Sunteți pe pagina 1din 64

Universitatea “Dunărea de Jos” Galaţi

Facultatea Ştiinţa Calculatoarelor


Specializarea Calculatoare

APLICATIE WEB PENTRU GESTIUNEA ELEVILOR LA O


UNITATE DE INVATAMANT PREUNIVERSITAR
2010
CUPRINS

INTRODUCERE.....................................................................................................3

1.1 Scopul si obiectivele lucrari.....................................................................................3


1.2 Prezentarea succinta a capitolelor lucrarii................................................................3

CAPITOLUL 2 – PROIECTAREA APLICATIEI.................................................5


2.1 Cerinţe...................................................................................................................................................5
2.2 Analiza problemei..................................................................................................................................6

CAPITOLUL 3 - PROIECTAREA BAZEI DE DATE RELAŢIONALE............24


3.1 Modelul conceptual al datelor..............................................................................................................24
3.2 Modelu logic al datelor........................................................................................................................26

CAPITOLUL 4 – TEHNOLOGII UTILIZATE...................................................27


4.1 Apache.................................................................................................................................................27
4.2 MySQL................................................................................................................................................29
4.3 PHP..................................................................................................................................................... 31
4.4 HyperText Markup Language (HTML)...............................................................................................33
4.5 Cascading Style Sheets (CSS).............................................................................................................33
4.6 JavaScript............................................................................................................................................34

CAPITOLUL 5 – DESCRIEREA APLICAŢIEI.................................................37


5.1 Testarea aplicatiei................................................................................................................................37
5.2 Manual de utilizare..............................................................................................................................50

CONCLUZII........................................................................................................52

BIBLIOGRAFIE.................................................................................................54

ANEXE................................................................................................................. 56

2
INTRODUCERE

Sistemul naţional de învăţământ este constituit din ansamblul unităţilor şi


instituţiilor de învăţământ de diferite tipuri, niveluri şi forme de organizare a activităţii de
instruire şi educare.
Învăţământul preuniversitar este organizat pe niveluri, tipuri, forme, filiere şi
profiluri, care asigură dobândirea competenţelor cheie şi profesionalizarea progresivă.
Învăţământul preuniversitar din România are ca finalităţi principale:
a) formarea şi dezvoltarea competenţelor cheie şi specifice necesare pentru viaţa de adult;
b) formarea motivaţiei pentru participarea activă la viaţa social-economică şi politică în
vederea asigurării unei dezvoltări sustenabile;
c) formarea şi asumarea unui set de valori care să orienteze comportamentul şi cariera
absolventului, asigurându-i o integrare rapidă pe piaţa forţei de muncă şi în viaţa socială.
Una dintre soluţiile cele mai eficiente pentru realizarea gestiunii elevilor din
învăţământul preuniversitar este prin intermediul unei aplicaţii web. Această modalitate se
dovedeste a fi cea mai la indemana, permitand astfel utilizatorilor accesarea in orice
moment al ziei. Prin aceasta metoda este usurata munca personalului angajat in acest
sens.

1.1 Scopul si obiectivele lucrari


Lucrarea de fata trateaza modalitatea in care se poate tine o evidenta a elevilor
dintr-o unitate de invatamant preuniversitar.
In acest context principalele obiective urmarite prin intermediul acestei lucrari au
fost urmatoarele:
 identificarea nivelurilor de invatamant preuniversitar
 realizarea unei metode cat mai usor de folosit pentru a se realiza
gestiunea elevilor dintr-o unitate scolara
 identificarea personalului incadrat in acest sens
 identificarea si prezentarea drepturilor, obligatiilor si indatoririle
elevilor si personalului angajat din cadrul unei unitati de invatamant
 identificarea utilizatorilor aplicatiei web realizate
 identificarea drepturilor pe care le au utilizatorii conectati in sistem

3
1.2 Prezentarea succinta a capitolelor lucrarii
Prezenta lucrare este structurata pe 5 capitole.
In capitolul 1 am prezentat pe scurt structura invatamantului preuniversitar, am
identificat scopul si obiectivele lucrarii si am realizat o descriere succinta a capitolelor
lucrarii.
In capitolul 2 s-a realizat proiectarea aplicatiei, ce cuprinde identificarea cerintelor
aplicatiei si analiza problemei. Astfel s-a descris mai pe larg in consta gestiunea elevilor,
care sunt drepturile si responsabilitatile personalului angajat pentru a realize acest lucru.
Capitolul 3 a fost rezervat proiectarii bazei de date relationale, respectiv modelele
specifice etapei de proiectare a unui sistem informatic, cum sunt modelul conceptual la
datelor si modelul logic al datelor.
Capitolul 4 cuprinde descrierea tehnologiilor folosite pentru realizarea acestei
aplicatii web.
În capitolul 5 a fost consacrat descrierii si prezentarii sistemului informatic
realizat. Prezentarea este insotita de numeroase capturi de ecran realizate in urma testarii
site-ului care au rolul de a prezenta si de a explica fiecare detaliu al aplicatiei.
In final lucrarea cuprinde si cateva concluzii referitoare la promovarea acestei
modalitati de tinere a gestiunii elevilor din cadrul unei unitati de invatamant
preuniversitar.

4
CAPITOLUL 2 – Proiectarea aplicatiei

2.1 Cerinţe
Tema lucrarii este “Aplicatie web pentru gestiunea elevilor la o unitate de
invatamant preuniversitar”.
Utilizatorii aplicaţiei web care se ocupă cu evidenţa elevilor din cadrul unei unitati
de invatamant preuniversitar si implicit cei care vor avea acces la acest site sunt:
 Administratorul
 Directorul unitatii de invatamant
 Secretariatul unitatii scolare
 Profesorii (titularii de disciplină)
 Învăţătorii
Acestor utilizatori li se alatura si elevii inscrisi in unitatea respectiva, acestia
avand acces la utilizarea aplicatiei web.
Fiecare utilizator are acces la un meniu specific categoriei din care face parte, insa
doar din momentul in care se autentifica prin intermediul unui user si al unei parole pe
care le primeste prin e-mail la data cand este inregistrat ca angajat sau elev al unitatii
scolare resoective. Aceasta modalitate va permite securitatea si integritatea datelor si
informatiilor din cadrul unitatii de invatamant.
Administratorul este cel care se ocupa de administarea aplicatiei web si are acces
in momentul autentificarii la un meniu ce ii permite inregistrarea datelor despre scoala,
introducerea datelor despre secretar si director. Avand in vedere faptul ca aplicatia este
utilizata la un moment dat doar de o singura unitate de invatamant, si in fiecare an scolar
sunt inregistrate noi informatii referitoare la toate operatiile care se executa in cadrul
unitatii, administratorul are este ce care are posibilitatea de a introduce anul scolar
curent.
Secretarul scolii, dupa autentificare, are dreptul la un meniu care ii da posibilitatea
sa inscrie elevii, sa adauge cadrele didactice precum si disciplinele care se vor studia in
fiecare an scolar. De asemenea secretarului ii revine responsablitatea de a crea clasele, de
a crea colectivele de elevi prin asocierea elevilor la clasa, de a atribui fiecarei clase cate
un responsabil, de a imparti disciplinele care se studiaza la fiecare an de studiu, de a

5
atribui fiecarei discipline cadrul didactic care o va sustine impreuna cu clasa unde se va
studia.
Un alt tip de utilizator este profesorul care in urma autentificarii are posibilitatea
de a vizualiza situatia scolara a elevilor doar la disciplina sau disciplinele pe care le preda
la clasa respective, acesta avand posibilitatea de a alege intial anul de studiu si apoi clasa
unde doreste sa realizeze vizualizarea. Profesorul mai poate pune note sau absente la
elevi, si are posibilitatea sa motiveze o absenta, doar la disciplina si la clasa unde este
cadru didactic.
Invatatorul, o data autentificat, are posibilitatea de a vizualiza catalogul clasei in
care isi desfasoara activitatea. Poate de asemenea sa puna note si absente la elevi sis a
motiveze absente.
La fel ca si invatatorul, dirigintele fiind tot responsabil de clasa, are acces la
catalogul clase unde poate pune note la disciplina purtare, incheie medie la purtare si
motiveaza absente doar la clasa unde a fost numit responsabil.
Directorul scolii are acces la aproape toate informatiile si datele despre scoala,
insa meniul nu ii permite modificarea acestora.
Elevii inscrisi la respectiva unitate de invatamant se pot autentifica la aplicatia
web a scolii pentru a-si vizualiza situatia scolara.

2.2 Analiza problemei


Lucrarea de faţă are drept scop realizarea unei aplicaţii web pentru gestiunea
elevilor la o unitate de învăţământ preuniversitar. Această aplicaţie se doreste a fi necesară
şi folositoare celor care o vor utiliza, respectiv secretariatului, directorilor, cadrelor
didactice şi diriginţilor din cadrul unei şcoli, precum si elevilor.
În continuare se va face o scurtă prezentare a ceea ce presupune gestiunea elevilor
precum şi atribuţiile pe care le are de îndeplinit fiecare angajat al unei şcoli în legatură cu
gestiunea elevilor, dar inainte de acestea trebuie sa cunoaştem structura învăţământului
preuniversitar.
Sistemul naţional de învăţământ preuniversitar este structurat pe 4 niveluri:
 Preşcolar, cuprinzând: grupa mică, grupa mijlocie, grupa mare, pregătitoare
pentru şcoală;
 Primar, cuprinzând: clasele I-IV;

6
 Secundar, care cuprinde:
 învăţământul secundar inferior, organizat în două cicluri care se succed: gimnaziu,
clasele V-VIII şi ciclul inferior al liceului sau şcoala de arte şi meserii, clasele IX-X;
 învăţământul secundar superior: ciclul superior al liceului, clasele XI – XII/XIII,
precedat, după caz, de anul de completare;
 Postliceal.
Structura învăţământului preuniversitar este ilustrata in figura următoare (Figura
2.1.):

Figura 2.1. Structura învăţământului preuniversitar

În România, cetăţenii au drepturi egale de acces la toate nivelurile şi formele de


învăţământ, indiferent de condiţia socială şi materială, de sex, de rasă, de naţionalitate, de
apartenenţă politică sau religioasă, fără restricţii care ar putea constitui o discriminare sau
o segregare (Figura 2.2.).
Înscrierile în învăţământul primar, respectiv înscrierea în clasa I, se face pe baza
unui dosar care conţine o cerere de înscriere facută de parintele/tutorele legal al copilului,

7
dovada de vaccinări care v-a ajunge la cabinetul medical al şcolii, copie după buletinul
părinţilor/tutorelui legal şi o copie după certificatul de naştere al copilului.
Clasele sunt făcute aleator ţinandu-se cont în primul rând de preferinţele părinţilor
sau ale învăţătorilor, restul elevilor fiind repatizaţi aleator.
Numărul maxim de elevi ai unei clase este stabilit şi impus în fiecare an şcolar de
către Ministerul Învăţământului (de exemplu colective de 35 elevi).
Fiecare elev din fiecare clasă este trecut, în ordine alfabetică începând cu clasa IA,
în registrul de numere matricole pentru a i se atribui un număr matricol, de către
secretariatul şcolii. Acest registru conţine numele şi prenumele elevului împreună cu
numărul matricol atribuit.
Datele elevului împreună cu numărul matricol obţinut sunt trecute în registrul
matricol, acesta având şi el un număr dat în continuarea celui de anul anterior.
Registru matricol şi celelalte documente şcolare se întocmesc numai pe formulare
a căror machetă şi conţinut sunt stabilite anual şi prezentate pe site-ul Ministerului
Educaţiei, Cercetării şi Inovării. Dupa completare, toate documentele şcolare devin acte
cu regim special şi sunt arhivate.
La sfârşitul anului şcolar situaţia la învăţătură, respectiv mediile anuale ale
elevului sunt trecute în registrul matricol de către secretariatul şcolii. Datele cu privire la
situaţia şcolară sunt preluate din catalogul clasei. La sfârşitul anului şcolar se întocmeşte,
pe ultima pagină a catalogului clasei, un proces verbal privind verificarea mediilor şi a
mediilor generale, semnat de învăţător/diriginte şi titularii de discipline şi vizat de
directorul unităţii de învăţământ. În mod obligatoriu, numărul matricol al fiecărui elev din
catalog trebuie să corespundă cu cel din registrul matricol, număr care se păstrează pe
toată durata şcolarizării. Înscrierea elevilor în catalogul clasei se face în conformitate cu
datele din actul de identitate şi din registrul matricol, menţionându-se în mod explicit
numărul matricol, volumul şi pagina. Aceste elemente de identificare sunt trecute la
începutul anului şcolar de către învăţător sau profesorul diriginte, pe baza datelor
furnizate de secretariat. Eventualele completări se fac de către învăţătorul sau dirigintele
clasei, în baza documentelor existente la secretariatul unităţii de învăţământ. Anual,
situaţia şcolară este certificată de secretarul unităţii de învăţământ şi este confirmată, după
verificare, de directorul acesteia.
În cadrul registrului matricol există o rubrică intitulată “Menţiuni”, special creată,
în care se vor trece toate modificările care apar în legătură cu elevul în cauză. Aceste
modificări se referă la situaţiile de transfer, repetenţie, amânare medicală, corigenţă, etc.

8
În învăţământul preuniversitar, evaluările se concretizează, de regulă, prin note de
la 10 la 1.
În clasele din învăţământul primar, aprecierea rezultatelor elevilor se face prin
calificative sau prin alte forme de apreciere, respectând reglementările Ministerului
Educaţiei şi Cercetării.
Notele/calificativele acordate se comunică, în mod obligatoriu, elevilor, se trec în
catalog şi în carnetul de elev, de către profesorul/învăţătorul care le acordă şi se
comentează cu părinţii.

Figura 2.2. Diagramă - caliate , drepturi, indatoriri elev

Sunt declaraţi promovaţi elevii care, la sfârşitul anului şcolar, obţin la fiecare
disciplină de studiu cel puţin media anuală 5,00/calificativul suficient, iar la purtare media
anuală 6,00/calificativul suficient. Pentru elevii liceelor pedagogice şi ai liceelor
teologice, media anuală minimă de promovare la purtare este 7,00.

9
Sunt declaraţi amânaţi, semestrial sau anual, elevii cărora nu li se poate definitiva
situaţia şcolară la una sau la mai multe discipline de studiu/module din următoarele
motive:
a) au absentat, motivat sau nemotivat, la cel puţin 50% din numărul de ore de curs
prevăzut într-un semestru la disciplinele respective. Consiliul clasei, cu acordul
profesorului care predă disciplina respectivă, poate decide încheierea situaţiei şcolare a
elevilor care absentează motivat, din cauza unor afecţiuni grave, menţionate ca atare în
documente medicale, sau din alte cauze, pe care consiliul clasei le apreciază ca fiind
justificate, cu condiţia ca, după revenirea la şcoală, aceştia să participe regulat la cursuri şi
să poată fi evaluaţi. Deciziile luate în aceste cazuri se menţionează într-un proces-verbal,
care rămâne la dosarul care conţine anexele proceselor-verbale ale consiliului profesoral;
b) au fost scutiţi de frecvenţă de către directorul unităţii de învăţământ, în urma unor
solicitări oficiale, pentru perioada participării la festivaluri şi concursuri profesionale,
cultural-artistice şi sportive, cantonamente şi pregătire specializată, interne şi
internaţionale;
c) au beneficiat de bursă de studiu, în străinătate, recunoscută de Ministerul Educaţiei şi
Cercetării;
d) au urmat studiile, pentru o perioadă determinată de timp, în alte ţări.
Elevii declaraţi amânaţi pe semestrul I îşi vor încheia situaţia şcolară în primele
patru săptămâni de la revenirea la şcoală, în conformitate cu prevederile prezentului
regulament.
Încheierea situaţiei şcolare a elevilor amânaţi pe semestrul al doilea sau amânaţi
anual se face într-o perioadă stabilită de conducerea unităţii de învăţământ, înaintea
sesiunii de corigenţe. Elevii amânaţi, care nu promovează la una sau două discipline de
studiu, în sesiunea de încheiere a situaţiei şcolare, se pot prezenta la sesiunea de
corigenţe.
Sunt declaraţi corigenţi elevii care obţin medii anuale sub 5,00/calificativul
„insuficient” la cel mult două discipline de studiu, precum şi elevii amânaţi care nu
promovează examenul de încheiere a situaţiei şcolare la cel mult două discipline de
studiu.
În şcolile şi în liceele de artă, precum şi la clasele cu program sportiv, elevii care
nu îndeplinesc condiţiile de promovare la disciplina principală de specialitate sunt
declaraţi inapţi pentru aceste profiluri şi îndrumaţi spre un alt profil; fac excepţie de la
această prevedere elevii de la clasele terminale.

10
Pentru elevii corigenţi, se organizează, anual, o singură sesiune de examene, într-o
perioadă stabilită de Ministerul Educaţiei şi Cercetării.
În cazul în care curriculumul este organizat modular, sunt declaraţi corigenţi:
- elevii care obţin medii sub 5,00 la modulele ce se finalizează pe parcursul anului
şcolar, indiferent de numărul modulelor nepromovate;
- elevii care obţin medii sub 5,00 la modulele ce se finalizează la sfârşitul anului
şcolar, precum şi elevii amânaţi care nu promovează examenul de încheiere a situaţiei
şcolare.
Pentru elevii declaraţi corigenţi la modulele ce se finalizează pe parcursul anului
şcolar, indiferent de numărul modulelor nepromovate, se aprobă organizarea unei sesiuni
de corigente, în ultima săptămână a lunii mai a anului şcolar, în conformitate cu
reglementările legale in vigoare. Media fiecărui modul, obţinută în urma examenului de
corigenţă, reprezintă media anuală a modulului.
Sunt declaraţi repetenţi:
a) elevii care au obţinut medii anuale sub 5,00/calificativul „insuficient” la mai mult de
două discipline de învăţământ;
b) elevii care au obţinut la purtare media anuală mai mică de 6,00/calificativul
”insuficient”, respectiv mai mică de 7,00, în cazul liceelor pedagogice şi teologice,
indiferent de mediile obţinute la disciplinele de studiu;
c) elevii corigenţi care nu se prezintă la examen sau care nu promovează examenul la cel
puţin o disciplină;
d) elevii amânaţi care nu se prezintă la sesiunea de încheiere a situaţiei şcolare, la cel
puţin o disciplină;
e) elevii exmatriculaţi, cu drept de reînscriere; acestora li se înscrie în documentele
şcolare „repetent prin exmatriculare cu drept de reînscriere în aceeaşi unitate de
învăţământ sau în alta” (Figura 2.3.).

11
Figura 2.3. Diagramă – recompense, sanctiuni elev

În învăţământul primar, repetenţia apare numai după finalizarea ciclului de


achiziţii fundamentale (clasa a II-a). Elevii care, la încheierea clasei I, se găsesc în situaţia
de la aliniatul 1, vor rămâne în colectivele în care au învăţat în clasa I şi vor intra într-un
program de remediere/recuperare şcolară, realizat de învăţătorul clasei, împreună cu un
specialist de la Centrul Judeţean de Asistenţă Psihopedagogică,..
Elevii declaraţi repetenţi se pot înscrie în anul şcolar următor în clasa pe care o
repetă, la aceeaşi unitate de învăţământ sau la alta, în limita efectivului de 30 de
elevi/clasă. În situaţia în care formaţiunile de studiu sunt constituite la limita maximă
prevăzută de lege şi şcolarizarea nu se poate realiza cu respectarea limitei de 30 de elevi
la clasă, efectivul maxim poate fi depăşit cu 1 – 2 elevi/ clasă.
Pentru elevii din învăţământul liceal, profesional (şcoala de arte şi meserii şi anul
de completare) şi din învăţământul postliceal, declaraţi repetenţi la sfârşitul primului an
de studii, reînscrierea se poate face şi peste cifra de şcolarizare aprobată, de regulă în
limita efectivului de 30 de elevi la clasă. Excepţiile de la regulă se analizează şi se aprobă,
în situaţii speciale, de către inspectoratele şcolare.

12
În învăţământul de stat, în anul de completare şi, în ciclul superior al liceului,
elevii se pot afla în situaţia de repetenţie de cel mult două ori. Anul de studiu se poate
repeta o singură dată.
Elevii din anul de completare şi din ciclul superior al liceului, care nu îndeplinesc
condiţiile de la aliniatul anterior, îşi pot continua studiile numai la învăţământul seral sau
cu frecvenţă redusă, cu achitarea unei taxe, stabilite de consiliul de administraţie al
unităţii de învăţământ, cu avizul inspectoratului şcolar Judeţean.
Elevul care nu frecventează cursurile de zi ale unei clase din învăţământul
obligatoriu, depăşind cu mai mult de doi ani vârsta clasei respective, se află în situaţia de
abandon şcolar. Elevul aflat în situaţia de abandon şcolar poate fi înscris, la cerere, în
forme de învăţământ seral, cu frecvenţă redusă sau la distanţă, pentru care se constituie
formaţiuni aparte.
Tinerii care au depăşit vârsta şcolară cu mai mult de 4 ani îşi pot completa
educaţia de bază, prin parcurgerea unor programe de tip „A doua şansă”, conform
metodologiei Ministerului Educaţiei şi Cercetării.
Elevii care au urmat cursurile într-o unitate de învăţământ din altă ţară, pot
dobândi calitatea de elev în România, numai după echivalarea de către Ministerul
Educaţiei şi Cercetării a studiilor urmate în străinătate şi după susţinerea examenelor de
diferenţe, în perioada stabilită de directorul unităţii de învăţământ de stat sau particular.
Elevii din învăţământul obligatoriu, care nu au acte de studii, vor fi evaluaţi la o
unitate de învăţământ nominalizată de inspectoratul şcolar, după care se stabileşte clasa în
care pot fi înscrişi, potrivit rezultatelor evaluării şi vârstei.
Examenele de diferenţe şi clarificarea situaţiei şcolare au loc în cel mult 60 de zile
de la data înapoierii în ţară. Până la promovarea examenelor de diferenţe, elevii pot audia
cursurile, fără a fi înscrişi în catalog.
După promovarea tuturor examenelor de diferenţă, elevul este înscris în clasa
pentru care a susţinut examenele.
Dacă elevul nu promovează cel puţin două examene de diferenţă, acesta este
evaluat pentru o clasă inferioară. Dacă elevul nu promovează un singur examen de
diferenţă, se acordă o singură reexaminare. În cazul în care nu promovează nici la
reexaminare, elevul este evaluat pentru o clasă inferioară.
Pentru copiii care nu cunosc limba română, înscrierea în învăţământul românesc
se face conform reglementărilor Ministerului Educaţiei şi Cercetării.

13
Copiilor lucrătorilor migranţi li se aplică prevederile legale în vigoare privind
accesul la învăţământul obligatoriu din România al copiilor lucrătorilor migranţi proveniţi
din statele membre ale Uniunii Europene, precum şi cele ale alin. (2) din prezentul articol.
Elevilor străini (cetăţeni străini de origine română, cetăţeni romani cu domiciliul
în străinătate şi cetăţeni străini care nu sunt de origine română), li se aplica precizările
MEdC privind şcolarizarea elevilor străini in învăţământul preuniversitar din România.
Elevilor înscrişi într-o unitate de învăţământ de stat sau particulară din România,
care urmează să continue studiile în alte ţări, pentru o perioadă determinată de timp, li se
rezervă locul.
Încheierea situaţiei şcolare a acestei categorii de elevi, declaraţi amânaţi, se face,
după revenirea în ţară, la disciplinele de învăţământ neechivalate de Ministerul Educaţiei
şi Cercetării, în conformitate cu prevederile art. 65 din prezentul regulament.
Consiliile profesorale din unităţile de învăţământ de stat sau particular validează
situaţia şcolară a elevilor, pe clase, în şedinţa de încheiere a cursurilor semestriale şi
anuale, iar secretarul consiliului o consemnează, în procesul-verbal, menţionându-se
numele celor promovaţi, corigenţi, repetenţi, amânaţi, exmatriculaţi, precum şi numele
elevilor cu note la purtare mai mici de 7,00.
Situaţia şcolară a elevilor corigenţi, amânaţi sau repetenţi se comunică, în scris,
părinţilor/ tutorilor legali, de către diriginte/învăţător, în cel mult 10 zile de la încheierea
fiecărui semestru/an şcolar.
Pentru elevii amânaţi sau corigenţi, învăţătorul/dirigintele comunică
părinţilor/tutorilor legali, în scris, programul de desfăşurare a examenelor de corigenţă şi
perioada de încheiere a situaţiei şcolare.
Situaţia şcolară anuală a tuturor elevilor, cu specificarea mediei generale, se
afişează la avizierul unităţii de învăţământ, în termen de 3 zile de la încheierea cursurilor.
În alte situaţii decât cele prevăzute în prezentul regulament, nici un document
şcolar nu poate fi făcut public fără acordul elevului/absolventului, dacă este major, sau al
părintelui/tutorelui legal, cu respectarea art. 83 din Legea 272/2004, privind protecţia şi
promovarea drepturilor copilului.
Elevii au dreptul să se transfere de la o unitate la alta, de la o filieră la alta, de la
un profil la altul, de la o specializare/calificare profesionala la alta, de la o formă de
învăţământ la alta, în conformitate cu prevederile prezentului regulament şi ale
regulamentului intern al unităţii de învăţământ de la şi la care se face transferul.

14
Aprobările pentru transfer se dau de către consiliile de administraţie ale celor două unităţi
de învăţământ (Figura 2.4.).

Figura 2.4. Diagramă – transfer, incetare calitate elev

Elevii din clasa a IX-a se pot transfera numai după primul semestru, dacă media
lor de admitere este cel puţin egală cu media ultimului admis la specializarea la care se
solicită transferul. În situaţii medicale deosebite, elevii de clasa a IX-a pot fi transferaţi şi
în cursul primului semestru sau înainte de începerea acestuia, pe baza avizului comisiei
medicale judeţene/ a municipiului Bucureşti, cu respectarea condiţiei de medie
menţionate anterior.
Elevii din clasele a X-a – a XII-a/a XIII-a se pot transfera, de regulă, la clasele la
care media lor din ultimul an este cel puţin egală cu media ultimului promovat din clasa la
care se solicită transferul. Excepţiile de la această prevedere se aprobă de către consiliul
profesoral.
În învăţământul primar (clasele I-a IV-a) şi în ciclul gimnazial al învăţământului
secundar inferior (clasele a V-a – a VIII-a), elevii se pot transfera, după cum urmează:
a) în aceeaşi unitate de învăţământ, de la o clasă la alta, în limita efectivelor de 30 de elevi
la clasă;
b) de la o unitate de învăţământ la alta, în limita efectivelor de 30 de elevi la clasă.
În învăţământul profesional (şcoală de arte şi meserii şi anul de completare) elevii
se pot transfera, după cum urmează:

15
a) în aceeaşi unitate de învăţământ, de la o clasă la alta, în limita efectivelor de 30 de elevi
la clasă;
b) de la o unitate de învăţământ la alta, în limita efectivelor de 30 de elevi la clasă.
În cazul schimbării domeniului de pregătire/calificării profesionale, se susţin
examene de diferenţă.
Gemenii se pot transfera în clasa celui cu media mai mare, sau invers, la cererea
acestora.
În învăţământul postliceal, elevii se pot transfera de la o calificare profesională la
alta, în cadrul aceluiaşi profil, în limita efectivelor de 30 de elevi la clasă. În cazul
schimbării calificării profesionale, se susţin examene de diferenţă.
Elevii din învăţământul liceal se pot transfera, păstrând forma de învăţământ,
astfel:
a) în aceeaşi unitate de învăţământ, de la o clasă la alta, cu aceeaşi specializare/calificare
profesională, în limita efectivelor de 30 de elevi la clasă;
b) în aceeaşi unitate de învăţământ, de la o filieră la alta, de la un profil la altul, de la o
specializare la alta, de la o calificare profesională la alta, în limita efectivelor de 30 de
elevi la clasă, după promovarea examenelor de diferenţă;
c) de la un liceu la altul, respectând filiera, profilul, specializarea, respectiv calificarea
profesională, în limita efectivelor de 30 de elevi la clasă, în baza criteriilor prevăzute în
prezentul regulament şi în regulamentul intern al liceului la care se solicită transferul;
d) de la un liceu la altul, schimbând filiera, profilul, specializarea, respectiv calificarea
profesională, în limita efectivelor de 30 de elevi la clasă, după promovarea examenelor de
diferenţă, în baza criteriilor prevăzute în regulamentul intern al unităţii de învăţământ la
care se solicită transferul;
Elevii din învăţământul liceal se pot transfera la şcoala de arte şi meserii, în limita
efectivelor de 30 de elevi la clasă, după recuperarea practicii, în baza criteriilor prevăzute
de regulamentul intern al unităţii de învăţământ la care se solicită transferul.
Elevii de la şcoala de arte şi meserii, care au promovat testele naţionale, se pot
transfera, după promovarea clasei a IX-a, în clasa a X-a de liceu, după promovarea
examenelor de diferenţe, în limita efectivului de 30 elevi la clasă.
Obiectele de studiu, precum şi materia din care se susţin examene de diferenţă, se
stabilesc de conducerile liceelor, prin compararea curriculumului liceal cu cel al şcolii de
arte şi meserii.

16
La disciplinele care se află în planul-cadru al specializării liceale la care se solicită
transferul, dar nu sunt prevăzute în planul-cadru al şcolii de arte şi meserii, la clasa a IX-
a, examenele de diferenţe se susţin din toată materia prevăzută în programele de liceu, la
clasa a IX-a, la disciplinele respective.
La disciplinele care se regăsesc atât în planul-cadru al specializării liceale la care
se solicită transferul, cât şi în planul-cadru al şcolii de arte şi meserii, la clasa a IX-a,
examenele de diferenţe se susţin numai din materia necuprinsă în programele şcolare
pentru şcoala de arte şi meserii.
Elevii din învăţământul liceal, din şcoala de arte si meserii, din anul de completare
şi din învăţământul postliceal se pot transfera de la o formă de învăţământ la alta astfel:
a) elevii de la învăţământul seral, cu frecvenţă redusă sau la distanţă, se pot transfera la
forma de învăţământ de zi, cu susţinerea şi promovarea examenelor de diferenţă, dacă au
media anuală cel puţin 7,00, la fiecare obiect de studiu, în limita efectivelor de 30 de elevi
la clasă, şi potrivit criteriilor prevăzute în regulamentul intern;
b) elevii de la învăţământul cu frecvenţă redusă sau la distanţă se pot transfera la
învăţământul seral, în condiţiile precizate la lit. a);
c) elevii de la cursurile de zi se pot transfera la forma de învăţământ seral, cu frecvenţă
redusă sau la distanţă, în limita efectivelor de 30 de elevi la clasă.
Elevii din învăţământul preuniversitar particular autorizat se pot transfera la
unităţi de învăţământ de stat, la sfârşitul anului şcolar, în condiţiile prezentului
regulament.
Elevii din învăţământul preuniversitar de stat se pot transfera în învăţământul
particular, cu acordul unităţii primitoare.
Nepromovarea unuia dintre examenele de diferenţă anulează dreptul la transfer.
Şcoala de la care elevul a solicitat transferul este obligată să-l reprimească.
Transferurile în care se păstrează forma de învăţământ se pot efectua numai în
perioada intersemestrială sau a vacanţei de vară; regulamentul intern al unităţii de
învăţământ poate prevedea şi condiţii speciale de transfer.
Transferurile în care se schimbă forma de învăţământ se efectuează în următoarele
perioade:
a) de la învăţământul de zi la altă formă de învăţământ sau de la învăţământul seral la cel
cu frecvenţă redusă sau la distanţă, în perioada intersemestrială sau a vacanţei de vară;
b) de la învăţământul cu frecvenţă redusă sau la distanţă la cel seral sau de la alte forme
de învăţământ la cel de zi, numai în perioada vacanţei de vară;

17
c) elevii din clasa a XII-a, învăţământ de zi, se pot transfera în clasa a XIII-a, învăţământ
seral, după absolvirea semestrului I al clasei a XII-a şi după susţinerea, dacă este cazul, a
examenelor de diferenţă. În această situaţie, pe diploma de absolvire şi în registrul
matricol, se menţionează anul şcolar, semestrul I/ zi, clasa a XII-a şi semestrul II/ seral,
clasa a XIII-a. Mediile anuale pe discipline se calculează din mediile celor două semestre.
Transferul elevilor în timpul anului şcolar se poate efectua, în următoarele situaţii:
a) la schimbarea domiciliului părinţilor într-o altă localitate;
b) la recomandarea de transfer, eliberată pe baza unei expertize medicale efectuate de
Direcţia de Sănătate Publică;
c) la / de la învăţământul de artă sau sportiv;
d) de la liceu la şcoala de arte şi meserii;
e) de la învăţământul intensiv sau bilingv la celelalte profiluri.
După aprobarea transferului, şcoala primitoare este obligată să solicite situaţia
şcolară a elevului în termen de 5 zile. Şcoala de la care se transferă elevul este obligată să
trimită, la şcoala primitoare, situaţia şcolară a celui transferat, în termen de 10 zile. Elevul
nu este înscris în catalog până la primirea situaţiei şcolare de către şcoala la care s-a
transferat.
Calitatea de elev încetează în următoarele situaţii:
a) la absolvirea studiilor învăţământului obligatoriu, liceal, postliceal sau profesional;
b) în cazul exmatriculării;
c) în cazul abandonului şcolar;
d) la cererea scrisă a elevului major sau a părintelui/tutorelui legal, caz în care elevii se
consideră retraşi;
e) în cazul în care elevul înscris/ admis la învăţământul secundar superior şi postliceal nu
se prezintă la cursuri în termen de 20 de zile de la începerea lor fără să justifice absenţele.
În învăţământul obligatoriu nu se aplică încetarea calităţii de elev în cazul
exmatriculării şi la cererea scrisă a elevului major sau a părintelui/tutorelui legal, caz în
care elevii se consideră retraşi.
Registrul matricol, după completarea procesului-verbal, tipărit pe ultima sa
pagină, se arhivează la unitatea de învăţământ preuniversitar emitentă, cu termen
permanent.
Fiecare învăţător/diriginte are obligaţia ca la începutul fiecărui an şcolar să
prezinte secretariatului şcolii un tabel nominal cu elevii clasei. Astfel doamna secretară va

18
cunoaşte numarul total de elevi din şcoala pentru a fi eventual raportat la Ministerul
Învăţământului.
În fiecare an clasele de elevi sunt preluate în continuare cu datele şi modificările
necesare.
Responsabilitatea completării, eliberării şi anulării actelor de studii şi a
duplicatelor revine directorului şi secretarului-şef/secretarului unităţii de învăţământ
acreditate.
Responsabilitatea întocmirii, modificării, eliberării şi anulării documentelor
şcolare revine directorului şi secretarului-şef/secretarului unităţii de învăţământ, acreditate
sau cu autorizaţie de încredere, dirigintelui sau titularului de disciplină, în condiţiile
prevăzute în regulament.
În sistemul naţional de învăţământ preuniversitar se emit, începând cu anul şcolar
2004-2005, următoarele acte de studii:
a) certificat de promovare a testelor naţionale;
b) certificat de echivalare a examenului de capacitate (pentru absolvenţii învăţământului
de opt ani, promoţiile de până în anul 1998 inclusiv);
c) certificat de absolvire a şcolii de ucenici însoţit de adeverinţa privind competenţele
profesionale dobândite pe durata şcolarizării (numai pentru absolvenţii şcolilor de
ucenici-învăţământ special, promoţiile anilor 2005 şi 2006);
d) certificat de absolvire a şcolii de arte şi meserii;
e) certificat de calificare profesională nivel 1 (pentru absolvenţii şcolilor de arte şi
meserii);
f) certificat de absolvire a şcolii profesionale însoţit de adeverinţa privind competenţele
profesionale dobândite pe durata şcolarizării (numai pentru absolvenţii şcolilor
profesionale, promoţia anului 2005);
g) certificat de absolvire a şcolii profesionale însoţit de adeverinţa privind competenţele
profesionale dobândite pe durata şcolarizării (numai pentru absolvenţii şcolilor
profesionale-învăţământ special, promoţiile anilor 2005, 2006 şi 2007);
h) certificat de absolvire a anului de completare (începând cu absolvenţii promoţiei 2006);
i) certificat de calificare profesională nivel 2 (pentru absolvenţii anului de completare,
începând cu promoţia anului 2006);
j) certificat de absolvire a ciclului inferior al liceului;
k) certificat de absolvire a liceului;
1) diplomă de bacalaureat;

19
m) diplomă de merit ( pentru absolvenţii care au promovat toate clasele din intervalul IX-
XII/XIII cu medii generale de minimum 9,50, iar la examenul de bacalaureat au obţinut
media 10);
n) certificat de competenţe profesionale (numai pentru absolvenţii liceuluifiliera
tehnologică şi vocaţională, promoţiile anilor 2005 şi 2006 - învăţământ de zi şi promoţiile
2005, 2006 şi 2007 - învăţământ seral);
o) certificat de calificare profesională nivel 3 (pentru absolvenţii ciclului superior al 2
liceului - filierele tehnologică şi vocaţională începând cu promoţia anului 2007);
p) atestat de competenţe profesionale (pentru absolvenţii ciclului superior al liceului-
filiera teoretică);
r) certificat de competenţe profesionale (pentru absolvenţii şcolii postliceale/de maiştri);
Actele de studii se eliberează în original sau duplicat.
Actele de studii menţionate mai sus sunt eliberate de unităţile de învăţământ
acreditate.
Documentele şcolare sunt:
a) registrul matricol;
b) catalogul clasei;
c) cataloagele pentru examene de finalizare a studiilor;
d) cataloagele pentru examenele de corigenţe şi diferenţe;
e) portofoliul personal pentru educaţie permanentă (pentru absolvenţii ciclului inferior şi
superior al liceului, ai şcolii de arte şi meserii, ai anului de completare şi pentru cei care
îşi întrerup studiile);
f) foaia matricolă, care se eliberează numai la cerere;
g) adeverinţa de studiu/adeverinţa de absolvire;
h) registrul unic de evidenţă a formularelor actelor de studii.
Documentele şcolare menţionate mai sus sunt gestionate de unităţile de
învăţământ care au autorizaţie de încredere pe formulare tipizate eliberate de
inspectoratele şcolare.

20
Figura 2.5. Diagramă utilizatori-atribuţii

21
Secretariatul şcolii:
 completează, eliberează şi anulează actele de studii şi duplicatele;
 completează fişele matricole, cataloagele de corigenţă şi se ocupă de arhivarea
tuturor documentelor şcolare;
 furnizează învăţătorilor şi diriginţilor elementele de identificare ale elevilor pentru
a fi trecute la începutul anului şcolar în calatogul clasei.

Directorul şcolii:
 completează, eliberează şi anulează actele de studii şi duplicatele;
 întocmeşte, modifică, eliberează şi anulează documente şcolare;
 vizează la sfârşitul anului şcolar procesul verbal de pe ultima pagină a catalogului
fiecărei clase privind verificarea mediilor şi mediilor generale.

Profesorii (titularii de disciplină):


 realizează evaluarea semestrială;
 efectuează înscrierea absenţelor;
 încheie mediile semestriale şi anuale la disciplina/disciplinele la care este titular;
 semnează la sfârşitul anului şcolar procesul verbal de pe ultima pagină a
catalogului fiecărei clase privind verificarea mediilor şi mediilor generale.

Diriginţii de clasa (profesorii diriginte):


 înscrie elevii în catalogul clasei;
 înscrie disciplinele în catalogul clasei;
 pune nota la purtare a fiecărui elev în catalog;
 încheie media la purtare;
 calculează media generală semestrială şi anuală a fiecărui elev, stabileşte
clasificarea elevilor la sfârşitul anului şcolar, propune acordarea premiilor, a
recompenselor şi a distincţiilor, potrivit prevederilor prezentului regulament şi ale
regulamentului intern;
 consemnează în carnetele de elev mediile semestriale şi anuale;
 răspunde de exactitatea calculului aritmetic al mediei generale anuale;
 semnează la sfârşitul anului şcolar procesul verbal de pe ultima pagină a
catalogului clasei privind verificarea mediilor şi mediilor generale;

22
 motivează absenţele elevilor, pe baza certificatelor avizate de cabinetul medical al
şcolii sau, dupa caz, eliberate de medicul de familie, precum şi pe baza cererilor
personale, motivate, ale părinţilor, aprobate de director;
 informează, în scris, familiile elevilor, în legătură cu situaţiile de corigenţă,
sancţionări disciplinare, neîncheierea situaţiei şcolare sau repetenţie;

Învăţătorii:
 înscrie elevii în catalogul clasei;
 înscrie disciplinele în catalogul clasei;
 realizează evaluarea semestrială;
 efectuează înscrierea absenţelor;
 pune nota la purtare a fiecărui elev în catalog;
 încheie media la purtare;
 calculează media generală semestrială şi anuală a fiecărui elev, stabileşte
clasificarea elevilor la sfârşitul anului şcolar, propune acordarea premiilor, a
recompenselor şi a distincţiilor, potrivit prevederilor prezentului regulament şi ale
regulamentului intern;
 consemnează în carnetele de elev mediile semestriale şi anuale;
 semnează la sfârşitul anului şcolar procesul verbal de pe ultima pagină a
catalogului clasei privind verificarea mediilor şi mediilor generale;
 motivează absenţele elevilor, pe baza certificatelor avizate de cabinetul medical al
şcolii sau, dupa caz, eliberate de medicul de familie, precum şi pe baza cererilor
personale, motivate, ale părinţilor, aprobate de director;
 informează, în scris, familiile elevilor, în legătură cu situaţiile de corigenţă,
sancţionări disciplinare, neîncheierea situaţiei şcolare sau repetenţie;

23
CAPITOLUL 3 - Proiectarea bazei de date relaţionale

3.1 Modelul conceptual al datelor


Modelul conceptual al datelor – pentru realizarea unui astfel de model este
necesară folosirea unei reprezentări sub formă de text a realităţii aşa cum a fost ea
înţeleasă de analist. Acesta este o metodă abstractă de reprezentare a tipurilor de date, a
legăturilor dintre acestea, a dinamicii acestor legături şi a constrângerilor aferente prin
intermediul unor concepte specifice cum ar fi: tip de entitate, tip de relaţie, tip de
proprietate, cardinalitate , constrângeri de integritate funcţională, cheie primară şi altele.
Ca metodă în proiectarea bazei de date se va folosi modelul entitate-legătură +
reguli de proiectare. Pentru realizarea schemei conceptuale pentru baza de date trebuie
identificate entităţile cu care se va lucra precum şi atributele corespunzătoare acestora, dar
şi legăturile cu atribut dintre entităţi.
Entităţile utilizate sunt următoarele:
 absenţă
 anşcolar
 clasă
 clasă_invatator
 director
 disciplină
 disciplină_clasă
 disciplină_clasă_învăţător
 elev
 elev_clasă
 elev_clasă_învăţător
 învăţător
 medie
 notă
 profesor
 profesor_clasă
 profesor_disciplină

24
 şcoală
 şcoală_clasă_anşcolar
 secretar
 secretar_şcoală
 teză
 utilizator

Legăturile între entităţi sunt de 1:n, n:1, 1:1 sau de n:n, realizându-se astfel:

Modelul conceptual al datelor este ilustrat în figura următoare (Figura 3.1.):

Figura 3.1. Modelul conceptual al datelor

Structura bazei de date:


ABSENTA [ codabsenta, codanscolar, codclasa, semestruabs, codelev, coddisciplina,
dataabsenta, tipabsenta ]
ANSCOLAR [ codanscolar, an_inceput, an_sfarsit ]
CLASA [ codclasa, diriginte, sala, anstudiu, initialaclasa ]
CLASA_INVATATOR [ codclasainvatator, codinvatator, salaclasa, anstudiuclasa,
initialaclasa, codanscolar ]
DIRECTOR [ codirector, codprofesor, codscoala ]
DISCIPLINA [ coddiscipliana, denumiredisciplina ]
DISCIPLINA_CLASA [ coddisciplinaclasa, codanscolar, codisciplina, codclasa,
tezadisciplinaclasa ]
DISCIPLINA_CLASA_INVATATOR [ ]
ELEV [ codelev, nume, prenume, cnp, sex, nrmatricol, datanastere, locnastere,
nationalitate, e-mail, telefon, judet, localitate, adresa, numetata, prenumetata, numemama,
prenumemama, judetparinti, localitateparinti, adresaparinti ]
ELEV_CLASA [ codelevclasa, codelev, codclasa, codanscolar ]
ELEV_CLASA_INVATATOR [ codelevclasainvatator, codelev, codclasainvatator,
codanscolar ]

25
INVATATOR [ codinvatator, numeinvatator, prenumeinvatator, cnpinvatator,
dataninvatator, judetinvatator, localitateinvatator, adresainvatator, telefoninvatator, e-
mailinvatator ]
MEDIE [ codmedie, codanscolar, codclasa, codelev, coddisciplina, tipmedie,
valoaremedie ]
NOTA [ codnota, codanscolar, codclasa, semestrul, codelev, coddisciplina, valoarenota,
datanota ]
PROFESOR [ codprofesor, numeprofesor, prenumeprofesor, cnpprofesor, datanprofesor,
judetprofesor, localitateprofesor, adresaprofesor, telefonprofesor, e-mailprofesor ]
PROFESOR_DISCIPLINA [ codprofesordisciplina, codprofesor, coddisciplina ]
PROFESOR_ CLASA [ codprofesordisciplinaclasa, codprofesor, coddisciplina,
codclasa , codanscolar ]
SCOALA [ codscoala, denumirescoala, numarscoala, judetscoala, localitatescoala,
adresascoala, tipscoala ]
SCOALA_CLASA_ANSCOLAR [ codscoalaclasaanscolar, codscoala, codclasa,
codanscolar ]
SECRETAR [ codsecretar, numesecretar, prenumesecretar, cnpsecretar, datansecretar,
judetsecretar, localitatesecretar, adresasecretar, telefonsecretar, e-mailsecretar ]
SECRETAR_SCOALA [ codsecretarscoala, codsecretar, codscoala ]
TEZA [ codteza, codanscolar, codclasa, codelev, coddisciplina, semestruteza, notateaza ]
UTILIZATOR [ codutilizator, utilizator, parola, nume, prenume, categorie ]

3.2 Modelu logic al datelor

Modelul logic al datelor – utilizează concepte ale modelului relaţional şi


presupune dispunerea datelor sub formă de tablouri cu două sau mai multe dimnesiuni.

26
CAPITOLUL 4 – Tehnologii utilizate

În proiectarea şi dezvoltarea aplicaţiei am optat pentru soluţia Apache + MySQL +


PHP datorită avantajele oferite de aceasta. Dintre aceste avantajele se remarcă:
 gratuitatea celor trei produse;
 securitatea aplicaţiei;
 crearea unei aplicaţii bine structurate uşor de dezvoltat şi întreţinut;
 optimizarea bazelor de date.
Datorită caracteristicilor sale, putem afirma că în prezent Apache satisface din
multe puncte de vedere cerinţele unui server HTTP (HyperText Transfer Protocol) prin
securitate sporită, eficienţă în funcţionare, gratuitate. Limbajul PHP satisface nevoia unui
mediu pe parte de server puternic la implementarea nivelului de logică a aplicaţiei datorită
combinării unei sintaxe relaxate cu construcţii puternice de limbaj şi datorită faptului că
beneficiază de o librărie de extensii considerabilă. Totodată, cunoaştem suportul oferit
pentru interacţiunea cu un server de baze de date MySQL, precum şi puterea pe care o
oferă PHP şi MySQL, împreună formând o soluţie rapidă la cererea în continuă creştere
de site-uri Web dinamice.
PHP este una dintre cele mai interesante tehnologii existente. Acesta îmbină
caracteristici dintre cele mai complexe cu uşurinţă în utilizare, fiind extrem de comod,
chiar şi pentru începători, acest limbaj de programare a devenit, astfel, rapid un
instrument foarte folosit pentru dezvoltarea aplicaţiilor Web.
În ceea ce priveşte soluţia aleasă pentru implementarea nivelului de date al aplicaţiei,
trebuie menţionat că server-ul de baze de date MySQL depăşeşte competiţia prin viteza în
execuţie şi securitatea sporită.

4.1 Apache
Componentele software ale unei aplicaţii Web sunt păstrate şi executate pe un
calculator conectat la Internet care are rol de serve. Unele componente sunt specifice
acelei aplicaţii iar altele sunt aplicaţiilor generale, partajate de mai multe aplicaţii Web. În
a doua categorie intră de exemplu serverele de baze de date care au rolul de a păstra
datele diferitelor aplicaţii.

27
Staţiile client accesează aplicaţiile Web prin intermediul browserelor, deci
aplicaţiile Web trebuie să trimită staţiilor client informaţii codificate în html. Pe server
rulează permanent o aplicaţie de tip server care realizează trimiterea prin reţea a paginilor
Web cerute de staţiile client. Cea mai răspândită aplicaţie de acest tip este Apache
(www.apache.org) , care este şi gratuită.
Serverul Web Apache este un proiect al Apache Software Foundation şi constă
într-un efort colectiv cu scopul declarat de a dezvolta şi întreţine un server Web care oferă
servicii HTTP pentru sistemele de operare moderne precum UNIX şi Windows.
Printre avantajele oferite de serverul Apache amintim:
 stabilitatea şi numărul relative mic de problem pe care le poate genera;
 gratuitatea aplicaţiei;
 cod-sursă deschis (open source);
 flexibilitatea şi usurinţa cu care se poate extinde;
 posibilitatea rulării sub diferite sisteme de operare, ca Linux, BSD, Windows.
Pachetul de aplicaţii folosit la implementarea sistemului informatic realizat este XAMPP,
un server preconfigurat de Apache 2 ce conţine Apache, MySQL, PHP, phpMyAdmin.
După instalare, prezenţa pe calculator a pachetului de aplicaţii se manifestă prin aplicaţia
XAMPP Control Panel Application.

Figura 4.1. Aplicaţia Xampp Control Panel

28
4.2 MySQL
Pentru realizarea paginilor dinamice, cu un conţinut bogat, se folosesc în mod
frecvent bazele de date în care sunt păstrate informaţiile care vor fi afişate utilizatorului,
aplicaţiile care permit păstrarea şi gestionarea bazelor de date şi care execută operaţii
asupra datelor solicitate de utilizatori purtând numele de sistem de gestiune a bazelor de
date (SGBD) .
Orice bază de date care oferă informaţii utilizatorilor de servicii Internet trebuie
stocată pe un server care este vizibil pe Internet şi să folosească o tehnologie de scripting.
Informaţiile din baza de date trebuie extrase în conformitate cu nevoile specifice ale
utilizatorului şi apoi formatate astfel încât să fie corect afişate.
O bază de date este un ansamblu unitar de date, structurate, corelate logic între
ele şi memorate împreună cu descrierea formală a structurii lor şi a legăturilor logice
dintre ele.
Sistemul de gestiune a bazei/bazelor de date reprezintă un ansamblul de programe
prin care se asigură gestionarea şi prelucrarea complexă a datelor şi care reprezintă
componenta software a sistemului de baze de date.
Un SGBD trebuie să asigure următoarele funcţii:
 definirea – crearea bazei de date;
 interfaţa cu sistemul de operare în vederea simplificării
accesului la date;
 consultarea bazei de date – interogare/extragerea datelor.
Apariţia şi răspândirea reţelelor de calculatoare a dus la dezvoltarea SGBD-urilor
în direcţia multiuser: mai mulţi utilizatori folosesc simultan aceeaşi bază de date.
Principalul avantaj al reţelelor a fost eficienţa mult sporită de utilizare a resurselor
sistemelor de calcul: la o bază de date aflată pe un server central au acces simultan mai
mulţi utilizatori, situaţi la distanţă de server, de unde rezultă o bună utilizare a resurselor
server-ului şi o economie de memorie datorată memorării unice a bazei de date.
Teoretic orice SGBD relaţional poate fi folosit pentru a stoca datele necesare unui
server de Web. Practic, s-a observat ca SGBD-urile simple cum ar fi Fox Pro sau Access
nu se pretează pentru site-uri Web care sunt folosite intens. Pentru aplicaţiile Web de

29
dimensiune mare este nevoie de SGBD-uri de mare performanţă capabile să ruleze multe
cereri simultan.
Principalele SGBD-uri folosite în aplicaţiile Web sunt: mySQL, SQL Server şi
Oracle.
MySQL este un sistem de management al bazelor de date, dezvoltată de MySQL
AB, în prezent deţinută de către Sun Microsystems.
Popularitatea MySQL se datorează în primul rând multiplelor facilităţi oferite de
acesta, dintre care vom aminti:
 limbaj neprocedural de interogare a bazei de date SQL care permite accesul rapid
şi comod la datele stocate în baza de date;
 interfaţă cât mai atractivă pentru comunicarea cu utilizatorul;
 portabilitate: MySQL rulează pe mai multe platforme, cum ar fi Linux, Windows,
OS/X, HP-UX, AIX, Netware – dând astfel mai multă flexibilitate utilizatorului;
 viteza: programatorii pretind că Mysql este cel mai rapid sistem de baze de date
care poate fi utilizat;
 uşurinţa în utilizare: MySQL este un sistem de gestiune a bazelor de date cu
performanţe ridicate dar relativ simplu de utilizat, a cărui configurare şi administrare sunt
mult mai simple decât în cazul sistemelor mai mari;
 cost: Mysql este gratuit pentru majoritatea utilizarilor interne;
 tranzacţiile: în cadrul bazelor de date relaţionale actualizările pot fi făcute
concomitent în mai multe tabele.
Popularitatea sa se datorează faptului că este un element open source ca PHP, care
dispune de o protecţie maximă, este fexibil şi de încredere. De asemenea MySQL are o
serie de facilităţi pe care mulţi utilizatori le apreciază pentru că nu necesită foarte multe
resurse, este rapid şi este uşor de învăţat, comparativ cu alte pachete, cum ar fi Oracle sau
Sybase.
Sistemul informatic proiectat foloseşte o bază de date MySQL creată în
phpMyAdmin (Figura 4.2. prezintă baza de date aferentă aplicaţiei realizate).

30
Figura 4.2. Baza de date MySQL aferentă aplicaţiei realizate

4.3 PHP
Dezvoltarea explozivă a limbajului PHP din ultimii ani este în cea mai mare parte
datorată usurinţei cu care acesta lucrează cu bazele de date în Internet. Din multitudinea
de soluţii de dezvoltare a site-urilor Web, PHP oferă programatorului o mulţime de funcţii
predefinite pentru lucrul cu bazele de date în Internet. Aceasta înseamnă că din cadrul
limbajului PHP putem executa toate operaţiunile aferente comenzilor MySql.
PHP, acronimul de la „PHP: Hypertext Prepocessor”, este un limbaj de
programare folosit cu precădere ca şi limbaj scriptural server-side în generarea dinamică
de paginilor Web şi poate fi integrat în HTML.
Caracterul dinamic al unei pagini Web PHP este pus în valoare prin:
uşurinţa în administrare (actualizare): adăugarea sau modificarea de conţinut este foarte
simplă datorită faptului că acest conţinut este stocat într-o bază de date sau în fişiere text,
astfel încât cei care se ocupă de conţinut nu au nevoie să posede cunoştinţe de HTML,
CSS, JavaScript sau alte tehnologii specifice domeniului "Web design" şi utilizate intens
la construirea paginilor de prezentare;

31
 posibilitatea interpretării datelor unui formular HTML: PHP permite accesul
codului PHP la informaţiile primite de pagină de la browser prin structuri de date
predefinite şi completate automat;
 posibilitatea de a fi imbricat cu cod HTML;
 functii ce permit trimitea de headere HTTP pentru autentificare;
 funcţii ce permit setarea de cookie-uri;
 posibilitatea redirecţionării utilizatorilor;
 biblioteci externe de funcţii ce pot parsa fişiere XML, crea şi manipula imagini,
animaţii Shockwave, Flash, PDF-uri;
 interfaţa de conectare la un server de mail;
 susţinerea unui larg domeniu de baze de date.
Dezvoltarea explozivă a limbajului PHP din ultimii ani este în cea mai mare parte
datorată uşurinţei cu care acesta lucreazp cu bazele de date în Internet. Fiind open source,
PHP beneficiază de suport activ din partea comunităţii online, acesta fiind şi motivul
creşterii explozive a numărului de site-uri bazate pe PHP.
PHP atrage atât iniţiaţii în ale programării, cât şi pe cei experimentaţi prin:
 eficienţă: PHP-ul se foloseşte de mecanisme de alocare a resurselor, necesare unui
mediu multiuser, aşa cum este Web-ul;
 securitate: PHP-ul pune la dispoziţia programatorului un set flexibil şi eficient de
măsuri de siguranţă;
 flexibilitate: fiind apărut din necesitatea dezvoltării Web-ului, PHP a fost
modularizat pentru a ţine pasul cu dezvoltarea diferitelor tehnologii;
 gratuitate: este probabil cea mai importantă caracteristică a PHP-ului. Dezvoltarea
PHP-ului sub licenţă open-source a determinat adaptarea rapidă PHP-ului la nevoile Web-
ului, eficientizarea şi securizarea codului;
 independenţa de sistemul de operare: PHP este un limbaj de programare multi-
platformă, aşa încât un cod scris în Windows va fi la fel de bine interpretat şi de un server
Unix.
Per ansamblu, proiectarea site-urilor Web (crearea de pagini şi administrarea
acestora din punct de vedere al conţinutului) a început săse identifice în mod aproape
universal cu tehnologia PHP. Dincolo de multitudinea de biblioteci de funcţii şi facilităţi
oferite, PHP şi MySql sunt foarte uşor de învăţat chiar şi pentru cei nefamiliarizaţi cu
programarea sau bazele de date. În prezent, PHP este atât de puternic şi de versatil încât

32
până şi liderul portalurilor, Yahoo, a renunţat cu ceva timp în urmă la limbajul sau
proprietar, yscript, în favoarea PHP-ului.

4.4 HyperText Markup Language (HTML)

HTML (HyperText Markup Language) este un limbaj de marcare utilizat pentru


crearea paginilor web ce pot fi afişate într-un browser (sau navigator).
HTML este folosit pentru prezentarea unui continut (text, imagine) intr-o pagina
web, furnizeaza mijloacele prin care continutul unui document poate fi structurat si
adnotat cu diverse tipuri de metadate si indicatii de redare si afisare. Aceste indicatiile pot
varia de la decoratiuni minore ale textului, cum ar fi culoarea sau sublinierea unui cuvant
ori introducerea unei imagini, pana la adaugarea de elemente sofisticate, tabele, harti de
imagini, formulare si cod CSS sau scripturi JavaScript.
Metadatele pot include informatii despre titlul si autorul documentului, informatii
structurale despre cum este impartit documentul in diferite segmente, paragrafe, liste,
titluri etc. si informatii esentiale care permit ca documentul sa poata fi legat de alte
documente pentru a forma astfel hiperlink-uri.
HTML este un format text proiectat pentru a putea fi citit si editat utilizand un
editor de text simplu, editarea si intelegerea paginilor in acest fel necesita cunostinte de
HTML, pe care le puteti obtine studiind lectiile din acest curs.
HTML este de asemenea utilizat in e-mail. Majoritatea aplicatiilor de e-mail
folosesc un editor HTML incorporat pentru compunerea e-mail-urilor si un motor de
prezentare a e-mail-urilor de acest tip.

4.5 Cascading Style Sheets (CSS)


Cascading Style Sheets, sau CSS pe scurt, este un standard simplu al zilelor
noastre, ce ofera designerilor/programatorilor un mod eficient de a controla modul de
prezentare a paginilor "WEB". In zilele noastre CSS a ajuns sa fie in mod primar, un
limbaj folosit exclusiv doar pentru "web design" - insa nu putem exclude faptul ca acest
limbaj este folosit si in alte medii de programare.

33
CSS se ocupa in general cu aspectul si controlul grafic al elementelor din pagina,
cum ar fi: textul, imaginile, fondul, culorile si asezarea acestora in cadrul ferestrei paginii.
CSS foloseste stiluri, acestea inglobeaza, sub un anumit nume, atribute de formatare care
se aplica asupra unui element individual din pagina, asupra unui grup de elemente sau la
nivelul intregului document.
Beneficiile sintaxei CSS sunt:
 formatarea este introdusa intr-un singur loc pentru tot documentul;
 editarea rapida a etichetelor;
 datorita introducerii intr-un singur loc a etichetelor se obtine o micsorare a codului
paginii, implicit incarcarea mai rapida a acesteia.
Sintaxa CSS este structurata pe trei nivele:
o nivelul 1 fiind proprietatile etichetelor din documentul HTML, tip inline;
o nivelul 2 este informatia introdusa in blocul HEAD, tip embedded;
o nivelul 3 este reprezentat de comenzile aflate in pagini separate, tip extern.e
Folosirea unui fisier extern sau nivel 3 care sa contina comenzi CSS este foarte
practic deoarece poate fi utilizat in mai multe situatii (mai multe fisiere HTML pot folosi
acelasi fisier extern CSS) eliminand timpul necesar introducerii codului corespunzator in
fiecare pagina si totodata editarea lor intr-un singur loc pentru mai multe fisiere.
CSS functioneaza cu HTML, insa nu este HTML. El extinde functionalitatile
HTML, permitand redefinirea etichetelor HTML existente.
Prin utilizarea CSS aspectul documentului pe ansamblu, sau a unui element
individual din interiorul sau, poate fi controlat mult mai usor. Stilurile pot fi aplicate
asupra unui element, a unui document sau chiar asupra unui intreg site web.

4.6 JavaScript
JavaScript este un limbaj de programare orientat obiect bazat pe conceptul
prototipurilor. Este folosit mai ales pentru introducerea unor funcţionalităţi în paginile
web, codul Javascript din aceste pagini fiind rulat de către browser. Limbajul este
binecunoscut pentru folosirea sa în construirea siturilor web, dar este folosit şi pentru
acesul la obiecte încastrate (embedded objects) în alte aplicaţii. A fost dezvoltat iniţial de
către Brendan Eich de la Netscape Communications Corporation sub numele de Mocha,
apoi LiveScript, şi denumit în final JavaScript.

34
In general se considera ca exista zece aspecte fundamentale ale limbajului
JavaScript pe care orice programator in acest limbaj ar trebui sa le cunoasca :
1. JavaScript poate fi intrudus in HTML - De obicei codul JavaScript este gazduit in
documentele HTML si executat in interiorul lor. Majoritatea obiectelor JavaScript au
etichete HTML pe care le reprezinta, astfel incat programul este inclus pe partea de client
a limbajului. JavaScript foloseste HTML pentru a intra in cadrul de lucru al aplicatiilor
pentru web.
2. JavaScript este dependent de mediu – JavaScript este un limbaj de scriptare; software-
ul care ruleaza de fapt programul este browser-ul web (Firefox, Opera, Netscape
Navigator, Internet Explorer, Safari, etc.) Este important sa luam in considerare aceasta
dependenta de browser atunci cand utilizam aplicatiiJavaScript.
3. JavaScript este un limbaj in totalitate interpretat – codul scriptului va fi interpretat de
browser inainte de a fi executat. JavaScript nu necesita compilari sau preprocesari, ci
ramane parte integranta a documentului HTML. Dezavantajul acestui limbaj este ca
rularea dureaza ceva mai mult deoarece comenzile JavaScript vor fi citite de navigatorul
Web si procesate atunci când user-ul apeleaza la acele functii ( prin completare de
formulare, apasare de butoane, etc). Avantajul principal este faptul ca putem mult mai
usor sa actualizam codul sursa.
4. JavaScript este un limbaj flexibil - in aceasta privinta limbajul difera radical de C++
sau Java. In JavaScript putem declara o variabila de un anumit tip, sau putem lucra cu o
variabila desi nu-i cunoastem tipul specificat inainte de rulare.
5. JavaScript este bazat pe obiecte – JavaScript nu este un limbaj de programare orientat
obiect, ca Java, ci mai corect, este "bazat pe obiecte"; modelul de obiect JavaScript este
bazat pe instanta si nu pe mostenire.
6. JavaScript este condus de evenimente – mare parte a codului JavaScript raspunde la
evenimente generate de utilizator sau de sistem. Obiectele HTML, cum ar fi butoanele,
sunt imbunatatite pentru a accepta handlere de evenimente.
7. JavaScript nu este Java – Cele doua limbaje au fost create de companii diferite,
motivul denumirii asemanatoare este legat doar de marketing.
8. JavaScript este multifunctional – limbajul poate fi folosit intr-o multitudine de
contexte pentru a rezolva diferite probleme: grafice, matematice, si altele.
9. JavaScript evolueaza – limbajul evolueaza, fapt pozitiv care insa poate genera si
probleme, programatorii trebuind sa verifice permanent ce versiune sa foloseasca pentru

35
ca aplicatiile sa poata fi disponibile unui numar cat mai mare de utilizatori de browsere
diferite.
10. JavaScript acopera contexte diverse – programarea cu acest limbaj este indreptata
mai ales catre partea de client, dar putem folosi JavaScript si pentru partea de Server.
JavaScript este limbajul nativ pentru unele instrumente de dezvoltare web, ca Borland
IntraBuilder sau Macromedia Dreamweaver.
Cea mai des întâlnită utilizare a JavaScript este în scriptarea paginilor web.
Programatorii web pot îngloba în paginile HTML script-uri pentru diverse activităţi cum
ar fi verificarea datelor introduse de utilizatori sau crearea de meniuri şi alte efecte
animate.

36
CAPITOLUL 5 – Descrierea aplicaţiei

5.1 Testarea aplicatiei


În cadrul acestui subcapitol vom prezenta detaliat aplicaţia realizată. Această
prezentare este însoţită de numeroase capturi de ecran pentru a oferi o claritate privind
maniera de funcţionare a acesteia.
Interfata cu utilizatorul este prezentata in Figura 5.1. Asa cum se observa,
aplicatia realizata:
 ofera posibilitatea utilizatorului de vizualiza pagina de start, care il informeaza ca
pentru a utiliza site-ul trebuie mai intai sa se autentifice;
 afiseaza un meniu ce permite alegrea dintre trei alternative: pagina de start (Prima
pagina), vizualizarea unei scurte prezentari a site-ului (Pezentare) si autentificarea
utilizatorului pentru utilizarea aplicatiei (Autentificare)

Figura 5.1. Interfata cu utilizatorul

Inainte de autentificare utilizatorul poate vizualiza scurta prezentare a site-ului


prin alegerea optiunii Prezentare din meniu. Figura 5.2 ilustreaza scurta prezentare a
aplicatiei web.

37
Figura 5.2. Prezentarea aplicatiei web

Urmatoarea si cea mai importanta optiune a utilizatorului este aceea de a se


autentifica. Exita mai multe categorii de utilizatori: administrator, secretar, profesor,
invatator, elev si in functie de acesta categorie exista cate un meniu diferit cu drepturile pe
care le are respectivul tip de utilizator. Formularul de autentificare se poate vizualiza in
Figura 5.3. iar codul aferent verificarii carui tip de categorie face parte persoana care se
autentifica poate fi privit in Anexa 2. De asemena formuarul de autentificare poate fi gasit
in Anexa 3.
Pentru a se putea completa formularul de autentificare fiecare utilizator trebuie sa
primeasca prin adresa de e-mail user-ul si parola, parola care ulterior poate fi schimbata
de fiecare utilizator in parte daca acesta doreste. Optiunea este prezenta in meniu fiecarui
tip de utilizator. Aceste informatii sunt primate in momentul in care utilizatorul este
inregistrat in baza de date a scolii. Astfel directorul si apoi secretarul sunt primele
persoane care se vor putea autentifica, acestea fiind adaugate de catre administrator. In
continuare, dupa ce secretarul se va autentifica va putea sa inscrie profesorii, invatatorii si
elevii in unitatea scolara, si imediat acestia isi vor primit conturile si parolele de
autentificare pentru a se loga in vederea utilizarii aplicatiei web.

38
Figura 5.3. Formular de autentificare

In momentul in care s-a autentificat, fiecare categorie de utilizator are pagina lui
proprie. In figura Figura 5.4. este ilustrata pagina de start a administratorului impreuna cu
meniul acestuia. Codul sursa folosit pentru realizarea se poate vedea in Anexa 4.

39
Figura 5.4. Pagina de start pentru administrator

Fiecare utilizator, indiferent din ce categorie face parte, dupa ce s-a autentificat are
posibilitatea a-si schimba parola. Formularul aferent pentru schimbarea parolei se poate
vizualiza in Figura 5.5 , iar dupa ce parola a fost schimbata cu succes utilizatorul va
trebui imediat sa se autentifice cu noua parola (Figura 5.6.). Codul sursa realizat pentru
ca utilizatorul sa isi poata schimba parola poate fi accesat in Anexa 5.

Figura 5.5. Formular pentru schimbare parola

Figura 5.6. Formular de autentificare cu noua parola

40
Administratorul este cel care se ocupa de datele cu privire la anul scolar, scoala,
director si secretar. Prima data acesta va introduce anul scolar in care se realizeaza
gestiunea elevilor. Formularul utilizat in pentru adaugarea unui nou an scolar se poate
vizualiza in Figura 5.7., iar in urma adaugarii anului scolar se va afisa o lista cu toti anii
scolari din baza de date a scolii, lista ce este ilustrata in Figura 5.8. La adaugarea unui an
scolar se vor completa campuri cu anul de inceput si anul de sfarsit. Codul sursa realizat
in limbajul PHP pentru adaugarea anului scolar se gaseste in Anexa 6.

Figura 5.7. Formular pentru adaugare an scolar

Figura 5.8. Lista anilor scolari rezultata in urma adaugarii

41
Daca din diverse motive anul a fost gresit introdus, exista posibilitatea de stergere
a acestuia. Desigur pot fi stergi si mai multi ani de o data, iar in urma stergerii se va lista
cu anii scolari ramasi. Imaginile din Figura 5.9 si 5.10 scot in evidenta cele expuse
anterior. Codul sursa realizat pentru lista anilor scolari se poate vizualiza in Anexa 7.

Figura 5.9. Stergerea an scolar

Figura 5.10. Lista anilor scolari rezultata in urma stergerii unu am scolar

Administratorul introduce de asemenea si datele despre scoala, pe care apoi le


poate modifica sau le poate sterge.

42
Pentru directorul scolii va completa un formular prin care il va introduce mai intai
ca profesor, iar apoi il va adauga in baza de date ca si director. In cazul in care exista deja
profesori angajati in scoala, preia directorul dintre acestia.
Pentru ca la o unitate de invatamant exista cel putin un secretar, acestia trebuie
inregistrati mai intai inregistrati si apoi asociati la scoala. In cazul in care au fost gresite
datele personale ale elevului, acesta poate fi sters definitv din baza de date sau i se pot
modifica datele personale. Daca se doreste modificarea datelor personale ale secretarului
va trebui mai inati cautat fie dupa nume, fie dupa prenume sau fie dupa nume si prenume.
Se vor afisa astfel datele personale pentru modificare. Acest lucru este evidentiat in
Figura 5.11, Figura 5.12 si Figura 5.13

Figura 5.11 Formular de cautare secretar pentru modificare date

43
Figura 5.12 Formular ce permite modificare datelor personale ale secretarului

Figura 5.13 Vizualizarea datelor personale ale secretarului in urma modificarii

La autentificare pagina de start a secretarului este ilustrata in Figura 5.14.


Meniul secretarului cuprinde gestiunea elevilor, invatatorilor, profesorilor, claselor
si a disciplinelor.

44
Figura 5.14 Pagina de start a secretarului

Adaugarea elevilor in baza de date se realizeaza de catre secretar, iar formularul


poate fi vizualizat in Figura 5.15.
Codul sursa potrivit inserarii elevilor si trimiterea user-ului si parolei prin e-mail
se poate vizualiza in Anexa.8. Userul utilizatorilor este de forma NumePrenume, iar
parola se primeste aleator sub forma majusculamajusculacifra majusculamajusculacifra.

45
Figura 5.15 Formular pentru adaugare elevi

Secretarul are posibilitatea de a vizualiza toti elevii existenti in scoala prin


accesarea submeniului Vizualizare din meniul Elevi. Acestia sunt listati cate zece elevi pe
pagina. O astfel de pagina de poate ilustra in Figura 5.16.

46
Figura 5.16. Paginarea tuturor elevilor din scoala

Meniul elevului poate fi vizualizat din pagina de start a acetui din Figura 5.17.
Pentru as- putea vedea situatia notelor, elevul trebuie mai intai sa aleaga anul scolar in
care va dori sa isi vada situatia notelor. Apoi va selecta clasa care ii va aparea si care este
clasa in care invata sau a invatat, si disciplina la care doreste sa vada situatia notelor. In
Figura 5.18 este ilustarta lista notelor la disciplina selectata pentru elevul autentificat.

47
Figura 5.17 Pagina de start elev

Figura 5.18 Situatia notelor pentru elevul autentificat

48
Pagina de start a profesorului poate fi vizualizata in Figura 5.19

Figura 5.19 Pagina de start profesor

Pentru a oune note la o clasa, profesorul va trebui mai inati sa aleaga anul scolar,
iar apoi clasa, disciplina si elevul la care doreste sa puna nota. O captura de ecran cu
incheirea mediei unui elev este ilustrata in Figura 5.20.

49
Figura 5.20 Incheierea situatiei scolare a unui elev

5.2 Manual de utilizare


Un utilizator cu rol de Administrator poate efectua, conform Diagrama 5.1.1,
diverse actiuni asupra urmatoarelor entitati: an scolar, scoala, director, secretar, schimba
parola, exit.
Daca acceseaza entitatea an scolar va avea posibilitatea de a adauga un nou an
scolar sau de a sterge un an scolar existent. In urma acestor actiuni, administratorul va
avea posibilitatea de a vizualiza lista tuturor anilor existenti in sistem.
Daca acceseaza entitatea scoala, acesta va avea oportunitatea de a adauga datele
despre unitatea de invatamant, respectiv denumirea scolii, numarul acesteia, judetul si
localitatea in care este pozitionata, adresa unde va putea fi contactata, precum si tipul
unitati de invatamant: prescolar, primar, gimnazial, liceal. In urma acestei operatiuni se va
putea vizualiza o lista cu datele unitatii inregistrate. De asemenea, administratorul are
posibilitatea de a modifica datele unitatii scolare, in cazul in care greseste una dintre
aceste detalii, dar pentru a realize aceasta operatie va trebui mai intai sa o caute dupa un

50
anumit criteriu pe care il va alege: denumirea scolii, numarul scolii sau localiatea in care
este localizata. In urma completarii unuia sau a mai multor campuri, in functie de
preferinta, administratorul are posibilitatea de a modifica toate datele unitatii. Dupa
modificare se vizualizeaza datele unitatii cu noile modificari. O alta operatie pe care o
poate realiza administratorul asupra unitatii de invatamant este aceea de stergere.
Daca acceseaza entitatea director, utilizatorul va avea posibilitatea de a inregistra
directorul sau directorii unitatii de invatamant dupa caz. Directorul este unul dintre
profesorii unitatii scolare. Astfel administratorul are posibilitatea de a prelua directorul
dintre profesorii existenti in baza de date a scolii, inregistrandul si cu drept de director pe
langa cel de professor al unitatii. Daca nu exista profesori inscrisi in unitatea de
invatamant, fie din motiv ca aplicatia web este accesata pentru prima data, fie pentru ca
scoala este nou infiiintata, directorul va trebui adaugat mai inati cu drept de profesor iar
apoi va fi preluat ca director. Astfel este completat un formular de inregistrare cu datele
personale ale acestuia, ce contine urmatoarele campuri: nume, prenume, cnp, data
nasterii, judetul, localitatea si adresa unde domiciliaza, telefonul si adresa de e-mail la
care poate fi contactat. In urma completarii acestui formular, profesorul inregistrat va fi
preluat si inregistrat cu drept de direcor, ia in final se va putea vizualiza lista cu
directorul/directorii scolii.
Daca administratorul acceseaza entitatea secretar, acesta va avea posibilitatea de a-l
inregistra in baza de date a scolii prin completarea unui formular cu datele personale ale
acestuia, de a-l asocia la scoala unde are drept de secretar. Formularul pentru adaugarea
secretarului in baza de date a scolii contine urmatoarele date de identificare ale
secretarului: nume, prenume, cnp, data nasterii, judet, localitate, adresa, telefon si e-mail.
O alta operatie pe care o poate realize administratorul asupra entitatii secretar este de
modificare a datelor personale ale acestuia si de stergere. Daca se opteaza pentru optinuea
de modificare, utilizatorul va trebui mai intai sa completeze un camp sau mai multe cu
informatia dupa care doreste sa faca cautarea, fie dupa nume, fie dupa prenume. In
continuare administratorul va avea posibilitatea de a modificare oricare din datele
personale ale secretarului. In urma modificarii se vor putea vizualiza pe ecran datele
secretarului impreuna cu modificarile efectuate.
Dupa ce

51
CONCLUZII

Societatea noastra se afla intr-o permanenta schimbare, iar acelasi lucru se


intampla si cu inovatiile tehnice si stiintifice.
Un site este benefic pentru ca ofera un plus de imagine si poate fi accesat de
oriunde.
In aceasta lucrare am prezentat o aplicatie web care realizeaza gestiunea elevilor
dintr-o unitate de invatamant preuniversitar. Am identificat necesitatea unei aplicatii care
sa rezolve in mod foarte simplist si foarte eficient operatiile tipice care apar in cadrul unei
unitati de invatamant.
Datorita cunostintelor dobandite in programare web am decis ca cea mai buna
metoda de a implementa o astfel de aplicatie este cea de a folosi PHP si MySQL impreuna
cu CSS si JavaScript. Aceasta decizie este sustinuta de faptul ca o astfel de abordare ofera
cea mai buna flexibilitate in ceea ce priveste evolutia aplicatiei.
Unul dintre avantajele utilizarii acestei aplicatii o constiutie spre exemplu calculul
automat al mediilor semestriale si anuale, lucru care se face mult mai repede decat in mod
manual prin introducerea in catalog. Astfel mediile sunt calculate corect, in mod automat
si foarte rapid.
Un alt avantaj al folosirii unui site este ca in acest mod nu mai este nevoie de
pastarea unei arhive de documente , astfel se face totul electronic.
Pentru elevi, o astfel de aplicatie este foarte utila in sensul ca isi pot vizualiza
situatia scolara in orice moment si oriunde au un calculator conectat la Internet. Astfel
sunt la curent cu orice modificare sau greseala facuta asupra situatiei lor scolare.
De asemenea inregistrarea datelor se face mult mai rapid si informatii sunt
pastrate in siguranta, iar accesul la date este mult mai usor.
Aplicatia de fata, Aplicatie web pentru gestiunea elevilor la o unitate de
invatamant preuniversitar, este conceputa in asa natura incat sa faciliteze dezvoltari
ulterioare. Tocmai datorita bunei proiectari aplicatia este relativ usor de intretinut,

52
modificat si dezvoltat. In partea de proiectare s-a tinut cont de urmatoarele aspecte
privind viitoarele modificari aduse aplicatiei:
o evolutia tehnologica, actualizarea codului la cerintele impuse de client;
o extinderea si personalizarea functionalitatilor.
Concluzionând, putem afirma că tema abordată prin intermediul acestei lucrări
este de actualitate şi poate contribui la dezvoltarea sau îmbunătăţirea activităţilor specifice
domeniului modelat.

53
BIBLIOGRAFIE

1. Teodoru Gugoiu – “HTML, XHTML, CSS si XML prin exemple: Ghid


practic”, Traducere de Radu Biris, Editura Teora, 2005
2. Steven Holzner – “Initiere in PHP5”, Traducere de Florin Moraru, Editura
Teora, 2005
3. Larry Ullman – “PHP si Mysql pentru site-uri web dinamice”, Editura
Teora, 2006
4. Bill McCarty – “PHP 4 A BEGINNER’S GUIDE “, Traducere de Mihai
Manastireanu, Editura Teora, 2002
5. http://www.edu.ro/index.php/articles/c21
6. http://www.edu.ro/index.php/articles/555
7. http://www.edu.ro/index.php/articles/c162/
8. http://gmtarhely.uv.ro/Downloads/ASM_Manual_utilizare.pdf
9. http://portal.edu.ro/index.php/articles/c151/
10. http://www.oriceon.com/category/tutorial-php
11. http://www.php.net/
12. http://www.mysql.com/
13. http://www.w3schools.com/html/default.asp
14. http://www.w3schools.com/php/default.asp
15. http://www.w3schools.com/css/default.asp
16. http://www.marplo.net/
17. http://ro.wikibooks.org/wiki/Cascading_Style_Sheets_(CSS)
18. http://www.etutoriale.ro/articles/103/1/Tutorial-complet-CSS/
19. http://www.scribd.com/doc/18683951/limbaje-de-programare
20. http://www.b-design.ro/programare-web.php
21. http://www.adevarul.ro/societate/LEGEA-INVATAMANTULUI-
PREUNIVERSITAR_0_20999228.html

54
22. http://www.marplo.net/javascript/introducere.html
23. http://ro.wikipedia.org/wiki/JavaScript
24. http://ro.wikipedia.org/wiki/Educa%C8%9Bia_%C3%AEn_Rom
%C3%A2nia#.C3.8Env.C4.83.C5.A3.C4.83m.C3.A2ntul_pre-universitar
25. http://www.csid.upt.ro/course_docs/3IDD_BD.pdf

55
ANEXE

Anexa 1. Codul sursă scris în PHP care permite conexiunea la baza de date.
<?php
if(!isset($_SESSION))
{
session_start();
}

error_reporting(E_ALL);

$AdresaBazaDate = "localhost";
$UtilizatorBazaDate = "root";
$ParolaBazaDate = "";
$NumeBazaDate = "bd_scoala";

$conexiune = mysql_connect($AdresaBazaDate,$UtilizatorBazaDate,
$ParolaBazaDate)
or die("Nu ma pot conecta la MySQL!");
mysql_select_db($NumeBazaDate,$conexiune)
or die("Nu gasesc baza de date!");
?>

Anexa 2. Codul sursa ce permite verificarea fiecarei categorii de utilizator


<?php
if(!isset($_SESSION))
{
session_start();
}
require_once('conexiune.php');

$u = $_POST['utilizator'];
$p = $_POST['parola'];

if($u=='' ||$p=='')
{
require_once('campnecompletat.php');

56
}
else
{
$cerereSQL = 'SELECT utilizator, parola, nume, prenume, categorie
FROM `utilizator` WHERE utilizator="'.$u.'"';
//echo $cerereSQL ;
$rezultat = mysql_query($cerereSQL)or die('Cannot Execute:'.
mysql_error());
if(mysql_num_rows($rezultat) == 1)
{
$rand = mysql_fetch_array($rezultat);
//echo $u .' '.$rand['utilizator'] .' '. $p. ' '.
$rand['parola'];
if($u == $rand['utilizator'] && $p == $rand['parola'])
{
//save in session the userid
$_SESSION['userid']=$rand['utilizator'];
if($rand['categorie'] == 'director')
{
require_once('autentificdirector.php');
}
if($rand['categorie'] == 'secretar')
{
require_once('autentificsecretar.php');
}
if($rand['categorie'] == 'profesor')
{
require_once('autentificprofesor.php');
}
if($rand['categorie'] == 'invatator')
{
require_once('autentificinvatator.php');
}
if($rand['categorie'] == 'elev')
{
require_once('autentificelev.php');
}
if($rand['categorie'] == 'administrator')
{
require_once('autentificadmin.php');
}

57
}
else
{
//echo 'dateincorecte.php';
require_once('dateincorecte.php');
}
}
else
{
//echo 'utilizatneinreg.php';
require_once('utilizatneinreg.php');
}
}
?>

Anexa 3. Codul sursa scris in HTML pentru realizarea formularului de autentificare


<center><h2> Autentificare</h2></center>
<form action="adaugautentific.php" method="post">
<table align="center">
<tr>
<td><i>User:</i></td>
<td><input type="text" name="utilizator"></td>
</tr>
<tr>
<td><i>Password:</i></td>
<td><input type="password" name="parola"></td>
</tr>
<tr>
<td>&nbsp;</td>
<td>&nbsp;</td>
</tr>
<tr>
<td><input type="submit" value="Login">
<td><input type="reset" value="Reseteaza"></td>
</tr>
</table>
</form>

Anexa 4. Codul sursa utilizat in realizarea meniul de administrator


<div style="float: left" id="my_menu" class="sdmenu">

58
<div>
<span>An scolar:</span>
<a href="menuaanscolar.php"class="style1" >Adaugare</a>
<a href="menuastergeanscolar.php"
class="style1">Stergere</a>
</div>
<div>
<span>Scoala:</span>
<a href="menuaadaugascoala.php"class="style1" >Adaugare </a>
<a href="menuamodificascoala.php"
class="style1">Modificare</a>
<a href="menuastergescoala.php" class="style1">Stergere</a>
</div>
<div>
<span>Director:</span>
<a href="menuadirector.php"class="style1" >Adaugare director
nou </a>
<a href="menuadirectorprof.php" class="style1">Adaug
director dintre profesori</a>
</div>
<div>
<span>Secretar:</span>
<a href="menuasecretar.php"class="style1" >Adaugare </a>
<a href="menuasecretarscoala.php" class="style1">Adauga
secretar la scoala</a>
<a href="menuastergsecretar.php" class="style1">Stergere</a>
<a href="menuamodificsecretar.php"
class="style1">Modificare</a>
</div>
<div>
<span>Schimba parola:</span>
<a href="parolanouaadmin.php">Schimba parola</a>
</div>
<div>
<span>Exit:</span>
<a href="index.php">Exit</a>
</div>

</div>

Anexa 5. Codul sursa scris in PHP utilizat pentru schimbarea parolei utilizatorului

59
<?php
if(!isset($_SESSION))
{
session_start();
}

include ('conexiune.php');

//retrieve from session the userid


$useru=$_SESSION['userid'];

$parolavecheu=$_POST['parolaveche'];
$parolanouau=$_POST['parolanoua'];
$confirmparolanouau=$_POST['confirmparolanoua'];

if($parolavecheu == '' || $parolanouau == '' || $confirmparolanouau ==


'')
{
require_once('campnecompletatparolaadmin.php');
}
else
{
if($parolanouau != $confirmparolanouau)
{
require_once('nucorespundparoleadmin.php');
}
else
{
$cerere = "select * from utilizator where utilizator='".
$useru."'";
$rez=mysql_query($cerere)or die(mysql_error()) ;
$rand = mysql_fetch_array($rez);
if($parolavecheu != $rand['parola'])
{
require_once('parolavechegresitaadmin.php');
}
else
{
$query="UPDATE `utilizator` SET parola='".
$parolanouau."' WHERE utilizator='".$useru."'";

60
$checkresult = mysql_query($query)or die('Cannot
Execute:'. mysql_error());
if ($checkresult)
{
require_once('parolaschimbatacusucces.php');
}
}
}
}
?>

Anexa 6. Codul sursa realizat pentru adaugarea anului scolar in baza de date
<?php
if(!isset($_SESSION))
{
session_start();
}
require_once('conexiune.php');

$inceput=$_POST['inceput'];
$sfarsit=$_POST['sfarsit'];

if(($inceput == '' && $sfarsit == '') || ($inceput == '') || ($sfarsit


== ''))
{
require_once('campnecompletatanscolar.php');
}
else
{
$cerereSQL = "INSERT INTO `anscolar` ( `an_inceput`, `an_sfarsit`)
VALUES ('".$inceput."', '".$sfarsit."')";
mysql_query($cerereSQL);
require_once('listaanscolar.php');
}
?>

Anexa 7. Codul sursa realizat in PHP pentru listarea anilor scolari


$cerereSQL = 'SELECT an_inceput, an_sfarsit FROM `anscolar` order by
an_inceput';
$rezultat = mysql_query($cerereSQL);

61
echo "<table align='center' bgcolor='CCCCCC'>";
echo "<th bgcolor='DDDDDD'>An scolar</th>";
echo "<tr>", "</tr>";
echo "<tr>", "</tr>";
echo "<tr>";
while($rand = mysql_fetch_array($rezultat)) {
echo "<td align='center'>", $rand[0].'-'.$rand[1] ,"</td>";
echo "</tr>";
}
echo '</table>';

Anexa 8. Codul sursa potrivit adaugarii elevilor si trimiterea user-ului si a parolei la


adresa de e-mail
<?php
if(!isset($_SESSION))
{
session_start();
}

require_once('conexiune.php');
error_reporting (E_ALL ^ E_NOTICE);

$numeelev=$_POST['nume'];
$prenume=$_POST['prenume'];
$cnp=$_POST['cnp'];
$sex=$_POST['sex'];
$nrmatricol=$_POST['nrmatricol'];
$datanastere=$_POST['datanelev'];
$locnastere=$_POST['locnastere'];
$nat=$_POST['nationalitate'];
$mail=$_POST['email'];
$tel=$_POST['telefon'];
$judet=$_POST['judet'];
$loc=$_POST['localitate'];
$adr=$_POST['adresa'];
$numetata=$_POST['numetata'];
$prentata=$_POST['prenumetata'];
$numemama=$_POST['numemama'];
$prenmama=$_POST['prenumemama'];
$judetp=$_POST['judetparinti'];
$locp=$_POST['localitateparinti'];
$adrp=$_POST['adresaparinti'];

$cerereSQL = "INSERT INTO `elev` (`nume`, `prenume`, `cnp`, `sex`,


`nrmatricol`, `datanastere`, `locnastere`, `nationalitate`, `e-mail`,
`telefon`, `judet`, `localitate`, `adresa`, `numetata`, `prenumetata`,
`numemama`, `prenumemama`, `judetparinti`, `localitateparinti`,
`adresaparinti`)
VALUES ('".$numeelev."', '".$prenume."', '".$cnp."', '".$sex."', '".
$nrmatricol."', '".$datanastere."', '".$locnastere."', '".$nat."', '".
$mail."', '".$tel."', '".$judet."', '".$loc."', '".$adr."', '".
$numetata."', '".$prentata."', '".$numemama."', '".$prenmama."', '".
$judetp."', '".$locp."', '".$adrp."')";

62
mysql_query($cerereSQL)or die ("Error in query: $query.
".mysql_error());

$pass1 = array();
$pass2 = array();
$pass3 = array();
$pass4 = array();

for($i=0; $i<2; $i++)


{
$temp1 = rand(65, 90);
$c1=chr($temp1);
$pass1[$i]=$c1;
}

for($j=0; $j<1; $j++)


{
$temp2 = rand(48, 57);
$c2=chr($temp2);
$pass2[$j]=$c2;
}
for($k=0; $k<2; $k++)
{
$temp3 = rand(65, 90);
$c3=chr($temp3);
$pass3[$k]=$c3;
}

for($l=0; $l<1; $l++)


{
$temp4 = rand(48, 57);
$c4=chr($temp4);
$pass4[$l]=$c4;
}

$passgen1 = join("", $pass1);


$passgen2 = join("", $pass2);
$passgen3 = join("", $pass3);
$passgen4 = join("", $pass4);

$parola = $passgen1.$passgen2.$passgen3.$passgen4;

require_once "Mail.php";

$from = "rm.manole@gmail.com";
$to = $mail;
$subject = "Parola de autentificare";
$body = "User: ".$numeelev.$prenume."\n\n"."Password: ".$parola;

$host = "ssl://smtp.gmail.com";
$port = "465";
$username = "rm.manole@gmail.com";
$password = "ramona87";

$headers = array ('From' => $from,


'To' => $to,
'Subject' => $subject);
$smtp = Mail::factory('smtp',
array ('host' => $host,
'port' => $port,

63
'auth' => true,
'username' => $username,
'password' => $password));

$mail = $smtp->send($to, $headers, $body);

if (PEAR::isError($mail))
{
echo("<p>" . $mail->getMessage() . "</p>");
}
else
{
$sql = "insert into `utilizator` (`utilizator`,
`parola`, `nume`, `prenume`, `categorie`)
values ('".$numeelev.$prenume."', '".$parola."', '".
$numeelev."', '".$prenume."', 'elev')";
mysql_query($sql);
}

require_once('menuselevi.php');

?>

64