Proiect

SUPORT LEGISLATIV
PENTRU DEZBATEREA PROIECTULUI
DE

LEGE PRIVIND STATUTUL PERSONALULUI DIDACTIC

1
 Proiect

STRUCTURA LEGII

DISPOZIŢII GENERALE
Capitolul I – Domeniul de reglementare
Capitolul II – Drepturile personalului didactic
Capitolul III –Obligaţiile personalului didactic
Capitolul IV - Incompatibilităţi cu calitatea de personal didactic

Partea I: ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR

TITLUL I: PERSONALUL DIDACTIC

Capitolul I – Personalul didactic şi funcţiile didactice din învăţământul preuniversitar

Secţiunea I – Clasificarea funcţiilor didactice
Secţiunea II – Condiţiile pentru ocuparea funcţiilor didactice
Capitolul II – Managementul funcţiei didactice
Secţiunea I - Evidenta funcţiei didactice
Secţiunea II – Normarea funcţiilor didactice
Secţiunea III – Ocuparea funcţiilor didactice
Secţiunea IV – Încheierea, modificarea, suspendarea, încetarea raporturilor de muncă
a personalului didactic
Capitolul III – Dezvoltarea carierei ştiinţifice, didactice şi manageriale a personalului
didactic
Capitolul IV – Evaluarea personalului didactic
Capitolul V - Salarizarea personalului didactic

TITLUL II: DISTINCŢII ŞI PREMII

TITLUL III: RĂSPUNDEREA DISCIPLINARA ŞI PATRIMONIALĂ A PERSONALULUI

DIDACTIC

Capitolul I - Tipuri de sancţiuni

Capitolul II – Sesizarea săvârşirii abaterii
Capitolul III – Procedura de cercetare a abaterii
Capitolul IV – Aplicarea sancţiunii
Capitolul V – Contestarea sancţiunii
Capitolul VI – Radierea sancţiunii

Partea II: ÎNVĂŢĂMÂNTUL UNIVERSITAR

TITLUL I: ORGANIZARE ŞI FUNCŢIONARE. PERSONALUL DIDACTIC

CAPITOLUL I - Personalul comunităţii universitare. Funcţiile didactice. Condiţii cadru
de ocupare a funcţiilor didactice
Secţiunea 1: Personalul comunităţii universitare
Secţiunea 2: Funcţiile didactice
Secţiunea 3: Condiţii cadru de ocupare a funcţiilor didactice

2
 Proiect

CAPITOLUL II - Conducerea instituţiilor de învăţământ superior

CAPITOLUL III – Formarea pregătirii personalului didactic şi didactic auxiliar

CAPITOLUL IV - Norma didactica şi condiţiile de salarizare a personalului didactic

Secţiunea I - Norma didactica şi de cercetare ştiinţifica
Secţiunea II - Condiţiile de salarizare ale personalului didactic

TITLUL II : DISTINCŢII ŞI PREMII

TITLUL III: RĂSPUNDEREA DISCIPLINARA ŞI MATERIALA A PERSONALULUI

DIDACTIC, DIDACTIC AUXILIAR, A PERSONALULUI DE CONDUCERE, DE
MONITORIZARE ŞI CONTROL

Partea III: DEONTOLOGIA PROFESIONALĂ A PERSONALULUI DIN ÎNVĂŢĂMÂNT

DISPOZIŢII FINALE ŞI TRANZITORII

3
 Proiect

Legea privind Statutul personalului didactic

DISPOZIŢII GENERALE

Capitolul I – Domeniul de reglementare

Art. 1.
(1) Prezenta lege reglementează cadrul juridic general al raporturilor de muncă şi de serviciu pentru
personalul didactic din sistemul de educaţie.
(2) Personalul didactic cuprinde persoanele care ocupă o funcţie didactică, potrivit legii.
(3) Funcţia didactică reprezintă ansamblul competenţelor şi responsabilităţilor, stabilite în temeiul
legii, în scopul organizării şi desfăşurării procesului de educaţie.

Art. 2.
În sensul prezentei legi prin personal didactic se desemnează personalul care are atribuţii de
planificare, organizare, desfăşurare, monitorizare, evaluare şi control a procesului educaţional în cadrul
sistemului naţional de învăţământ.

Art. 3.
Pentru personalul didactic, prezenta lege reglementează:
a) funcţiile, competenţele, responsabilităţile specifice;
b) managementul funcţiei didactice;
c) dezvoltarea carierei ştiinţifice, didactice şi manageriale;
d) drepturile şi obligaţiile;
e) evaluarea, răspunderea disciplinară şi patrimonială;
f) normarea şi salarizarea;
g) acordarea de premii şi distincţii.

Art. 4.
Exercitarea funcţiei didactice se realizează cu respectarea următoarelor principii:
a) legalitate, imparţialitate, obiectivitate, responsabilitate;
b) transparenţă;
c) eficienţă şi eficacitate în procesul educaţional;
d) educaţie pe parcursul întregii vieţi;
e) centrarea educaţiei pe preşcolar, elev şi student.

Art. 5.
Funcţiile didactice pot fi ocupate de persoane care:
a) îndeplinesc condiţiile de studii necesare pentru exercitarea funcţiei didactice;
b) au cetăţenia unui stat membru al Uniunii Europene;
c) au capacitate deplină de exerciţiu;
d) sunt apte din punct de vedere medical;
e) sunt atestate psiho-comportamental pentru exercitarea funcţiei didactice;
f) nu au suferit condamnări pentru săvârşirea cu intenţie a unor infracţiuni, exceptând cazurile pentru
care a intervenit reabilitarea;
g) au o conduită morală conformă deontologiei profesionale;
h) nu au fost destituite dintr-o funcţie didactică în ultimii 7 ani.

4
 Proiect
Art. 6.
Personalul didactic desfăşoară următoarele tipuri de activităţi:
a) didactice: de predare-învăţare, de instruire practică, de educaţie;
b) metodico-ştiinţifice şi de cercetare;
c) examinare şi concursuri şcolare;
d) extracurriculare şi extraşcolare ;
e) de documentare şi informare;
f) de consiliere, evaluare, monitorizare şi control;
g) alte activităţi, în condiţiile legii.

CAPITOLUL II – Drepturile personalului didactic

Art. 7.
(1) Personalul didactic are drepturi şi obligaţii care decurg din legislaţia în vigoare, din prezenta lege,
din Carta universitară, respectiv din regulamentele de organizare şi funcţionare,din contractul colectiv
şi individual de muncă.
(2) Dreptul la opinie al personalului didactic este garantat.
(3) Personalul didactic are dreptul de a fi informat cu privire la deciziile care îl vizează în mod direct.

Art. 8.
(1) Personalul didactic are dreptul să facă parte din asociaţii profesionale şi culturale, naţionale şi
internaţionale, organizaţii sindicale, precum şi din organizaţii politice, legal constituite, în conformitate
cu prevederile legii.
(2) Personalul didactic are dreptul să-şi exprime lil16436(e)-6.2659(g)0.147593( )]TJ 1l 0 1 191.2()389]TJ

5
 Proiect
(4) Instituţiile de învăţământ universitar pot asigura, integral sau parţial, din surse proprii, transportul
şi cazarea cadrelor didactice care domiciliază în altă localitate, cu acordul senatului universităţii, prin
deducere din cota de CAS datorată bugetului de asigurări sociale.

Art. 20.
(1) Personalul didactic care însoţeşte preşcolari, elevi sau studenţi în tabere şi excursii, beneficiază de
gratuitate privind transportul, cazarea şi masa, în condiţiile legii. De aceleaşi drepturi beneficiază şi
copiii, în vârstă de până la 18 ani, ai personalului didactic menţionat anterior.
(2) Copiii personalului didactic, admişi în învăţământul de stat pe locuri finanţate de la buget pentru
studii preuniversitare sau universitare de licenţă, sunt scutiţi de plata taxelor de înscriere la
concursurile de admitere în învăţământul superior şi beneficiază de gratuitate la cazarea în cămine şi
internate, prin suportarea acestor cheltuieli de la bugetul de stat. De aceleaşi drepturi beneficiază copiii
personalului didactic pensionat sau decedat, cu cel puţin 10 ani vechime în învăţământ.
(3) Personalul didactic beneficiază de gratuitate la vizitarea muzeelor, caselor memoriale şi a
obiectivelor istorice şi de cultură.

Art. 21.
(1) Personalul didactic beneficiază şi de următoarele drepturi:
a) primă de vacanţă, acordată anual, în cuantumul salariului de bază din luna anterioară plecării în
concediul de odihnă;
b) un premiu anual în cuantumul unui salariu mediu lunar de bază;
c) tichete de masă;
d) acordarea unei prime în cuantumul unui salariu lunar de bază la fiecare naştere sau înfiere;
e) primă de instalare în primii 5 ani de la absolvirea studiilor, la angajarea în învăţământ prin concurs,
o singură dată, în cuantum de 3 salarii de bază. În cazul plecării din sistem în următorii 5 ani, se
restituie întreaga sumă;
f) primă de pensionare în cuantumul a două salarii medii lunare de bază;
g) reducere de 50% din valoarea biletelor la filme, concerte, spectacole de teatru organizate de
instituţii publice;
h) ajutor anual pentru cărţi şi materiale didactice în valoare de 100 de euro;
(2) De drepturile menţionate la alin. (1) lit. a)- d), f) beneficiază tot personalul din învăţământ.

Art. 22.
Personalul didactic care ocupă funcţii de conducere, de monitorizare, de evaluare şi de control în
cadrul sistemului naţional de învăţământ, beneficiază de prevederile prezentei legi, aplicată
corespunzător cu tipul de învăţământ, vechimea şi titlul sau gradul didactic deţinut.

CAPITOLUL III - Obligaţiile personalului didactic

Art. 23.
(1) Personalul didactic are obligaţii de natură profesională, materială şi morală care garantează
realizarea actului educaţional conform legii.
(2) În timpul programului de lucru, personalul didactic are obligaţia ca, în exercitarea atribuţiilor ce îi
revin, să se abţină de la exprimarea sau manifestarea publică a convingerilor şi preferinţelor politice,
religioase şi de orientare sexuală.
(3) Personalul din învăţământ are obligaţia efectuării controlului medical anual sau, după caz, periodic,
conform prevederilor legale.
(4) Personalul didactic răspunde, potrivit legii, de îndeplinirea atribuţiilor ce îi revin în exercitarea
funcţiei, precum şi de atribuţiile ce îi sunt delegate.
(5) Personalul didactic are obligaţia să-şi îndeplinească atribuţiile în conformitate cu prevederile legale
şi principiile prezentei legi şi să se abţină de la orice faptă care ar putea aduce prejudicii persoanelor
fizice sau juridice ori interesului învăţământului.

8
 Proiect
(6) Personalul didactic este obligat să urmeze forme de perfecţionare profesională, prin programe
acreditate, în conformitate cu metodologia elaborată de Ministerul Educaţiei

Art. 24.
Personalul didactic are obligaţia să păstreze secretul de serviciu precum şi confidenţialitatea în legătură
cu faptele, informaţiile sau documentele care au acest caracter, la care are acces, în condiţiile legii.

Art. 25.
(1) Personalul didactic cu funcţii de conducere, de monitorizare, evaluare şi control are şi obligaţii
specifice, stabilite în fişa postului.
(2) Personalul didactic de conducere este obligat să sprijine propunerile şi iniţiativele motivate ale
personalului din subordine, în vederea îmbunătăţirii activităţii unităţii sau a instituţiei de învăţământ în
care îşi desfăşoară activitatea.
(3) Personalul didactic nu poate deţine simultan două sau mai multe funcţii de conducere în
învăţământ, indiferent de nivelul acestora.
(4) Personalul didactic numit într-o funcţie didactică de conducere, monitorizare, evaluare şi control
este obligat să prezinte declaraţia de avere şi de interese, conform legii.

CAPITOLUL IV – Incompatibilităţi cu funcţiile didactice

Art. 26.
(1) Nu pot exercita funcţii didactice persoanele care:
a) desfăşoară activităţi care aduc atingere demnităţii profesionale sau bunelor moravuri;
b) nu îndeplinesc condiţiile medicale necesare exercitării funcţiei sau se găsesc în situaţia prevăzută la
art. 27 alin.(1) din prezenta lege;
d) au suferit condamnări pentru săvârşirea cu intenţie a unor infracţiuni, exceptând cazurile pentru care
a intervenit reabilitarea;
e) prestează activităţi generatoare de conflicte de interese, potrivit legii;
f) produce, comercializează, distribuie sau favorizează răspândirea de substanţe interzise prin lege,
materiale obscene sau pornografice scrise, audio sau vizuale;
h) practică, în public, manifestări obscene, sau activităţi necorespunzătoare deontologiei profesionale.

Art. 27.
(1) În cazul manifestărilor de natură psihocomportamentală necorespunzătoare, conducerea unităţii sau
a instituţiei de învăţământ poate solicita, cu acordul consiliului de administraţie sau al senatului, după
caz, un nou examen medical, realizat de către comisia de expertiză a capacităţii de muncă stabilită prin
ordin comun al Ministerului Educaţiei şi al Ministerului Sănătăţii. Refuzul neîntemeiat de a se supune
controlului medical în termen de 30 de zile de la comunicare, atrage după sine încetarea de drept a
raportului de muncă.
(2) Personalul didactic care contestă rezultatul examenului medical poate solicita expertiza capacităţii
de muncă de către o comisie stabilită prin ordin comun al Ministerului Educaţiei, şi al Ministerului
Sănătăţii. Rezultatul expertizei nu mai poate fi contestat.

Art. 28.
Autoritatea care constată incompatibilităţi şi dispune măsuri în consecinţă este:
a) la nivelul unităţii de învăţământ: directorul şi/sau autorităţile ierarhic superioare;
b) la nivelul direcţiei judeţene/municipiului Bucureşti pentru învăţământ preuniversitar: directorul
şi/sau autoritatea ierarhic superioară;
c) la nivelul instituţiei de învăţământ superior: rectorul şi/sau autoritatea ierarhic superioară;
d) la nivelul instituţiilor cu personalitate juridică, aflate în subordinea şi coordonarea directă a
ministerului : conducătorul instituţiei şi/sau autoritatea ierarhic superioară;
e) la nivelul Ministerului Educaţiei: secretarul general.

9
 Proiect

PARTEA I

ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR

TITLUL I: PERSONALUL DIDACTIC

CAPITOLUL I – Personalul didactic şi funcţiile didactice din învăţământul preuniversitar

Secţiunea I – Clasificarea funcţiilor didactice

Art. 29.
Funcţiile didactice din învăţământul preuniversitar sunt: de predare, de consiliere şi de terapie
educaţională, de documentare şi informare, de inovare–dezvoltare, de conducere, de monitorizare,
evaluare şi control, auxiliare.

Art. 30.
(1) Personalul didactic de predare, de consiliere şi de terapie educaţională, de documentare şi
informare, de inovare–dezvoltare este:
a) stagiar - personalul angajat, după absolvirea formării iniţiale, care îşi desfăşoară stagiatura sub
îndrumarea şi asistenţa unui profesor mentor, în primii 2 ani de activitate didactică;
b) definitiv - personalul care a terminat stagiatura şi a obţinut definitivarea în învăţământ.
(2) Personalul didactic de predare, de consiliere şi de terapie educaţională, de documentare şi
informare, de inovare–dezvoltare definitiv este:
a) titular - personalul didactic angajat, cu contract individual de muncă pe perioadă nedeterminată, cu
funcţia de bază în învăţământ, în urma concursului de titularizare.
b) asociat - personalul didactic angajat, cu contract individual de muncă pe perioadă determinată, în
urma promovării concursului.

Art. 31.
Funcţiile didactice de predare sunt:
(1) Pentru educaţia timpurie: profesor pentru educaţie timpurie, institutor, educatoare;
(2) Pentru învăţământul primar: profesor pentru învăţământul primar, învăţător, institutor;
(3) Pentru învăţământul secundar: profesor, instructor de practică, profesor corepetitor, tutore;
(4) Pentru învăţământul terţiar non-universitar: profesor, instructor de practică, profesor corepetitor,
tutore;
(5) În unităţile de învăţământ pentru copii cu cerinţe educaţionale speciale: profesor, profesor pentru
învăţământul pentru educaţie timpurie, profesor pentru învăţământul primar, profesor pentru educaţia
specială, profesor-educator, profesor preparator (nevăzător), profesor itinerant/de sprijin, învăţător,
institutor, învăţător-educator, educatoare/educator, institutor-educator, instructor de practică;
(6) În casele corpului didactic: profesor metodist, profesor formator;
(7) În şcoli şi cluburile sportive: profesor;
(8) În cluburile şi palatele copiilor: profesor, instructor de practică;
(9) În centrele de excelenţă: profesor.

Art. 32.
Funcţiile didactice de consiliere şi de terapie educaţională sunt:
(1) În unităţile de învăţământ pentru copii cu cerinţe educaţionale speciale: profesor psihopedagog,
profesor logoped;

10
 Proiect
(2) În centrele judeţene/al municipiului Bucureşti de resurse şi asistenţă educaţională: profesor
consilier, profesor psihopedagog, profesor logoped.
(3) În cabinetele de asistenţă educaţională şi consiliere psihopedagogică organizate la nivelul unităţilor
de învăţământ preuniversitar: profesor consilier.

Art. 33.
Funcţia didactică de documentare şi informare este de: profesor documentarist, în centrele de
documentare şi informare şi în casele corpului didactic.

Art. 34.
(1) Funcţiile didactice de inovare–dezvoltare sunt:
a) în instituţiile specializate ale Ministerului Educaţiei: autor de curriculum şi formator;
b) în casele corpului didactic: formator;
c) în unităţile de învăţământ: mentor, monitor de calitate;
(2) Atribuţiile specifice funcţiilor didactice de inovare-dezvoltare pot fi realizate şi de personalul
didactic de predare care îndeplineşte cerinţele corespunzătoare de ocupare a acestor funcţii.

Art. 35.
(1) Funcţiile didactice auxiliare sunt: bibliotecar, documentarist, redactor, informatician, instructor-
animator, asistent social, corepetitor, secretar, instructor de educaţie extraşcolară, tehnician,
laborant, pedagog, analist, programator, inginer sistem, analist (programator) ajutor, operator,
controlor date, maestru (balet-dans, corepetitor), dirijat cor, comandant, căpitan, ofiţer electrician, şef
echipaj, conducător şalupă, şef timonier, ajutor ofiţer, inginer, subinginer, medic, farmacist, dentist,
tehnician dentar; biolog, biochimist, chimist, fizician, psiholog, sociolog, cercetător ştiinţific; asistent
de cercetare; asistent; regizor artistic, pictor, scenograf, coregraf, consultant artistic, maestru de studii
(balet, canto, secretar literar muzical), operator imagine sunet, artist plastic, machior, peruchier,
monteur imagine, editor imagine, secretar tehnic de redacţie, traducător, tehnoredactor, corector,
desenator artistic, muzeograf, bibliograf, secretar de redacţie, tehnoredactor, regizor scenă, căpitan
secund, şef electrician, şef mecanic, ofiţer aspirant, şef staţie RTG, ofiţer punte, ofiţer mecanic, ofiţer,
dragor-aspirant, medic veterinar, inginer agronom, zootehnist, pedolog, muzeograf, bibliograf,
conservator, restaurator, custode sală, mânuitor carte, administrator financiar (patrimoniu), şef atelier-
şcoală, instructor, asistent medical, infirmieră, mediator şcolar
(2) Alte funcţii didactice auxiliare se stabilesc, după caz, prin metodologie aprobată de Ministerul
Educaţiei.

Art. 36.
(1) Funcţiile didactice de conducere din unităţile de învăţământ sunt: director, director educativ,
director adjunct.
(2) În fiecare unitate de învăţământ se normează un post de director şi un post de director educativ. În
funcţie de complexitatea activităţii, cu excepţia grădiniţelor, se pot norma posturi de director adjunct,
conform metodologiei elaborate de Ministerul Educaţiei.
(3) Funcţiile didactice de conducere din celelalte instituţii specializate ale învăţământului
preuniversitar se stabilesc potrivit specificului acestora, prin reglementări ale Ministerului Educaţiei.

Art. 37.
(1) Funcţiile didactice de conducere, de monitorizare, evaluare şi control din direcţiile judeţene/a
municipiului Bucureşti pentru învăţământ preuniversitar sunt funcţii publice specifice:
a) funcţiile didactice de conducere sunt: director, director adjunct, sef serviciu şi şef birou;
b) funcţiile didactice de monitorizare, de evaluare şi control sunt: inspector şcolar de specialitate,
inspector şcolar, consilier, consilier juridic, auditor, expert, referent, referent de specialitate.
(2) Funcţiile de conducere şi de monitorizare, evaluare şi control din Ministerul Educaţiei sunt funcţii
publice specifice:
a) funcţiile de conducere sunt: director general, director, şef serviciu, şef birou;

11
 Proiect
b) funcţiile de execuţie specifice – de monitorizare, evaluare şi control sunt: inspector general,
inspector, consilier, consilier juridic, auditor, expert, referent, referent de specialitate.

Secţiunea a 2-a – Condiţiile pentru ocuparea funcţiilor didactice

Art. 38.
Pentru ocuparea funcţiilor didactice trebuie îndeplinite următoarele condiţii minime de studii:
a) pentru funcţia de profesor:
- absolvirea, cu examen de licenţă ori examen de absolvire, a unei instituţii de învăţământ superior în
profilul postului;
- absolvirea cu diplomă de licenţă a studiilor universitare în profilul postului;
b) pentru funcţia de profesor în învăţământul liceal şi în învăţământul terţiar non-universitar:
- absolvirea cu examen de licenţă a unei instituţii de învăţământ superior de lungă durată sau
echivalentă acesteia, în profilul postului;
- absolvirea, cu diplomă de master a studiilor universitare în profilul postului;
c) pentru funcţia de institutor: absolvirea cu examen de diplomă a colegiului universitar pedagogic;
d) pentru funcţia de educatoare/educator: absolvirea cu examen de diplomă sau de bacalaureat a
liceului pedagogic sau a unei şcoli echivalente de profil, specializarea educatoare sau educatoare –
învăţători;
e) pentru funcţia de învăţător: absolvirea cu examen de diplomă sau bacalaureat a liceului pedagogic,
secţia pentru învăţători sau a secţiei educatoare-învăţători ori a unei şcoli echivalente de profil;
f) pentru funcţia de instructor de practică:
- absolvirea cu examen de diplomă a unei şcoli postliceale în domeniu;
- absolvirea, cu examen de licenţă ori examen de absolvire, a unei instituţii de învăţământ superior în
profilul postului;
- absolvirea cu diplomă de licenţă a studiilor universitare în profilul postului;
g) în casele corpului didactic, pentru funcţiile didactice, cu atribuţii specifice: absolvirea cu diplomă de
master ori absolvirea unei instituţii de învăţământ superior de lungă durată sau echivalentă acesteia şi
îndeplinirea condiţiilor prevăzute de regulamentul de organizare şi funcţionare a caselor corpului
didactic;
h) în palatele şi cluburile copiilor, la ocuparea funcţiei didactice de profesor sau instructor de practică:
- îndeplinirea condiţiilor precizate la lit. a) sau f);
i) pentru funcţia didactică de profesor documentarist: îndeplinirea condiţiilor precizate la lit. a) sau b)
şi a condiţiilor specifice stabilite prin regulament elaborat de Ministerul Educaţiei;
j) pentru funcţia de consiliere şi de terapie educaţională: îndeplinirea condiţiilor precizate la lit. a) sau
b) şi a condiţiilor specifice stabilite prin regulament elaborat de Ministerul Educaţiei;
Pentru ocuparea funcţiilor de mentor, monitor de calitate din unitatea de învăţământ şi tutore:
îndeplinirea condiţiilor precizate la lit. a) şi a condiţiilor specifice stabilite prin regulament elaborat de
Ministerul Educaţiei.

Art. 39.
Pentru ocuparea funcţiilor didactice de predare, de consiliere şi terapie educaţională, de documentare şi
informare, trebuie îndeplinite următoarele condiţii specifice:
a) absolvirea modulului psihopedagogic organizat de departamentul pentru pregătirea personalului
didactic;
b) absolvirea unui curs de formare sau a modulului teoretic şi practic de psihopedagogie specială
acreditate în învăţământul pentru copii cu cerinţe educaţionale speciale.

Art. 40.
(1) Pentru ocuparea funcţiilor didactice de inovare – dezvoltare trebuie îndeplinite condiţii de studii
specifice funcţiei didactice de predare pentru nivelul de învăţământ pentru care se organizează
activitatea, precum şi una din următoarele condiţii specifice:
a) masterat în domeniul specific activităţii de inovare – dezvoltare;

12
 Proiect
b) absolvirea unui curs de formare, acreditat de Ministerul Educaţiei, în domeniul specific activităţii
de inovare –dezvoltare.

Art. 41.
Condiţiile de studii pentru ocuparea funcţiilor didactice auxiliare prevăzute în art. 35 din prezenta lege
se stabilesc prin metodologie aprobată de Ministerul Educaţiei.

Art. 42.
(1) Condiţiile specifice care trebuie îndeplinite pentru ocuparea funcţiilor didactice de conducere sunt:
a) pentru învăţământul preşcolar şi primar: absolvenţi cu examen de diplomă ai liceului pedagogic sau
a unei şcoli echivalente, ori absolvenţi cu diplomă ai studiilor superioare şi masterat sau cursuri
postuniversitare, în domeniile ştiinţe ale educaţiei, management educaţional, administraţie publică ori a
unui curs de formare în management educaţional acreditat cu cel puţin 90 de credite;
b) pentru învăţământul gimnazial, liceal şi postliceal: studii superioare şi masterat sau cursuri
postuniversitare în domeniile ştiinţe ale educaţiei, management educaţional, administraţie publică sau a
unui curs de formare în management educaţional acreditat cu cel puţin 90 de credite.
(2) Condiţiile specifice pentru ocuparea funcţiilor de director, director adjunct, inspector de specialitate
şi inspector şcolar de la nivelul direcţiilor judeţene/a municipiului Bucureşti pentru învăţământ
preuniversitar sunt:
- gradul didactic I;
- masterat sau absolvirea unui curs de formare acreditat în unul din domeniile: ştiinţe ale educaţiei,
management educaţional, administraţie publică.
(3) Condiţia specifică pentru ocuparea funcţiilor de şef serviciu, şef birou şi consilier de la nivelul
direcţiilor judeţene/a municipiului Bucureşti pentru învăţământ preuniversitar este: masterat, cursuri
postuniversitare sau absolvirea unui curs de formare acreditat în unul din domeniile: ştiinţe ale
educaţiei, management educaţional, administraţie publică.
(4) a) Condiţia specifică pentru ocuparea funcţiilor de conducere şi de consilier de la nivelul
Ministerului Educaţiei este: masterat sau cursuri postuniversitare sau absolvirea unui curs de formare
acreditat în unul din domeniile: ştiinţe ale educaţiei, management educaţional, administraţie publică;
b) Condiţiile specifice pentru ocuparea funcţiilor de inspector general, inspector de specialitate de la
nivelul Ministerul Educaţiei sunt:
- gradul didactic I;
- masterat sau absolvirea unui curs de formare acreditat în unul din domeniile: ştiinţe ale educaţiei,
management educaţional, administraţie publică;
(5) Condiţiile pentru ocuparea funcţiei de director al casei corpului didactic sunt:
- gradul didactic I;
- masterat sau absolvirea unui curs postuniversitar în unul din domeniile: ştiinţe ale educaţiei,
management educaţional, administraţie publică.

CAPITOLUL II – Managementul funcţiei didactice

Secţiunea I - Evidenţa funcţiei didactice şi a posturilor aferente acesteia

Art. 43.
(1) Evidenţa funcţiei didactice reprezintă ansamblul documentelor şi al datelor privind situaţia
profesională a personalului didactic.
(2) Datele privind situaţia profesională a personalului didactic se consemnează într-un dosar
profesional care cuprinde documente şi acte administrative referitoare la date cu caracter profesional şi
personal în conformitate cu reglementările Ministerului Educaţiei.
(3) La nivelul fiecărei unităţi/instituţii de învăţământ se înfiinţează registrul de evidenţă al dosarelor
profesionale ale angajaţilor.
(4) Fiecărui dosar profesional i se atribuie un număr în registrul de evidenţă a dosarelor profesionale
ale angajaţilor.

13
 Proiect
(5) Dosarul profesional cuprinde date privind starea civilă, curriculum vitae, evoluţia profesională şi
evaluările periodice. Aceasta se actualizează, la solicitarea titularului sau a conducerii instituţiei ori a
unităţii respective. Accesul la dosar este permis titularului şi conducătorului instituţiei sau al unităţii de
învăţământ. În învăţământul preuniversitar, acesta poate fi consultat şi de personalul de conducere, de
monitorizare, evaluare şi control al direcţiei judeţene/a municipiului Bucureşti pentru învăţământ
preuniversitar şi al ministerului educaţiei.
(6) Dosarul profesional se păstrează după cum urmează:
a) la Ministerul Educaţiei, pentru personalul de conducere din cadrul direcţiei judeţene/a municipiului
Bucureşti pentru învăţământ preuniversitar, precum şi pentru personalul didactic de monitorizare,
evaluare şi control din Ministerul Educaţiei;
b) la direcţiile judeţene/a municipiului Bucureşti pentru învăţământ preuniversitar pentru inspectorii
şcolari, pentru directorii, directorii adjuncţi, directorii educativi ai unităţilor subordonate şi pentru
directorul casei corpului didactic;
c) la unităţile de învăţământ, pentru personalul didactic şi personalul didactic auxiliar din aceste
unităţi;
d) la instituţiile de învăţământ superior, pentru personalul didactic şi didactic auxiliar din aceste
instituţii.
(7) În caz de transfer sau de încetare a raporturilor de muncă, unitatea/instituţia de învăţământ
păstrează o copie a dosarului profesional şi înmânează angajatului, originalul, sub semnătură.
(8) La solicitarea personalului didactic, unitatea/instituţia de învăţământ este obligată să elibereze un
document care să ateste activitatea desfăşurată de acesta şi vechimea în muncă.

Art. 44.
Unităţile/instituţiile de învăţământ, direcţiile judeţene/a municipiului Bucureşti pentru învăţământ
preuniversitar şi Ministerul Educaţiei au evidenţa numerică a funcţiilor didactice şi a încadrării acestor
funcţii cu personalul didactic.

Art. 45.
Evidenţa posturilor didactice şi încadrarea acestora cu personal didactic se realizează:
a) la nivelul unităţilor de învăţământ cu personalitate juridica prin:
- stat de funcţii;
- fişa de încadrare anuală, conform fişei standard aprobată de minister;
- rapoarte statistice.
b) la nivelul direcţiilor judeţene/a municipiului Bucureşti pentru învăţământ preuniversitar prin:
- stat de funcţii pentru fiecare unitate şcolară şi stat de funcţii centralizat;
- situaţii statistice privind încadrarea cu personal didactic;
- fişe de încadrare la nivelul unităţilor/instituţiilor de învăţământ;
- rapoarte statistice.
c) la nivelul Ministerului Educaţiei, prin:
- situaţia statistică a încadrării cu personal didactic;
- situaţia statistică a posturilor vacante în vederea ocupării;
- situaţia statistică a funcţiilor de conducere din unităţile de învăţământ şi din direcţiile judeţene/a
municipiului Bucureşti pentru învăţământ preuniversitar.

Secţiunea II – Normarea funcţiilor didactice

Art. 46.
(1) Normarea funcţiilor didactice se realizează prin posturi didactice.
(2) Postul didactic corespunzător funcţiei didactice de predare cuprinde:
a) activitate didactică de predare care reprezintă activităţile desfăşurate de cadrul didactic pe parcursul
unei ore de curs;
b) activităţi didactice complementare:

14
 Proiect
- activităţi de evaluare, cu excepţia activităţilor privind examenele şi concursurile prevăzute în
calendarul Ministerului Educaţiei, bacalaureatului şi a examenelor de certificare a competenţelor
profesionale;
- activităţi metodico-ştiinţifice;
- activităţi de educaţie complementare procesului de învăţământ, inclusiv activitatea de dirigenţie;
- activităţi extracurriculare şi extraşcolare;
- documentare şi informare în specialitate, proiectare şi consiliere;
- alte activităţi incluse în programul şcolii, în comisiile şi comitetele la nivel de şcoală, precum şi
activităţile referitoare la informarea şi consilierea familiilor elevilor.

Art. 47.
Activitatea didactică de predare, de consiliere şi de terapie educaţională, de documentare şi informare,
de inovare–dezvoltare se stabileşte după cum urmează:
(1) Pentru personalul didactic de predare:
a) pentru educaţia timpurie: activitatea corespunzătoare pentru o grupă cu program normal;
b) pentru învăţători-institutori: activitatea corespunzătoare unei clase de elevi sau pentru clase
simultane;
c) pentru profesori: 18 ore pe săptămână;
d) pentru instructori de practică: 24 de ore pe săptămână;
e) pentru profesori şi instructori de practică din unităţile cu activităţi extraşcolare: 24 de ore pe
săptămână;
f) în învăţământul pentru copii cu cerinţe educaţionale speciale:
- 16 ore pe săptămână - pentru învăţătorul/profesorul cu sarcini de predare, personalul didactic
itinerant, pentru personalul didactic din centrele şcolare pentru educaţie incluzivă (cu excepţia
învăţătorului/institutorului şi a profesorului-educator);
- 20 ore pe săptămână - învăţătorul-educator, institutorul-educator, profesorul-educator, profesorul
preparator (nevăzător).
(2) Pentru personalul didactic care ocupă funcţii de consiliere şi de terapie educaţională, de monitor de
calitate, autor de curriculum, profesor documentarist şi profesor metodist în casa corpului didactic: 40
de ore pe săptămână. Acesta prestează şi activitate didactică de predare conform regulamentelor
specifice.
(3) Pentru formator: conform fişei postului sau în regim de plata cu ora.
(4) Învăţătorii/institutorii care predau în învăţământul primar în clasele cu predare în limbile
minorităţilor naţionale au aceeaşi activitate didactică de predare care este prevăzută în planurile de
învăţământ pentru clasele cu limba de predare română. Pentru orele efectuate în plus, aceştia sunt
remuneraţi prin plata cu ora.
(5) Pentru personalul didactic auxiliar prevăzut la art. 35, timpul de lucru este de 40 de ore pe
săptămână.

Art. 48.
(1) Activitatea didactică de predare în învăţământul secundar şi terţiar non-universitar se constituie din
ore prevăzute în planurile de învăţământ la aceeaşi disciplină sau modul sau la discipline sau module
înrudite sau ore de consiliere şi orientare stabilite prin documente specifice, aprobate prin ordin al
ministrului educaţiei.
(2) În activitatea didactică de predare se pot include ore predate la disciplinele sau modulele opţionale
precum şi ore predate în echipe de profesori sau pe grupe, cu menţinerea drepturilor salariale. Numărul
orelor predate în acest regim nu poate depăşi o treime din numărul de ore prevăzut la art. 47.
(3) În mod excepţional, în activitatea didactică de predare se pot include ore din cadrul disciplinelor
sau modulelor studiate cel puţin 1 an, pe parcursul studiilor universitare promovate prin examen, ore
ce se încadrează în aceeaşi arie curriculară din învăţământul preuniversitar. Numărul orelor predate în
acest regim nu poate depăşi o treime din numărul de ore prevăzut la art. 47.

15
 Proiect
(4) Orele de limbi moderne şi de educaţie fizică din învăţământul primar, precum şi cele de religie din
învăţământul primar, prevăzute în planurile de învăţământ, sunt predate de profesori cu studii
superioare de specialitate.
(5) În cazuri excepţionale, orele de limbi străine şi de religie din învăţământul primar pot fi predate şi
de învăţătorul, institutorul sau profesorul pentru învăţământ primar, de la clasa respectivă, dacă fac
dovada calificării prin diploma de studii sau prin atestat eliberat de liceul pedagogic sau seminarul
teologic, recunoscut de Ministerul Educaţiei.
(6) În învăţământul primar, orele menţionate la alin. 4 sunt predate de profesorii cu studii superioare de
specialitate menţionaţi la alin. 4, în echipă cu învăţătorul/învăţătoarea, fără diminuarea normei
acestuia.

Art. 49.
(1) Personalul didactic de predare, având o vechime de predare efectivă, cu contract individual de
muncă, de peste 25 de ani şi gradul didactic I, beneficiază de reducerea activităţii didactice de predare
cu două ore săptămânal, fără diminuarea salariului.
(2) Personalul didactic de predare, normat pe post, care îndeplineşte condiţiile alin. 1, beneficiază de
un spor de 10% din salariul de bază.
(3) În învăţământul gimnazial din mediul rural, unde activitatea de predare nu se poate constitui
conform prevederilor prezentei legi, aceasta poate fi diminuată pentru personalul didactic titular, la 16
ore pe săptămână fără diminuarea salariului.
(4) Ora de consiliere şi orientare face parte din norma de predare.

Art. 50.
(1) Activitatea didactică de predare a personalului de conducere, de monitorizare, evaluare şi control
din direcţiile judeţene/a municipiului Bucureşti pentru învăţământ preuniversitar se stabileşte prin fişa
postului, anexă la contractul individual de muncă, cu revizuire anuală, în baza prezentei legi şi în
conformitate cu normele metodologice aprobate de Ministerul Educaţiei.
(2) Directorul unităţii de învăţământ este degrevat total de ore de predare.
(3) Directorul adjunct şi directorul educativ din unităţile de învăţământ au obligaţia de predare între
2-6 ore.

Secţiunea III – Ocuparea posturilor didactice

Art. 51.
(1) Posturile didactice de predare, de consiliere şi de terapie educaţională, precum şi cele de
documentare şi informare pot fi ocupate cu personal didactic stagiar sau definitiv care îndeplineşte
condiţiile prevăzute de art. 38 şi art. 39 din prezenta lege.
(2) Ordinea ocupării posturilor didactice de predare, de consiliere şi de terapie educaţională, precum şi
cele de documentare şi informare este următoarea:
a) transferul personalului didactic titular ca urmare a restrângerii de activitate;
b) transferul personalului didactic titular la cerere sau prin schimb de posturi;
c) concurs;
d) detaşarea personalului didactic titular.
(3) Calendarul, organizarea şi desfăşurarea activităţilor prevăzute la alin. (2), tematica şi condiţiile de
concurs se stabilesc anual prin metodologie elaborată de Ministerul Educaţiei până la data de 15
noiembrie.

Art. 52.
(1) Ocuparea posturilor didactice titularizabile şi a celor netitularizabile, de predare, de consiliere şi de
terapie educaţională, precum şi cele de documentare şi informare, rămase vacante după operaţiunile
prevăzute la art. 51 alin.(2) lit. a) şi b) şi a celor rezervate se face prin concurs organizat la nivelul
unităţii/instituţiei de învăţământ/grupuri de unităţi de învăţământ pe baza criteriilor generale stabilite
anual de Ministerul Educaţiei.

16
 Proiect
(2) În urma promovării concursului, personalul didactic care ocupă posturi didactice vacante
titularizabile, devine titular în sistemul naţional de învăţământ, iar personalul didactic care ocupă
posturi didactice netitularizabile încheie contract pe perioadă determinată.
(3) În situaţia în care posturile menţionate la alin. (1) nu se ocupă, acestea devin netitularizabile şi sunt
comunicate direcţiei judeţene/a municipiului Bucureşti pentru învăţământ preuniversitar, care
organizează concurs la nivelul judeţului/al municipiului Bucureşti.
(4) Personalul didactic care ocupă posturile menţionate la alin. (3) încheie contract pe perioadă
determinată.

Art. 53.
(1) Structura şi numărul posturilor pentru personalul didactic auxiliar din unităţi/instituţii care fac parte
din sistemul naţional de învăţământ, se stabilesc de către consiliul de administraţie al unităţii/instituţiei
de învăţământ, pe baza criteriilor de normare, elaborate prin metodologie de Ministerul Educaţiei,
pentru fiecare categorie de personal.
(2) Ocuparea posturilor de personal didactic auxiliar se face pe baza unui concurs organizat la nivelul
unităţii/instituţiei de învăţământ.

Art. 54.
(1) Ocuparea funcţiilor didactice de conducere de la nivelul unităţii sau instituţiei de învăţământ se
face în urma promovării concursului desfăşurat cu respectarea criteriilor generale elaborate de
Ministerul Educaţiei.
(2) Concursul pentru ocuparea funcţiilor de director, director educativ şi după caz, de director adjunct
se organizează la nivelul unităţii de învăţământ.
(3) Consiliul de administraţie al unităţii de învăţământ elaborează metodologia de concurs, cu
respectarea criteriilor generale elaborate de Ministerul Educaţiei.
(4) Directorul unităţii de învăţământ este numit în funcţie prin decizie a directorului direcţiei
judeţene/a municipiului Bucureşti pentru învăţământ preuniversitar la propunerea consiliului de
administraţie al unităţii de învăţământ, după promovarea concursului. Directorul încheie contract de
management cu directorul direcţiei judeţene/a municipiului Bucureşti pentru învăţământ preuniversitar.
(5) Numirea în funcţie a directorului educativ şi a directorului adjunct se face prin decizia directorului
unităţii/instituţie de învăţământ, în baza rezultatelor concursului. Aceştia încheie contract de
management cu directorul unităţii/instituţiei de învăţământ.
(6) În cazul neocupării sau în cazul vacantării, funcţiile didactice de conducere de la nivelul unităţilor
şi instituţiilor de învăţământ, pot fi ocupate prin detaşare sau delegare, până la ocuparea postului
printr-un nou concurs, dar nu mai târziu de sfârşitul respectivului an şcolar.
(7) În unităţile distincte de învăţământ cu predare în limba unei minorităţi naţionale, funcţiile de
conducere se ocupă în urma promovării testului de competenţă lingvistică la limba de predare a unităţii
de învăţământ şi a concursului pentru ocuparea funcţiei de conducere.
(8) În unităţile de învăţământ cu secţii de predare în limba unei minorităţi naţionale, unul dintre
directori trebuie să fie bun cunoscător al limbii în care se realizează predarea şi al limbii române.

Art. 55.
Ocuparea funcţiilor didactice de inovare – dezvoltare se realizează în urma concursului organizat de
instituţia angajatoare, cu respectarea prevederilor prezentei legi.

Art. 56.
(1) Funcţiile didactice de conducere de la direcţiile pentru învăţământ preuniversitar sunt funcţii
publice specifice şi se ocupă prin concurs, conform legii. Condiţiile specifice de ocupare a acestor
posturi se stabilesc de către Ministerul Educaţiei. Numirea se face prin ordin al ministrului.
(2) Funcţia de director la nivelul casei corpului didactic se ocupă prin concurs pe baza metodologiei
elaborate de Ministerul Educaţiei.

17
 Proiect
(3) În cazul neocupării sau în cazul vacantării între etapele de concurs, funcţiile de conducere de la
nivelul direcţiilor judeţene/a municipiului Bucureşti pentru învăţământ preuniversitar şi funcţia de
director al casei corpului didactic pot fi ocupate prin delegare sau detaşare, până la ocuparea postului
prin concurs, dar nu mai târziu de sfârşitul respectivului an şcolar.

Art. 57.
(1) Funcţiile didactice de monitorizare, evaluare şi control de la nivelul direcţiilor judeţene/a
municipiului Bucureşti pentru învăţământ preuniversitar sunt funcţii publice specifice, care se ocupă
prin concurs de către personal didactic titular, pe baza unei metodologii elaborate de către Ministerul
Educaţiei, cu avizul Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici.
(2) Probele pentru ocuparea funcţiilor de inspector şcolar şi de inspector şcolar de specialitate de la
nivelul direcţiilor judeţene pentru învăţământ preuniversitar includ obligatoriu susţinerea unei lecţii la
clasă şi evaluarea unei ore de curs susţinute de un cadru didactic.
(3) În cazul neocupării sau vacantării, funcţiile de inspector şcolar şi de inspector şcolar de specialitate
de la nivelul direcţiilor judeţene pentru învăţământ preuniversitar, pot fi ocupate de personal didactic
titular prin detaşare sau delegare, până la ocuparea postului printr-un nou concurs, dar nu mai târziu de
sfârşitul respectivului an şcolar.
(4) În judeţele cu învăţământ în limbile minorităţilor naţionale, structura funcţiilor de monitorizare
evaluare şi control din direcţiile judeţene/a municipiului Bucureşti pentru învăţământ preuniversitar
cuprinde şi un număr corespunzător de inspectori şcolari pentru acest învăţământ, în condiţiile
prezentei legi.

Art. 58.
(1) Ocuparea funcţiilor publice specifice de la nivelul Ministerului Educaţiei se realizează conform
Statutului funcţionarului public.
(2) În cazul neocupării sau în cazul vacantării între etapele de concurs, funcţiile de conducere pot fi
ocupate, până la ocuparea postului printr-un nou concurs, în conformitate cu prevederile Statutului
funcţionarului public.
(3) Directorul direcţiei judeţene/a municipiului Bucureşti pentru învăţământ preuniversitar şi directorul
casei corpului didactic sunt numiţi prin ordin al ministrului educaţiei, în urma promovării concursului
de evaluare a competenţelor profesionale şi manageriale, desfăşurat pe baza unei metodologii elaborate
de Ministerul Educaţiei şi avizată de Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici.
(4) Directorii adjuncţi şi personalul care ocupă funcţiile de monitorizare, evaluare şi control din
direcţia judeţeană/a municipiului Bucureşti pentru învăţământ preuniversitar se numesc de către
director, în urma promovării concursului de evaluare a competenţelor profesionale şi manageriale,
desfăşurat pe baza unei metodologii elaborate de Ministerul Educaţiei şi avizată de Agenţia Naţională
a Funcţionarilor Publici.

Secţiunea IV – Încheierea, modificarea, suspendarea şi încetarea raporturilor de muncă pentru

personalul didactic

Art. 59.
(1) În urma desfăşurării concursului de ocupare a funcţiilor didactice de predare, de consiliere şi de
terapie educaţională, precum şi cele de documentare şi informare, personalul didactic declarat admis
încheie contract individual de muncă cu Direcţia Generală pentru Învăţământ Preuniversitar,
reprezentată de directorul unităţii de învăţământ, în baza deciziei de delegare de competenţă dată de
directorul general al Direcţiei.
(2) Contractul individual de muncă se încheie pe perioadă nedeterminată pentru personalul didactic
titular, respectiv pe durată determinată pentru personalul didactic asociat ori stagiar.
(3) Pentru personalul didactic auxiliar contractul individual de muncă se încheie între unitatea/instituţia
de învăţământ reprezentată de director şi acesta.

18
 Proiect
Art. 60.
(1) Directorul direcţiei judeţene/a municipiului Bucureşti pentru învăţământ preuniversitar şi directorul
casei corpului didactic încheie contract de management educaţional cu ministrul educaţiei. Evaluarea
activităţii se face anual de către Ministerul Educaţiei pe baza metodologiei aprobate prin ordin al
ministrului.
(2) Directorul adjunct al direcţiei judeţene/a municipiului Bucureşti pentru învăţământ preuniversitar
încheie contract de management cu directorul direcţiei judeţene/a municipiului Bucureşti pentru
învăţământ preuniversitar.

Art. 61.
Personalul încadrat în funcţii de monitorizare, evaluare şi control de la nivelul direcţiilor judeţene/a
municipiului Bucureşti pentru învăţământ preuniversitar, reuşit la concurs, încheie contract de
management educaţional cu directorul acesteia.

Art. 62.
(1) Personalul din cadrul Ministerului Educaţiei se numeşte în urma promovării concursului, prin ordin
al ministrului.
(2) În cazul neocupării prin concurs a funcţiilor publice specifice de conducere şi de monitorizare,
evaluare şi control din cadrul Ministerului Educaţiei, pot fi numite temporar pe aceste funcţii, prin
ordin al ministrului, persoane care îndeplinesc condiţiile de ocupare, cu avizul Agenţiei Naţionale a
Funcţionarului Public.

Art. 63.
(1) Personalul didactic declarat admis în urma promovării concursurilor de ocupare a funcţiilor de
inovare – dezvoltare încheie contract individual de muncă după cum urmează:
a) autorul de curriculum, profesorul formator, cu conducătorul instituţiei angajatoare;
b) monitorul de calitate, cu conducătorul unităţii de învăţământ;
c) profesorul metodist, cu directorul casei corpului didactic.
(2) Personalul didactic care îndeplineşte atribuţii specifice de inovare-dezvoltare încheie contract de
muncă pe perioadă determinată cu instituţia angajatoare.

Art. 64.
(1) Modificarea raporturilor de muncă pentru personalul didactic titular de predare, de consiliere şi de
terapie educaţională, precum şi cel de documentare şi informare are loc prin:
a) completarea activităţii didactice de predare;
b) transfer ca urmare a restrângerii de activitate;
c) transfer la cerere sau prin schimb de posturi;
d) detaşare.
(2) Modificarea raporturilor de muncă pentru personalul didactic are loc prin:
a) delegarea într-o funcţie de conducere, de monitorizare, evaluare şi control;
b) detaşarea într-o funcţie de conducere, de monitorizare, evaluare şi control.
(3) Modificarea raporturilor de muncă pentru personalul didactic auxiliar are loc prin:
a) delegarea într-o funcţie didactică auxiliară;
b) detaşarea într-o funcţie didactică auxiliară.

Art. 65.
(1) Delegarea personalului didactic, de conducere şi de monitorizare, evaluare şi control poate fi
dispusă pentru exercitarea cu caracter temporar a unei funcţii de conducere sau de monitorizare,
evaluare şi control vacante dacă îndeplineşte condiţiile specifice prevăzute de lege pentru ocuparea
acestei funcţii.
(2) Pe timpul delegării, personalului didactic de predare, de consiliere şi de terapie educaţională, de
documentare şi informare, titular, i se rezervă postul didactic, iar personalului didactic numit prin

19
 Proiect
concurs într-o funcţie de conducere, de monitorizare, evaluare şi control sau într-o funcţie didactică
auxiliară i se rezervă postul didactic.
(3) Pe perioada delegării, personalul didactic îşi păstrează drepturile salariale. Dacă salariul
corespunzător funcţiei pe care este delegat este mai mare, el are dreptul la acest salariu.
Art. 66.
(1) Detaşarea este actul prin care se dispune schimbarea temporară a locului de muncă la acelaşi
angajator sau la un alt angajator, în scopul exercitării unor atribuţii de serviciu în interesul acestuia, cu
acordul scris al persoanei în cauză. În mod excepţional, prin detaşare se poate modifica şi felul muncii,
dar numai cu acordul scris al persoanei în cauză.
(2) Detaşarea în interesul învăţământului se face cu acordul personalului didactic solicitat pentru
ocuparea unor posturi din unităţi de învăţământ, grădiniţe, şcoli sau clase constituite din elevi capabili
de performanţe, la grupe, inclusiv de preşcolari sau clase alcătuite din copii cu cerinţe educaţionale
speciale, unităţi deficitare în personal didactic şi pentru asigurarea conducerii unităţilor de învăţământ,
precum şi în funcţiile de monitorizare şi evaluare. Detaşarea se face pe o perioadă de 1-4 ani.
(3) Detaşarea la cerere se face pe o perioadă de cel mult 2 ani şcolari consecutivi.
(4) Detaşarea poate fi dispusă şi pentru exercitarea unei funcţii de conducere sau de monitorizare,
evaluare şi control vacante de către personalul didactic care îndeplineşte condiţiile specifice prevăzute
de lege pentru ocuparea funcţiei pe care urmează să fie detaşat.
(5) Detaşarea se dispune în interesul instituţiei sau unităţii de învăţământ şi pentru personalul didactic
aflat în funcţii de conducere, monitorizare, evaluare şi control, până la organizarea concursurilor de
ocupare a funcţiilor, precum şi pentru personalul didactic auxiliar pentru o perioadă de maxim 4 ani
şcolari.
(6) Pe perioada detaşării personalul didactic titular de predare, de consiliere şi de terapie educaţională,
de documentare şi informare titular i se rezervă postul didactic.
(7) Pe perioada detaşării, personalul didactic îşi păstrează drepturile salariale. Dacă salariul
corespunzător funcţiei pe care este detaşat este mai mare, el are dreptul la acest salariu.

Art. 67.
(1) Transferul este actul prin care personalul didactic cu contract de muncă pe perioadă nedeterminată
ocupă un post didactic vacant într-o altă unitate de învăţământ.
(2) Transferul ca urmare a restrângerii de activitate intervine în situaţia în care postul de educatoare,
învăţător, institutor nu se mai încadrează în sistemul de normare privind efectivele de preşcolari sau de
elevi prevăzute de lege, iar în cazul profesorilor şi al instructorilor de practică intervine în situaţia
diminuării numărului de ore sub nivel unei jumătăţi de normă, fără posibilităţi de completare în aceeaşi
unitate de învăţământ sau în unităţi apropiate, cu ore în specialitate sau în specialităţi înrudite care pot
fi predate de cadrul didactic în cauză.
La solicitarea personalului didactic titular, angajatorul poate aproba trecerea acestuia pe un alt
post didactic, cu respectarea condiţiilor de studii prevăzute de lege.
(3) Transferul la cerere sau prin schimb de posturi se face în aceeaşi localitate sau pentru apropiere de
domiciliu pentru personalul didactic titular, indiferent de regimul de mediu şi nivelul unităţii sau al
unităţilor de învăţământ, cu respectarea condiţiilor de studii.
(4) Are prioritate la transfer personalul didactic aflat în restrângere de activitate totală sau parţială.

Art. 68.
(1) Raportul de muncă se suspendă de drept atunci când personalul didactic se află în una dintre
următoarele situaţii:
a) concediu de maternitate;
b) incapacitate temporară de muncă în condiţiile legii;
c) este desemnat să desfăşoare activităţi în cadrul unor misiuni diplomatice ale României ori în cadrul
unor organisme sau instituţii internaţionale, pentru perioada respectivă;
d) este încadrat la cabinetul unui demnitar;
e) este concentrat sau mobilizat;
f) este arestat preventiv;

20
 Proiect
g) efectuează tratament medical în străinătate, dacă personalul didactic nu se află în concediu medical
pentru incapacitate temporară de muncă, precum şi pentru însoţirea soţului sau, după caz, a soţiei ori a
unei rude până la gradul I inclusiv, în condiţiile legii;
h) carantină, în condiţiile legii.

(2) În termen de 10 zile calendaristice de la data încetării motivului de suspendare de drept, personalul
didactic este obligat să informeze în scris conducătorul instituţiei/unităţii de învăţământ despre acest
fapt.
(3) Conducătorul instituţiei/unităţii de învăţământ care dispune angajarea/numirea are obligaţia să
asigure, în termen de 5 zile de la data informării, condiţiile necesare reluării activităţii de către
personalul didactic.

Art. 69.
(1) Raportul de muncă se suspendă la iniţiativa personalului didactic în următoarele situaţii:
a) concediu pentru creşterea copilului în vârstă de până la 2 ani sau, în cazul copilului cu handicap,
până la împlinirea vârstei de 3 ani, în condiţiile legii;
b) concediu pentru îngrijirea copilului bolnav în vârstă de până la 7 ani sau, în cazul copilului cu
handicap pentru afecţiunile intercurente, până la împlinirea vârstei de 18 ani;
c) desfăşurarea unei activităţi în cadrul unor organisme sau instituţii internaţionale, în alte situaţii decât
cele prevăzute la art. 68 alin. (1) lit. e);
d) concediul paternal;
e) concediu pentru formare profesională;
g) exercitarea unor funcţii elective în cadrul organismelor profesionale la nivel central sau local, pe
toată durata mandatului;
h) participarea la grevă;
i) în alte situaţii prevăzute de lege.
(2) Raportul de muncă se poate suspenda la cererea motivată a personalului didactic pentru alte situaţii.
Cererea de suspendare a raportului de muncă se face în scris cu cel puţin 15 zile calendaristice înainte
de data la care se solicită suspendarea.
(3) Suspendarea raportului de muncă se aprobă, prin decizie, de conducătorul instituţiei/unităţii de
învăţământ care a dispus angajarea/numirea în funcţie.

Art. 70.
(1) Pe perioada suspendării raportului de muncă instituţiile/unităţile de învăţământ au obligaţia să
rezerve postul aferent funcţiei îndeplinite pentru personalul didactic de predare titular, precum şi
pentru personalul didactic numit, în urma concursului, într-o funcţie de conducere, de monitorizare,
evaluare şi control sau într-o funcţie didactică auxiliară. Ocuparea postului eliberat prin suspendare se
face, pe o perioadă determinată, în condiţiile legii.
(2) Reluarea activităţii se dispune, prin decizie, de conducătorul instituţiei/unităţii de învăţământ care a
dispus suspendarea din funcţie, prin decizie.

Art. 71.
(1) Încetarea raporturilor de muncă pentru personalul didactic are loc în următoarele condiţii:
a) de drept;
b) prin acordul părţilor, consemnat în scris;
c) prin voinţa unilaterală a uneia dintre părţi.
(2) Raportul de muncă încetează de drept:
a) la data decesului;
b) la data rămânerii irevocabile a hotărârii judecătoreşti de declarare a morţii;
c) la data comunicării deciziei de pensionare pentru limită de vârstă, pensionare anticipată şi anticipată
parţială ori pentru invaliditate;

21
 Proiect
d) ca urmare a constatării nulităţii absolute a contractului individual de muncă sau a actului
administrativ de numire în funcţie, de la data la care nulitatea a fost constatată prin hotărâre
judecătorească definitivă şi irevocabilă;
e) ca urmare a condamnării penale la executarea unei pedepse privative de libertate, de la data
rămânerii hotărârii judecătoreşti definitive şi irevocabile;
f) ca urmare a admiterii cererii de reintegrare a persoanei concediate nelegal;
g) ca urmare a interzicerii exercitării profesiei sau a funcţiei, ca măsură de siguranţă ori ca pedeapsă
complementară, de la data rămânerii definitive a hotărârii judecătoreşti prin care s-a dispus interdicţia;
h) la data expirării termenului pentru care a fost încheiat contractul individual de muncă sau a
termenului pentru care a fost numit să exercite, cu caracter temporar, funcţia didactică de conducere
sau de monitorizare, evaluare şi control.
(3) Raportul de muncă încetează prin voinţa unilaterală a uneia dintre părţi prin:
a) eliberarea din funcţia didactică;
b) destituirea din funcţia de conducere, monitorizare şi evaluare;
c) ca urmare a obţinerii calificativului nesatisfăcător, de două ori într-un interval de 5 ani;
d) dacă personalul didactic nu mai îndeplineşte condiţiile prevăzute de lege pentru ocuparea funcţiei
didactice;
e) dacă starea sănătăţii fizice şi/sau psihice a personalului didactic constatată prin decizia organelor
competente de experizare a capacităţii de muncă, nu îi mai permite acestuia să îşi îndeplinească
atribuţiile corespunzătoare funcţiei deţinute;
f) prin demisie.
(4) Destituirea din funcţia de conducere sau de monitorizare, evaluare şi control se dispune prin decizie
a conducătorului instituţiei/unităţii de învăţământ care a dispus numirea în funcţie, cu avizele
prevăzute de lege, decizie ce se comunică persoanei în cauză în termen de 5 zile lucrătoare de la data
emiterii, pentru motive imputabile acesteia, în următoarele cazuri:
a) ca sancţiune disciplinară, aplicată pentru săvârşirea repetată a unor abateri disciplinare sau a unei
abateri disciplinare care a avut consecinţe grave;
b) dacă s-a ivit un motiv legal de incompatibilitate, iar persoana în cauză nu acţionează pentru
încetarea acestuia într-un termen de 10 zile calendaristice de la data intervenirii cazului de
incompatibilitate.
(5) Conducătorul unităţii de învăţământ care a dispus angajarea personalului didactic auxiliar va
dispune eliberarea din funcţie prin decizie care se comunică în termen de 5 zile lucrătoare de la
emitere, pentru motive neimputabile personalului didactic, în următoarele cazuri:
a) instituţia/unitatea de învăţământ şi-a încetat activitatea ori a fost mutată într-o altă localitate, iar
personalul didactic auxiliar nu este de acord să o urmeze;
b) instituţia/unitatea de învăţământ îşi reduce personalul didactic auxiliar ca urmare a reorganizării
activităţii;
c) starea sănătăţii fizice sau/şi psihice a personalului didactic auxiliar, constatată prin decizie a
organelor competente de expertiză medicală, nu îi mai permite acestuia să îşi îndeplinească atribuţiile
corespunzătoare funcţiei deţinute.
(6) Personalul didactic comunică în scris conducătorului unităţii/instituţiei de învăţământ încetarea
raporturilor de muncă prin demisie. Demisia nu trebuie motivată şi produce efecte după 15 de zile
calendaristice de la înregistrare. Pentru personalul didactic aflat în funcţii de conducere demisia
produce efecte după 30 de zile calendaristice de la înregistrare.
(6) La încetarea raportului de muncă personalul didactic are obligaţia să predea documentele, lucrările
şi bunurile care i-au fost încredinţate în vederea exercitării atribuţiilor de serviciu.
(7) Personalul didactic auxiliar beneficiază de drepturi din bugetul asigurărilor pentru şomaj, în cazul
în care raporturile de muncă au încetat în condiţiile prevăzute la prezentul articol, alin (5).

Art. 72.
Eliberarea din funcţie a personalului didactic se face de către conducătorul unităţii de
învăţământ/instituţiei care a dispus numirea.

22
 Proiect
Art. 73.
Încheierea, executarea, modificarea, suspendarea şi încetarea contractului de muncă/de serviciu pentru
personalul didactic se realizează în conformitate cu prevederile metodologiei cadru elaborate de
Ministerul Educaţiei.

CAPITOLUL III – Dezvoltarea carierei profesionale a personalului didactic

Art. 74.
Profesionalizarea pentru cariera didactică reprezintă procesul de formare şi dezvoltare a ansamblului
de competenţe care permit asumarea şi realizarea de sarcini profesionale specifice, la un nivel
corespunzător de performanţă.

Art. 75.
(1) Dezvoltarea carierei personalului didactic are la bază sistemul de credite profesionale transferabile.
(2) Personalul didactic de predare, de conducere, de monitorizare, evaluare şi control, de consiliere şi
de terapie educaţională, de documentare şi informare trebuie să acumuleze într-un anumit interval de
timp un număr de credite corespunzător fiecărei etape de carieră.
(3) Modalitatea de obţinere a creditelor profesionale se stabileşte prin metodologie elaborată de
Ministerul Educaţiei.
(4) Personalul didactic care nu realizează, din motive imputabile lui, numărul de credite stabilit
conform alin. 3, nu poate fi trecut la următoarea tranşă de vechime şi este planificat în anul şcolar
următor să parcurgă un program de perfecţionare.
(5) Condiţia prevăzută la alin. (2) se consideră îndeplinită dacă persoana în cauză a obţinut, în
intervalul amintit, definitivarea în învăţământ, un grad didactic sau doctoratul.

Art. 76.
Formarea iniţială a personalului didactic reprezintă dobândirea de cunoştinţe şi competenţe, pe
domenii de studii, prin învăţământ universitar, în vederea ocupării posturilor didactice.

Art. 77.
(1) Formarea continuă a personalului didactic are ca scop înnoirea şi perfecţionarea practicilor
profesionale, precum şi schimbarea orientării profesiei prin dobândirea de noi competenţe.
(2) Formarea continuă se realizează prin perfecţionare şi conversie profesională.
(3) Perfecţionarea se poate realiza prin:
a) definitivare în învăţământ şi grade didactice;
b) activităţi metodico-ştiinţifice şi psihopedagogice, realizate la nivelul unităţii de învăţământ sau
pe grupuri de unităţi - comisii metodice, catedre şi cercuri pedagogice;
c) sesiuni metodico-ştiinţifice de comunicări, simpozioane şi schimburi de experienţă pe
probleme de specialitate şi psihopedagogice;
d) stagii periodice de informare ştiinţifică de specialitate şi în domeniul ştiinţelor educaţiei;
e) forme de perfecţionare prin învăţământ la distanţă;
f) cursuri organizate de societăţi ştiinţifice şi de alte organizaţii profesionale ale personalului
didactic;
g) cursuri de perfecţionare a pregătirii de specialitate, metodice şi psihopedagogice sau pentru
obţinerea definitivării în învăţământ ori a gradelor didactice, în conformitate cu prevederile
legii;
h) cursuri de pregătire şi de perfecţionare pentru personalul de conducere, de monitorizare şi
evaluare, potrivit unor programe specifice;
i) burse de perfecţionare şi stagii de studiu şi de documentare, realizate în ţară şi în străinătate;
j) cursuri postuniversitare, masterate în ştiinţe ale educaţiei, management educaţional,
managementul organizaţiei, studii administrative, europene;

23
 Proiect
k) doctorat;
l) alte forme de perfecţionare stabilite prin metodologia elaborată de Ministerul Educaţiei.
(4) Prin metodologia de perfecţionare aprobată de minister se vor stabili numărul de credite ce pot fi
alocate fiecărei forme de perfecţionare.

Art. 78.
(1) Perfecţionarea pregătirii personalului didactic se realizează în instituţii specializate prin forme şi
programe aprobate/avizate de Ministerul Educaţiei sau de structurile sale abilitate, în raport cu
exigenţele asigurării calităţii în educaţie, cu evoluţia diferitelor discipline/module de studiu, cicluri de
învăţământ şi profiluri, precum şi în funcţie de necesităţile şi de interesele de perfecţionare a diferitelor
categorii de personal didactic.
(2) În perfecţionarea personalului didactic de predare, de conducere, monitorizare, evaluare şi control
din învăţământul preuniversitar se aplică sistemul unităţilor de credite transferabile conform
metodologiei elaborate de Ministerul Educaţiei.
(3) Formarea continuă a personalului didactic este coordonată de Ministerul Educaţiei şi se realizează
în:
a) instituţii de învăţământ superior, prin facultăţi, departamente şi catedre;
b) case ale corpului didactic;
c) Palatul Naţional al Copiilor;
d) centre, institute şi alte organisme acreditate în acest scop de Ministerul Educaţiei.
(4) Casele corpului didactic, împreună cu instituţiile şi unităţile prevăzute la alin.(3), asigură
organizarea şi realizarea perfecţionării personalului didactic, potrivit metodologiei elaborate de
Ministerul Educaţiei.

Art. 79.
(1) Definitivarea în învăţământ se poate obţine de către personalul didactic care îndeplineşte condiţiile
de studii prevăzute la art.38 şi următoarele, care are un stagiu de cel puţin doi ani de predare efectivă
la catedră, care a avut în această perioadă funcţia de bază în învăţământ şi calificativul de cel puţin
„Bine” în perioada de stagiatură.
(2) La terminarea perioadei de stagiu, pe baza rezultatului evaluării realizate de mentor, avizată
de consiliul de administraţie, personalul didactic stagiar are dreptul să se înscrie la examenul pentru
definitivarea în învăţământ.
(3) Personalul didactic se poate prezenta la examenul de definitivare în trei sesiuni, în cel mult cinci
ani de la expirarea stagiului minim prevăzut la alineatul 1.
(4) Personalul didactic titular care nu obţine definitivarea în învăţământ pierde calitatea de titular şi, ca
urmare, contractul individual de muncă al acestuia se desface, potrivit legii.
(5) Examenul pentru definitivarea în învăţământ constă în:
a) o inspecţie specială precedată de o inspecţie curentă;
b) o probă scrisă la una din specializările de pe diplomă/diplome sau la specializarea pe care cadrul
didactic o poate preda conform legii şi metodica predării respectivei specializări;
c) o probă orală/practică la una din specializările de pe diplomă/diplome sau la specializarea pe care
cadrul didactic o poate preda conform legii şi metodica predării respectivei specializări;
d) o probă scrisă la psihopedagogie.
(6) Programele cu conţinuturi unice pentru probele scrise, orale, practice şi bibliografia pentru fiecare
specialitate, profil şi domeniu se aprobă de către Ministerul Educaţiei.
(7) Personalului didactic care a obţinut definitivarea în învăţământ i se recunoaşte definitivatul pentru
oricare dintre celelalte funcţii didactice prevăzute la art. 31 în cazul în care îndeplineşte condiţiile de
studii necesare pentru ocuparea acelor funcţii.

Art. 80.
(1) Gradul didactic II se poate obţine de către personalul didactic care are o vechime de predare
efectivă la catedră de cel puţin patru ani de la definitivarea în învăţământ şi care a acumulat numărul
corespunzător de credite.

24
 Proiect
(2) Probele pentru obţinerea gradului didactic II constau în:
a) o inspecţie specială;
b) o probă scrisă la una din specializările de pe diplomă/diplome sau la specializarea pe care cadrul
didactic o poate preda conform legii şi metodica predării respectivei specializări;
c) o probă orală/practică la una din specializările de pe diplomă/diplome sau la specializarea pe care
cadrul didactic o poate preda conform legii şi metodica predării respectivei specializări;
d) o probă scrisă la psihopedagogie.
(3) Programele cu conţinuturi unitare pentru probele scrise, orale, practice şi bibliografia pentru fiecare
specialitate, profil şi domeniu se aprobă de către Ministerul Educaţiei.
(4) În cazul în care personalul didactic a obţinut media 10 la examenul de definitivat, beneficiază de o
reducere de un an a termenului de înscriere la gradul didactic II.

Art. 81.
(1) Gradul didactic I se poate obţine de către personalul didactic care are o vechime de predare efectivă
la catedră de cel puţin patru ani de la acordarea gradului didactic II şi care a acumulat numărul
corespunzător de credite.
(2) Probele pentru obţinerea gradului didactic I constau în:
a) colocviu de admitere la examenul de acordare a gradului didactic I;
b) inspecţie specială;
c) elaborarea unei lucrări metodico-ştiinţifice în specialitate/profil/domeniu;
d) susţinerea lucrării, în faţa comisiei instituite, conform metodologiei Ministerului Educaţiei.
(3) Domeniile de conţinut şi bibliografia pentru colocviul de admitere se aprobă de Ministerul
Educaţiei.
(4) În cazul în care personalul didactic a obţinut media 10 la examenul pentru obţinerea gradului II ,
beneficiază de o reducere de un an a termenului de înscriere la gradul didactic I.
(5) Personalului didactic care a obţinut titlul ştiinţific de doctor în domeniul specializării pe care o
predă şi care îndeplineşte condiţiile prevăzute la art. 38 din prezenta lege i se acordă gradul didactic I
după efectuarea unei inspecţii speciale, dacă pe o perioadă de cel puţin un an şcolar a desfăşurat
activitate de predare la catedră de minim patru ore săptămânal.

Art. 82.
(1) În cazul în care personalul didactic a dobândit mai multe specializări şi/sau funcţii didactice,
definitivarea în învăţământ şi gradele didactice II şi I obţinute la una din aceste specializări şi/sau
funcţii didactice se recunosc pentru oricare dintre specializările şi/sau funcţiile didactice obţinute prin
studii, potrivit prevederilor art. 38 şi următoarele, indiferent de treapta de învăţământ în care
funcţionează.
(2) Recunoaşterea definitivării în învăţământ şi a gradelor didactice II şi I se face de drept, pe bază de
documente doveditoare, în situaţia în care personalul didactic desfăşoară activitate în noua specializare
şi/sau funcţie didactică.
(3) Definitivarea în învăţământ şi gradele didactice se acordă prin ordin al ministrului educaţiei.
(4) Profesorii care ocupă funcţii cu drept de rezervare a catedrei, înscrişi la gradul II sau la gradul I,
trebuie să desfăşoare cel puţin patru ore de predare săptămânal, în anul în care se efectuează inspecţia
şcolară specială.
(5) Educatoarele şi învăţătorii, institutorii şi maiştrii care ocupă funcţii cu drept de rezervare a catedrei,
înscrise/înscrişi la gradul II sau la gradul I, trebuie să desfăşoare cel puţin patru ore de predare în
calitate de formatori la CCD, săptămânal, în anul în care se efectuează inspecţia şcolară specială.
(6) În caz de nepromovare a examenului pentru obţinerea gradului didactic II/gradului didactic I,
candidatul se poate reînscrie pentru susţinerea unui nou examen, începând cu anul şcolar următor.

Art. 83.
(1) Inspecţiile speciale în vederea obţinerii gradelor didactice se pot efectua de către personal didactic
din instituţii de învăţământ superior – profesori, conferenţiari, lectori universitari/şefi de lucrări,
inspectori din direcţiile judeţene/ a municipiul Bucureşti pentru învăţământ preuniversitar şi Ministerul

25
 Proiect
Educaţiei şi personal didactic de predare din unităţi de învăţământ şcolar, potrivit metodologiei
elaborate de Ministerul Educaţiei.
(2) Personalul didactic desemnat pentru a efectua inspecţii speciale trebuie să aibă gradul didactic în
specialitatea corespunzătoare, cel puţin egal cu cel pentru care candidează personalul didactic
inspectat.
(3) Personalul didactic cu gradul didactic I care urmează cursuri de formare acreditate în specialitate
sau în management educaţional şi acumulează după fiecare 5 ani numărul de credite stabilit prin
metodologie a Ministerului Educaţiei, beneficiază de un stimulent de 5 % din salariul de bază care se
include în acesta.

Art. 84.
Conversia profesională în sistemul de învăţământ vizează extinderea pregătirii iniţiale în vederea
obţinerii dreptului de a preda şi alte discipline sau de a ocupa alte posturi didactice şi se organizează
conform legii.

Art. 85.
Activităţile de formare continuă obligatorii prevăzute la art.77 se finanţează de la bugetul de stat.

Art. 86.
Modalităţile de organizare, de desfăşurare, de evaluare şi de finanţare a activităţilor de formare
continuă a personalului didactic şi de obţinere a definitivării şi a gradelor didactice sunt stabilite prin
metodologie aprobată de Ministerul Educaţiei.

CAPITOLUL IV – Evaluarea personalului didactic

Art. 87.
(1) Evaluarea performanţelor profesionale individuale ale personalului didactic se face anual, în baza
criteriilor generale stabilite de Ministerul Educaţiei.
(2) În urma evaluării performanţelor profesionale individuale anuale, în baza criteriilor stabilite,
personalului didactic i se acordă unul dintre următoarele calificative: "foarte bine", "bine",
"satisfăcător", "nesatisfăcător".
(3) Contestaţia referitoare la calificativul obţinut ca urmare a evaluării anuale se soluţionează de către
forul ierarhic superior.

Art. 88.
(1) Unitatea/instituţia de învăţământ elaborează propria metodologie de evaluare a personalului
didactic de predare, în baza criteriilor generale stabilite de Ministerul Educaţiei.
(2) În cazul unităţilor de învăţământ, metodologia de evaluare a personalului didactic de predare este
avizată de consiliul profesoral şi aprobată de consiliul de administraţie.

Art. 89.
Evaluarea personalului didactic de inovare-dezvoltare se realizează pe baza unei metodologii
elaborate de instituţiile/unităţile menţionate la art.30 din prezenta lege.

Art. 90.
(1) Evaluarea personalului didactic de conducere de la nivelul unităţii de învăţământ se realizează pe
baza unei metodologii elaborată în baza criteriilor generale stabilite de Ministerul Educaţiei, pentru:
a) unitatea de învăţământ pentru directorul adjunct şi directorul educativ, cu avizul consiliului
profesoral şi aprobarea consiliului de administraţie;
b) direcţia judeţeană/a municipiului Bucureşti pentru învăţământ preuniversitar pentru directorul
unităţii de învăţământ, cu avizul Consiliului consultativ al directorilor şi al autorităţii publice locale.
(2) Evaluarea personalului didactic de conducere de la nivelul direcţiei judeţene pentru învăţământ
preuniversitar şi de la nivelul Ministerului Educaţiei se face conform Statutului funcţionarului public.

26
 Proiect

Art. 91.
Evaluarea personalului didactic de monitorizare, evaluare şi control de la nivelul direcţiei judeţene/a
municipiului Bucureşti pentru învăţământ preuniversitar şi de la nivelul Ministerului Educaţiei se
realizează în conformitate cu Statutul funcţionarului public.

Art. 92.
Evaluarea personalului didactic auxiliar se face pe baza metodologiei de evaluare a personalului
elaborată de unitatea /instituţia angajatoare, aprobată de consiliul de administraţie.

CAPITOLUL V – Salarizarea personalului didactic

Art. 93.
(1) Salarizarea personalului didactic de predare din învăţământul preuniversitar se stabileşte
diferenţiat, în raport cu:
a) calitatea activităţii, evaluată pe baza criteriilor de performanţă stabilite de Ministerul Educaţiei şi
adaptată de fiecare unitate sau instituţie de învăţământ la contextul specific, prin fişa postului;
b) funcţia didactică îndeplinită;
c) nivelul studiilor cerute pentru ocuparea funcţiei didactice, potrivit legii;
d) gradul didactic;
e) titlul ştiinţific;
f) vechimea recunoscută în învăţământ, structurată pe tranşe de vechime cuprinse în grila de salarizare;
g) locul şi condiţiile specifice în care se desfăşoară activitatea.
(2) Salariul personalului didactic este compus din:
a) salariul de bază al funcţiei didactice, conform grilei de salarizare;
b) retribuţie suplimentară stabilită de consiliul de administraţie al unităţii de învăţământ pentru
creşterea calităţii şi care face parte din baza de calcul pentru alte sporuri şi drepturi salariale care se
calculează la salariul de bază;
c) alte drepturi, sporuri şi indemnizaţii.
(3) Personalul didactic beneficiază de indemnizaţiile şi sporurile care fac parte din salariul de bază şi
devin bază de calcul pentru alte sporuri şi drepturi salariale care se calculează la salariul de bază, după
cum urmează:
a) Personalul didactic din învăţământul pentru copii cu cerinţe educaţionale speciale beneficiază de o
indemnizaţie de 15% din salariul de bază al funcţiei didactice conform grilei;
b) Personalul didactic cu performanţe deosebite în activitatea desfăşurată în ultimii patru ani şcolari
poate beneficia de gradaţia de merit, acordată prin concurs. Această gradaţie se acordă pentru 16% din
posturile didactice existente în unităţile/instituţiile de învăţământ din judeţ, respectiv din municipiul
Bucureşti şi reprezintă un spor de 25% aplicat la salariul de bază al persoanei îndreptăţite;
c) Personalul didactic poate beneficia de salariu de merit reprezentând un spor de până la 15% aplicat
la salariul de bază al persoanei îndreptăţite. Personalul didactic beneficiază de salariu de merit conform
prevederilor legale;
d) Personalul didactic cu o vechime de predare efectivă, neîntreruptă de peste 5 ani, în baza unui
contract de muncă, beneficiază de spor de stabilitate. Cuantumul sporului de stabilitate este de 10% din
salariul de bază pentru personalul didactic cu o vechime cuprinsă între 5 şi 10 ani şi de 15% pentru
personalul didactic cu o vechime de cel puţin 10 ani. De acest spor beneficiază şi personalul cu o
vechime de peste 5 ani în Ministerul Educaţiei în direcţia judeţeană/a municipiului Bucureşti pentru
învăţământ preuniversitar sau în unităţile/instituţiile aflate în subordinea sau coordonarea acestora;
e) Personalul didactic beneficiază de un spor pentru suprasolicitare neuropsihică de 3% din salariul de
bază, la fiecare tranşă de vechime, grad sau treaptă profesională. De acest spor beneficiază şi
personalul din Ministerul Educaţiei şi din direcţiile judeţene/a municipiului Bucureşti pentru
învăţământ preuniversitar, corespunzător fiecărui grad profesional şi treaptă de salarizare;

27
 Proiect
f) Personalul didactic care îndeplineşte funcţia de diriginte, inclusiv consilierul, învăţătorul,
institutorul, educatoarea primeşte o indemnizaţie de 10% din salariul de bază.
g) Personalul didactic care îndeplineşte funcţii de profesor metodist în casa corpului didactic,
coordonator CJAP, profesor coordonator al structurilor din cadrul unităţilor cu personalitate juridică,
coordonator de cerc pedagogic primeşte o indemnizaţie de 10-20% din salariul de bază;
h) Indemnizaţia de conducere, de monitorizare, evaluare şi control se acordă prin aplicarea procentului,
stabilit pe baza criteriilor de performanţă, la nivelul maxim al salariului de bază al funcţiei didactice
ocupate, prevăzut la gradul didactic I şi vechime de peste 40 ani, procentele fiind următoarele:
- 40-75 % pentru director general, director, şef de serviciu, şef de birou din Ministerul Educaţiei şi din
organisme aflate în subordinea sau coordonarea directă a acestuia şi pentru directorul direcţiei
judeţene/ a municipiului Bucureşti pentru învăţământ preuniversitar;
- 30-50 % pentru funcţii de monitorizare, evaluare şi control din Ministerul Educaţiei, pentru directorul
adjunct din direcţia judeţeană/ a municipiului Bucureşti pentru învăţământ preuniversitar şi pentru
directorul casei corpului didactic;
- 25-45 % pentru inspectorul şcolar de specialitate, inspector şcolar şi pentru funcţii echivalente din
direcţiile judeţene/ a municipiului Bucureşti pentru învăţământ preuniversitar;
- o indemnizaţie de până la 50 % pentru directorul unităţii de învăţământ.
i) Salarizarea directorului educativ şi adjunct al unităţii de învăţământ, din palatele şi cluburile copiilor
este asigurată printr-un salariu de bază, care se calculează la nivelul maxim al funcţiei didactice
corespunzătoare studiilor, la care se adaugă o indemnizaţie de conducere de până la 40 %;
j) Indemnizaţia pentru control şi evaluare care se acordă personalului din direcţiile judeţene/a
municipiului Bucureşti pentru învăţământ preuniversitar şi din Ministerul Educaţiei în procent de 25%
la salariul de bază, care face parte din acesta;
k) Un spor de 15% faţă de salariul de bază pentru personalul didactic din învăţământul preuniversitar,
care are titlul ştiinţific de doctor.
(5) Nivelul indemnizaţiilor de conducere acordate directorilor, directorilor educativi şi directorilor
adjuncţi din unităţile de învăţământ se stabileşte de consiliul de administraţie al şcolii cu avizul
direcţiei judeţene/ a municipiului Bucureşti pentru învăţământ preuniversitar şi al consiliilor locale sau
judeţene, după caz, pe baza criteriilor elaborate de direcţiile judeţene/a municipiului Bucureşti pentru
învăţământ preuniversitar în funcţie de amploarea şi complexitatea sarcinilor, mărimea şi specificul
unităţii şi de performanţele manageriale. Aceste indemnizaţii se înscriu în contractul de management
educaţional şi pot fi revizuite anual.
(6) Personalul didactic beneficiază de indemnizaţii, sporuri şi alte drepturi salariale care nu fac parte
din salariul de bază, după cum urmează:
a) Personalul didactic care desfăşoară activitate didactică în zone izolate primeşte o indemnizaţie de 5-
80% din salariul de bază al funcţiei didactice conform grilei de salarizare, în raport cu gradul de
izolare. Diferenţierile pe zone şi localităţi, în cadrul limitelor prevăzute de lege, se stabilesc prin
hotărâre de Guvern;
b) Personalul didactic desemnat să conducă şi să realizeze practica pedagogică pentru pregătirea
viitoarelor educatoare şi a viitorilor învăţători, institutori şi profesori beneficiază de un spor de
10-15% din salariul de bază al funcţiei didactice conform grilei de salarizare calculat în raport cu
numărul elevilor sau al studenţilor practicanţi, proporţional cu timpul lucrat. Procentajul de acordare a
sporului va fi stabilit prin regulamentul de practică pedagogică aprobat de Ministerul Educaţiei;
c) Mentorul care asigură asistenţa şi îndrumarea stagiarului beneficiază de un spor de 10% din salariul
de bază al funcţiei didactice conform grilei de salarizare;
d) Personalul didactic care asigură predarea simultană în învăţământul obligatoriu la două - cinci clase
de elevi în învăţământul primar şi gimnazial beneficiază de un spor de 10-20% la salariul de bază.
Procentul de acordare a sporului va fi stabilit pe baza criteriilor elaborate de Ministerul Educaţiei;
e) Personalul încadrat în direcţiile judeţene/ a municipiului Bucureşti pentru învăţământ preuniversitar
şi Ministerul Educaţiei beneficiază de un spor de confidenţialitate de 15% din salariul de bază şi de un
spor de mobilitate de 25% din salariul de bază;

28
 Proiect
f) Personalul didactic beneficiază şi de alte sporuri pentru condiţii deosebite de muncă, de premii şi
alte drepturi băneşti prevăzute de legislaţia muncii, stabilite prin metodologie elaborată de Ministerul
Educaţiei;
g) Personalul din învăţământ şi din Ministerul Educaţiei care lucrează mai mult de 75% din timpul
normal de lucru la computer beneficiază de un spor de până la 10% din salariul de bază. Cuantumul
sporului şi personalul care urmează să beneficieze de acesta se stabilesc, în condiţiile prevăzute de
lege, de consiliul de administraţie al unităţii, respectiv de conducerea instituţiei angajatoare.

Art. 94.
(1) Personalul didactic poate fi salarizat şi prin plata cu ora.
(2) Valoarea unei ore prestate în regim de plata cu ora este egală cu valoarea unei ore din salariul
corespunzător normei didactice de predare.
(3) Se încheie contract de muncă pe durată determinată, indiferent de numărul de ore, personalului
didactic care nu are un alt contract de muncă.

Art. 95.
Personalul didactic angajat cu contract de muncă pe perioadă determinată beneficiază de aceleaşi
drepturi salariale ca şi personalul didactic titular.

Art. 96.
(1) Gradaţia de merit se acordă pentru 16% din posturile didactice existente la nivelul judeţului.
Gradaţia de merit se calculează prin aplicarea unui procent de 25% la salariul de bază al persoanei
îndreptăţite şi devine bază de calcul pentru sporuri şi alte drepturi care se acordă în raport cu salariul
de bază.
(2) Gradaţia de merit se atribuie personalului didactic, pe o perioadă de patru ani. Procedura de
atribuire a gradaţiei de merit şi criteriile se stabilesc prin metodologia elaborată de Ministerul
Educaţiei.
(3) De gradaţie de merit beneficiază, în condiţiile legii, şi personalul didactic încadrat în funcţii de
conducere, de monitorizare, evaluare şi control, precum şi personalul didactic auxiliar.
(4) Personalul didactic nu poate beneficia simultan de gradaţie de merit şi de salariu de merit.

Capitolul VI – PENSIONAREA PERSONALULUI DIDACTIC

Art. 97.
(1) Personalul didactic beneficiază de pensie pentru munca depusă şi limită de vârstă, de pensie pentru
pierderea capacităţii de muncă, de pensie suplimentară şi de alte drepturi de asigurări sociale, în
condiţiile legii.
(2) Membrii de familie pot beneficia, în condiţiile legii, de pensie de urmaş.
(3) Personalului didactic de predare, de consiliere şi de terapie educaţională, de documentare şi
informare şi didactic auxiliar, angajat prin concurs, care beneficiază de pensie de invaliditate, i se
rezervă postul pe durata invalidităţii.
(4) Personalul didactic care şi-a pierdut total sau parţial capacitatea de muncă, ca urmare a unei boli
profesionale, are dreptul pe perioada invalidităţii la o pensie stabilită conform legii.

Art. 98.
Personalul didactic cu o vechime efectivă de cel puţin 25 de ani în învăţământ beneficiază la împlinirea
vârstei legale de pensionare de pensie de serviciu în cuantum de 80% din media veniturilor brute
realizate în ultimele 12 luni de activitate înainte de data pensionării.

Art. 99.
(1) Personalul didactic care îndeplineşte condiţiile legale de pensionare se pensionează conform
legislaţiei muncii.

29
 Proiect
(2) Personalul didactic poate fi pensionat la cerere cu 5 ani mai devreme decât limitele de vârstă
prevăzute de lege.
(3) La solicitarea cadrului didactic care îndeplineşte condiţiile legale de pensionare la limită de vârstă,
acesta poate fi menţinut în activitate până la finalizarea cursurilor anului şcolar respectiv, cu aprobarea
consiliului de administraţie al unităţii de învăţământ.
(4) Personalul didactic pensionat poate desfăşura activităţi didactice, salarizate prin plata cu ora, după
împlinirea vârstei standard de pensionare.

Art. 100.
(1) Personalul didactic din învăţământul preuniversitar de stat, cu gradul didactic I sau cu titlul
ştiinţific de doctor, care dovedeşte competenţă profesională deosebită, poate fi menţinut ca titular în
funcţia didactică până la 3 ani peste vârsta de pensionare, la cerere, cu avizul consiliului profesoral al
unităţii de învăţământ, exprimat în urma votului nominal deschis şi cu aprobarea anuală a direcţiei
judeţene/ a municipiului Bucureşti pentru învăţământ preuniversitar.
(2) Direcţia judeţeană/ a municipiului Bucureşti pentru învăţământ preuniversitar dispune concedierea
personalului didactic pentru care nu a fost aprobată menţinerea ca titular în funcţia didactică peste
vârsta de pensionare, în cazul în care acesta nu solicită pensionarea în condiţiile legii.

Art. 101.
Personalul didactic care a desfăşurat activităţi didactice beneficiază de o recalculare suplimentară a
pensiei, potrivit legii.

TITLUL II DISTINCŢII ŞI PREMII

Art. 102.
(1) Personalul didactic titular de predare şi cel cu post rezervat din Ministerul Educaţiei, din
organisme sau instituţii aflate în subordinea Ministerului Educaţiei, şi din direcţiile judeţene/a
municipiului Bucureşti pentru învăţământ preuniversitar cu rezultate excelente în activitatea
desfăşurată, poate primi decoraţii, ordine, medalii, titluri, precum şi premii, potrivit legii.
(2) Ordinele şi medaliile care pot fi conferite personalului menţionat la alin. (1) sunt:
a) Ordinul Spiru Haret, clasele Comandor, Cavaler şi Ofiţer; ordinul se acordă personalului didactic
din învăţământul preuniversitar;
b) Medalia Membru de Onoare al corpului didactic; medalia se acordă personalului didactic
pensionabil, cu activitate deosebită în învăţământ.

Art. 103.
În afara distincţiilor prevăzute la art. 102, ministrul Educaţiei este autorizat să acorde personalului
didactic, precum şi celor care deţin funcţii publice specifice în Ministerul Educaţiei şi în direcţiile
judeţene/ a municipiului Bucureşti pentru învăţământ preuniversitar următoarele distincţii şi premii:
a) Adresă de mulţumire publică;
b) Diploma Gheorghe Lazăr, clasele I, a II-a şi a III-a, pentru învăţământul preuniversitar, cu acordarea
unui premiu de 20%, 15%, respectiv 10% din suma salariilor de bază primite în ultimele 12 luni;
c) Diploma de excelenţă se acordă personalului didactic pensionat sau pensionabil, cu activitate
deosebită în învăţământ; diploma este însoţită de un premiu de 20% din suma salariilor de bază,
corespunzător funcţiei îndeplinite în ultimele 12 luni de activitate.

Art. 104.
(1) Distincţiile şi premiile prevăzute la Art. 102 şi 103 din prezenta lege se acordă în baza unui
regulament, aprobat de ministrul Educaţiei, în limita unui procent de 1% din numărul total al posturilor
didactice la nivelul fiecărui judeţ/ municipiul Bucureşti.
(2) Gradaţiile de merit, premiile şi distincţiile se plătesc din bugetul Ministerului Educaţiei.

30
 Proiect
TITLUL III RĂSPUNDEREA DISCIPLINARĂ ŞI PATRIMONIALĂ A PERSONALULUI
DIDACTIC

CAPITOLUL I – Tipuri de sancţiuni

Art. 105.
(1) Personalului didactic din învăţământ i se aplică, potrivit legii, sancţiuni disciplinare ori de câte ori
se constată ca aceştia au săvârşit o abatere disciplinară.
(2) Abaterea disciplinară este o faptă în legătură cu munca şi care constă într-o acţiune sau inacţiune
săvârşită cu vinovăţie de către salariat, prin care acesta a încălcat normele legale, regulamentul intern,
contractul individual de muncă sau contractul colectiv de muncă aplicabil, ordinele şi dispoziţiile
legale ale conducătorilor ierarhici.

Art. 106.
(1) Sancţiunile disciplinare, care se pot aplica personalului didactic, în raport cu gravitatea abaterilor,
sunt:
a) avertisment scris;
b) reducerea salariului de bază, cumulat când este cazul, cu indemnizaţia de conducere, de
monitorizare şi evaluare, cu până la 10%, pe o perioadă de 1-3 luni;
c) suspendarea, pe o perioadă de până la 3 ani, a dreptului de înscriere la un concurs pentru ocuparea
unei funcţii didactice superioare sau pentru obţinerea gradelor didactice ori a unei funcţii de
conducere, de monitorizare, evaluare şi control;
d) suspendarea, pe o perioadă de până la 3 ani, a dreptului de a face parte din comisiile de organizare şi
desfăşurare a examenelor naţionale;
e) destituirea din funcţia de conducere, de monitorizare, evaluare şi control;
f) desfacerea disciplinară a contractului individual de muncă.
(2) În situaţia în care persoanele sancţionate beneficiază de salariu de merit sau de gradaţie de merit,
acestora li se suspendă aceste drepturi, de drept, pe perioada sancţionării.

CAPITOLUL II – Sesizarea săvârşirii abaterii

Art. 107.
(1) Sesizarea se face în scris şi se consemnează la registratura generală a unităţii sau a instituţiei
respective sau a autorităţilor ierarhic superioare. Nu sunt luate în considerare sesizările anonime.
(2) Instituţiile ierarhic superioare pot să se autosesizeze în cazul în care există indicii ale săvârşirii unei
abateri disciplinare.

CAPITOLUL III - Procedura de cercetare a abaterii disciplinare

Art. 108.
(1) La nivelul unităţilor şi instituţiilor de învăţământ, direcţiilor judeţene/a municipiului Bucureşti
pentru învăţământ preuniversitar, al Ministerului Educaţiei, şi al instituţiilor aflate în subordonare sau
coordonare, se constituie comisii de cercetare a abaterilor disciplinare.
(2) Membrii comisiei sunt desemnaţi prin vot al organismului colegial de conducere şi sunt numiţi prin
decizie/ordin.
(3) Comisia este formata din 3-7 membri şi doi supleanţi, din care:
a) minim doi membri ai comisiei trebuie să ocupe o funcţie didactică cel puţin egală cu cea a persoanei
cercetate;
b) un reprezentant al organizaţiei sindicale din care face parte persoana aflată în discuţie sau un
reprezentant al salariaţilor, acolo unde nu există sindicat;
(4) Membrii comisiei de cercetare trebuie să fie persoane recunoscute pentru autoritatea lor
profesională şi morală.

31
 Proiect
Art. 109.
(1) Cercetarea presupusei abateri disciplinare se face în termen de cel mult 30 zile de la data
înregistrării sesizării, dar nu mai târziu de 6 luni de la săvârşirea faptei.
(2) Comunicarea rezultatului cercetării şi, după caz, a deciziei de sancţionare, se face în termen de cel
mult 5 zile de la stabilirea sancţiunii, personal celui în cauză, cu semnătura de primire. În cazul în care
persoana refuză să primească decizia, aceasta se transmite prin scrisoare recomandată, la domiciliul
sau reşedinţa comunicată de aceasta.

Art. 110.
(1) În cadrul cercetării abaterii prezumate se stabilesc faptele şi urmările acestora, împrejurările în care
au fost săvârşite, gradul de vinovăţie al salariatului, precum şi orice alte date concludente.
(2) Audierea celui cercetat şi verificarea apărării acestuia sunt obligatorii. În acest sens, persoana
cercetată va fi convocată în scris de către comisia de cercetare, cu minimum 48 ore înainte,
precizându-se obiectul, data, ora şi locul audierii. Odată cu convocarea, persoanei cercetate i se pun la
dispoziţie toate actele cercetării existente la momentul respectiv. Audierea se finalizează cu un proces
verbal semnat de membrii comisiei de cercetare şi de persoana audiată.
(3) În cursul cercetării disciplinare prealabile, persoana cercetată are dreptul să formuleze şi să susţină
toate apărările în favoarea sa şi să ofere comisiei de cercetare toate probele şi motivaţiile pe care le
consideră necesare, precum şi dreptul de a fi asistată, la cererea sa, de către un apărător. Comisia de
cercetare are obligaţia de a verifica susţinerile făcute de către persoana cercetată, în apărare.
(4) Neprezentarea persoanei cercetate la convocarea făcută în condiţiile prevăzute la alin.(2), fără un
motiv obiectiv, refuzul acesteia de a da declaraţii scrise, sau refuzul de a semna procesul verbal de
audiere se constată într-un proces-verbal separat şi nu împiedică finalizarea în termen a cercetării.

Art. 111.
(1) Cercetarea se finalizează prin întocmirea unui raport de către comisia de cercetare, în care se
consemnează rezultatul cercetării şi se propune sancţiunea sau, după caz, se constată inexistenţa
abaterii disciplinare.
(2) Raportul comisiei de cercetare trebuie să conţină, în mod obligatoriu, descrierea faptei care
constituie abatere disciplinară. Prevederile din statutul personalului didactic şi din alte acte normative,
care au fost încălcate de către persoana cercetată, motivele pentru care au fost înlăturate apărările
formulate de către persoana cercetată în timpul cercetării disciplinare. Raportului i se anexează
procesul verbal menţionat la art. 110 alin (4) din prezenta lege.

CAPITOLUL IV - Aplicarea sancţiunii

Art. 112.
(1) Sancţiunea se stabileşte, pe baza raportului comisiei de cercetare, de către organismul care a dispus
cercetarea prin votul majorităţii membrilor acestuia şi se aplică prin decizie/ordin emis/ă de către
conducătorul autorităţii/instituţiei în care persoana cercetată îşi desfăşoară activitatea sau a instituţiei
ierarhic superioară care a dispus cercetarea.
(2) La stabilirea sancţiunii disciplinare se ţine seama de cauzele şi gravitatea abaterii disciplinare
săvârşite de persoana în cauză, împrejurările în care abaterea a fost săvârşită, gradul de vinovăţie a
persoanei, consecinţele abaterii disciplinare, comportarea generală în serviciu a persoanei, precum şi
de existenţa în antecedentele acesteia – menţionate în dosarul profesional – a altor sancţiuni
disciplinare care nu au fost radiate în condiţiile prezentei legi.
(3) Pentru aceeaşi abatere disciplinară se poate stabili o singură sancţiune.

Art. 113.
(1) Sub sancţiunea nulităţii absolute, decizia cuprinde în mod obligatoriu:
a) descrierea faptei care constituie abatere disciplinară;
b) prevederile legale încălcate;
c) apărările formulate în timpul cercetării disciplinare şi motivele pentru care au fost înlăturate;

32
 Proiect
d) temeiul de drept în baza căruia sancţiunea disciplinară se aplică;
e) termenul în care sancţiunea poate fi contestată;
f) instanţa competentă la care sancţiunea poate fi contestată.

Art. 114.
Sub sancţiunea nulităţii absolute, decizia de sancţionare nu poate fi dispusă mai înainte de efectuarea
unei cercetări disciplinare prealabile.

CAPITOLUL V - Contestarea sancţiunii

Art. 115.
Persoanele sancţionate au dreptul de a contesta, în scris, decizia respectivă în termen de 15 zile de la
luarea la cunoştinţă.

Art. 116.
În învăţământul preuniversitar, contestaţia se depune la Colegiul de disciplină al direcţiei judeţene/a
municipiului Bucureşti pentru învăţământ preuniversitar, pentru sancţiunile prevăzute la art. 106 (1) lit.
a)-b), şi la Colegiul central de disciplină al Ministerului Educaţiei, pentru sancţiunile prevăzute la art.
106 (1) lit. c)-f) din prezenta lege.

Art. 117.
(1) Normele privind componenţa, organizarea şi funcţionarea, precum şi atribuţiile Colegiului central
de disciplină al Ministerului Educaţiei se stabilesc prin regulament aprobat prin ordin al ministrului
Educaţiei.
(2) Normele privind componenţa, organizarea şi funcţionarea, precum şi atribuţiile Colegiului de
disciplină direcţiei judeţene/a municipiului Bucureşti pentru învăţământ preuniversitar sunt stabilite
prin regulament aprobat prin hotărâre a consiliului de administraţie al direcţiei judeţene/a municipiului
Bucureşti pentru învăţământ preuniversitar.

Art. 118.
(1) Hotărârea acestor colegii este definitivă şi se comunică persoanei în cauză şi autorităţii care a
stabilit sancţiunea iniţială, în termen de 15 zile de la pronunţare, dar nu mai târziu de 30 zile de la data
înregistrării contestaţiei la colegiile menţionate la art.108 din prezenta lege.
(2) Hotărârea se aplică de către autorităţile menţionate la art. 108 alin.(1) din prezenta lege.

Art. 119.
Persoana sancţionată poate ataca hotărârea colegiului la instanţele judecătoreşti competente, în termen
de 30 zile calendaristice de la data luării la cunoştinţă.

CAPITOLUL VI – Radierea sancţiunii

Art. 120.
În cazul în care cel sancţionat nu a mai săvârşit abateri disciplinare, îmbunătăţindu-şi activitatea şi
comportamentul, sancţiunile disciplinare se radiază de drept, după cum urmează:
a) în termen de 6 luni de la aplicare, sancţiunea prevăzuta la art. 106 alin. (1), lit. a) şi b);
b) în termen de un an de la expirarea termenului pentru care au fost aplicate, sancţiunile disciplinare
prevăzute la art. 106 alin. (1) lit. c), d);
c) în termen de 3 ani de la aplicare, sancţiunea prevăzuta la art. 106 alin. (1) lit. e), f).
(2) Autoritatea care a aplicat sancţiunea prevăzuta la art. 106 alin. (1) lit. a)-e) poate dispune, la cerere,
ridicarea şi radierea sancţiunii, făcându-se menţiunea corespunzătoare în statul personal de serviciu al
celui în cauză.

Art. 121.

33
 Proiect
Răspunderea patrimonială a personalului didactic se stabileşte potrivit legislaţiei muncii. Demersurile
pentru recuperarea pagubelor şi a prejudiciilor se fac de către conducerea unităţii sau a instituţiei cu
personalitate juridică al cărei salariat este cel în cauză, în afară de cazurile când, prin lege, se dispune
altfel.

Partea III: DEONTOLOGIA PROFESIONALĂ A PERSONALULUI DIN ÎNVĂŢĂMÂNT

Art. 122.
Activitatea personalului didactic se desfăşoară în acord cu legislaţia naţională, europeană şi
internaţională în domeniul de referinţă, cu drepturile fundamentale ale omului şi cu respectarea
drepturilor copilului.

Art. 123. Principiile şi normele de conduită obligatorii ale personalului didactic sunt:
a) integritate morală şi profesională;
b) confidenţialitate;
c) respectarea interesului public;
d) respectarea legislaţiei generale şi specifice domeniului;
e) respectarea autonomiei personale;
f) onestitate şi corectitudine intelectuală;
g) respect şi toleranţă;
h) autoexigenţă în exercitarea profesiei;
i) implicare în creşterea prestigiului şcolii în comunitate.

Art. 124.
Personalul didactic are obligaţia promovării unei imagini pozitive a profesiei şi responsabilitatea
propriei formări profesionale.

Art. 125.
Principii şi norme de conduită obligatorii ale personalului didactic în relaţiile cu elevii:
a) asigurarea libertăţii de exprimare a elevului;
b) excluderea din relaţiile cu elevii a oricărei forme de discriminare;
c) acordarea cu obiectivitate şi profesionalism a calificativelor şi a notelor;
d) respectarea demnităţii şi excluderea abuzurilor de orice fel în raport cu elevii;
e) exigenţă, corectitudine şi coerenţă comportamentală;
f) acordarea unei atenţii diferenţiate în funcţie de nevoile educative ale fiecărui elev;
g) respectarea prevederilor regulamentelor şcolare;
h) respectarea personalităţii elevului;
i) neexercitarea de presiuni şi constrângeri de natură materială, spirituală, religioasă sau de oricare
altă natură.

Art. 126.
În relaţiile cu elevii, personalul didactic are obligaţia de a asigura:
(1) Ocrotirea sănătăţii fizice, psihice şi morale a elevilor prin:
a) supravegherea permanentă a acestora pe tot parcursul activităţilor în şcoală, cât şi în cadrul
activităţilor în afara acesteia, în vederea asigurării securităţii tuturor celor implicaţi în aceste acţiuni;
b) interzicerea agresiunilor fizice asupra elevilor, sub orice formă;
c) asigurarea protecţiei fiecărui elev prin denunţarea oricăror forme de violenţă fizică şi verbală, a
oricărei forme de discriminare, abuz, neglijenţă sau de exploatare a elevilor;
d) excluderea oricăror forme de defăimare şi abuz (fizic, sexual, emoţional, verbal sau spiritual);
e) interzicerea hărţuirii sexuale şi a relaţiilor sexuale cu elevii, inclusiv a relaţiilor consensuale,
indiferent dacă elevii sunt minori sau majori;
f) interzicerea oricăror forme abuzive de autoritate.

34
 Proiect
(2) Atingerea de către elevi a standardelor prevăzute de documentele şcolare.
(3) Respectarea principiilor evaluării.
(4) Interzicerea următoarelor activităţi:
a) fraudarea examenelor de orice tip contra bani, obiecte sau servicii;
b) solicitarea de către personalul didactic a unor sume de bani sau cadouri, în vederea obţinerii de
către elevi a unor rezultate şcolare incorecte;
c) traficul de influenţă şi favoritismul în procesul de evaluare;
d) colectarea de fonduri de la elevi sau de la părinţii acestora pentru cadouri sau pentru protocolul.
destinat cadrelor didactice antrenate în organizarea şi desfăşurarea unor activităţi de evaluare;
e) meditaţii cu proprii elevi, contra unor avantaje materiale.
(5) Interzicerea prozelitismului de orice natură şi a manifestărilor cu caracter politic în şcoală .

Art. 127.
În relaţia cu părinţii:
a) personalul didactic va acorda consultanţă în educarea copiilor şi în susţinerea rolului parental;
b) se va stabili o relaţie de încredere;
c) personalul didactic va da dovadă de disponibilitate pentru rezolvarea problemelor educative
enunţate de către părinţi;
d) personalul didactic va informa părinţii despre toate aspectele activităţii elevilor;
e) se va respecta confidenţialitatea datelor furnizate de părinţi şi vor fi informaţi părinţii despre
evoluţia activităţii şcolare a elevilor în cauză, evitând orice tendinţă de prezentare parţială sau cu tentă
subiectivă.

Art. 128.
Personalul didactic stabileşte relaţii de conduită colegială bazate pe: respect, onestitate, solidaritate,
cooperare, corectitudine, toleranţă, evitarea denigrării, sprijin reciproc, confidenţialitate, competiţie
loială, interzicerea fraudei intelectuale şi a plagiatului.

Art. 129.
În exercitarea activităţilor didactice personalului didactic îi este interzis:
a) consumul de substanţe interzise sau alcool;
b) organizarea pariurilor şi a jocurilor de noroc;
c) utilizarea de materiale informative interzise.

Art. 130.
În cazul nerespectării prevederilor prezentului capitol, abaterile vor fi analizate, după caz, de către
comisiile deontologice ale personalului didactic constituite la nivelul direcţiei pentru învăţământ
preuniversitar.

35
 Proiect

PARTEA a II a

ÎNVĂŢĂMÂNT UNIVERSITAR

TITLUL I
ORGANIZARE ŞI FUNCŢIONARE. PERSONALUL DIDACTIC

CAPITOLUL I: Personalul comunităţii universitare. Funcţiile didactice.

Condiţii cadru de ocupare a funcţiilor didactice

Secţiunea 1: Personalul comunităţii universitare

Art. 131.
(1) Personalul comunităţii universitare este compus din personalul didactic, didactic auxiliar, de
cercetare şi nedidactic, care are contract de muncă cu universitatea respectivă. Din comunitatea
universitară mai fac parte studenţii, şi cursanţii, înmatriculaţi legal, în perioada de studii, precum şi
persoanele cărora li s-a conferit calitatea de membru al comunităţii universitare prin hotărâre a
Senatului universitar.
(2) Personalul comunităţii universitare are drepturile şi îndatoririle stabilite prin Carta universitarăşi
Legea Învăţământului Superior.
(3) Prin personal didactic, în sensul prezentei legi, se înţelege personalul care deţine în mod legal,
unul din titlurile universitare prevăzute de prezenta lege, care aparţine unei instituţii de învăţământ
superior şi care desfăşoară activităţi directe cu studenţii, în domeniul educaţiei şi al cercetării
ştiinţifice.
(4) În raport cu relaţiile de muncă stabilite cu instituţia de învăţământ superior, personalul didactic
poate fi: titular sau asociat. În raport cu participarea la procesul didactic şi gradul de pregătire
profesională, personalul didactic poate fi: personal didactic sau personal didactic auxiliar. În raport cu
disciplina de învăţământ, personalul didactic poate fi titular sau asociat al cursului respectiv.
(5) Prin personal didactic titular se înţelege personalul didactic care ocupă o funcţie didactică într-o
universitate, pe o perioadă nedeterminată, în condiţiile legii, funcţia respectivă fiind declarată, potrivit
Codului muncii, funcţie de bază.
(6) Calitatea de titular există numai în raport cu o singură instituţie de învăţământ superior; când un
cadru didactic desfăşoară activităţi didactice sau de cercetare ştiinţifică în mai multe instituţii de
învăţământ superior, calitatea de titular poate fi numai la una dintre ele, iar în celelalte, calitatea este de
cadru didactic asociat. Instituţia de învăţământ superior în care cadrul didactic este titular are obligaţia
de a păstra, completa şi mânui potrivit legii, cartea de muncă sau registrul angajaţilor, cu specificaţia
calităţii de titular.
(7) Prin personal didactic auxiliar, în sensul prezentei legi, se înţelege personalul care participă în mod
direct în procesul de educaţie sau cercetare ştiinţifică cu studenţii, contribuind nemijlocit la
desfăşurarea orelor de clasă, de laborator şi de cercetare ştiinţifică. Personalul didactic auxiliar trebuie
să aibă studii potrivit fişei postului, legal constituit.
(8) Personalului din universităţi, încadrat pe funcţii de cercetător ştiinţific, i se aplică în totalitate
prevederile Legii nr. 319/2003 privind Statutul personalului de cercetare-dezvoltare.
(9) În cazul desfiinţării unei unităţi de învăţământ superior , personalul astfel disponibilizat poate
beneficia de salarii compensatorii conform legislaţiei în vigoare.

36
 Proiect

Secţiunea 2: Funcţiile didactice

Art. 132.
(1) Funcţiile didactice în învăţământul superior sunt: asistent universitar, lector universitar/şef de
lucrări, conferenţiar universitar şi profesor universitar.
(2) În învăţământul superior, poate funcţiona personal didactic asociat pentru funcţiile prevăzute la
aliniatul 1.
(3) În raport cu necesităţile academice proprii, instituţiile de învăţământ superior pot angaja la catedră
specialişti cu valoare recunoscută în domeniu, din ţară sau din străinătate, în calitate de cadre
didactice asociate invitate, pe durată determinată. Senatul universitar, conform Cartei universitare,
stabileşte funcţia didactică corespunzătoare pentru personalul asociat invitat.
(4) Salarizarea personalului didactic universitar, cu calitatea de asociat invitat, se stabileşte prin
hotărâre de Guvern.

Art. 133.
(1) Personalul didactic prevăzut la art. 132 desfăşoară şi activităţi de cercetare ştiinţifică, de dezvoltare
tehnologică şi inovare, de proiectare şi transfer tehnologic, de creaţie artistică sau sportivă, potrivit
specificului.
(2) În catedre, departamente, unităţi sau centre de cercetare şi microproducţie poate funcţiona pe
posturi distincte şi personal de cercetare ştiinţifică, personal de cercetare ştiinţifică asociat şi studenţi
sau cursanţi, precum şi alte categorii de personal, potrivit legii.

Secţiunea 3: Condiţii cadru de ocupare a funcţiilor didactice

Art. 134.
(1) Funcţiile didactice în învăţământul superior se ocupă numai prin concurs, organizat şi validat la
nivelul instituţiei respective, de stat sau particulară, acreditată. Ocuparea funcţiilor didactice în
instituţiile de învăţământ superior autorizate să funcţioneze provizoriu, se face prin concurs
organizat de o altă universitate acreditată, stabilită prin ordin al ministrului educaţiei, la cererea
instituţiei interesate.
(2) Pentru participarea la concursul de ocupare a funcţiei de asistent universitar, se cere absolvirea cu
diplomă de licenţă şi de master a unei instituţii de învăţământ superior, sau cu diplome echivalente
acestora şi calitatea de doctorand/doctor. Până la obţinerea titlului de doctor, angajarea se face cu
contract de muncă pe durată determinată, pentru cel mult 4 ani. Dacă în această perioadă asistentul
universitar nu obţine titlul de doctor, contractul de muncă cu universitatea respectivă încetează, iar
participarea sa la un nou concurs de ocupare a unei funcţii didactice în aceiaşi universitate este
posibilă numai după obţinerea titlului de doctor.
(3) La concursul de ocupare a funcţiei de lector universitar/şef de lucrări, se pot înscrie acele persoane
care au diplomă de doctor şi au performanţe în cercetare şi în învăţământ şi expertiză în practica
domeniului
(4) Pentru participarea la concursul de ocupare a funcţiilor de conferenţiar universitar sau profesor
universitar se pot înscrie persoanele care au diplomă de doctor şi au performanţe confirmate la
nivel naţional şi internaţional în cercetare, experienţă şi capacităţi de inovare pedagogică şi
expertiză profesională în domeniul postului. Performanţele sunt probate în conformitate cu
criteriile naţionale privind asigurarea calităţii în învăţământul superior
(5) Candidatul la ocuparea unui post didactic cu predare în altă limbă decât cea în care şi-a făcut
studiile universitare, susţine o probă practică sau, după caz, prelegerea publică, în limba în care
urmează să facă predarea. Această condiţie se aplică şi în cazul în care un cadru didactic este
propus, după titularizarea prin concurs, să desfăşoare activităţi didactice în altă limbă decât cea în
care şi-a făcut studiile. În acest caz, proba se validează la nivelul senatului universitar, pe baza
calificativului „admis” sau „respins” dat de o comisie desemnată în acest scop de senat, pe baza
unei metodologii specificate de Carta universitară.

37
 Proiect
(6) Posturile scoase la concurs trebuie să fie constituite pe un număr limitat de discipline, astfel:
pentru posturile de asistent universitar şi lector universitar/şef de lucrări cel mult 4 discipline,
pentru postul de conferenţiar universitar cel mult 3 discipline, iar pentru postul de profesor
universitar cel mult două dicipline diferite.

Art. 135.
Candidatul pentru ocuparea posturile didactice de lector universitar/şef de lucrări şi de conferenţiar
universitar trebuie să facă dovada aptitudinilor didactice prin probă/prelegere publică în faţa comisiei
de concurs şi a unei grupe alcătuite din cel puţin 7 studenţi care au parcurs disciplina postului în
concurs.
Art. 136.
(1) În învăţământul superior medical, candidaţii la concursul pentru ocuparea postului de asistent
universitar trebuie să aibă cel puţin titlul de medic rezident. Fac excepţie posturile de la disciplinele
care nu au corespondent în reţeaua Ministerului Sănătăţii şi Familiei.
(2) În învăţământul superior medical, la disciplinele cu corespondenţă în reţeaua Ministerului Sănătăţii
şi Familiei, candidaţii la concursul pentru ocuparea posturilor de conferenţiar universitar trebuie să
aibă şi titlul de medic primar.
Art. 137.
(1) Concursul pentru ocuparea posturilor didactice are caracter deschis. La concurs se poate prezenta
orice persoană care îndeplineşte condiţiile prevăzute de Legea învăţământului, de prezentul Statut
şi de Carta universitarăsau Regulamentul concursurilor de ocupare a posturilor didactice din
universitatea respectivă.
(2) Comisiile de concurs sunt formate din personal didactic titular din instituţia respectivă şi din cel
puţin două alte instituţii de învăţământ superior acreditate din ţară sau străinătate, numărul minim
de membri fiind 5. Preşedintele comisiei se alege dintre cei 5 membri desemnaţi, în persoana celui
cu gradul didactic superior şi cu experienţa didactică cea mai mare.
(3) Senatul instituţiei de învăţământ superior aprobă comisia de concurs pentru fiecare post vacant
scos la concurs.
(4) Funcţia didactică a membrilor comisiei de concurs trebuie să fie cel puţin echivalentă cu funcţia
scoasă la concurs. Pot fi membri în comisiile de concurs persoanele care nu se află în conflict de
interese. Pentru aceasta fiecare membru al comisiei completează o declaraţie pe proprie
răspundere, prin care precizează că nu are soţ/soţie , rudă până la gradul al patrulea inclusiv dintre
candidaţii care participă la concursul pentru ocuparea funcţiei didactice şi îşi asumă
responsabilitatea pentru cele declarate
(5) Participarea membrilor desemnaţi în comisiile de concurs este plătită de către universitatea
deţinătoare a posturilor scose la concurs, cu sume reprezentând salariul de bază al postului în
concurs.
(6) Anunţarea publică a concursurilor pentru ocuparea posturilor didactice vacante sau transformate
se face, de către instituţia de învăţământ superior, în Monitorul Oficial al României şi cel puţin
într-un ziar din presa centrală, precum şi prin afişare la sediu şi pe pagina web a universităţii
respective, în cel mult 60 de zile de la data începerii semestrului universitar.
(7) Înscrierea la concurs se face în termen de 30 de zile de la data publicării postului în Monitorul
Oficial al României şi pe pagina web a universităţii.
(8) Probele de concurs sunt stabilite de catedre în conformitate cu prevederile Regulamentului privind
ocuparea posturilor didactice adoptat de senatul universitar. Conţinutul probelor este stabilit de
către comisia de concurs. Tematica probelor de concurs, metodologia şi programul desfăşurării
acestuia se pun la dispoziţia candidaţilor odată cu înscrierea la concurs.
(9) Dosarul de înscriere la concursul pentru ocuparea unui post didactic cuprinde în mod obligatoriu
urmatoarele documente:
a) cerere-tip de înscriere;
b) copii legalizate ale diplomei de bacalaureat sau echivalentă, diplomei de licenţă sau echivalentă,
aceasta însoţită de foaia matricolă şi ale diplomei de master, precum şi, după caz, o adeverinţă
doveditoare a activităţii desfăşurate după absolvirea studiilor universitare;
38
 Proiect
c) după caz, diploma de doctor în domeniul corespunzător postului, precum şi alte diplome sau titluri
ştiinţifice, academice, pe care candidatul doreşte să le prezinte ca dovadă a meritelor sale profesionale
şi ştiinţifice;
d) curriculum vitae;
e) lista lucrărilor publicate, însoţită de maxim 5 lucrări (exemplare din titlurile) reprezentative;
f) alte materiale solicitate de senatul universitar.
(10) Probele de concurs se programează şi se susţin o singură dată.
(11) Durata concursului şi finalizarea acestuia la nivelul comisiei de concurs se încadrează în 30 de zile
de la data încheierii înscrierilor.
(12) Finalizarea concursului este obligatorie în termen de 30 de zile de la depunerea raportului
comisiei de concurs.
Art. 138.
(1) Concursul pentru ocuparea funcţiei de asistent universitar constă în probe scrise, orale şi practice,
specifice postului, stabilite şi apreciate potrivit Regulamentului privind ocuparea posturilor
didactice, adoptat de senatul universitar.
(2) Concursul pentru ocuparea funcţiei de lector universitar/şef de lucrări constă în analiza dosarului
de concurs şi a promovării cu cel puţin nota 8 a cerinţei formulate la art. 135 din prezenta lege.
Tema probei/prelegerii publice, potrivit prevederilor art. 135, se stabileşte de către comisie şi se
anunţă candidatului cu 48 de ore înainte de susţinere.
(3) Concursul pentru ocuparea funcţiei de conferenţiar universitar constă în analiza dosarului de
concurs şi a promovării cu cel puţin nota 8 a cerinţei formulate la art. 135 din prezenta lege. Tema
prelegerii publice, potrivit prevederilor art. 135, se stabileşte de către comisie şi se anunţă
candidatului cu 48 de ore înainte de susţinere.
(4) Concursul pentru ocuparea funcţiilor de profesor universitar constă numai în analiza dosarului de
concurs.
(5) Comisia de concurs pentru postul de asistent universitar şi conferenţiar universitar este formată
din conferenţiari şi profesori universitari titulari, la disciplinele din componenţa postului.
(6) Comisia de concurs pentru postul de profesor universitar este formată numai din profesori
universitari titulari, la disciplinele din componenţa postului.
(7) Comisiile de concurs sunt propuse de către catedre, se avizează de consiliul facultăţii şi se aprobă
de către senatul universitar.
(8) Criteriile minimale care trebuie îndeplinite de candidaţii pentru ocuparea funcţiilor de conferenţiar
universitar şi de cercetător ştiinţific gradul II se stabilesc prin Carta universitară
(9) Criteriile minimale care trebuie îndeplinite de candidaţii pentru ocuparea funcţiilor de profesor
universitar şi de cercetător ştiinţific gradul I se stabilesc prin ordin al ministrului educaţiei,
cercetării şi tineretului.
(10) Raportul comisiei de concurs, pentru fiecare post didactic, se întocmeşte de către preşedintele
comisiei, pe baza rapoartelor fiecărui membru şi se supune, de către decan, aprobării consiliului
facultăţii, prin vot nominal deschis. Consiliul facultăţii nu se poate substitui comisiei de concurs şi
nu poate stabili alte ierarhii sau aprecieri.
(11) Hotărârea consiliului facultăţii se supune validării de către senatul universitar, privind respectarea
criteriilor şi a procedurii de concurs, precum şi a tuturor prevederilor legale privind ocuparea
posturilor didactice în învăţământul superior.
(12) Numirea pe postul scos la concurs se face prin decizia rectorului, începând cu prima zi a
semestrului următor concursului susţinut. Concursul pentru ocuparea funcţiei didactice de
profesor universitar se organizează şi validează de către senatul universităţii în baza unei
metodologii naţional adoptate prin hotărâre a Guvernului.
(13) Rezultatele concursurilor de ocupare a posturilor didactice şi de cercetare sunt validate în senatul
instituţiilor de învăţământ superior. Confirmarea titlurilor didactice şi de cercetare se face de către
rector, prin decizie.
Art. 139.
(1) Rezultatul concursului se aduce la cunoştinţă prin afişare la sediul instituţiei de învăţământ superior
şi pe pagina web a acesteia.
39
 Proiect
(2) Pentru rezolvarea contestaţiilor senatul universitar va desemna noi comisii, la propunerea
rectorului, a căror membri vor fi persoane din alte instituţii decât cele din care au făcut parte membrii
comisiei iniţiale.
(3) Atât aprobarea cât şi validarea rezultatelor comisiilor de contestaţii se realizează de către senatul
universitar.
Art. 140.
(1) Contestaţiile se adresează senatului universitar, în termen de cel mult 10 zile de la data publicării
rezultatului concursului, şi se soluţionează în termen de cel mult 30 de zile de la data expirării
termenului de contestaţie.
(2) Rezultatul contestaţiei este definitiv şi se aduce la cunoştinţă prin afişare la sediul universităţii şi pe
pagina web, în termen de 5 zile de la data expirării perioadei de soluţionare a contestaţiei.
(3) În cazul în care postul scos la concurs nu a fost ocupat, concursul poate fi reluat cu respectarea
procedurii complete, potrivit legii.
Art. 141.
Funcţiile şi gradele de cercetător ştiinţific în reţeaua învăţământului superior se ocupă potrivit
reglementărilor legale specifice, în vigoare.
Art. 142.
(1) Posturile didactice vacante pot fi ocupate temporar, de personal didactic titular din instituţia de
învăţământ superior respectivă sau de personal didactic asociat, confirmat anual de către senat. În
astfel de situaţii, plata se poate face pentru cumul de funcţie sau prin plata cu ora. În cazul cumulului
de funcţii, pentru personalul didactic asociat se încheie contract de muncă pe perioadă determinată.
(2) Ocuparea posturilor didactice vacante cu personal didactic asociat se face prin concurs organizat la
nivelul catedrei sau al departamentului, constând cel puţin din curriculum vitae şi interviu.
(3) Metodologia de concurs pentru ocuparea posturilor didactice vacante cu personal didactic asociat
se aprobă de senatul universitar, cu respectarea condiţiilor de ocupare a posturilor didactice.
(4) Angajarea temporară a personalului didactic asociat se face prin decizia rectorului.
Art. 143.
Angajarea specialiştilor cu valoare recunoscută în domeniu, din ţară sau din străinătate, în calitate de
profesori asociaţi invitaţi, se avizează de consiliul departamentului sau al facultăţii şi se aprobă de
senatul universitar, în condiţiile legii.

CAPITOLUL II: Conducerea instituţiilor de învăţământ superior

Art. 144.
Fiecare instituţie de învăţământ superior, acreditată, adoptă, în mod autonom şi în conformitate cu
prevederile legale, un statut al conducerii sale, care este parte componentă a Cartei universitare.
Art. 145.
(1) Conducerea universităţii este asigurată de organisme deliberative, organisme executive, şi
organisme consultative.
(2) Organismele deliberative sunt: Senatul universităţii, Consiliul facultăţii şi alte organisme stabilite
conform cartei universitare;
(3) Organismele executive sunt: Biroul executiv al universităţii, Biroul executiv al facultăţii şi Biroul
executiv al catedrei sau departamentului.
(4) Organismul consultativ este Consiliul consultativ al universităţii.
(5) Universităţile pot constitui şi alte structuri organizatorice ale căror atribuţii sunt stabilite prin
Carta Universitară.
(6) Organismele deliberative se aleg prin vot secret, nominal şi liber exprimat.
(7) Organismele executive se desemnează în baza unei metodologii adoptate de Senatul universităţii.
(8) Componenţa organismelor consultative se desemnează în conformitate cu prevederile Cartei
universitare.

40
 Proiect
(9) Biroul executiv al universităţii este condus de Rector şi se compune din prorectori, secretarul
ştiinţific al senatului universităţii, reprezentantul studenţilor aleşi în senatul universităţii şi alţi
membri stabiliţi conform Cartei universităţii.
(10) Biroul executiv al facultăţii este condus de Decan şi se compune din prodecani, secretarul ştiinţific
al consiliului facultăţii, reprezentantul studenţilor aleşi în Consiliul facultăţii şi alţi membrii
stabiliţi în conformitate cu prevederile Cartei universitare.
(11) Rectorul şi decanul sunt aleşi de către senatul universităţii, respectiv consiliul facultăţii cu
jumătate plus unu din voturile valabil exprimate în structurile deliberative de conducere
respective.
(12) Rectorul, respectiv decanul, pot fi demişi cu votul a 2/3 din numărul membrilor senatului,
respectiv consiliului facultăţii la propunerea a minimum 1/3 din numărul membrilor structurii de
conducere care i-a ales.
Art. 146.
În exercitarea atribuţiilor lor, organismele de conducere ale universităţii se bazează pe o structură
administrativă organizată conform cartei universitare şi prevederilor legale în vigoare.
Art. 147.
(1) În conformitate cu prevederile cartei universitare, Rectorul elaborează şi supune aprobării
Senatului, structura organizatorică a universităţii.
(2) În stabilirea structurilor organizaţionale componente ale universităţii sunt avute în vedere
criteriile de performanţă academică şi eficienţă economică. Structura organizatorică
neperformantă sau ineficientă poate fi desfiinţată. Criteriile de performanţă academică deţin
prioritate în evaluarea unei structuri componente a instituţiei de învăţământ superior.
(3) Pot fi prorectori, decani, directori de departamente, şefi de catedră cadrele didactice cu gradul de
profesor sau conferenţiar universitar.
(4) Prorectorii, prodecanii, directorii departamentelor şi şefii de catedre sunt desemnaţi conform
prevederilor Cartei Universitare şi sunt numiţi de către rector prin decizie. Aceştia încheie cu
rectorul contracte de performanţă, având în vedere planul strategic de dezvoltare a universităţii,
prevederile statutului conducerii universităţii şi propunerile formulate de membrii structurilor
academice respective.
Art. 148.
Universităţile au obligaţia să facă publice inclusiv pe propria pagină de web:
a) carta, planul strategic de dezvoltare, planul de organizare şi personalul repartizat pe structurile de
organizare;
b) acordul de performanţă, raportul de performanţă şi raportul privind gestiunea financiară a
universităţii;
c) decizii, regulamente şi alte acte emise de organismele de conducere;
d) programele de studii şi documentele universitare asociate;
e) titlurile, diplomele şi certificatele universitare conferite în universitate;
f) posturile scoase la concurs;
g) convocările şedinţelor organismelor de conducere şi rezultatele deliberărilor;
h) componenţa organismelor de conducere şi schimbările intervenite;
i) orice alte informaţii de interes pentru membrii comunităţii universitare şi pentru public.
Art. 149.
(1) Senatul este organ deliberativ al instituţiei de învăţământ superior care iniţiază, analizează şi
adoptă politici şi strategii privind conducerea academică şi asigurarea calităţii predării, învăţării
şi cercetării din instituţia de învăţământ superior.
(2) Senatul are următoarele atribuţii:
a) garantează libertatea academică şi autonomia universitară.
b) stabileşte politica educaţională a universităţii, aprobă proiectele şi programele de
implementare a acesteia şi controlează aplicarea acestora;
c) aprobă, aplică şi, atunci când este cazul, modifică prevederile Cartei universităţii.

41
 Proiect
d) aprobă strategia, planurile operaţionale anuale de dezvoltare, precum şi structura
organizatorică a universităţii propuse de rector;
e) aprobă metodologiile şi regulamentele privind organizarea şi funcţionarea universităţii care
devin anexă la Carta universităţii;
f) aprobă componenţa şi atribuţiile consiliului consultativ al universităţii.
g) validează rezultatele alegerii decanilor şi ale procedurilor de desemnare a organismele
executive de conducere ale universităţii.
h) aprobă programele de studii şi curricula acestora;
i) aprobă rezultatele concursurilor de ocupare a posturilor didactice şi de cercetare;
j) aprobă anual proiectul de buget al universităţii şi execuţia acestuia.
k) conferă titlul de „doctor honoris causa”;
l) desemnează persoana care va negocia şi semna cu rectorul contractul de performanţă.
m) aprobă numărul de studenţi care pot fi şcolarizaţi şi repartizarea acestora pe cicluri şi
programe de studii.
n) numeşte comisii de analiză a aspectelor referitoare la funcţionarea universităţii;
o) aprobă sistemul propriu universităţii de asigurare a calităţii educaţiei şi stabileşte măsurile
prin care toţi membrii comunităţii universitare menţin standardele de calitate prevăzute în
legislaţia în vigoare;
p) decide aplicarea sancţiunilor, cu respectarea prevederilor legale.
q) exercită şi alte atribuţii stabilite prin carta universităţii.
(3) Numărul membrilor Senatului este stabilit în conformitate cu prevederile Cartei Universitare.
(4) Senatul include reprezentanţii cadrelor didactice, cercetătorilor şi studenţilor. Proporţia de
reprezentare a membrilor comunităţii universitare va fi precizată în Carta universităţii, fiind
obligatorie reprezentarea echilibrată pe domenii de studii şi grade didactice, iar numărul
studenţilor să fie de 25 la sută din numărul total al membrilor senatului.
(5) Mandatul senatului este de 4 ani.
(6) Senatul este convocat de către Rector sau la solicitarea a cel puţin o 1/3 din numărul membrilor
săi.
(7) Senatul dispune de un secretariat tehnic şi de mijloacele materiale şi financiare necesare
funcţionării sale.
Art. 150.
(1) Consiliul consultativ al universităţii se desemnează de Senatul universităţii, dintre personalităţi
reprezentative din mediul cultural şi ştiinţific, reprezentanţi ai mediului instituţional şi de afaceri,
reprezentanţi ai studenţilor sau absolvenţilor şi alţi reprezentanţi.
(2) Printre atribuţiile sale trebuie să se regăsească: atragerea de resurse, dezvoltarea antreprenoriatului
universitar, facilitarea relaţiilor universităţii cu mediu social şi economic, elaborarea de studii
privind inserţia absolvenţilor pe piaţa muncii, alte atribuţii stabilite de Senat.
Art. 151.
(1) Rectorul asigură conducerea executivă a universităţii.
(2) Mandatul rectorului este de 4 ani. O persoană poate îndeplini funcţia de rector în aceeaşi
universitate pentru încă un mandat succesiv.
(3) Atribuţiile rectorului sunt următoarele:
a) este reprezentantul legal al universităţii în relaţiile cu terţii;
b) este ordonatorul de credite al universităţii;
c) negociază şi semnează contractul de performanţă cu persoana desemnată de senatul
universităţii;
d) asigură conducerea operativă a universităţii;
e) negociază şi semnează contractele de angajare şi performanţă ale prorectorilor, decanilor şi
directorilor de departamente;
f) gestionează procesul de selectare a resurselor umane din universitate;
g) este responsabil de managementul asigurării calităţii în instituţie prin ducerea la îndeplinire a
clauzelor contractului de performanţă;
42
 Proiect
h) poate delega altor persoane cu atribuţii executive o parte din competenţele sale pentru
negocieri contractuale în numele universităţii;
i) îndeplineşte şi alte atribuţii stabilite de către Senat;
(4) Senatul organizează procesul de desemnare a rectorului. Pot candida pentru funcţia de rector
profesori universitari din ţară sau străinătate, care au dovedit experienţă managerială, performanţe
profesionale şi ştiinţifice şi integritate morală.
(5) Rectorul confirmat de către senatul universităţii negociază şi încheie cu reprezentantul desemnat
de către Senat, contractul de performanţă şi după caz contractul individual de muncă.
(6) Funcţiile de rector, prorector şi decan pot fi degrevate de atribuţiile didactice şi în urma negocierii
cu angajatorul, fiind remuneraţi cu minim dublul salariului de baza al funcţiei didactice pe care o
deţine.
Art. 152.
(1) Rectorul stabileşte numărul şi atribuţiile prorectorilor după consultarea senatului. Propunerile de
prorectori sunt formulate de rector şi sunt validate de senat.
(2) După validare, prorectorii devin membri ai Biroului executiv al universităţii.
(3) Mandatul prorectorului este de 4 ani. O persoană poate îndeplini funcţia de prorector în aceeaşi
universitate pentru încă un mandat succesiv.
(4) Prorectorii au atribuţiile prevăzute în Carta universitara.
(5) În cazuri justificate, rectorul propune senatului revocarea prorectorului.
Art. 153.
(1) Decanul asigură conducerea executivă a facultăţii.
(2) Mandatul decanului este de 4 ani. O persoană poate îndeplini funcţia de decan în aceeaşi
universitate pentru încă un mandat succesiv.
(3) Atribuţiile decanului sunt stabilite prin carta universităţii.
Art. 154.
Pentru gestionarea administraţiei universitare, rectorul numeşte un director general administrativ care a
fost selectat prin concurs public. Directorul general administrativ are atribuţiile stabilite de rector şi
prevăzute într-un contract de management.

CAPITOLUL III: Perfecţionarea pregătirii personalului didactic şi didactic auxiliar

Art. 155.
Perfecţionarea pregătirii personalului didactic din învăţământul universitar se realizează, în principal,
prin formele prevăzute de Legea Învăţământului Superior. Perfecţionarea pregătirii personalului
didactic din învăţământul superior se mai poate realiza prin :
a) programe de documentare şi schimb de experienţă la nivel naţional şi internaţional ;
b) programe de specializare şi cooperare interuniversitară, în ţară şi în străinătate ;
c) învăţământ postuniversitar de perfecţionare sau specializare, organizat potrivit legii ;
d) programe de cercetare ştiinţifică şi dezvoltare tehnologică realizate în ţară sau prin cooperare
internaţională ;
e) inovare educaţională, creaţie ştiinţifică tehnică, artistică şi prin activităţii sportive ;
f) alte forme stabilite prin Carta universitară.

Art. 156.
Perfecţionarea pregătirii personalului didactic auxiliar se realizează în cadrul unui sistem de grade
profesionale, pe baza unei metodologii specifice, aprobată de Ministrul Educaţiei, Cercetării şi
Tineretului.
Art. 157.
Finanţarea activităţilor de perfecţionare a pregătirii personalului didactic şi didactic auxiliar din
învăţământul superior este asigurată de instituţia de învăţământ superior. Fondurile necesare sunt
asigurate din alocaţii bugetare şi din venituri proprii pentru instituţiile de stat şi numai din venituri
proprii pentru instituţiile particulare. Fondurile pot fi suplimentate prin contribuţii ale agenţilor

43
 Proiect
economici, prin fonduri ale unor organisme ştiinţifice, precum şi prin sponsorizări interne sau
internaţionale, potrivit legii.

Art. 158.
Evaluarea activităţii de perfecţionare se face de către catedră, departament sau de alte structuri
instituţionale, potrivit criteriilor stabilite în Carta universitară.

CAPITOLUL IV: Norma didactică şi condiţiile de salarizare a personalului didactic

Secţiunea 1: Norma didactică şi de cercetare ştiinţifică
Art. 159.
În învăţământul superior se pot constitui norme didactice, de cercetare şi norme didactice şi de
cercetare. Activităţile cuprinse în norma didactică, de cercetare sau didactică şi de cercetare sunt
cuprinse în fişa postului pe ramură, negociată de Ministerul Educaţiei cu partenerii sociali
În cadrul orelor respective o parte se normează ca activitate didactică săptămânală, sub numele de
normă didactică săptămânală, iar diferenţa până la numărul de ore pe săptămână din legislaţia muncii
se stabileşte cu activităţi de cercetare ştiinţifică şi alte activităţi precizate la art. 159, prevăzute calitativ
în fişa postului şi cantitativ în Statul de funcţiuni, prin negocierea contractului individual de muncă.
Art. 160.
a) În atribuţiile personalului didactic şi de cercetare din învăţământul superior intră:
b) Activităţi didactice de predare, activităţi tutoriale, de seminarizare şi lucrări de laborator, de
instruire practică şi de evaluare, conform curriculei şi fişelor curriculare
c) Activităţi de cercetare ştiinţifică şi dezvoltare tehnologică, de proiectare şi creaţie artistică sau
sportivă, după caz.
d) Activităţi de pregătire ştiinţifică şi metodică, alte activităţi în interesul învăţământului şi
cercetării
e) Activităţi de promovare la nivel naţional şi internaţional a valorilor profesionale culturale,
sportive şi ştiinţifice ale universităţii
f) Activităţi de management şi administraţie universitară

Art. 161.
(1) În învăţământul superior, norma didactică săptămânală se cuantifică în ore convenţionale. Această
normă este de cel mult 15 ore/săptămână reprezentând activităţile prevăzute la art.160
(2) Ora convenţională este ora didactică de seminar, de laborator, de lucrări practice sau activităţi
similare acestora
(3) În învăţământul superior ora de curs reprezintă 2 ore convenţionale
(4) În învăţământul de master, şi în cel universitar cu predare în limbi de circulaţie internaţională, ora
de curs reprezintă 2,5 ore convenţionale, iar ora de seminar sau de activităţi similare acesteia
reprezintă 1,5 ore convenţionale. Pentru conducătorii de doctorat, se normează 0,5 ore convenţionale
săptămânal, pentru fiecare doctorand în stagiu.
(5) Norma medie săptămânală pentru activităţile didactice este diferenţiată astfel:
(a) profesorul universitar: 2-6 ore din care minim 4 ore convenţionale de curs;
(b) conferenţiarul universitar: 4-8 ore din care minim 4 ore convenţionale de curs;
(c) lectorul universitar/şeful de lucrări: 8-10 ore din care minim 2 ore convenţionale de curs;
(d) asistentul universitar: 6-10 ore.
(6) Norma de cercetare se stabileşte conform legislaţiei în vigoare
Norma didactică şi de cercetare cuprinde activităţile evidenţiate la art 160 precum şi activităţi de
cercetare, raportul dintre acestea fiind stabilit prin Carta universitarăşi contractul individual de muncă
(7) În situaţia în care norma medie săptămânală pentru activităţile didactice nu poate fi alcătuită numai
din activităţi didactice directe cu studenţii, aceasta se completează cu activităţi de cercetare ştiinţifică,
la propunerea şefului de catedră, cu acordul consiliului facultăţii.

44
 Proiect
Pentru cel mult un an de învăţământ universitar, 1-2 cadre didactice universitare dintr-o catedră, pot fi
normate, fără normă medie săptămânală pentru activităţi didactice, situaţie în care îşi menţine calitatea
de titular în funcţia didactică obţinută prin concurs. Astfel de situaţii necesită propunerea catedrei şi
aprobarea în consiliul facultăţii şi în senatul universitar.
(8) Cadrele didactice titulare, a căror normă didactică nu poate fi constituită conform prevederilor art.
159, pot fi trecute temporar, la cererea acestora, cu norma integrală de cercetare ştiinţifică finanţată de
la bugetul de stat, în cadrul catedrei sau al departamentului, menţinându-şi calitatea de titular în funcţia
didactică obţinută prin concurs. În această perioadă, cadrul didactic are obligaţiile personalului de
cercetare din învăţământul superior.
(9) Atribuirea de ore pentru cumul sau plata cu ora, personalului didactic titular sau asociat se face la
propunerea catedrei, cu avizul consiliului facultăţii/departamentului şi cu aprobarea senatului
universităţii, cu respectarea prevederilor art 142.
Art. 162.
Cercetătorii ştiinţifici cu titlul de doctor pot fi utilizaţi şi pentru unele activităţi didactice directe cu
studenţii, cu o normă medie săptămânală de 2-4 ore, numai cu acordul scris sau la cererea lor, cu
diminuarea corespunzătoare a sarcinilor de cercetare ştiinţifică şi numai după susţinerea unei probe
practice, de genul celei pe care urmează a o desfăşura, în faţa unei comisii desemnate de senat.

Secţiunea 2: Condiţiile de salarizare ale personalului didactic

Art. 163.
Salarizarea personalului didactic şi de cercetare din învăţământul superior se face în condiţiile legii.
Art. 164.
(1) Salarizarea personalului didactic se stabileşte în raport cu:
a) funcţia didactică;
b) calitatea activităţii didactico-ştiinţifice, stabilite pe baza procedurii de evaluare anuală;
c) calitatea activităţii de inovare, transfer tehnologic, rezultatelor cultural artistice sau sportive
d) norma didactică;
e) titlul ştiinţific;
f) vechimea recunoscută în învăţământul universitar;
g) condiţiile specifice în care îşi desfăşoară activitatea.
(2) Cadrul didactic aflat în situaţiile prevăzute la art. 161 alin. (5) şi (6) este salarizat corespunzător
postului deţinut ca titular.
Art. 165.
Salarizarea personalului de cercetare ştiinţifică din instituţiile de învăţământ universitar se stabileşte în
raport cu:
a) funcţia de cercetare;
b) calitatea activităţii de cercetare ştiinţifică, stabilită pe baza procedurii de evaluare anuală;
c) calitatea activităţii de inovare, transfer tehnologic, rezultatelor cultural artistice sau sportive
d) titlul ştiinţific;
e) vechimea recunoscută în cercetarea ştiinţifică de profil;
f) contribuţia adusă în procesul de învăţământ;
g) aportul financiar şi material rezultat din activitatea proprie;
h) condiţiile specifice în care îşi desfăşoară activitatea.

Art. 166.
(1) Sporul de salariu prevăzut la art. 164 lit. f) şi la art. 165 lit. g) se atribuie personalului didactic şi de
cercetare, care desfăşoară activităţi în condiţii de risc, potrivit legii şi contractului colectiv de muncă,
fără a depăşi 30% din salariul de bază şi care face parte din acesta.
(2) Drepturile şi obligaţiile referitoare la siguranţa şi riscul în muncă, care revin personalului didactic,
didactic auxiliar şi de cercetare, se stabilesc în cadrul contractelor colective de muncă dintre instituţiile
de învăţământ superior şi sindicate sau reprezentanţii salariaţilor din instituţie, potrivit legii.
45
 Proiect
(3) Drepturile salariale provenite din cercetare ştiinţifică, proiectare, consultanţă, expertiză, invenţii,
inovaţii, transfer tehnologic, rezultate cultural artistice sau sportive, precum şi din cumul sau plata cu
ora, se defalcă, în vederea impozitării, pe lunile la care se referă, şi se impozitează distinct pentru
fiecare activitate, separat de celelalte venituri.
Art. 167.
(1) Personalul didactic din învăţământul superior, inclusiv cel prevăzut la art. 161 alin. (3) alin. (4)
alin. (5), şi beneficiază de următoarele tranşe de vechime: 0-3 ani, 3-6 ani, 6-9 ani, 9-12 ani, 12-15 ani,
15-20 ani, şi peste 20 ani.
(2) Coeficienţii de ierarhizare a salariilor de bază pe tranşe de vechime în învăţământ şi funcţii
didactice sunt cei prevăzuţi de legislaţia în vigoare.
(3) Personalul didactic, didactic auxiliar şi cel de cercetare din învăţământul superior beneficiază, la
fiecare tranşă de vechime în învăţământul superior, de un spor de 5% din salariul de bază, pentru
solicitare neuropsihică, pentru întregul an calendaristic.
(4) Personalul didactic, didactic auxiliar şi cel de cercetare din învăţământul superior, care are titlul
ştiinţific de doctor, este remunerat cu 20% în plus la salariul de bază.
(5) Personalul didactic din învăţământul superior, inclusiv cel prevăzut la art. 161 (3) alin. (4) alin. (5)
cu performanţe deosebite în pregătirea studenţilor, sau cursanţilor, în inovare, transfer tehnologic,
rezultate cultural artistice sau sportive didactică şi în cercetarea ştiinţifică, precum şi cu o vechime de
peste 10 ani în învăţământ, poate beneficia de gradaţia de merit acordată prin concurs. Această gradaţie
se acordă la 20% din numărul posturilor didactice existente la nivelul instituţiei de învăţământ
universitar, autorizate sau acreditate, şi reprezintă 25% din salariul de bază al persoanei îndreptăţite.
Gradaţia de merit se include în salariul de bază.
(6) Atribuirea gradaţiei de merit se face prin concurs, care cuprinde următoarele faze:
a) candidatul întocmeşte şi depune, la conducerea catedrei sau a departamentului, raportul de
autoevaluare a activităţii desfăşurate, după un model stabilit de senatul universitar;
b) raportul de autoevaluare se supune dezbaterii catedrei sau departamentului, care formulează o
apreciere sintetică asupra activităţii candidatului;
c) conducerea catedrei sau a departamentului înaintează consiliului facultăţii raportul de autoevaluare
şi aprecierea sintetică; acesta analizează şi transmite senatului universitar lista candidaţilor
recomandaţi, potrivit numărului de gradaţii de merit atribuite de către senat, facultăţii respective;
d) senatul universitar analizează recomandările consiliilor facultăţilor şi hotărăşte acordarea gradaţiilor
de merit;
e) rectorul emite decizie de acordare a gradaţiei de merit.
(7) Gradaţia de merit se acordă pe o perioada de 4 ani. Personalul didactic care a beneficiat de gradaţia
de merit poate participa din nou la concurs.
(8) Personalul didactic, didactic auxiliar, de cercetare şi de proiectare din învăţământul universitar
poate beneficia de salariu de merit conform legii. Numărul salariilor de merit se calculeaza la totalul
posturilor existente în instituţia de învăţământ universitar, potrivit legislaţiei în vigoare.
(9) Un cadru didactic nu poate beneficia simultan de gradaţie de merit şi de salariu de merit, în aceeaşi
universitate.
(10) Personalul didactic cu o vechime neîntreruptă în învăţământul universitar de peste 5 ani
beneficiază de un spor de stabilitate de 15% din salariul de bază, care face parte din acesta.
Art. 168.
(1) Persoanele alese în funcţiile de conducere din învăţământul universitar beneficiază de indemnizaţie
lunară de conducere, calculată în procente din salariul de bază al funcţiei de profesor universitar,
pentru tranşa de vechime cuvenită, după cum urmează:
a) 20-30% pentru şef de catedră;
b) 25-30% pentru director de departament;
c) 20-30% pentru cancelarul facultăţii;
d) 30-35% pentru prodecan;
e) 35-40% pentru decan;
f) 30-40% pentru cancelarul general al universităţii;
g) 40-45% pentru prorector;
46
 Proiect
h) 45-50% pentru rector.
(2) Stabilirea cuantumului indemnizaţiilor între limitele prevazute la alin. (1) se face în funcţie de
specificul instituţiei de învăţământ universitar, de numărul posturilor didactice şi de numărul
studenţilor. Criteriile de diferenţiere între instituţiile de învăţământ universitar, precum şi în interiorul
acestora se stabilesc prin ordin al ministrului Educaţiei.
(3) Cadrele didactice încadrate ca funcţionari publici sau ca personal contractual, care deţin titlul
ştiinţific de doctor, au dreptul la sporul de doctorat conform legii, indiferent dacă postul didactic este
rezervat sau nu, în una din instituţiile de învăţământ superior.
Art. 169.
Asistenţii universitari beneficiază de primă de instalare, o singură dată, la angajarea în învăţământ prin
concurs, în primii 5 ani de la absolvirea studiilor. Cuantumul acestei prime se stabileşte la trei salarii la
funcţia de încadrare. În cazul plecării din instituţia de învăţământ superior în următorii 3 ani, persoana
respectivă este obligată să restituie întreaga sumă.
Art. 170.
(1) Personalul didactic titular, cât şi cel asociat, pentru activităţile desfăşurate peste norma didactică
maximă, poate fi salarizat prin plata cu ora sau prin cumul. Calculul pentru plata cu ora sau prin cumul
se face la norma didactică prevăzută la art. 161, la nivelul postului, cu respectarea drepturilor de
vechime a persoanei în cauză, la care se adaugă şi sporurile cuvenite. Drepturile salariale provenite din
cumul sau din plata cu ora, drepturile băneşti cuvenite pentru invenţii şi inovaţii, activităţi productive
sau de altă natură, desfăşurate în interesul învăţământului, se defalcă, în vederea impunerii, pe lunile la
care se referă, şi se impozitează distinct pentru fiecare activitate, separat de celelalte venituri.
(2) Calculul salariului cuvenit pentru cumul se face, potrivit alin. (1), pe o durată de 12 luni din anul
universitar.
(3) Cadrul didactic care efectuează ore din normele vacante, plătite prin cumul sau plata cu ora, se
remunerează corespunzător gradului didacticaferent postului.
(4) Condiţiile pentru suplinirea colegială se stabilesc în Carta universitară, în condiţiile asigurării
factorilor de menţinere şi creştere a calităţii învăţământului.
Art. 171.
(1) Numărul posturilor pentru personalul didactic auxiliar se stabileşte de senatul universitar, în
funcţie de bugetul şi specificul instituţiei, al facultăţii, al specializării, al departamentului şi al
catedrei.
(2) Nomenclatorul general de funcţii didactice auxiliare din învăţământul universitar, precum şi
nivelul studiilor cerute pentru aceste funcţii se elaborează de Ministerul Educaţiei, împreună cu
Ministerul Muncii.
(3) Angajarea personalului didactic auxiliar se face prin concurs organizat de catedră, de facultate sau
de departament, potrivit legii.
(4) Sarcinile personalului didactic auxiliar sunt stabilite în fişa individuală a postului, aprobată, după
caz, de decan, de directorul departamentului sau de şeful catedrei, şi este anexă la contractul
individual de muncă.
(5) Criteriile de salarizare a personalului didactic auxiliar sunt stabilite de Ministerul Educaţiei
Cercetării şi Tineretului, cu consultarea sindicatelor. Senatele universitare pot stabili salarii
diferenţiate, cu o creştere de până la 40% din salariul de bază prevăzut pentru funcţia respectivă,
în funcţie de specificul activităţii desfăşurate şi de calitatea acesteia, cu respectarea contractului
colectiv de muncă la nivel de instituţie.

TITLUL II
DISTINCŢII ŞI PREMII

Art. 172.
(1) Personalul didactic titular cu rezultate excelente în activitatea didactică, educativă şi ştiinţifică
poate primi ordine, medalii, titluri şi premii, potrivit legii.
(2) Ordinele şi medaliile care pot fi conferite personalului didactic din învăţământul superior sunt:
47
 Proiect
a) Ordinul Alma Mater, clasele Comandor, Cavaler şi Ofiţer;
b) Medalia Membru de Onoare al Comunităţii Universitare; medalia se acordă cadrelor didactice
pensionabile, cu activitate deosebită;
(3) Persoanelor distinse cu ordine sau medalii li se acordă unele drepturi, reglementate prin regulament
de atribuire al acestor distincţii, elaborat de Ministerul Educaţiei în termen de 90 de zile de la data
intrării în vigoare a prezentei legi.
Art. 173.
În afara distincţiilor prevăzute la art. 172, ministrul Educaţiei este împuternicit să acorde personalului
didactic şi de cercetare din învăţământul superior, distincţii şi premii, în mod diferenţiat.
(1) Premiu de excelenţă pentru rezultate deosebite, constatate cu ocazia evaluărilor periodice externe,
la un procent de maximum 10% din personalul instituţiei de învăţământ evaluate, reprezentând
valoarea unui salariu cuvenit pe luna curentă, dar la valoarea maximă a coeficientului de ierarhizare.
(2) Diplomă de excelenţă se acordă cadrelor didactice pensionate sau pensionabile, cu activitate
deosebită în învăţământ; diploma este însoţită de un premiu de 20% din suma salariilor de bază primite
în ultimele 12 luni.
(3) Personalului didactic din învăţământul universitar i se poate acorda Diploma Titu Maiorescu,
clasele I, II şi III, însoţită de un premiu în valoare de 25%, 20%, respectiv 15% din suma salariilor de
bază primite în ultimele 12 luni.
(4) Bibliotecarilor din învăţământul universitar li se poate acorda Diploma Alexandru Rosetti, clasele
I, II şi III, însoţită de un premiu în valoare de 25%, 20%, respectiv 15% din suma salariilor de bază
primite în ultimele 12 luni.
Art. 174.
Distincţiile şi premiile prevăzute la art. 142 din prezenta lege se acordă în baza unui regulament
special elaborat, aprobat prin ordin al ministrul Educaţiei.

TITLUL III
RĂSPUNDEREA DISCIPLINARĂ ŞI MATERIALĂ A PERSONALULUI DIDACTIC,
DIDACTIC AUXILIAR, A PERSONALULUI DE CONDUCERE, DE ÎNDRUMARE ŞI
DE CONTROL
Art. 175.
Personalul didactic, personalul didactic auxiliar, precum şi cel de conducere, de monitorizare şi de
evaluare din învăţământ răspund disciplinar pentru neîndeplinirea îndatoririlor ce le revin potrivit
contractului individual de muncă, precum şi pentru nerespectarea normelor de comportare impuse de
interesul învăţământului şi prestigiului instituţiei.
Art. 176.
Sancţiunile disciplinare care se pot aplica personalului didactic, cercetătorilor ştiinţifici gradul I şi II şi
personalului didactic auxiliar, în raport cu gravitatea abaterilor, sunt:
a) observaţie scrisă;
b) avertisment;
c) diminuarea salariului de bază, cumulat când este cazul, cu indemnizaţia de conducere, de
îndrumare şi de control, cu până la 15%, pe o perioadă de 1-6 luni;
d) suspendarea, pe o perioadă de până la 3 ani, a dreptului de înscriere la un concurs pentru ocuparea
unei funcţii didactice superioare sau pentru obţinerea gradelor didactice ori a unei funcţii de
conducere, de monitorizare şi evaluare;
e) destituirea din funcţia de conducere;
f) desfacerea disciplinară a contractului de muncă.
Art. 177.
Pentru personalul din Ministerul Educaţiei, precum şi pentru cel din unităţile direct subordonate
calitatea de funcţionar public, propunerea de sancţionare şi metodologia de aplicare este cea prevăzută
de legea specifică, în vigoare.

48
 Proiect
Art. 178.
În instituţiile de învăţământ universitar, propunerea de sancţionare se face de către şeful de catedră,
directorul de departament sau de unitatea de cercetare, de proiectare, microproducţie, de către decan
sau rector, ori de către cel puţin 1/3 din numărul total al membrilor catedrei, ai departamentului ori ai
structurilor de conducere.
Art. 179.
(1) Sancţiunea disciplinară se aplică numai după efectuarea cercetării faptei sesizate în scris. Audierea
celui în cauză şi verificarea susţinerilor făcute de acesta în apărarea sa, sunt obligatorii.
(2) Pentru cercetarea abaterilor săvârşite de personalul didactic, în fiecare instituţie de învăţământ
superior, se constituie prin hotărâre a senatului universitar, Comisia de analiză a abaterilor disciplinare,
alcătuită numai din profesori universitari, cercetători ştiinţifici gradul I şi 1-2 reprezentanţi ai
sindicatelor legal constituite, cu o reputaţie ştiinţifică, socială şi morală ireproşabilă, pe durata
mandatului senatului, potrivit metodologiei prevăzute în Carta universitară.
(3) Numărul membrilor Comisiei de analiză a abaterilor disciplinare, metodologia de lucru şi
procedura de alegere se stabilesc prin Carta universitară, în limita a 5-11 membri.
(4) Când Comisia de analiză a abaterilor disciplinare analizează faptele unui membru al său, acesta nu
poate lua parte la şedinţele comisiei, la întocmirea raportului sau la orice activitate desfăşurată de
comisie în soluţionarea problemei respective. Dacă cel analizat este propus pentru a fi sancţionat,
trebuie făcută şi propunerea de înlocuire a sa din Comisie.
Art. 180.
În cadrul cercetării abaterii prezumate se stabilesc faptele şi urmările acestora, împrejurările în care au
fost săvârşite, existenţa sau inexistenţa vinovăţiei, precum şi orice alte date concludente. Refuzul celui
cercetat de a se prezenta la audiere, deşi a fost înştiinţat în scris cu minimum 48 de ore înainte, precum
şi de a da declaraţii scrise se constată prin proces-verbal şi nu împiedică finalizarea cercetării. Cadrul
didactic cercetat are dreptul să cunoască toate actele cercetării şi să-şi producă probe în apărare.
Art. 181.
Normele privind componenţa, organizarea şi funcţionarea, precum şi atribuţiile Comisiei de analiză a
abaterilor disciplinare, se stabilesc prin regulament aprobat prin hotărâre a senatului universitar, care
nu poate fi modificat după adoptare, decât numai din dispoziţii exprese ale legii.
Art. 182.
(1) Cercetarea propunerii de sancţionare şi comunicarea deciziei se fac în termen de cel mult 30 de zile
de la data constatării abaterii, consemnată la registratura generală a instituţiei de învăţământ superior.
Persoanei nevinovate i se comunică în scris inexistenţa faptelor pentru care a fost cercetată.
(2) Persoanele sancţionate au dreptul de a contesta, în termen de 15 zile de la comunicare, decizia
respectivă la Senatul instituţiei de învăţământ superior.
(4) Dreptul persoanei sancţionate de a se adresa instanţelor judecătoreşti este garantat.

Art. 183.
Sancţiunea se stabileşte pe baza raportului comisiei de analiză a abaterilor disciplinare, de către biroul
senatului şi se comunică în scris, confidenţial, prin decizia rectorului.
Art. 184.
În cazul în care cel sancţionat nu a mai săvârşit abateri disciplinare în cursul unui an de la aplicarea
sancţiunii, îmbunătăţindu-şi activitatea şi comportamentul, din proprie iniţiativă sau la cererea scrisă a
persoanei sancţionate, autoritatea care a aplicat sancţiunea prevăzută la art. 145 lit. a)-d) poate dispune
ridicarea şi radierea sancţiunii, făcându-se menţiunea corespunzătoare în statul personal de serviciu al
celui în cauză.
Art. 185.
Răspunderea materială a personalului didactic, didactic auxiliar şi cercetătorilor ştiinţifici gradul I şi II,
se stabileşte potrivit legislaţiei muncii. Decizia de imputare, precum şi celelalte acte pentru recuperarea
pagubelor şi a prejudiciilor se fac de către biroul senatului instituţiei de învăţământ superior al cărei
salariat este cel în cauză, în afară de cazurile când, prin lege, se dispune altfel.
49
 Proiect

DISPOZIŢII FINALE ŞI TRANZITORII

Art. 186.
(1) Salarizarea personalului didactic de predare, de consiliere şi de terapie educaţională, de
documentare şi informare, de inovare–dezvoltare din învăţământul preuniversitar se realizează, la
nivelul cel mai înalt al studiilor, indiferent de postul didactic ocupat, astfel:
a) absolvenţii cu examen de diplomă sau bacalaureat ai liceului pedagogic ori a unei şcoli echivalente
de profil, precum şi absolvenţii cu diplomă ai şcolilor postliceale sunt salarizaţi corespunzător studiilor
medii;
b) absolvenţii cu examen de diplomă ai colegiului universitar pedagogic sunt salarizaţi corespunzător
funcţiei de institutor;
c) absolvenţii învăţământului universitar de scurtă durată cu diplomă de absolvire sau echivalentă
acesteia ori ai învăţământului universitar cu diplomă de licenţă sunt salarizaţi corespunzător funcţiei de
profesor II;
d) absolvenţii învăţământului universitar de lungă durată cu diplomă de licenţă sau echivalentă
acesteia ori ai învăţământului universitar cu diplomă de master sunt salarizaţi corespunzător funcţiei de
profesor I.
(2) Personalul didactic titular care nu îndeplineşte condiţiile de studii prevăzute de prezenta lege îşi
păstrează drepturile dobândite timp de 7 ani de la data intrării în vigoare a prezentei legi, perioadă în
care trebuie să-şi completeze studiile.
(3) Personalul didactic auxiliar care nu îndeplineşte condiţiile de studii prevăzute la art. 39 din
prezenta lege îşi păstrează drepturile dobândite timp de 5 ani de la data intrării în vigoare a prezentei
legi, perioadă în care trebuie să-şi completeze studiile.
(4) Personalul didactic care ocupă prin concurs funcţii de conducere, de monitorizare, evaluare şi
control şi care nu îndeplineşte condiţiile specifice de ocupare a acestor funcţii prevăzute de prezenta
lege are obligaţia ca în termen de 4 ani de la data intrării în vigoare a prezentei legi să-şi finalizeze
studiile masterale/gradele didactice, astfel încât să poată îndeplini condiţiile specifice necesare ocupării
acestor funcţii.

Art. 187.
Personalul didactic care la intrarea în vigoare a prezentei legi ocupă funcţii de preparator universitar
urmează ca în decurs de cel mult 2 ani de la intrarea în vigoare a prezentei legi să promoveze pe postul
didactic de asistent universitar, obţinut prin transformarea postului de preparator universitar după
metodologia existentă la momentul respectiv. Cei care nu reuşesc sa promoveze pe un post didactic
superior vor înceta activitatea de cadru didactic prin încetarea relaţiilor de muncă contractuale cu
instituţia respectiva de învăţământ superior.

Art. 188.
Personalului didactic titular în învăţământ i se rezervă postul în perioada în care frecventează, la
cursurile de zi, o formă de învăţământ postuniversitar, cu aprobarea unităţii de învăţământ/instituţiei
unde îşi desfăşoară activitatea.

Art. 189.
Disciplina "Religie" poate fi predată numai de personal abilitat în baza protocoalelor încheiate între
Ministerul Educaţiei şi cultele religioase recunoscute oficial de statul român.

Art. 190.
(1) Datele privind situaţia profesională a personalului didactic se consemnează într-un stat personal de
serviciu. Statul personal de serviciu cuprinde date privind starea civilă, curriculum vitae, evoluţia
profesională şi evaluările periodice. Statul personal de serviciu se actualizează la solicitarea titularului
sau a conducerii instituţiei ori a unităţii respective. Accesul la statul personal de serviciu este permis
titularului şi conducătorului instituţiei sau al unităţii de învăţământ. În învăţământul preuniversitar,
statul personal de serviciu poate fi consultat şi de personalul de conducere, de monitorizare, evaluare şi
50
 Proiect
control al direcţiei judeţene/a municipiului Bucureşti pentru învăţământ preuniversitar şi al
Ministerului Educaţiei.
(2) Statul personal de serviciu se păstrează după cum urmează:
a) la Ministerul Educaţiei, pentru personalul de conducere din cadrul direcţiei judeţene/a Municipiului
Bucureşti pentru învăţământ preuniversitar, precum şi pentru personalul didactic de monitorizare,
evaluare şi control din Ministerul Educaţiei;
b) la direcţiile judeţene/a municipiului Bucureşti pentru învăţământ preuniversitar pentru inspectorii
şcolari, pentru directorii, directorii adjuncţi, directorii educativi ai unităţilor subordonate şi pentru
directorul casei corpului didactic;
d) la unităţile de învăţământ, pentru personalul didactic şi personalul didactic auxiliar din aceste
unităţi;
e) la instituţiile de învăţământ superior, pentru personalul didactic şi didactic auxiliar din aceste
instituţii.

Art. 191.
În mod excepţional, în lipsa personalului didactic calificat, pot fi încadrate, pe perioada determinată,
persoane care nu întrunesc condiţiile de studii prevăzute la art. 38, care au absolvit cel puţin liceul, cu
diploma de bacalaureat, numite suplinitori.

Art. 192.
Personalul didactic încadrat cu contract de muncă pe perioadă determinată beneficiază de aceleaşi
drepturi cu personalul didactic încadrat cu contract de muncă pe perioadă nedeterminată,
corespunzător perioadei lucrate.

Art. 193.
(1) Persoanele angajate în învăţământ, provenite din alte sectoare de activitate, care fac dovada că au
profesat în specialitatea înscrisă pe diploma de studii şi care ocupă un post didactic în această
specialitate, beneficiază de vechimea în muncă ca vechime recunoscută în învăţământ, în vederea
stabilirii drepturilor salariale.
(2) Cetăţenilor români care au lucrat în străinătate în învăţământ sau în cercetare li se echivalează
integral vechimea în învăţământ. Includerea perioadelor lucrate în străinătate ca vechime în muncă se
va face conform legislaţiei muncii în vigoare, pe baza documentelor oficiale necesare.
(3) Pentru personalul didactic care a fost salarizat din alte sectoare de activitate, reconstituirea
vechimii în învăţământ se face pe baza evidenţelor unităţilor/instituţiilor unde a lucrat efectiv.

Art. 194.
Se recunosc ca vechime în învăţământ şi perioadele prevăzute de legislaţia în vigoare, în care
personalul didactic, datorită unor cauze pe care nu le putea înlătura, precum boală, condamnări casate
ulterior sau alte situaţii, a fost împiedicat să desfăşoare acele activităţi.

Art. 195.
Personalul didactic pensionat din învăţământ beneficiază de asistenţă medicală şi de acces în casele de
odihnă şi în bazele de tratament ale învăţământului şi ale sindicatelor în limita locurilor disponibile.

Art. 196.
În măsura în care prezentul statut nu dispune altfel, personalului didactic i se aplica celelalte dispoziţii
din legislaţia muncii.

Art. 197.
Pentru instituţiile de învăţământ din domeniul apărării, informaţiilor, al ordinii publice şi siguranţei
naţionale, prezenta lege dispune:
a) aplicarea prevederilor prezentei legi la specificul propriu se face prin ordine, regulamente şi
instrucţiuni proprii care nu vor afecta conţinutul de fond al reglementarilor ci, după caz, metodologia şi
alte aspecte privind forma de aplicare a conţinutului prezentelor reglementari;
51
 Proiect
b) personalul didactic militar şi civil se constituie din personalul didactic prevăzut în prezentul statut şi
din corpul instructorilor militari;
c) personalul didactic militar are drepturile şi îndatoririle care decurg din prezenta lege şi din calitatea
de cadru militar în activitate;
d) funcţiile didactice pentru corpul instructorilor militari, condiţiile care se cer pentru ocuparea
acestora, normele didactice, competenţele şi responsabilităţile se stabilesc prin instrucţiuni proprii;
e) conducerea instituţiilor de învăţământ se realizează de către comandanţi care se numesc în funcţii
conform reglementarilor interne. Comandanţii instituţiilor de învăţământ universitar din domeniul
apărării, informaţiilor, al ordinii publice şi siguranţei naţionale îndeplinesc şi atribuţiile de rectori ai
acestora;
f) perfecţionarea pregătirii personalului didactic se realizează conform prevederilor prezentei legi şi
reglementarilor specifice proprii;
g) personalul didactic, inclusiv cel din corpul instructorilor militari, poate obţine definitivarea în
învăţământ şi gradele didactice, în condiţiile stabilite de prezenta lege;
h) comandanţii (rectorii) instituţiilor de învăţământ superior din domeniul apărării, informaţiilor, al
ordinii publice şi siguranţei naţionale participa ca membri de drept în Consiliul Naţional al Rectorilor.

Art. 198.
(1) Din momentul adoptării prezentei legi personalul didactic de predare suplinitor, cu gradul
definitiv, devine personal didactic de predare asociat cu gradul definitiv şi are dreptul de a participa la
concursurile de titularizare, în condiţiile legii .
(2) În data intrării în vigoare a prezentei legi, personalul didactic suplinitor, cu o vechime de un an în
specialitate, devine personal didactic stagiar asociat şi se supune prevederilor prezentei legi.
(3) În anul implementării prezentei legi, personalul didactic de predare titular cu o vechime de un an în
specialitate îşi păstrează titulatura în condiţiile dobândirii gradului definitiv, conform legii.

Art. 199.
(1) Prezenta lege intră în vigoare la data începerii noului an şcolar/universitar după data publicării în
Monitorul Oficial al României.
(2) La aceeaşi dată, Legea nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic, cu modificările şi
completările ulterioare, precum şi orice alte dispoziţii contrar prezentei legi se abrogă. În termen de cel
mult 6 luni de la publicarea prezentei legi în Monitorul Oficial al României, Ministerul Educaţiei va
elabora documentele legislative ce decurg din aplicarea legii care, de asemenea, se vor publica în
Monitorul Oficial al României.

52