conform unor întrebări5 lansate în comunitatea Aspire Teachers elevii susțin că cel mai
mult le-a plăcut în școala online:
 “Că ne putem vedea când vrem prin platformă; avem un program flexibil; trezirea mai
târziu.”
 “Înveselirea, urările de dimineață (cu rimă), dispoziția creată: ne amuzăm la fiecare
oră, ne salutăm diferit în fiecare zi.”
 “Sunt ore mai puține.”
 “Ne face să ne grăbim stilul de lucru, având la dispoziție doar 40 de minute. Îmi mai
place că reușim să nu pierdem lecțiile, iar fiecare copil are dreptul la răspunsuri.”
 “Putem cere și primi explicații în timp real și prin chat.”
 “Învăţăm să ne respectăm atunci când vorbim şi fiecare elev poate lucra individual
fără a fi influenţat de alt coleg.”
 “Cum am încărcat temele, că am învățat să lucrez pe mai multe platforme.”
 “Putem continua lecțiile, dacă am o nedumerire o întreb pe doamna si putem discuta
împreuna toate lecțiile.”
 “Lucrez pe calculator, de acasă, nu pierd din timp pe drum.”

De asemenea, din timpul petrecut în orele online, cele mai importante lucruri pe care le-au
învățat au fost:

 “Că nu trebuie să ne stresăm dacă ceva nu funcționează, dacă suntem conștiincioși,

putem lucra ca la școală și că participatul la ore e la fel de important ca învățatul la
școală.”
 “Trebuie să fim alături de toți colegi și să ne prețuim, că acum văd că ne e dor unul de
celălalt în perioada asta; în afară de lecțiile predate, am învățat că este important să
avem contact unii cu alții chiar și cu ajutorul internetului.”
 “Am învățat multe lucruri. De exemplu: la matematică am făcut transformări pe baza
unităților de măsură și am rezolvat probleme, la română am învățat povestiri noi, la

5
https://www.aspireteachers.ro/noutati/2020/5/15/ce-au-invatat-elevii-din-clasele-primare-din-scoala-online
 istorie, am învățat despre Alexandru Ioan Cuza, Carol I și Ecaterina Teodoroiu. Într-
un final, la fiecare materie am ajuns la lecțiile de zi.”
 “Am învățat lucruri noi la fiecare disciplină. Am învăţat de asemenea că atunci când
vrem ceva cu adevărat, putem face (tema, participarea la lecţii, conectarea online).”
 “În timpul lecțiilor online am putut repeta noțiunile dobândite din anii anteriori, cum
să mă descurc mai bine la calculator, am învățat noțiuni noi.”
 “Putem face mai multe lucruri într-un timp mai scurt.”
 “În timpul lecțiilor online am învățat să fiu independentă; să lucrez mai mult
individual; am învățat cum să mă organizez mai bine și mai ușor; cum să mă descurc,
orice s-ar întâmpla.”

Amintim în cadrul acestui studiu câteva opinii, fie pozitie, fie negative, ale elevilor, despre
școala online:

 „Școala online nu m-a ajutat cu nimic. Tot ce am reușit să învăț a fost de prin caiete
sau de pe internet.”
 „În timpul cursurilor online conexiunea este proastă, profesorii nu se aud bine de
nenumărate ori, iar noi nu mai înțelegem nimic din cursurile online, darămite să mai
și învățăm ceva din ele.”
 „Consider că școala online nu este eficientă la nivelul de pregătire al cadrelor
didactice din România, plus ca petreci foarte mult timp în fața unui monitor, ceea ce,
din punct de vedere al sănătății, este dăunător. Dotările școlilor ar trebui îmbunătățite,
pentru a putea să se țină și cursuri fizice.”
 „Învățatul în mediul online este ceva nou, dar nu imposibil, însă asta nu înseamnă că
nu ne afectează - în special pe cei din anii terminali, dar și pe noi, ceilalți. Informația
este mai greu de asimilat și prea multă pentru sistemul online. Problema cea mai mare
este că putem termina anul cu lacune mari sau materia făcută pe jumătate sau în
grabă, iar de recuperat este imposibil” etc.

Elevii au demonstrat interesul mare pentru succesul școlar, fiind deschiși spre
modernizarea și îmbunătățirea procesului educațional de la distanță, dar au propus și
 sugestii pentru reformarea sistemului educațional, în general: flexibilitatea programului,
mai multe ore de informatică, lucrul pe calculator, îmbrăcămintea mai lejeră, activități de
relaxare, ore de lectură la școală, de pus accentual pe mai multe aplicații practice, mai
multe sarcini care dezvoltă creativitatea și ingeniozitatea, profesorii să facă mai multe
cursuri de formare etc. Pentru unii elevi, interacțiunea de la distanță a fost un element
firesc, așa cum au mai fost utilizate și anterior diverse instrumente și achiziții online. De
asemenea mulți din elevi au demonstrat deschidere pentru acordarea de ajutor cadrelor
didactice și părinților, astfel demonstrând în situații practice competențele dezvoltate la
școală sau la nivel autodidact.

Majoritatea cadrelor didactice și-au exprimat opinia că foarte importante sunt

abilitățile de adaptare la nou, manifestând creativitate și originalitate. Mulți profesori și-
au propus să schimbe propria paradigmă de învățare, să gândească într-un plan mai
actualizat de comunicare și să identifice noi modalități de a motiva elevii să învețe în
condiții noi.

2.3 Beneficiile învățării online

Tehnologia modernă a devenit omniprezentă în viaţa tinerilor, influenţându-le

dezvoltarea, viaţa socială şi academică, fiind evident că manipularea tot mai accentuată a
tehnologiei moderne şi accesul la Internet vor avea o altă greutate în anii ce vor urma. 6

1. Autonomia și libertatea elevilor încep să se dezvolte

Autonomia s-a manifestat în implicarea crescută și efort independent pentru

înțelegerea aspectelor predate, studiul individual crescut, comunicarea mai bună cu
colegii pentru a se ajuta reciproc atunci când nu au înțeles un anumit aspect. Libertatea de
decizie și de exprimare s-au manifestat începând de la deschiderea sau închiderea camerei
video ori a microfonului atunci când orele erau plictisitoare și până la atitudine și interes

6
Smaranda Gabriela Chicu, Forme de utilizare a noilor tehnologii educaționale pentru nativii digitali, pp. 12-14.
https://www.psih.uaic.ro/wp-content/uploads/activ/III_doctorat/teze/chicu_smaranda_rezumat.pdf
față de o disciplină sau alta. Elevii au simțit în online că au posibilitatea să-și controleze
măcar o parte din procesul educațional.

2. Creșterea încrederii, responsabilității și înțelegerii

Elevii au văzut că pot face lucruri noi, fără un sprijin prea mare din partea
profesorilor sau a părinților, le-a crescut încrederea în forțele proprii.
Cadrele didactice au mai cedat din control și au observat că pot avea încredere în
elevi, au constatat că aceștia pot fi responsabili și fără constrângere, ci cu explicații,
răbdare și au manifestat reciproc înțelegere.

3. Elevii s-au dezvoltat rapid

Aceștia au dovedit că sunt capabili să evolueze foarte repede, să deprindă într-un

timp scurt multe abilități pe care nu le-ar fi învățat la școală, în sistem clasic.
Abilitățile crescute ale copiilor în folosirea tehnologiei i-au ajutat chiar și pe
profesori.

4. Teme mai antrenante și mai plăcute

Unii profesori au reușit să gândească astfel de sarcini. Spre exemplu, teme de

cercetare folosind internetul. Elevii au căutat singuri informații, le-au selectat pe cele
relevante și apoi le-au sintetizat într-un mod de prezentare interesant - scris, PPT, etc.
au fost folosite mai multe jocuri sau alte resurse din mediul online apreciate de elevi.

5. Schimbarea perspective elevilor

În această perioadă elevii au descoperit că în online nu găsesc doar jocuri, ci și

lucruri utile în învățare și evoluție și pe care încep să le folosească independent și în
afara cursurilor.
 6. Implicarea crescută a părinților

Părinții au fost nevoiți să fie prezenți și să se implice mai mult în viața școlară a
copiilor. Au avut contact mai mult cu modul în care elevul se implică la ore, ce
comportament și ce atitudine are față de școală. Relația părinte – elev - profesor a
devenit mai strânsă.

7. Transparență

Părinții au avut acces la modul în care se fac orele, au observat cum explică
profesorul, dacă implică sau nu elevii, care este atmosfera generală.

8. Profesorii au învățat lucruri noi și necesare

Au fost nevoiți să se perfecționeze rapid, să folosească platforme educaționale online

(Zoom, Google Classroom, Meet, Skype etc.), să descopere și să folosească metode
noi de predare specific mediului online. Au folosit clipuri video, prezentări Power
Point, jocuri și metode interactive pentru a implica elevii.

2.4 Diferențele principale între învățarea de la distanță și cea tradițională

Educația și tehnologia merg mână în mână în zilele noastre. Există o mulțime de

software-uri pentru a ajuta profesorii, părinții și elevii. Cu ajutorul noilor tehnologii nu
trebuie să stați într-o sală de clasă pentru a învăța. Există cursuri online la care participă
studenți din întreaga lume, care stau la ei acasă, materialele de studiu sunt disponibile
online, profesorii sunt aceiași, dar parcă ceva este diferit. Mai jos am prezentat câteva
dintre cele mai importante diferențe care apar în urma acestui tip de predare 7:

7
Pavel Cerbușa, Învățământul general în mod online: eficacitate și eficiență, p. 27.
https://ipp.md/wp-content/uploads/2020/05/Studiu__Invatamantul_Online_202-04-29.pdf
 lipsa contactului direct al elevului cu profesorul în perioada învățării de la distanță, de
aceea apăreau probleme de comunicare și înțelegere a sarcinilor;
 mobilizarea mai largă a familiei în educația copilului, astfel parteneriatul școală-familie
devenind mult mai consolidat în perioada de învățare de la distanță;
 ghidarea elevilor spre a-și crea un sistem de autoorganizare și de autodezvoltare (mai
important pentru viața copilului, decât sistemul creat și dirijat de către profesori);
 acordarea unei atenții sporite securității online, unde copiii trebuie monitorizați sistematic
de către părinte/tutore, în special minorii, pentru a nu utiliza diverse surse interzise sau a
pierde timpul navigând pe Internet;
 respectarea/dozarea timpului când copilul poate să stea în fața calculatorului, mai ales cei
din clasele primare și gimnaziale (conform normelor - maximum 45 min. pe parcursul
unei zile, în clasele primare și până la 2,5 ore în clasele mari);
 munca cadrelor didactice este mult mai mare în cadrul învățării online, nevoiți să
pregătească sarcini pe înțelesul elevilor, care se află la distanță;
 acasă sunt multe lucruri pe care cadrele didactice nu le pot lua în considerație: condițiile
de viață și trai diferite; faptul că copiii mai sunt implicați în munci agricole sau casnice;
au grijă de animale sau frați/surori mai mici; nu toți dispun de calculatoare sau sunt mai
mulți copii în casă la un calculator; viteza Internetului e diferită și capacitatea
calculatorului la fel etc.
Concluzii

Rezultatele cercetării oferă indici importanți în raport cu mai multe dimensiuni și pot
servi drept repere pentru îmbunătățirea învățământului tradițional 8: importanța și starea
infrastructurii de natură tehnică pe care se clădește formula online de învățare; implicarea
mai activă a elevilor în organizarea procesului de învățare cu caracter interactiv; gradul
de acoperire a finalităților educației; direcții viitoare de formare a corpului profesoral;
implicarea mai activă a părinților; folosirea multitudinilor de materiale și produse,
preponderent din internet (Google, YouTube etc.), alături de manuale și ghiduri
metodologice; accentul de pus nu atât pe evaluare și notare, cât pe procesul de învățare,
propunându-i sarcini mai puține și adaptate pe înțelesul copiilor, unora cu caracter
personalizat etc.

Noua eră digitală determină un nou tip de abordare a fenomenului educaţional prin
intermediul noilor tehnologii ale comunicării şi informaţiei. Analiza educaţiilor de tip
virtual, online ne conduce la concluzia că există o perspectivă nouă de abordare a
procesului de învăţământ în condiţiile actuale. Avantajul în cazul noilor tehnologii este
gradul ridicat de receptivitate al tinerilor, consumatori de new media.

Învățarea de la distanță a adus o contribuție esențială pentru o schimbare de calitate

a sistemului educațional, inclusiv atitudinea față de curriculum, în special față de
conținuturi, ultimele mu ar trebui să aibă un statut obligatoriu. În cadrul învățării de la
distanță s-a pus accent pe dezvoltarea competențelor elevilor mai apropiate de viață și
interesele lor, precum și formarea unor valori și atitudini față de ceea ce se întâmplă în
societate și cu persoana însăși. Deși majoritatea copiilor au acces la Internet, în situația
când stăm acasă, fără implicarea școlii, învățarea de la distanță ar fi ineficientă, deoarece
nu se știe din ce surse/materiale deschise online s-ar fi folosit copilul. Resurse de predare
și învățare online sunt foarte multe, însă important este selectarea celor care sunt
captivante și interesante pentru elevi, dar cunoscute și de profesori. Școala de la distanță a
contribuit ca toți actorii educaționali să înțeleagă mai bine ce înseamnă cu adevărat

8
Idem.
învățarea autentică, fiind mai presus de curriculumul scris, programe și teste, de note, de
controale frontale sau reguli rigide.

Tehnologia nu are limite. Dezvoltarea ei este continuă. Folosirea tehnologiei în școli,

în domeniul educației, le oferă elevilor posibilități nelimitate de învățare și evoluție. După
cum se observă în cele prezentate mai sus, integrarea tehnologiei în procesul educațional
este un lucru benefic din foarte multe puncte de vedere. E important ca acest ritm al
schimbării adus de procesul tehnologic să fie menținut și la nivel pedagogic, astfel
profesorii să îmbrățișeze această schimbare și să evolueze odată cu mediul în care trăiesc.
Școlile încep din ce în ce mai mult să se îndrepte spre tehnologie și, astfel, să pregătească
mai bine generațiile pentru viitor.
 Bibliografie:

1. APROTOSOAIE-IFTIMI, Ana-Maria, Impactul educației prin intermediul tehnologiei

asupra dezvoltării individului, Departamentul de Pregătire Psihopedagogică a
Universității de Arte „George Enescu”, Iași, 2015.
2. BALICA, Magda, et all, Raport de cercetare: Condiții pentru integrarea tehnologiei
digitale în practicile educaționale din România, 2018.

3. BOTNARIUC, Petre, et all, Școala online elemente pentru inovarea educației, Raport de
cercetare evaluative, 2020.

4. CERBUȘCA, Pavel, Învățământul general în mod online: eficacitate și eficiență, Analiză

a politicilor educaționale în condițiile stării de urgență, 2020.

5. CHICU, Smaranda Gabriela, 2018, Forme de utilizare a noilor tehnologii educaționale

pentru nativii digitali, 2018.

6. FĂT, Silvia; Adrian Vicențiu, Labăr, Eficiența utilizării noilor tehnologii în educație,
2009

7. ISTRATE, Olimpius, Instruire Asistată de Calculator (IAC), U. 2, 2016

8. OSICEANU, Maria-Elena, Educaţie, tehnologie şi schimbare socială – Scurte

consideraţii teoretice la nivelul învăţământului superior.

9. Ghidul profesorului în utilizarea realității virtuale în educație future schools using the
power of virtual and augmented reality for education and training in the classroom
vr@school erasmus+ strategic partnerships for school education project 2018-1-ro01-ka201-
049411, Evoluția tehnologiei în educație.

10.https://www.edsys.in/8-reasons-technology-education-new-trend/?
fbclid=IwAR0iHz5ClcsBxJEv8-MvydhY_eOQbdnZZhHegkQe5xO8qeo2IpR0rVaJ37w

11. https://razvidiaco.wordpress.com/2015/01/05/impactul-noilor-tehnologii-
informationale-asupra-educatiei/
12. https://www.aspireteachers.ro/noutati/2020/5/15/ce-au-invatat-elevii-din-clasele-
primare-din-scoala-online

13. https://www.mckinsey.com/industries/public-and-social-sector/our-insights/teacher-
survey-learning-loss-is-global-and-significant#

14. http://mentoraturban.pmu.ro/sites/default/files/ResurseEducationale/Modul
%205%20TIC%20in%20educatie.pdf