Sunteți pe pagina 1din 4

Proiect IAC-Ioana Daniela Dredețan(ANUL 2)

Teoria pedagogică a învăţământului la distanţă porneşte de la


încercările de definire a educaţiei la distanţă. Istoric, educaţia la distanţă
însemna studiul prin corespondenţă, însă accepţiunile actuale tind să fie mai
apropiate de metode de transmitere a materialelor susţinute de tehnologii
audio, video şi (mai frecvent şi deschizând mai multe posibilităţi) prin
Internet.În general, se vorbeşte despre educaţie la distanţă atunci când profesorul
şi studentul (studenţii) sunt separaţi prin distanţă fizică şi tehnologia (audio,
video, reţele de calculatoare, material tipărit), îmbinată uneori cu comunicarea
faţă în faţă, este folosită pentru instruire. Un alt numitor comun al definiţiilor de
până acum este caracteristica acestui sistem de a augmenta oportunităţile de
învăţare ale studenţilor, prin eliminarea obstacolelor de ordin spaţial, temporal
sau a impunerii unui ritm de învăţare. Se asigură astfel posibilităţi de studiu unor
categorii largi de persoane, fără întreruperea activităţii lor profesionale. Aceasta
este de fapt şi caracteristica principală, care face ca sistemul să fie deosebit de
viabil pentru ciclurile superioare, pentru educaţia permanentă, pentru
învăţământul vocaţional, şi îl situează potenţial printre cele mai solicitate tipuri
de sisteme de educaţie ale viitorului. Înainte de apariţia şi folosirea în masă a
noilor tehnologii ale informaţiei şi comunicării, educatorii foloseau materialul
tipărit şi serviciile poştale pentru ceea ce se numea educaţie prin
corespondenţă. Învățământul la distanță, denumit și educație la distanță, e-
learning sau online learning, este o formă de învățământ caracterizată prin
separarea fizică a cadrelor didactice și studenților în procesul de instruire și
utilizarea unor tehnologii diversificate pentru a facilita comunicarea student-
cadru didactic și student-student.
O excelentă definiţie cu valoare operaţională o dă Consiliul pentru
Educaţie şi Instruire la Distanţă: "Educaţia la distanţă presupune înscrierea şi
studiul la o instituţie de instruire, care asigură materialele didactice pregătite într-
o ordine secvenţială şi logică pentru ca studenţii să studieze pe cont propriu. La
sfârşitul fiecărei etape, studentul trimite prin fax sau e-mail, către instructori
calificaţi, produsul muncii sale spre corectare, clasare şi orientare tutorială pe
problemele temei de studiu. Sarcinile corectate sunt înapoiate, acest schimb
asigurând o relaţie student-profesor personalizată." (Consiliul pentru Educaţie şi
Pregătire la Distanţă )1 Trăim astăzi în mileniul dominat de noile tehnologii
multimedia, care facilitează într-un mod uimitor comunicarea între oameni.
1
http://www.detc.org/dezvoltarea de cursuri

1
Proiect IAC-Ioana Daniela Dredețan(ANUL 2)

Aproape că nu mai putem desfăşura activitatea profesională fără ajutorul


calculatorului. Fluxul bogat şi variat de informaţii reflectă complexitatea lumii în
care trăim. De aceea, de ceva vreme învăţământul românesc a venit în
întâmpinarea dorinţei elevilor de a şti să utilizeze computerul. Această
preocupare a dus la nevoia de a regândi mijloacele educaţiei în contextul unei
societăţi bazate pe beneficiul informaţiei şi al informatizării şi pe stimularea unor
demersuri interactive, care să conducă la o mai mare eficienţă a învăţării şcolare
şi la plasarea elevului în centrul actului educaţional.

Programul educaţional şi procesul de predare/învăţare sunt evaluate


continuu folosind metode variate şi prin raportare la standarde
specifice.Procesul de instruire (predare, învățare și evaluare) este realizat la
distanță în mod sincron și/sau asincron, utilizând diferite echipamente (laptop,
telefon mobile, tabletă etc.) cu acces la internet. Cursurile online sincrone –
cursuri la care studenții și cadrele didactice participă în același timp, dar în locații
separate, în general altele decât campusul universitar.. Aceste cursuri pot fi
oferite prin videoconferință, conferință web, conferință audio etc. Cursurile
online asincrone – cursuri în care studenții nu participă la activități didactice în
același timp cu cadrele didactice, iar conținutul învățării este furnizat prin resurse
de studiu la care studenții au acces. Calculatorul, nu va înlocui niciodată total
acţiunea profesorului, dar a ignora rolul şi importanţa lui înseamnă a te
opune firescului. Este evidentă necesitatea accesului la informaţii, este
evidentă necesitatea utilizării calculatorului în toate şcolile, măcar pentru a
asigura şansele egale în educaţie. Posibilităţile de informare, prelucrare şi
stocare pe care le oferă calculatorul, constituie oportunităţi de ameliorare a
actului didactic la toate disciplinele de învăţământ. Pe de o parte, calculatorul
incită la permanenta reconfigurare a imaginii pe care o avem despre domeniile
cunoaşterii – accesarea de surse de informaţii, ne dă un plus de cunoaştere în
termeni cantitativi, dar şi în termeni calitativi. Devenim astfel mai bine pregătiţi
şi în specialitate şi metodologic.

Aplicarea tehnologiei informaţiei si a comunicaţiilor în domeniul

2
Proiect IAC-Ioana Daniela Dredețan(ANUL 2)

educaţiei a condus la crearea a ceea ce se numeşte e-Learning. E-Learning


reprezintã, de fapt, o îmbinare între multimedia (sunet, imagine, text) şi
Internet (difuzare online, interactivitate).În esenţă, e-Learning oferă accesul
comod şi eficient la informaţiile şi cunoştinţele cele mai noi, metode noi şi
eficiente de predare, învăţare şi evaluare a cunoştinţelor, instruire şi
formare permanentă. În acest sens, e-learning este şi o alternativă la educaţia
permanentă în societatea informatizată de azi sau de mâine.

Particularităţile specifice tehnologiilor de e-learning aduc noi


dimensiuni în educaţie şi care pot fi complementare sau alternative faţă de
metodele tradiţionale din domeniul educaţiei. Procesul de predare-învăţare-
examinare capătă noi dimensiuni şi caracteristici prin utilizarea tehnologiilor e-
learning. Sistemul de învăţământ din ţara noastră este în mod direct şi
determinant implicat în fundamentarea şi construirea societăţii
informaţionale.Prin e-learning (electronic learning) în sens larg se înţelege
totalitatea situaţiilor educaţionale în care se utilizează semnificativ mijloacele
tehnologiei informaţiei şi comunicării.În sens restrâns, e-learning-ul reprezintă
un tip de educaţie la distanţă ca activitate de predare-învăţare organizată de o
instituţie ce furnizează mediat materiale într-o ordine secvenţială şi logică
pentru a fi asimilate de cursanţi în maniera proprie fiecăruia. Medierea se
realizaeză prin internet. Internetul constituie atât mediul de distribuţie al
materialelor cât şi canalul de comunicare între persoanele implicate în
proces.E-learning fiind un sistem organizat de educaţie/formare, acesta include
componentele unui demers didactic şi anume: conţinut specific, metodică,
interacţiune, suport, evaluare. „Locaţia” unde se produce acest proces de
învăţare este aşa numita „clasă virtuală”. Lecţia online acoperă acelaşi
conţinut şi pune aceleaşi probleme ca şi o lecţie care se desfăşoară în sala de
clasă tradiţională. Avantajul evident este că o astfel de lecţie poate fi accesată
oricând şi de oriunde.

CONCLUZII
Specialiştii din domeniul psihopedagogiei au constata că reţinem:
10% din ce citim, 20% din ce auzim, 30% din ce vedem, 50% din ce vedem şi
auzim, 70% din ce discutăm cu alţii, 80% din ce experimentăm şi 95% din ce
îi învăţăm pe alţii. Astfel, deducem că e-learning-ul este un sistem de învăţare
extrem de eficient, acesta deţinând o gamă variată de instrumente. Interacţiunea

3
Proiect IAC-Ioana Daniela Dredețan(ANUL 2)

studentului cu facultatea şi cu alţi cursanţi este o caracteristică esenţială,


facilitată printr-o varietate de moduri.Feedback-ul la temele realizate de studenţi
şi la întrebările acestora este constructiv şi furnizat la timp.Studenţii sunt
familiarizaţi cu metode eficiente de cercetare. Asistenţa tehnică în dezvoltarea
cursurilor este disponibilă echipei de profesori.

S-ar putea să vă placă și