UNIVERSITATEA ALEXANDRU IOAN CUZA ‘’IAȘI”

Facultatea de Pshihologie și Științe ale Educației-

Pedagogie

PORTOFOLIU
INSTRUIRE ASISTATĂ LA CALCULATOR

Mintariu Cristina-Mădălina
Grupa 1
An 3
 Cuprins

1. Analiză comparativă între I.A.C. ca dezvoltare și

ca metodă didactică

2. Asemănări și deosebiri între învățarea clasică și

hyperlearning

3. Proiect didactic
 1. Analiză comparativă între I.A.C. ca dezvoltare și
ca metodă didactică

Didactica reprezintă un ansamblu de tehnici şi proceduri de instruire care au la bază principiile

teoretice indispensabile rezolvării efective a problemelor legate de conținutul, metodele şi
organizarea instruirii.
Instruirea asistată la calculator reprezintă metoda didactică sau metoda e învățământ, care
valorifică principiile de modelare și analiză cibernetică a activității de instruire în contextul
noilor tehnologii informatice și de comunicații, caracteristice societații contemporane.
Sistemul IAC este un mediu integrat hardware-software destinat interacțiunii dintre posesorii
unui sistem de cunoștințe și destinatarii acestuia, în vederea asimilării active de informație
însoțită de achiziționarea de noi operații și deprinderi.
În învățământul preuniversitar IAC-ul capătă tot mai mult teren. Privite inițial ca mijloace de
informare, atât pentru profesori, cât și pentru elevi, tehnologiile informației și comunicării
pătrund din ce în ce mai adânc în mediul școlii, reprezentând un veritabil și facilitor al
proiectării și organizării orelor de lecții al controlului învățării, precum și un mijloc eficient de
evaluare.
Mai mult decât atât, prin intermediul TIC se poate trece foarte ușor de la o învățare centrată pe
conținut la o învățare centrată pe individualitatea elevului, în sensul că acesta poate învăța după
propriul ritm, planificându-și singur timpul, identificându-și resursele și limitele.
De aceea putem spune că insruirea asistată la calculator pune accentul pe învățarea prin
observare și descoperire ceea ce duce la dezvoltarea sistemului educațional atribuindu-i o
caracteristică inovatoare, cât și la dezvoltarea participanților procesului de educare.
Învățarea prin desoperire se desfășoară în situațiile în care sunt dezvoltate probleme, atunci
când studentul foosind experiența dobândită anterior și cunoștințele învățate descoperă noțiunile
și fenomenele noi care trebuiesc învățate, asimilate și înțelese.
Cu ajutorul introducerii IAC-ului, studentul va înțelege mai cunoștințele asimilate prin
descoperire decât noțiunile prezentate prin metoda tradițională de predare cu ajutorul unor
prezentări și demonstrații.
Instruirea asistată la calculator urmărește creșterea eficienței educării studenților folosind
cognitivismul și conceptul de proces de învățare concentrată asupra studentului.
 În concluzie, tehnologiile informatice oferă o metodă relativ accesibilă, simplă și ieftină
pentru creearea mediilor de studiu cognitiviste ceea ce simbolizează viitorul dezvoltării educației
prin raport cu descoperirea proprie sau personală, descoperirea bazată pe înțelegere, rezolvarea
problemelor si oferirea studentului capacitatea de autocontrol formând un mediu sociabil,
cooperativ.
 2. Asemănări și deosebiri între învățarea clasică și
hyperlearning

În sens larg, învăţarea este definită ca „proces de însuşire de cunoştinţe sau

deprinderi prin practică, educaţie sau experienţă, această accepţiune fiind utilizată în cadrul mai
multor discipline, inclusiv în psihologia educaţiei şi psihologia cognitivă” (Bonchiş, 2002).
Educația a însoțit istoria omenirii de-a lungul timpului, asigurând transmiterea
cunoștințelor, a deprinderilor și descoperirilor din generație în generație. Aceasta reprezintă o
condiție a evoluției.
Deprinderile de studiu pe care şi le formează studenții dezvoltă gândirea şi imaginaţia lor,
capacitatea de analiză şi de sinteză. Ele pun bazele stilului muncii intelectuale.
În prezent, studenții și elevii trebuie să treacă peste o mulțime de provocări, să fie pregătiți să
rezolve problemele cu care se confruntă și să se adapteze noilor tehnologii îmbinând 2 tipuri de
învățare, cea clasică pe de o parte, și cea online, pe de altă parte.
În ultima perioada se discută tot mai mult despre studierea online și cum o afectează pe cea
tradițională (clasică). Datorita acestui fapt, în timp, s-au format mai mult sau mai puțin două
grupuri: pro și contra. Totuși aceste stiluri educaționale au ambele limitări, dar și puncte forte.
De exemplu, în cadrul studierii tradiționale, accentul se pune pe conținutul instruirii, profesorul
fiind singurul care i-a deciziile cu privire la organizarea și desfășurarea activității studenților,
acesta predă materia și așteaptă ca studenții săi să reproducă integral conținutul dictat.
Forma principală de învățare este memorarea mecanică, în acest sistem, se acordă o foarte mare
încredere elementelor teoretice.
Şcoala pregăteşte studenții pentru viaţă procesul de învăţare fiind o progresie liniară prin
acumularea de informaţii şi deprinderi.
Accentul se pune pe însuşirea deprinderilor de bază, evaluarea concentrându-se asupra tipurilor
de răspuns corect sau greşit şi pe întrebări închise.
În ceea ce privește învățarea hyperlearning, aceasta completează educația clasică prin
dezvoltarea logicii, exerciții de antrenare a inteligenței emoționale, etc.;
Lecţiile virtuale și educaționale reprezintă un avantaj: oferă studenților o vedere realistă asupra
materiei repetate sau activităților întreprinse prin intermediul mijloacelor audio şi vizuale,
simulări, dar şi conţinut de tip text pentru a face învățarea cât mai plăcută.
 O altă trăsătură a învățării hyperlearning face referire la oportunitatea de a accesa conţinutul
vast, ludic și formator de oriunde şi oricând, cu ajutorul computerului personal, tabletei sau chiar
și a telefonului pe când, în cazul cele tradiționale, conținutul este redat de către profesor.
Folosirea sistemului de feedback imediat: în timp real studentul își poate da seama ce greșește
sau ce a realizat correct, de accea învățarea este realizată astfel într-un mod activ ce permite
evaluări formative şi sumative, calitative şi cantitative, realizate într-un mod comfortabil lor.
Educația clasică este cea care a pus bazele educației și învățării din cele mai străvechi timpuri,
însă s-a dovedit ca la momentul de față ea nu este suficientă pentru o dezvoltare amplă a
studenților.
Ținând cont de trăsăturile enumerate anterior, se poate spune că educația digitală care dispune
de un teren amplu de cunoștințe gata să fie absorbite și cercetate devine un factor indispensabil al
unui sistem educational eficace.
Introducerea sistemului educațional digital în programele de învățământ este importantă, însă
fără a fi exclus cel tradițional care este baza și temelia unei educații complete.
Astfel, educația digitală îi motivează pe studenți, devenind mai responsabili. Cei care folosesc
tehnologia digitală pentru a învăța devin mai implicați în acest proces și sunt mai interesați să-și
dezvolte baza de cunoștințe, poate fără să-și dea seama, pentru că învață într-un mod activ,
angajat și implicat.
De asemenea, ei au posibilitatea de a-și perfecționa și aprofunda studiul chiar înainte de a veni ca
să îl prezinte, dacă folosesc un instrument digital de învățare. De la impactul pe care îl are asupra
mediului necesitatea de a folosi mai puțină hârtie pentru manuale și cărți, până la economisirea
timpului prin acces rapid la informații, învățarea digitală oferă o modalitate eficientă de reducere
a costurilor, de maximizare a resurselor și de sporire a impactului asupra studenților și cadrelor
didactice concomitent.
Învăţământul online este organizat pe subiecte, spre deosebire de cel tradiţional care este
organizat pe grupe de vârstă; într-o clasă virtuală pot fi reuniţi subiecţi de toate vârstele, cu
pregătiri diferite, neglijând graniţele spaţiale.
În concluzie, asemănarea principală dintre învățarea tradițională și cea digitală face referire la
scopul comun și anume că ambele își propun educarea indivizilor, distribuirea unor cunoștințe,
deprinderea unor abilități, însă fiecare prin diferite forme.
 3.Proiect didactic

OBIECTUL Informatică și TIC

DATA 12.01.2022
TIMPUL ACORDAT 50 de minute
CLASA a-V-a
TIPUL LECȚIEI Transmiterea de cunoștințe
PROPUNĂTOR Mintariu Cristina-Mădălina
UNITATEA DE ÎNVĂȚARE Sisteme de calcul
TITLUL LECȚIEI Dispozitive periferice
COMPETENȚE GENERALE -Utilizarea responsabilă și eficientă a tehnologiei informației și
comunicațiilor
COMPETENȚE SPECIFICE 1.1. Utilizarea eficientă şi în condiţii de siguranţă a componentelor
hardware

COMPETENȚE DERIVATE
 Definirea si clasificarea dispozitivelor periferice
 Identificarea componentelor unui calculator
 înțelegerea principiului de funcționare al unui calculator

METODE ȘI PROCEDEE DIDACTICE

● Conversaţia euristică;
● Explicaţia;
● Demonstraţia;

Mijloace de învăţare:
● Fişe de lucru;
● Calculatorul
● Internetul
● Videoproiectorul

Material bibliografic:
- Informatică şi TIC, Manual pentru clasa a V-a
 DESFĂȘURAREA LECȚIEI

1. MOMENTUL ORGANIZATORIC 2 MINUTE

Profesorul verifică prezența elevilor, pregătirea clasei pentru lecție.

2. TRANSMITEREA NOILOR CUNOȘTINȚE 10 minute

Profesorul
Scrie pe tablă titlul lecţiei : ”Dispozitivele periferice de intrare/ieșire”

Comunică obiectivele lecţiei

Reactualizare cunoștințelor :
● Ce este un sistem de calcul ?
● Din ce este alcătuit un calculator personal ?

Scrie schema lecției pe tablă

Dispozitive periferice de intrare/ieșire sunt acele echipamente electronice utilizate pentru

introducerea sau extragerea datelor şi informaţiilor (adică convertirea informaţiilor digitale în
format analogic specific uman ) dintr-un sistem informatic .

Se categorizează dispozitivele periferice cunoscute de elevi.

Dispozitive periferice de intrare :….

Dispozitive periferice de ieșire : …

Dispozitive periferice mixte : …

ELEVI
Notează în caiete titlul lecţiei

Elevii răspund :
● Sistemul de calcul reprezintă ansamblu componentelor fizice (hardware), al componentelor
logice (software)
● Un calculator personal actual este alcătuit din unitate centrală şi dispozitive periferice

Notează în caiet
Elevii răspund la solicitarea profesorului și completează în caie și pe tablă:
Dispozitive periferice de intrare :
Tastatura, mouse, microfon, scanner, camera web....etc.
Dispozitive priferice de ieșire :
Monitorul, imprimanta, boxe…etc

Dispozitive periferice mixte : multifuncțional, touchscreen,…etc.

METODA FOLOSITĂ Conversația, Discuţia, Descoperirea dirijată

3. CONSOLIDAREA NOILOR CUNOȘTINȚE 10 MINUTE

PROFESORUL
Se rulează materialul didactic (prezentarea PowerPoint) în care se prezintă caracteristicile
dispozitivelor de intrare, de ieșire și de mixte. (Anexa 1)

Tastatura
Clasificarea tastelor:
• taste alfanumerice : literele a – z, A – Z, cifrele 0 – 9 şi semnele speciale
• taste funcţionale: F1, ...., F12;
• taste de editare: Delete, Enter, TAB, Caps Lock, Insert, Num Lock, Shift;
• taste de comenzi: Esc, Enter;
• taste de deplasare: TAB, Page Up, Page Down, Home, End, tastele săgeţi
Tastatura care este folosită cel mai des azi se numește QWERTY datorită modului de așezare a
primului
rând de taste.

Identificarea grupelor de taste de pe tastatură și explicarea rolului acestora

Monitorul
Caracteristici:
• Rezoluția – reprezintă numărul de pixeli ce pot fi afișați pe ecran.
• Diagonala – este dimensiunea măsurată în inch între colțurile opuse ale ecranului.
• Aspect ratio – este raportul dintre lungimea și înălțimea unui ecran. Poate fi 4:3, 16:9 sau
16:10.
• Timp de răspuns – timpul necesar unui pixel de a trece de la culoarea albă la culoarea neagră
și înapoi la culoarea albă. Cu cât este mai mic, cu atât imaginile în mișcare vor arăta mai bine.
• Contrast – este raportul dintre strălucirea maximă și cea minimă a imaginii pe ecran.
• Dot pitch – distanța, în milimetri, între doi pixeli de aceeași culoare. Cu cât valoarea e
mai mică cu atât imaginea e mai clară

ELEVII
Sunt atenți. Caracteristicile cunoscute se exprimă.
Elevii notează în caiet caracteristicile ecranului și a tastaturii.

Identifică tastele și explică rolului acestora

Elevii notează caracteristicile.

METODA FOLOSITĂ
Expunerea, explicația, conversația euristică, expicația frontal, conversația consolidară.

4.FEEDBACK 10 MINUTE

Profesorul

Propune spre rezolvare aplicațiile de pe fișa de lucru

Elevi
Rezolvă cerințele propuse
Răspund la întrebări

Metoda folosită
Evaluare, conversație.

4. EVALUARE ȘI NOTARE 1 MINUT

PROFESORUL Notează elevii care au dat răspunsuri corecte.