Lumea noastră, societatea în care trăim este într-o continuă mişcare.

Este un mediu dinamic,

în care omul este constrans să trăiască într-un ritm alert şi să fie mereu pe fugă.

Societatea noastră este un amestec de promisiuni excepţionale şi de perspective neliniştitoare,

de evoluţii dezirabile şi de izbucniri tehnologice necontrolabile, de om depinzând sensul
evoluţie: spre progres sau spre autodistrugere.

În urmă cu caţiva zeci de ani educaţia primită în şcoală putea să fie, în cele mai multe
cazuri,  suficientă pentru întreaga viaţa a unui individ, astăzi situaţia schimbându-se dramatic.

Educaţia omului modern trebuie să depăşească stadiul de educaţie orientată pe nivel (limitată
ca număr de cursanţi şi perioadă de timp) şi să se orienteze către o educaţie continuă, capabilă
să îl pregatească pe individ oriunde    s-ar afla şi nelimitat în timp.

Nu demult, calculatorul era un obiect rar şi exotic, fiind considerat un lux la care mulţi
oameni din România nici nu îndrăzneau să viseze şi spuneau că este ceva inutil pentru
omenire, o pierdere de timp.

Însă anii au trecut, iar mentalităţile românilor au fost schimbate, în prezent lucrurile stând
într-o altă lumină, de data aceasta favorabilă tehnologiei.

În sprijinul educaţiei intervin noile tehnologii ale societăţii informaţionale – Tehnologia

informaţiilor şi comunicaţiilor (TIC).

Astfel, încet-încet, calculatorul a fost introdus şi în şcoli, mulţi copii, cadre didactice, părinţi,
cercetători s-au implicat în programele educaţionale de utilizare a calculatoarelor în şcoli.

Educaţia tehnologică are un caracter specific inter- şi transdisciplinar, dar în acelaşi timp are
şi caracter dual: ştiinţific sau tehnologic, teoretic şi practic, de asemenea urmăreşte formare
abilităţilor practice şi a gândirii sistematice esenţiale pentru dezvoltarea şi stimularea
creativităţii şi iniţiativei elevului, gandirii centrate tehnic.

Educaţia tehnologică capătă noi valenţe, devenind o componentă de bază a învăţământului

modern românesc, disciplină menită să integreze mai bine elevul în societate la absolvirea
scolii.

În şcoală introducerea Internetului şi a tehnologiilor moderne duce la schimbări importante în

procesul de învăţamânt. Astfel actul învăţării nu mai este considerat a fi efectul demersurilor
şi muncii profesorului, ci rodul interacţiunii elevilor cu calculatorul şi al colaborării cu
profesorul. Această schimbare în sistemul de învăţământ a urmărit nişte obiective bine
structurate şi anume :
1. Creşterea eficienţei activităţilor de învăţare

2. Dezvoltarea competenţelor de comunicare şi studiu individual

Ca orice altă metodă de învăţare şi această instruire asistată pe calculator prezintă

avantaje şi dezavantaje.

Ca avantaje putem amintii:

1. Stimularea capacităţii de învăţare inovatoare, adaptabilă la condiţii de

schimbare socială rapidă;

2. Creşterea randamentului însuşirii coerente a cunoştinţelor prin aprecierea

imediată a răspunsurilor elevilor;

3. Întarirea motivaţiei elevilor în procesul de învăţare;

4. Instalarea climatului de autodepăşire, competitivitate;

5. Dezvoltarea culturii vizuale;

6. Conştientizarea faptului că noţiunile învăţate îşi vor găsi ulterior utilitatea;

7. Facilităţi de prelucrare rapidă a datelor, de efectuare a calculelor, de afişare a rezultatelor,

de realizare de grafice, de tabele;

8. Introducerea unui stil cognitiv, eficient, a unui stil de muncă independentă;

9. Asigură alegerea şi folosirea strategiilor adecvate pentru rezolvarea

diverselor aplicaţii;

10. Asigurarea unui feed-back permanent, profesorul având posibilitatea de a

reproiecta activitatea în funcţie de secvenţa anterioara;

11. Dezvoltă gândirea astfel încât pornind de la o modalitate generală de

rezolvare a unei probleme elevul îşi găseşte singur răspunsul pentru o

problemă concretă;

12. Stimularea gândirii logice şi a imaginaţiei;

13. Metode pedagogice diverse;

14. Perspectiva relaţională este îmbunătăţită prin stabilirea unei relaţii umane şi sociale între
educat şi educator.

Cu toate acestea avem şi dezavantaje:

1. Folosirea în exces a calculatorului poate duce la pierderea abilităţilor practice, de calcul si

de investigare a realităţii;

2. Individualizarea excesivă a învăţării duce la negarea dialogului profesor – elev;

3. Utilizarea la întâmplare a calculatorului, fără un scop precis în timpul orelor poate provoca
plictiseala, monotonie;

4. Costurile ridicate ale tehnologiei de ultimă oră ceea ce constituie un impediment pentru o
bună parte a populaţiei României şi este accesibilă persoanelor cu o situaţie financiară bună.

Cercetările realizate în ultimii cinci ani în diferite ţări la nivel global au arătat că utilizarea
tehnologiilor informaţiei şi comunicaţiilor în educaţie contribuie într-o foarte mare măsură la
îmbunătăţirea rezultatelor elevilor. Însă, cu toate acestea, multe cadre didactice, fie că preferă
metodele clasice de predare, fie dintr-o reticenţă şi indiferenţă generală faţă de noile
tehnologii, resping dinamicizarea orelor şi stimularea elevului cu ajutorul calculatorului,
internetului şi tuturor celorlalte instrumente asociate.
 Datorită tehnologiei informaţiilor şi comunicaţiilor s-au deschis noi domenii,
nebănuite anterior si le-a revoluţionat pe cele vechi. Printre acestea numărându-se şi educaţia,
care a atins standarde noi şi are o evoluţie uimitoare

În ceea ce priveşte implementarea activităţii proiectate, utilizarea tehnologiilor educaţionale moderne

reprezintă un mijloc de facilitare a lecţiei prin creşterea atractivităţii şi prin realizarea unei comunicări
mai fidele între cadrul didactic şi elev (elevii pot recepta mai clar ceea ce li se transmite, avându-se în
vedere receptarea pe mai multe canale ale cunoaşterii).

Pot fi utilizate, în acest sens materiale PPT, care, pe lângă designul atractiv, facilitează o mai bună
coerenţă în prezentare, precum şi contactul permanent a elevului cu varianta vizual-auditivă a
învăţării.  În spaţiul lecţiei pot fi inserate materiale create anterior sau pot fi create astfel de materiale
împreună cu elevii, în cazul în care există conexiune la Internet în sala de clasă. Aceste materiale
dezvoltă creativitatea elevilor şi asigură o învăţare de plăcere.

Tehnologiile moderne sunt eficiente nu numai în transmiterea noilor unoştinţe, ci şi în consolidare

deprinderilor formate şi în realizare transferului de informaţii între diferitele domenii ale cunoşterii.
Astfel, se pot realiza lecţii recapitulative cu ajutorul materialelor PPT, exerciţiile propuse având la
dispoziţie posibilitatea autocorectării răspunsului eronat, solicitării sprijinului în identificare răspunsului
corect, aprecierii în situaţia unui răspuns just, identificării unor informaţii conexe. La final de lecţie se
poate realiza o sinteză sub forma unui flyer realizat de elevi, aceasta prezentând atractivitate şi
utilitate prin consolidarea capacităţii de sinteză, dar şi prin dezvoltarea abilităţilor de utilizare a
mijloacelor TIC. Tehnologiile educaţionale moderne favorizează într-un mod cu totul deosebit
învăţarea prin descoperire atât la capitolul informaţii, cât şi în ceea ce priveşte varietatea modalităţilor
de utilizare a computerului în sine cu economie de efort  şi timp.

Evaluarea reprezintă unul dintre aspectele în cadrul cărora tehnologiile educaţionale moderne sunt cel
mai eficient inserate. Astfel, se pot folosi teste on-line, în format PPT, formulare realizate cu ajutorul
Google docs etc., în cadrul cărora răspunsul este primit foarte rapid, obiectivitatea fiind ridicată,
monotonia este alungată, se creează o mai bună dispoziţie a participanţilor, prin înlăturarea
contactului direct cu evaluatorul, se stimulează abilitatea de autoevaluare, spiritul competiţional cu
sine însuşi.
Evaluarea realizată cu ajutorul tehnologiilor moderne devine un moment mai puţin costisitor din
punctul de vedere al consumului emoţional,  reuşindu-se performanţa transformării utilului în plăcut,
modificându-se atitudinea elevilor raportat la procesul evaluării în sine.

Tehnologiile educaţionale moderne urmăresc facilitarea procesului didactic ajutând cadrele didactice
să creeze contexte favorabile învăţării, formării deprinderilor, constituirii unui complex de atitudini care
să stimuleze curiozitatea, dorinţa de a cunoaşte mai mult, spiritul competiţional cu sine, plăcerea de a
progresa şi de a-şi dezvolta posibilităţi de autoinstruire, dar şi o raportare corectă la evaluare, aspect
absolut necesar în poziţionarea noastră, a fiecăruia, în spaţiul cunoaşterii. Învăţământul are nevoie de
tehnologii educaţionale moderne însuşite de cadrele didactice şi aplicate inteligent şi constructiv în
derularea procesului instructiv-educativ.
.