Introducere

Am ales să abordez, în această lucrare, problematica dezvoltării unui site comercial

pe Internet datorită convingerii mele că, în câţiva ani, Internetul va deveni principalul canal
de marketing folosit pe o bună parte a suprafeţei globului pământesc. În ultimul timp, odată cu
dezvoltarea tehnologiilor Web, tot mai multe medii de promovare şi de informare clasice sunt
transferate în mediul on-line. Astăzi putem citi articole de presă din aproape întreaga lume
doar cu câteva clickuri de mouse, putem urmări programe TV pe calculator sau putem asculta
radioul preferat în mediu virtual. Încet, încet, o parte din ce în ce mai mare a vieţii noastre –
fie că este vorba de activităţi profesionale, de divertisment sau de cumpărături - se mută pe
Internet. De aceea, o prezentă atractivă şi bine promovată în acest mediu a devenit obligatorie
pentru a fi cunoscut şi a avea succes.
Alegerea acestei teme a fost una firească pentru mine, întrucât informatica şi
proiectarea Web îmi sunt destul de familiare (anul trecut am absolvit Facultatea de
Automatizări şi Calculatoare, iar cu cinci ani mai înainte, Liceul de Informatică). Totuşi, nu
partea tehnică mă atrage mai mult la realizarea unui site Web, ci partea lui artistică şi de
marketing. De aceea, în acest proiect, am încercat să pun accentul mai puţin pe implementarea
tehnică (cu toate că aceasta a fost făcută), şi mai mult pe designul şi regulile de e-marketing
folosite pentru crearea unui site de succes.
În timpul navigării mele pe Internet am văzut foarte multe site-uri neatractive, care nu
reuşeau să capteze interesul utilizatorilor. În această lucrare mi-am propus să observ dacă prin
folosirea regulilor şi principiilor recomandate de literatura de specialitate, putem crea un site
care să atragă clienţii. Adaptând sfaturile marilor teoreticieni şi practicieni în domeniu, am
încercat să compun un site mai bun din punct de vedere marketing, care comparativ cu
varianta existentă deja, să ducă la o mai bună imagine creată în mintea utilizatorilor.
Al doilea argument pe care vreau să-l invoc în cele ce urmează oferă răspunsul la
întrebarea „De ce am ales firma ABC Cosmetics pentru verificarea pertinenţei principiilor şi
regulilor recomandate de literatura de specialitate pentru crearea unui site Web?”
Un prim motiv este acela că, de mai bine de un an, fac parte din reţeaua de
reprezentanţi a acestei firme care distribuie produse cosmetice în sistem Multi Level
Marketing. Cred că produsele firmei sunt de foarte bună calitate, le-am încercat, le folosesc în
fiecare zi şi le-aş recomanda oricui fără reţinere.

1
 Al doilea motiv este acela că, încă de la primul acces pe site-ul acestei firme, am fost
decepţionată: este un site simpluţ, axat pe o funcţionalitate minimală şi o atractivitate
modestă. De fapt, arată ca un site realizat de bărbaţi pentru bărbaţi, fără elemente grafice, fără
imagini, fără descrieri suficiente ale produselor, fără o structură adecvată. Pare că marketingul
(îndeosebi partea lui de promovare) este lăsat mai mult pe seama oamenilor din reţeaua MLM,
fără a exploata o resursă ce poate aduce multe beneficii firmei printr-o prezenţă on-line mai
viguroasă şi mai atractivă. Desigur, printre concurenţi sunt firme care au site-uri foarte bine
realizate, atât din punct de vedere tehnic, cât şi marketing. Navigaţi, de exemplu, pe site-urile
firmelor Avon, Hemel, Yves Rocher ...
De aceea, în această lucrarea, mi-am propus să reproiectez site-ului ABC Cosmetics,
luând în considerare şi „ceea ce vor femeile”, pentru că firma se adresează în primul rând lor.
Am imaginat o nouă strategie de e-marketing, prin care, pe lângă facilitarea comunicării
interne in reţeaua MLM, am urmărit şi asigurarea funcţiilor de informare a consumatorilor şi
de comerţ electronic. În acest sens, am încercat să respect etapele şi regulile recomandate
pentru construcţiea unui site, astfel încât să ofer un mediu on-line mult mai prietenos cu
clienţii, care să-i ajute să găsească informaţiile necesare, să stimuleze şi să înlesnească
procesul de vânzare. De remarcat faptul că, pe actualul site, www.abc-cosmetics.ro, nu există
facilitatea de plasare a comenzilor on-line, acestea fiind trimise prin e-mail sau prin telefon,
ceea ce limitează fructificarea întregului potenţial de vânzări a firmei.
Am ales să dezvolt un site destinat femeilor, pentru că, fată fiind, pot înţelege mai bine
aşteptările acestora de la mediu on-line şi pentru că, folosindu-mi cunoştinţele tehnice şi de
marketing, cred că pot oferi firmei ABC Cosmetics o prezenţă Web mult mai atractivă şi mai
profitabilă.

2
 Capitolul 1

SITE-UL WEB - INIMA COMERŢULUI ELECTRONIC

Una dintre principalele dezvoltări pe care Internetul le-a provocat în lumea

businessului este comerţul electronic. Magazinul on-line, numit uneori şi magazin virtual, a
reuşit ca, odată cu amplificarea spectaculoasă a fenomenului Internet, să penetreze rapid
întreaga piaţă de desfacere de bunuri şi servicii.
Un magazin virtual reprezintă orice locaţie din Internet unde pot fi etalate informaţii
despre o anumită companie şi pot fi oferite în scop comercial mostre ale produselor sau
serviciilor respectivei firme. Un astfel de magazin se implementează prin intermediul unui
site Web administrat de o companie. Varianta minimală conţine catalogul de produse sau
servicii, cu descrieri tehnice şi comerciale pentru fiecare poziţie din catalog. Varianta medie a
unui magazin virtual conţine facilităţi pentru preluarea comenzilor (prin e-mail sau formulare
interactive completate de clienţi), iar varianta extinsă cuprinde şi posibilitatea efectuării on-
line a plăţii (prin cărţi de credit sau alte variante electronice).
Comerţul electronic este, într-o măsură covârşitoare, o chestiune de obişnuinţă şi de
comoditate. Pentru a câştiga încredere şi implicit loialitatea clienţilor, actul de cumpărare în
spaţiul virtual trebuie să semene cât mai mult cu o cumpărare reală.
Deşi anumite caracteristici ale produselor fizice sunt greu de imitat la ora actuală
(gustul, textura, mirosul), totuşi se fac progrese tehnice semnificative, care pe viitor ar putea
depăşi aceste neajunsuri. Aşa de exemplu, un grup de specialişti israelieni a descoperit recent
o metodă de a transmite mirosuri prin Internet, printr-un mic dispozitiv care conţine substanţe
chimice şi este conectat la calculator. El este capabil să descifreze informaţiile digitale despre
miros şi să îl reconstruiască la destinaţie. 1 Această practică, ce ţine de realitatea virtuală, pare
deocamdată desprinsă dintr-un film science fiction, dar în câţiva ani ar putea revoluţiona
vânzarea de parfumuri on-line.
O altă provocare în cazul desfacerii de bunuri fizice pe Internet este nevoia de a
convinge consumatorul în privinţa calităţii acestor produse. Pentru vizitatorul care intră prima
dată în contact cu firma, în mediu virtual, prima reacţie este aceea de a pune la îndoială

1
Daniele Popescul, Comerţ şi afaceri mobile, Editura Universităţii „A. I. Cuza”, Iaşi, 2007, p. 262

3
calitatea produselor şi reputaţia firmei. Marketerii au la dispoziţie o serie de tehnici specifice
Internetului prin care să capteze încrederea clienţilor (garanţii, declaraţii de valori etc.), dar
acestea trebuie susţinute în mod continuu, prin servicii de calitate.
În ciuda caracterului virtual al acestui tip de comerţ, se pare că importanţa bunurilor
fizice a început să crească în comerţul on-line. Potrivit revistei The economist, cumpărăturile
virtuale seamănă din ce în ce mai mult cu cele tradiţionale, realizate prin mijloace clasice. În
Statele Unite ale Americii, în 2004, hainele, jucăriile şi produsele electronice şi electronice au
reprezentat 37% din totalul produselor vândute on-line. Fenomenul este explicat prin faptul că
adolescenţii care au crescut cu Internetul au ajuns la vârsta la care iau decizii de achiziţie a
bunurilor proprii. Pentru ei, cumpărarea de produse folosind mediul electronic este firească,
indiferent de natura acestora.2

1.1. Site-ul Web: scopuri, funcţii, caracteristici

Dezvoltarea unui site Web poate avea la bază mai multe raţiuni sau scopuri. Astfel,
printr-un site Web se poate asigura accesul rapid şi eficace la o piaţă de desfacere (cazul site-
urilor comerciale) sau site-ul poate constitui el însuşi un canal de comunicaţie (cazul site-
urilor de prezentare). Fără îndoială, atingerea acestor scopuri este strâns legată de avantajele
businessului în mediul virtual şi, în primul rând, de avantajele marketingului on-line.
Avantajele marketingului pe Internet constau în faptul că informaţiile pot fi accesate
24 ore/zi timp de 7 zile/săptămână; informaţiile despre produse şi servicii pot fi grupate în
cataloage virtuale, împreună cu instrucţiunile de utilizare a acestora; poate fi asigurată
asistenţă on-line înainte şi după vânzare; există posibilităţi de a de a primi sugestii şi/sau
reclamaţii din partea clienţilor.
Alte avantaje importante ale e-marketingului pot fi: reducerea costurilor de
comercializare a produselor, promovarea organizaţiei, câştigarea de noi segmente de piaţă,
asigurarea unei legături facile cu clienţii şi furnizorii, fidelizarea clienţilor, obţinerea de date
pentru cercetările de marketing.

1.1.1. Funcţiile site-ului

Pornind de la scopul sau scopurile vizate prin crearea unui site Web, specialiştii de
marketing vor defini principalele funcţii ale site-ului. În lumea business-ului, site-urile Web
pot avea diferite funcţii esenţiale: de informare şi comunicare, de vânzare, de producţie, de
distribuţie, de promovare. Iată, în continuare, o scurtă caracterizare a acestor funcţii.

2
*** „Buying the future”, în The economist, 2-8 Aprilie 2005, pp 15-16, apud Daniele Popescul, Comerţ şi
afaceri mobile, Editura Universităţii „A. I. Cuza”, Iaşi, 2007, p. 262

4
 a) Funcţia de informare şi comunicare poate avea în vedere:
 comunicarea instituţională. Este o modalitate prin care firma încearcă să se facă
cunoscută la nivel general. Pe site pot fi prezentate aspecte cum ar fi: istoria firmei,
misiunea şi valorile asumate, modului de organizare, cifre reprezentative din rapoarte
anuale, oportunităţi de angajare etc.
 prezentarea produselor şi serviciilor. Un site Web poate conţine informaţii tehnice şi
comerciale privind produsele şi serviciile ca şi un catalog de produse.
 informarea despre personal, furnizori sau alţi parteneri. Internetul poate fi folosit atât
în interiorul organizaţiei, pentru transmiterea informaţiilor între angajaţi, cât şi pentru
a menţine legătura informaţională facilă cu entităţi din afara organizaţiei (furnizori,
beneficiari, instituţii guvernamentale etc.).
b) Funcţia de vânzare. Produsele pot fi vândute cu ajutorul Internetului. Este vorba
vânzarea unor servicii turistice sau de transport de către agenţiile de voiaj sau de vânzarea
unor produse digitale (software, muzică etc.).
c) Funcţia de producţie. Pentru unele firme de servicii (bancare, de leasing, de
sănătate etc.), clientul poate afla anumite informaţii utile pentru realizarea serviciului
respectiv stând în faţa calculatorului de acasă, ceea ce înlesneşte substanţial procesul de
servire pentru firmă.
d) Funcţia de distribuţie. Este funcţia principală în cazul site-urilor de comerţ
electronic.
e) Funcţia de promovare. În mediul on-line, putem să ne promovăm afacerea proprie
prin diferite metode specifice (bannere, motoare de căutare etc.) sau chiar putem aloca spaţiu
pe site pentru promovarea altor companii.

În funcţie de accentul pus pe una dintre aceste funcţii, pot fi diferenţiate mai multe
tipuri de site-uri:
 site-uri de promovare, ce contribuie la dezvoltarea identităţii mărcii
 site-uri comerciale, prin care produsele sunt vândute pe Internet
 site-uri de asistenţă acordată clienţilor, care permit reducerea costurilor şi rezolvarea
mai rapidă a problemelor clienţilor, de la obţinerea unei oferte de preţ actualizată, la
urmărirea unui pachet trimis prin poşta rapidă.
 site-uri de divertisment sau publicistice. Sunt site-uri care publică regulat un conţinut
de interes specializat, în scopul de a atrage vizitatori pe site. Veniturile acestor
Website-uri provin din spaţiul publicitar vândut.

5
 Desigur, există site-uri cu caracter hibrid care reunesc caracteristici specifice mai
multora dintre tipurile de site-uri enumerate mai sus.

1.1.2. Caracteristici ale unui site Web de succes

Cele mai importante caracteristici ale unui site Web de succes se referă la
interactivitate şi transmiterea unor mesaje reprezentative de marketing privind firma,
produsele şi imaginea acestora.
În general, un site bun are la dispoziţie 15-20 de secunde să îşi transmită mesajul.
Pentru a realiza acest lucru, trebuie ţinut cont de o serie de aspecte importante legate de:
1. Scop. Fiecare site trebuie să aibă obiectivele de marketing bine definite.
2. Creativitate. Site-ul firmei trebuie să fie original, să atragă atenţia şi interesul
posibililor clienţi, să se diferenţieze de concurenţă.
3. Adresa. Adresa site-ului trebuie să fie uşor de reţinut, să aibă legătură cu numele
firmei, produselor sau serviciilor oferite
4. Actualizarea conţinutului. Mesajul site-ului trebuie să fie actualizat la timp, şi să
conţină informaţii clare şi la subiect.
5. Structura (flexibilă şi intuitivă). Informaţiile trebuie bine structurate din punct de
vedere logic, pe paginile principale aflându-se numai informaţiile cele mai importante,
detaliile aflându-se în paginile secundare. Site-urile complicate trebuie evitate pentru a
nu enerva şi plictisi consumatorul, care se poate reorienta spre pagini ale
concurenţilor, mai atractive.
6. Funcţionalităţi. E bine să utilizăm la construcţia paginilor ultimele tehnologii, dar
trebuie avut grijă de faptul că nu toţi utilizatorii au ultimul model de calculator, sau
ultimele programe apărute pe piaţă.
7. Unicitatea. Pentru ca un site să fie considerat bun nu e suficient ca să aibă o grafică
extraordinară. El trebuie să aducă ceva nou în strategia de marketing sau anumite
facilităţi inovatoare în utilizarea site-ului şi efectuare comenzi.
8. Legătura cu marca. Promovarea în mediu on-line trebuie să păstreze aceeaşi notă şi
aceeaşi direcţie cu promovarea în mediu off-line.
9. Promovarea. Un site despre care nu ştie nimeni este ca un magazin în deşert. Pentru a
atrage consumatorii spre site-ul nostru, avem la dispoziţie o serie de mijloace de
promovare on-line: campanii de bannere, înregistrarea site-ului în motoarele de
căutare şi directoare, legături cu site-urile care au domenii de activitate adiacente
firmei etc.

6
 10. Securitate. Pentru a câştiga încrederea clienţilor, trebuie evidenţiate măsurile de
protecţie de care beneficiază aceştia.
11. Profesionalism, etică şi credibilitate. Mediul virtual este considerat încă un mediu
foarte nesigur. De aceea firma, prin pagina sa de Web, trebuie să se inducă un
sentiment de seriozitate şi profesionalism.
12. Costul. Pentru realizarea unor pagini Web cu un înalt nivel profesional, este nevoie de
cunoştinţe de specialitate, iar costurile pot fi pe măsură.

1.1.3. Brandul - instrument de comunicare pe Internet

În general, un brand poate fi definit ca fiind modul în care este văzut un produs, o
promisiune a calităţii, o misiune, o atitudine, un set de valori sau o imagine cu care este
asociată firma.
Brandingul se referă la ansamblul de acţiuni care conduc la crearea şi mentenanţa
unui brand, care oferă garanţia calităţii şi funcţionalităţii produsului, facilitează recunoaşterea
rapidă, conferă un sentiment de încredere clientului prin utilizarea respectivului produs.
Brandingul on-line are în vedere acţiunile de marketing care se desfăşoară pe Internet
şi care implică brandul. Scopul principal este crearea unei experienţe extraordinare pentru
utilizator, care să-l ajute să primească informaţiile de care are nevoie, dar şi să-l fascineze şi
să-l apropie de companie.
Cu toate că în mediul off-line crearea unui brand pare o extravaganţă lăsată doar pe
seama companiilor foarte mari, multinaţionale, pe Internet chiar şi cele mai mici firme trebuie
să-şi creeze o identitate de brand puternică. De fapt, cu cât este mai mică afacerea şi mai puţin
cunoscută, cu atât eforturile de dezvoltare a brandului trebuie să fie mai mari. Brandingul mai
este necesar şi pentru diferenţiere. Fără o identitate diferită de cea a competitorilor, cum pot fi
stimulaţi clienţii să viziteze site-ul? În lumea reală, oamenii pot cumpăra dintr-un anumit
magazin pentru că este situat în apropierea casei lor, dar pe Internet aceste bariere nu mai
există.
Brandingul on-line depăşeşte graniţele logo-urilor, sloganurilor, mesajelor şi identităţii
vizuale, a conceptului de vânzare cu orice preţ, pentru că implică şi realizează o
interacţiune în timp real cu utilizatorul, care duce în final la crearea de comunităţi.
Crearea şi dezvoltarea unui brand este o activitate complexă şi dificilă, dar absolut
necesară în cadrul unei strategii de promovare a imaginii unei companii şi a produselor sale.
Prezenţa activă on-line este o oportunitate binevenită în acest sens.
Dacă un utilizator este deja familiarizat cu o anumită marcă înainte de a începe
navigarea, acesta va accesa prioritar pagina firmei respective şi va acorda mai multă atenţie

7
site-ului care conţine marca pe care o cunoaşte, în comparaţie cu sutele sau miile de site-uri cu
mărci necunoscute.
Principalele activităţile specifice brandingului on-line sunt:
1. Crearea unei prezenţe Web: formularea strategiilor de dezvoltare, alegerea unui nume
de domeniu, designul interfeţei grafice, arhitectura informaţiei, redactarea
conţinutului, funcţionalitatea, managementul erorilor etc.
2. Întreţinerea, dezvoltarea şi adaptarea prezenţei on-line: actualizările site-ului Web,
managementul relaţiilor cu clienţii, analiza rapoartelor de trafic etc.
3. Designul informaţional (calitatea, structura şi organizarea informaţiei). Calitatea site-
ului produce o imagine de marcă favorabilă.
4. Promovarea on-line: înscrierea în motoarele de căutare, campanii de bannere,
marketing prin e-mail etc.
5. Crearea de uzabilitate. Spunem despre un site Web că este uzabil în măsura în care
îndeplineşte cu uşurinţă sarcinile pentru care este folosit. Uzabilitatea site-ului este
considerată a fi unul dintre cei mai importanţi factori ai unei comunicări eficace pe
Internet. Pentru a avea o bună uzabilitate, este necesar ca, prin designul site-ului, să se
asigure o imagine de ansamblu asupra paginilor acestuia, o navigare uşoară, precum şi
o accesare facilă a conţinutului. În engleză, „usability” se traduce doar parţial prin
ergonomie. Conceptul se referă la faptul că tehnologia trebuie să fie simplă şi uşor de
înţeles, uşor de adaptat la comportamentul uman (şi nu invers)3. O proastă funcţionare
a elementelor site-ului poate spori iritarea vizitatorului şi îl poate determina să
părăsească pagina.
6. Crearea şi adaptarea unei strategii de comunicare dedicată mediului on-line. Este
necesar să se folosească comunicarea integrată - în Internet şi în afara acestuia - pentru
obţinerea succesului maxim în afaceri.
7. Activităţi de management al relaţiilor cu clienţii. Un site bun valorifică potenţialul
Internetului de a crea interacţiuni, dialog în timp real, multimedia şi individualizare,
pentru fidelizarea pe termen lung a consumatorului.

Tehnicile utilizate în activitatea de Branding on-line pot fi grupate în trei categorii:

tehnici verbale, tehnici vizuale şi tehnici funcţionale.
Tehnicile verbale se referă la numele de domeniu şi tehnicile de natură editorială sau
care privesc în alt fel conţinutul textual al prezenţei Web.
Tehnicile vizuale vizează implementarea on-line a identităţii brandului, layout-ul
(aranjarea în pagină), tehnici privitoare la conţinutul vizual.
3
Gabriela Grosseck, Marketing şi comunicare pe Internet, Editura Lumen, Iaşi, 2006

8
 Tehnicile funcţionale au în vedere designul de interfaţă pentru utilizator şi scenariul de
utilizare, dezvoltare de cod şi programare.
La nivel mondial, predomină tehnicile funcţionale care pun în evidenţă trăsătura
principală a mediului – interactivitatea. Ele sunt urmate de cele verbale, întrucât localizarea
uşoară a unui brand sau a unei informaţii specifice pe Internet depind în mod crucial de
acesta. Tehnicile vizuale sunt ultimele în această categorie, totuşi în România aspectul vizual
predomină, datorită unei abordări empirice a brandingului on-line ce transpune fără prea mult
discernământ acţiunile de comunicare din mediul off-line în cel virtual.

1.2. Etapele realizării unui site Web

Realizarea unui site Web este, de regulă, un proces complex format din patru etape
distincte: planificarea, pregătirea, crearea şi implementarea site-ului.

1.2.1. Planificarea.

Pentru reuşita proiectului de creare a unui site Web trebuie ca, mai întâi, să fie stabilite
obiectivele de marketing ale site-ului. Clarificarea obiectivelor ajută la determinarea
conţinutului şi funcţiunii site-ului.
Prima întrebare a cărei răspuns trebuie clarificat este: „Cum poate site-ul meu să-mi
ajute clienţii?” Răspunsul poate fi dat în cinci moduri:
 Vinde-le! – Oferă-le produsele de care au nevoie. Fă-o prin comunicarea eficientă a
propunerii de vânzare şi prin crearea facilităţilor de e-comerţ.
 Ajută-i să găsească informaţii !- Putem adăuga valoare pentru client prin crearea de
facilităţi interactive uşor de folosit, care pot sprijini decizia acestuia de cumpărare.
 Ascultă-i! – Dă-le posibilitatea să-şi spună punctul de vedere în legătură cu
produsele/serviciile oferite, organizează forumuri de discuţii, culege sugestii...
 Ajută-i să economisească! – Costurile de achiziţie pentru client pot deveni mai mici
prin comerţul on-line.
 Impresionează-i!– Un design excelent a site-ului ajută la construirea şi întărirea
valorilor brandului, prin conţinut, interactivitate, stil, ton etc.
În funcţie de aceste răspunsuri, pot fi formulate trei obiective principale pentru un site:
dezvoltarea brandului, creştere veniturilor, oferirea de asistenţă clienţilor.
Dezvoltarea brandului – este un obiectiv esenţial atunci când prezenţa on-line are rolul
de a completa şi spori eforturile de branding depuse înafara Internetului. Obiectivul se poate

9
realiza prin plasarea informaţiilor importante despre firmă pe site (istoria firmei, domeniu de
activitate, produse, organizare, evenimente, noutăţi etc. ).
Sporirea veniturilor – se referă la creşterea vânzărilor prin generarea on-line a
comenzilor, prin „închirierea” spaţiului de advertising de pe site sau prin marketing direct.
Oferirea de asistenţă clienţilor – se poate face prin amplificarea asistenţei oferite
consumatorilor şi potenţialilor consumatori, la costuri foarte convenabile prin Internat. Sunt
incluse serviciile post-vânzare şi pre-vânzare, personalizarea produselor etc.
Este importantă şi reacţia aşteptată din partea vizitatorului site-ului. Din această
perspectivă, în urma interacţiunii cu site-ul, un vizitator poate: (a) să plaseze o comandă, (b)
să se înregistreze în baza de date a firmei, (c) să stabilească un contact, (d) să devină parte a
comunităţii on-line etc.

După clarificarea obiectivelor şi aşteptărilor de la site, trebuie stabilită propunerea

unică de vânzare, care trebuie să fie foarte puternică şi precis formulată. Propunerea unică de
vânzare (PUV) arată acel ceva pe care îl oferă firma (site-ul) şi care:
 poate influenţa în bine viaţa consumatorilor
 este diferit de ceea ce oferă competitorii
 şi nu poate fi obţinut prin metodele clasice.
Odată formulată, PUV trebuie comunicată clientului cu fiecare ocazie posibilă. Este
recomandată plasarea PUV pe prima pagină a site-ului şi promovarea ei atât prin mijloace on-
line, cât şi off-line.
După stabilirea obiectivelor şi a PUV, în faza de planificare a site-ului sunt clarificate
şi alte aspecte, cum ar fi: costurile creării şi operării site-ului, identificarea vizitatorilor
potenţiali şi a aşteptărilor acestora de la site, alegerea serverului Web pentru găzduirea site-
ului (care poate fi propriu sau închiriat de la o companie specializată) şi altele.
Tot în această etapă are loc şi selectarea instrumentelor software de realizarea a
Website-ului. Există diferite opţiuni în această privinţă, iar acestea pot fi folosite în mod
individual sau combinat:
 dezvoltarea site-ului direct în cod sursă HTML
 utilizarea unor limbaje de programare adaptate pentru aplicaţiile Internet de tipul:
ASP, PHP, Java Script, CSS etc.
 Folosirea unor editoare HTML cum ar fi: Microsoft FrontPage, Macromedia
DreamWeaver, Adobe PageMill şi altele.

1.2.2 Pregătirea site-ului

10
 Etapa de pregătire a site-ului presupune în primul rând determinarea conţinutului
acestuia. În funcţie de scopurile site-ului şi de tipul de site ce va fi utilizat, este identificat şi
sistematizat conţinutul informaţional al paginilor, elementele multimedia folosite (logo-ul şi
sloganul, imaginile, muzica, animaţiile). De asemenea, în funcţie de tipul site-ului, vor trebui
decise care vor fi elementele funcţionale ale acestuia, de exemplu: Coşul de cumpărături,
Contul meu, Pagina de comandă etc.

1.2.3. Codificare

Este etapa de realizare propriu-zisă a site-ului, ceea ce presupune crearea efectivă a

paginilor site-ului. Pagină principală este cea importanta şi i se acordă o atenţie sporită,
deoarece este acolo unde vor ajunge prima dată vizitatorii site-ului. În funcţie de primă
impresie formată, vizitatorul va continua căutările în paginile următoare sau va fi tentat să
părăsească site-ul şi să se îndrepte spre cel al concurenţilor.
Activităţile din această etapă constau în formularea textelor, crearea imaginilor, a
structurii de navigaţie din site, a link-urilor interne şi externe, ca şi a elementelor active,
precum meniurile, butoanele sau formularele interactive.
În spatele fiecărei pagini vizibile în Internet se află o sursă realizată folosindu-se
standardul HTML (Hyper Text Markup Language). Etichetele de tip HTML sunt incluse în
documente de tip text într-un mod direct (fără a fi nevoie de compilare), fiind apoi interpretate
de către browsere (Internet Explorer, Mozilla, Firefox, Opera). Etichetele HTML precizează
browserelor modul în care va fi afişat conţinutul documentelor sursă, inclusiv elementele
multimedia şi cele active (butoane, meniuri, etc.).

1.2.4. Implementare

Este etapa în care se lansează site-ul, adică se instalează pe un server Web pentru a
putea fi vizibil pe Internet. În prealabil, sunt testate şi verificate toate paginile şi informaţiile
pe care acestea le conţin, pentru a putea fi îndepărtate toate eventualele discordanţe, erori sau
disfuncţionalităţi.
Simpla creare a site-ului nu este suficientă pentru atingerea obiectivelor, de aceea site-
ul trebuie făcut cunoscut. În paralel cu promovarea site-ului are loc şi updatarea lui
continuă, precum şi evaluarea periodică e eficienţei proiectului.

11
 Capitolul 2

PRINCIPII ALE REALIZĂRII UNUI SITE WEB

Toţi am navigat pe Internet, am cătat prin milioanele de pagini Web informaţiile de

care avem nevoie, dar întrebarea este: De ce unele site-uri sunt mai aspectuoase decât altele?
În cele ce urmează, vom încerca să evidenţiem care sunt variabilele cheie folosite în designul
unui site, astfel încât obiectivele propuse (enumerare obiective) să fie realizate.
În lumea Internetului nu există reguli fixe care să garanteze succesul unui site. Totuşi,
există câteva principii de realizare care pot fi luate în consideraţie şi care, dacă sunt urmate,
pot creşte şansele site-ului de a fi unul eficient. În esenţă:

Designul Paginilor Web = Funcţionalitate+ Conţinut+ Formă+Organizare+Interacţiune

Unde:

 Funcţionalitatea se referă la navigarea uşoară şi la structură logică,

 Conţinutul se referă la textul prezentat
 Forma site-ului se referă la aspectele estetice
 Organizarea se referă la designul paginii
 Interacţiunea se referă la relaţionarea cu clientul.

Un studiu realizat în Statele Unite, prin chestionarea unui număr de 8600 de persoane,
a arătat că utilizatorii cred că sunt 4 factori principali care îi încurajează să se întoarcă la un
site: calitatea ridicară a conţinutului, uşurinţa în utilizare, rapiditatea încărcării paginii şi
updatarea frecventă4.
1. Calitatea conţinutului. Până nu de mult se credea că pe o pagină Web „Conţinutul
este rege”. Concepţiile s-au schimbat, iar acum se pare că de fapt „Contextul este rege”.
Aceasta înseamnă: a avea informaţia potrivită, la locul potrivit şi la momentul potrivit – exact
atunci când ai nevoie de ea. Elementele de interfaţa ar trebui să fie cât mai simple şi
funcţionale. Încărcarea cu elemente dinamice, vizuale, animaţii sofisticate, pot distrage atenţia

4
PR Smith, Dave Chaffey, eMarketing excellence: The Heart of Buisiness, Butterworth Heinemann, Oxford,
2002, pp. 165-166

12
clientului de la informaţiile esenţiale sau chiar îl pot irita pe acesta dacă nu găseşte ceea ce
caută.
2. Uşurinţa folosirii (navigarea facilă). Structura site-ului trebuie să fie cât mai
simplă şi informaţia cât mai concisă. Site-ul trebuie să aibă o structură echilibrată.
Elementele cu importanţă mare se aşează în partea centrală şi superioară, iar cele mai puţin
relevante pe lateral şi în partea de jos a paginii. Un Web site este mai uşor de folosit dacă
navigarea este susţinută şi dirijată cu ajutorul elementelor indicatoare.
3. Rapiditatea încărcării. Site-urile bune au şi proprietatea de a încărca rapid paginile
accesat. Elementele conţinute trebuie să poată fi vizualizate pe orice tip de browser. Chiar
dacă realizarea unor elemente atractive, cu un înalt nivel de tehnologie, pare o variantă bună,
totuşi trebuie avut grijă ca ele să poată fi vizualizate cu orice tip de browser - chiar şi cu cel
mai slab - şi fără a necesita alte programe suplimentare. Animaţiile care necesită o tehnică mai
complicată „mănâncă” foarte multe resurse şi pot duce la dificultăţi în încărcarea paginilor.
4. Updatarea frecventă. Site-urile bune sunt în permanenţă proaspete. Updatarea
constantă a site-ului este obligatorie. Un site care nu are datele la zi sau care nu este
funcţional este privit fără încredere de clienţi şi denotă lipsă de profesionalism.

2.1. Forma sau estetica site-ului

În esenţă, estetica site-ului este dată de o combinaţie de elemente cum ar fi:

componentele grafice, c

Estetica site-ului = Grafică + Culoare + Stil + Aşezare în pagină şi Editare

Toate componentele esteticii, combinate, transmit valorile esenţiale ale brandului şi

personalitatea site-ului. Pentru descrierea personalităţii site-ului vom folosi aceleaşi cuvinte ca
pentru descrierea caracterului unei persoane. Deci, ce fel de personaj este site-ul creat? Cele
mai potrivite atribute sunt: Formal, Amuzant, Implicat, Distractiv, Profesional, dar sunt şi
altele la fel de importante ca acestea.

1. Stilul site-ului. Pe unele site-uri predomină textul, iar pe altele, grafica este cea mai
des folosită pentru transmiterea mesajului. Site-urile la care abundă textual pot avea un aspect
aglomerat, din cauza multitudinii de blocuri de text. Intenţia este bună, ele vor să profite la
maximum de spaţiul de afişare pe ecran şi să transmită cât mai multe informaţii (site-urile de
informare publică). Site-urile pe care predomină grafica au de obicei puţin text, imaginile şi
animaţii sunt folosite în general pentru a-l impresiona pe vizitator (este cazul în general al
site-urilor care vând bunuri de larg consum FMCG).

13
 2. Elementele grafice. Regula de bază în folosirea elementelor grafice este: Nu
încărcaţi site-ul cu multe imagini pentru că devine obositor. Zicala englezească „less is more”
se aplică şi în acest domeniu, deoarece realizarea unui site implică şi o parte artistică.
Imaginile trebuie să aibă legătură cu mesajul transmis şi să fie relevante pentru text.
Ele trebuie vizualizate neapărat pe o singură pagină, fără derularea barei de scroll. Cele mai
percepute imagini, adică cele mai remarcate, sunt cele care sunt situate în interiorul textelor,
pe când bannerele şi imaginile de tip „icon” (pictograme) şi de fundal sunt de cele mai multe
ori ignorate. S-a constat de asemenea că imaginile viu colorate sunt percepute mai frecvent
decât imaginile în culori pale, „şterse”.
Dimensiunea imaginilor. Pentru a fi remarcate, înălţimea imaginilor trebuie să fie
diferită de înălţimea textului. În cazul în care au aceeaşi dimensiune vizitatorul, în mod
obişnuit, îşi va concentra atenţia spre text.
Bannerele. Din punct de vedere al poziţionării bannerelor, utilizatorii se aşteaptă să le
găsească în general în partea de sus a paginii. Un studiu recent a demonstrat faptul că
bannerele grafice sunt conştientizate de 68% din utilizatori, pe când link-urile din text sunt
conştientizate de 94% dintre persoanele care folosesc Internetul. 61
Animaţii. Folosirea imaginilor animate poate fi o soluţie, în unele cazuri, pentru
atragerea atenţiei şi stârnirea interesului.

3. Coloristica folosită. Culorile influenţează dispoziţia, starea sufletească şi emoţiile

vizitatorilor, şi totodată definesc identitatea şi imaginea brandului. Culorile au valoare
simbolica, vezi expresiile „a vedea lumea în roz”, a vedea lumea în negru”, „galben de
invidie”, „nopţi albe”, „inimă albastră” etc. Culorile manipulează la nivel psihologic,
stimulează sau suprimă buna dispoziţie, pot face oamenii fericiţi, emoţionaţi, nervoşi sau
trişti.
Nu îmi propun aici să descriu semnificaţia fiecărei culori în parte, ci doar modul în
care pot fi combinate acestea pentru a crea un efect plăcut.
Combinaţii monocromatice – folosesc o singură culoare. Utilizarea unor nuanţe
diferite ale aceleiaşi culori poate crea senzaţia că, de fapt, sunt mai multe culori. Un site
monocromatic emană calm, linişte şi armonie. Folosirea unei singure culori creează unitate.
Combinaţii de culori asemănătoare – folosesc culori înrudite, creează combinaţii
atrăgătoare. O combinaţie de albastru si purpuriu, sau roşu şi portocaliu formează un set de
culori asemănătoare. Dintr-o astfel de gamă de culori, se pot folosi 2 sau mai multe, dar o
singură culoare va fi cea dominantă, iar celelalte se vor folosi ca accente.
Combinaţii de culori contrastante – sunt complementare şi plăcute ochiului. De obicei
se foloseşte o culoare caldă şi una rece pentru a crea contrast, dar nu este neapărat necesar să

14
se folosească combinaţiile de bază, cum ar fi albastru cu portocaliu. Putem încerca să
combinăm gri cu albastru deschis, sau maro şi verde deschis pentru a crea aranjamente plăcute
în contrast.

2. 2. Conţinutul sau textul prezentat

Pentru a-l convinge pe vizitator să citească textul şi pentru ca acesta să rămână cu cât
mai mult informaţii din site, trebuie respectate câteva reguli:
Conţinutul. Nu trebuie considerat că vizitatorii site-ului ştiu totul despre companie,
produsele şi serviciile oferite. Este greşit să se folosească un jargon specific produselor sau
serviciilor, care nu poate fi înţeles de majoritatea persoanelor.
Foarte mulţi utilizatori ai Internetului doar scanează paginile, căutând Titluri
interesante, urmate de texte concise, în care sunt prezentate informaţiile esenţiale, împărţite în
paragrafe scurte care pot face trimiteri spre alte pagini cu detalii. Folosirea separatorilor
(grafici, spaţii albe, titluri, chenare, etc.) conferă textului un aspect îngrijit, relaxant şi
facilitează înţelegerea conţinutului. Trebuie oferite repere care să conducă privirea cititorului
pe pagină: cuvinte scrise cu text îngroşat, elemente grafice simbolice, subtitluri, etichete, etc.
Conţinutul trebuie să fie relevant şi folositor pentru piaţa ţintă. Textul trebuie să ofere
soluţii pentru nevoile clienţilor, să pună accentul pe beneficii, nu pe caracteristici. Pentru
redactarea mesajului, editorul trebuie să gândească din punctul de vedere al cumpărătorului,
nu al firmei. Textul va fi o suită de avantaje pe care clientul le are la achiziţionarea produsului
sau serviciului oferit.
Fontul. Se recomandă folosirea aceluiaşi font pe toate paginile, sau cel mult a 3
funturi distincte, pentru a nu deveni obositoare şi pentru a nu lăsa impresia de pagină
dezordonată.
De asemenea, este foarte importantă folosirea unor funturi cu largă răspândire din
două motive:
 fondurile speciale, mai rare, nu pot fi interpretate de calculatoarele unde nu sunt
instalate, deci poate duce la o neafişate corectă a textului în pagină
 fonturile clasice de tipul Times New Roman, Arial, Tahoma, Courier, Verdana sunt
mai uşor percepute la nivel mental, deoarece creierul este obişnuit cu ele şi pot fi citite
mai repede.
Mărimea fontului. Cele mai folosite sunt fonturile de 10, 12, 14 pixeli, cele care în
limbaj HTML corespund codificării H1,H2,H3. Textele cu dimensiuni mai mici de 10 ar
trebui evitate, pentru că în cazul monitoarelor rezoluţie mare, cuvintele nu sunt lizibile.

15
 Ar trebui urmate şi alte regulile nescrise ale Internetului. De exemplu, un text de
culoare albastră sugerează utilizatorilor că acesta este un link care a fost deja accesat. De
asemenea, se recomandă evitarea sublinierii cuvintelor, pentru că pot fi confundate cu link-
urile, şi evitarea folosirii stilului italic, pentru că este greu de citit pe ecran. Schimbarea
acestor reguli de bază poate crea confuzii şi poate descumpăni clientul.
Lungimea unui rând. Rândurile foarte lungi sunt obositoare pentru ochi, care trebuie
să facă un efort pentru a urmări fraza şi, astfel, informaţia nu mai e asimilată corect. În locul
umplerii ecranului cu text de la un capăt la altul, se recomandă ca spaţiul alocat textului să
aibă în general cam 2/3 din lăţimea ecranului.
Background-ul. În cazul folosirii imaginilor sau a elementelor grafice pe fundal,
trebuie avut grijă ca acestea să nu afecteze procesul de înţelegere a textelor. La fel şi pentru
folosirea unor culori puternice pe fundal, care nu asigură contrastul pe toate staţiile. Se
recomandă folosirea background-urilor uni în culori deschise, pe care scrisul este de culoare
închisă, deoarece facilitează asimilarea textului.
Culorile textului. Pentru că o anumită categorie de oameni nu percep culorile corect,
trebuie folosite culori ale textului care asigură un contrast cu fundalul.
Majuscule vs. minuscule. Trebuie evitate textele scrise cu majuscule, deoarece
utilizatorii asociază acest tip de scris cu un discurs coleric şi agresiv.

2.3. Organizarea sau designul paginilor

Elementele principale care trebuie incluse de obicei în layout-ul (aranjarea) paginii

sunt:
 Numele companiei şi logo-ul
 Meniurile şi submeniurile pentru navigaţie
 Declaraţia de copyright situată în subsolul paginii
 Titlul paginii
Există mai multe variante de layout, adică de aranjare a informaţiilor în pagină. Figura
nr. 2.1 ilustrează câteva dintre acestea.
Prima pagină mai poate conţine şi alte elemente importante precum: anunţuri sau
oferte speciale. Marketerii trebuie să decidă care informaţii trebuie incluse de pagina de
principală ( Home Page) şi care pot fi trimise spre paginile secundare.

16
 A B
Meniu principal
Titlul paginii
Logo Logo

Titlul paginii

Continutul Sub-
Meniu Meniu Continutul
principal
principal

Declaratia de copyright Declaratia de copyright

C D
Meniu principal
Logo Meniu
Logo

Titlul paginii Titlul paginii

Sub-
Continutul Meniu Continutul
1
principal principal

Declaratia de copyright Sub meniu 2

Figura nr. 2.1 Variante de layout al paginii

Spaţiul pe o pagină este limitat. De aceea, trebuie utilizate câteva reguli importante
în această privinţă:
 Textul trebuie să fie concis, structura simplă, deoarece un internaut caută rapid în
pagină informaţiile de are nevoie. Pentru aceasta textul trebuie să fie succint,
incluzând o singură idee pe paragraf, eventual scoasă în evidenţă printr-o tehnică
vizuală. Un studiu realizat de Morkes şi Nielen în 1997 a arătat că „un Website este

17
 apreciat atunci când informaţiile sunt prezentate concis (58%din utilizatori), într-o
formă simplă şi inteligibilă (47% din utilizatori), respectiv scrise într-o manieră
simplă, nu promoţională (45% din utilizatori)”.5
 Textul trebuie împărţit în paragrafe care să conţină cel mult 6-7 rânduri. Spaţiile albe
sunt foarte folositoare. Pentru a avea un aer lejer, plăcut este indicat să existe multe
locuri libere. Textele sunt mai bine reţinute dacă informaţiile nu sunt aglomerate, iar
din punct de vedere estetic paginile sunt mai plăcute.
 Paginile trebuie să aibă un titlu scris cu un font mai mare sau un element grafic
reprezentativ pentru conţinutul paginii.
 Nu trebuie să fie incluse prea multe informaţii pe o singură pagină. Informaţiile
principale trebuie puse la începutul paginii sau pe prima pagină şi despărţită de
separatori grafici cum ar fi coloane, linii sau chenare. Informaţiile secundare pot fi
aşezate la sfârşitul paginii, pentru că există riscul ca utilizatorii să piardă date esenţiale
datorită faptului că, de multe ori, aceştia nu folosesc bara de scroll.
Nu există o valoare standard pentru lungimea optimă a textului, totuşi s-a constat că
vizitatorii găsesc mai greu informaţiile în pagini extrem de lungi, de aceea este mai bine ca
textul să fie despărţit în mai multe paginii, legătura între ele făcându-se cu ajutorul butoanelor
Back (Pagina Anterioară) şi Net (Pagina Următoare). În locul unor pagini lungi, sunt preferate
textele concise, unde sunt prezentate informaţiile într-o manieră logică, simplă, fără
înflorituri, detaliile putând fi prezentate ca link-uri către alte pagini.

2.4. Funcţionalitatea sau navigarea şi structura

Pentru ca un site să fie uşor de folosit, acesta trebuie structurat astfel încât vizitatorii
să navigheze fără dificultate.

Uşurinţa folosirii site-ului = Structură + Navigaţie + Aşezare în pagină

Navigarea descrie mişcarea utilizatorilor de la o pagină spre următoarea, folosind

instrumente specifice, precum meniuri sau link-uri (legături între pagini). Tot pentru uşurarea
efortului clientului care caută informaţii, se recomandă folosirea unei organizări potrivite a
paginii. Se preferă layout-urile clasice (prezentate în subcapitolul anterior), cu care utilizatorul
este familiarizat deja şi care nu îl pot dezorienta sau irita în cazul insuccesului căutării.

2.4.1. Structura site-ului.

5
Morkes, J şi Nielsen, J. Concise, scannable, and objective: How to write for the Web.,
http://www.useit.com/papers/Webwriting/writing.html, 1997

18
 Structura unui site Web reprezintă o fotografie generală a modului în care este grupat
conţinutul şi a felului în care comunică paginile între ele. Fără o structura planificată, site-ul
poate lăsa vizitatorii dezorientaţi, confuzi, şi chiar frustraţi. Ca urmare, o mare parte din
clienţi nu reuşesc să găsească informaţiile de care au nevoie.
Din cauza unei structuri defectuoase, care nu are definită corect categoriile, poate
apare o problemă legată de găsirea traseului optim spre informaţia căutată. Acest neajuns
poate fi îndepărtat prin definirea clară a categoriilor meniului şi prin realizarea unor studii de
piaţă înainte de conceperea site-ului, pentru „a pătrunde” in mintea clientului.
Titlurile paginilor, cât mai intuitive, pot facilita de asemenea procesul de înţelegere a
conţinutului. Astfel, există studii care au relevat faptul că pe nivelurile trei şi patru din
structura ierarhică a site-ului (pagini pentru care este nevoie de utilizarea a două sau trei
hiperlegături pentru a putea fi vizualizate) 40% dintre utilizatori fac erori de navigare în cazul
utilizării unor titluri de submeniuri intuitive, în timp ce procentul creşte la 69% în lipsa unor
astfel de titluri6. O structură a site-ului bine gândită, cu ierarhii clare, va permite vizitatorului
să îşi construiască o „hartă mentală” a acestuia şi să se orienteze mai bine.
Putem organiza informaţia de pe site ca un arbore cu mai multe niveluri, unde ultimele
niveluri se numesc frunze. Structurile cele mai defectuoase sunt cele în adâncime, care permit
utilizatorului de pe poziţia curentă să treacă doar pe un nivel ierarhic superior sau să se
întoarcă pe un nivel inferior (structura A din figura 2.2). Cele mai bune site-uri sunt cele care
permit atât mişcarea în adâncime, descrisă anterior, cât şi în plan orizontal ceea ce înseamnă
că link-urile trebuie să permită accesul din pagina curentă spre alte pagini situate pe acelaşi
nivel ierarhic (structura B din figura 2.2).
Nu s-a stabilit care este numărul optim de nivele într-un site, dar trebuie avut grijă ca
prea multe pagini succesive pot plictisi clientul care nu mai are răbdare să găsească informaţia
căutată şi prea puţine creşte numărul de legături din pagină spre paginile situate pe acelaşi
nivel ierarhic.

2.4.2. Navigaţie

Structura de navigaţie este foarte importantă pentru orientarea utilizatorului în cadrul

paginii. Privirea lui trebuie „condusă” în pagină cu ajutorul elementelor grafice de tipul
codurilor de culoare, a logo-urilor şi bannerelor, a titlurilor, a meniurilor simple sau
desfăşurate, astfel încât să ne asigurăm că acesta receptează cât mai multe informaţii şi să ştie
în orice moment unde se află.

6
Bernard Michael, Constructing user-centered Websites: The earlz design phases of small to medium sites,
Usabilitz News 2.1, http://psychology.wichita.edu/surl/usabilitynews/2W/Webdesign.htm, 2000

19
 Se poate face o analogie între site-urile cu mult text, complicate, şi o vizită la un
muzeu de pictură, unde vizitatorii nu reţin decât câteva tablouri din sutele expuse.. Vizitatorii
vor rămâne cu foarte puţine informaţii dintr-o pagină lungă, în care ei trebuie să filtreze
amănuntele şi să extragă sinteza. Pentru a elimina aceste neajunsuri, putem rezuma paginile şi
expune doar esenţialul, şi astfel avem garanţia că informaţiile au ajuns la client în forma care
trebuie.

A Pagina B Pagina
Principală Principală

Pagina Pagina Pagina Pagina

1 2 1 2

... ... ... ...

Pagina Pagina Pagina Pagina Pagina Pagina Pagina Pagina

1.1 1.2 2.1 2.2 1.1 1.2 2.1 2.2

Figura 2.2 Organizarea arborescentă a structurii unui site

Nu se recomandă folosirea unui număr mare de butoane (recomandabil, mai puţin de

7), pentru că va fi dificil pentru vizitator să aleagă. O soluţie alternativă la butoane sau
meniuri prea lungi o oferă meniurile pop-up (derulante), care arată celelalte categorii numai
dacă se selectează butonul adecvat.
Paginile trebuie să conţină aceeaşi structură, aceeaşi configuraţie. Utilizatorul pe
parcursul navigaţiei nu trebuie să găsească meniuri sau aranjări în pagină diferite. Imaginea de
ansamblu trebuie menţinută aceeaşi în întreg site-ul. Elementele grafice precum fundalul,
culorile, fontul şi mărimea textului, împărţirea generală a paginii, sau tipul de butoane
trebuiesc să fie menţinute aceleaşi pe toate paginile site-ului. Diversitatea elementelor este
obositoare şi poate crea confuzii.

2.4.3. Meniuri şi legături

20
 Realizarea meniurilor. În zilele noastre, la realizarea unui site este necesară folosirea
meniurilor. Acestea dau un aspect organizat şi profesional site-ului şi îl ajută pe utilizator să
găsească mai uşor informaţia căutată, dându-i un sentiment de încredere. Meniurile orizontale
sunt mai eficace decât cele verticale şi îi ajută pe aceştia să înţeleagă mai uşor informaţia
prezentată. De asemenea, categoriile aflate în planul principal sunt mai des accesate decât
submeniurile sau meniurile derulante.
Organizările categoriale de tipul: Home>Categoria 1>subcategoria 1 sunt cele mai
utilizate şi sunt preferate celor alfabetice sau numerice (excepţie fac dicţionarele on-line).

Link-urile. Un link sau o hyperlegătură reprezintă o asociere între text şi imagine

(vizibile pe ecran) şi un URL, cu ajutorul căreia pot fi accesate intuitiv diverse resurse
disponibile pe Internet, în general fiind vorba de documente HTML. Link-urile sunt de două
tipuri: interne, când fac legătura între paginile aceluiaşi site şi externe, când trimit utilizatorul
spre site-urile partenerilor.
Este de preferat ca legăturile să se facă folosind pe lângă link-uri şi texte explicative
scurte ale acestora, astfel încât utilizatorul să ştie la ce să se aştepte. În cazul unei liste cu
link-uri, specialiştii recomandă folosirea unor liste nenumerotate, enumerate cu ajutorul
bulinelor (bulleted lists) şi separate prin spaţii goale 7.

Există câteva recomandări care ar trebui urmate pentru a facilita navigarea

utilizatorului cu ajutorul link-urilor.

Textul folosit pentru definirea link-urilor trebuie să fie sugestiv în ceea ce priveşte
destinaţia şi trebuie să aibă sens şi înafara legăturii. Textul nu trebuie să facă direct referiri la
procesul de hyperlegătură (De exemplu: >>click aici<<).
Un link declarat pe o pagină trebuie să aibă forma sa originala şi trebuie scris cu
minuscule (exemplu: www.licenţă.ro ), chiar dacă acesta poate fi accesat şi folosind diverse
alias-uri (….). Este recomandabil să folosim culorile standard pentru declararea link-urilor
vizitate (mov sau albastru).
Pot fi folosite şi imagini ca link-uri, mai ales în cazul bannerelor, sau a icon-urilor, dar
trebuie avut grijă pentru ca legăturile bazate pe imagini sunt mult mai greu sesizabile (de
obicei apare o mână sau o săgetă care ne indică existenţa unui link în respectiva imagine).

2.5. Particularităţi ale site-urilor Web adresate femeilor

7
Kevin Spain, What's the best waz to wrap links?, Usability news.
http://psychology.wichita.edu/surl/usabilitynews/1w/Links.html,1999

21
 Dacă, pe la mijlocul anilor 90, experţii considerau Internetul ca fiind un spaţiu dedicat
în primul rând bărbaţilor (datorită tehnologiei complicate şi a mediului relativ neprietenos de
lucru), nu mult după aceea situaţia pare a se fi schimbat semnificativ. Astfel, un studiu realizat
în 2000 în SUA arăta că 51% dintre utilizatorii on-line erau femei, acest lucru datorându-se în
primul rând faptului că mediul devenise mult mai prietenos (user friendly).8 (1) Pe de altă
parte, un alt studiu făcut în Statele Unite în 20003 arăta că femeile erau responsabile pentru
60% din cheltuielile totale făcute on-line, iar acest procent se prevedea că va creşte până la
70-75%9. Evident, aceasta înseamnă că e-marketingul unei firme trebuie să depună eforturi
semnificative pentru a-şi modela strategiile, astfel încât să atragă cât mai multe femei spre
site-ul Web al firmei şi să le faciliteze navigarea pe acest site.
Din păcate, mulţi marketeri nu realizează încă importanţa „decorului” paginilor de
Web şi, de multe ori, lasă realizarea lor la discreţia unor programatori tineri, nespecialişti, de
obicei bărbaţi. Aceştia nu înţeleg cum funcţionează creierul feminin şi nu cunosc modul în
care ele fac cumpărături prin intermediul Internetului - un mod total opus felului în care
femeile cumpără, în mod întâmplător, din magazinele tradiţionale.
Pentru a crea un mediu ideal de „shopping on-line” pentru femei, la crearea unui site
Web trebuie să se ţină seama de o serie de caracteristici şi reguli ce ar putea asigura
succesul site-ului respectiv. Iată, în continuare, câteva dintre acestea:
 Femeile, în general, sunt foarte atente la detalii. Deoarece ele sunt fini observatori şi
analizează fiecare element, este bine să se facă o cercetare de piaţă foarte amănunţită
înainte de realizarea site-lui şi trebuie considerate cu grijă multe aspectele care, la
prima vedere, par neimportante. Dând posibilitatea femeilor să-şi spună părerea pe un
forum sau cu ajutorul unui chestionar on-line, se poate câştiga încrederea acestora şi
se poate reduce riscul de a face greşeli de strategie.
 O altă variantă de captare a atenţiei femeilor şi sporire a veniturilor firmei este
vânzarea încrucişată. Folosind deviza „Cumpără un echipament în loc de un articol”,
la fiecare vizualizare a unui produs se pot sugera şi alte produse adiacente sau similare
ce ar putea fi achiziţionate.
 Tot pentru menţinerea clientelor pe site-ul firmei, o facilitate în plus ar fi realizarea
unui motor de căutare intern site-ului, care să faciliteze găsirea informaţiilor şi
legăturile spre sursele secundare care comentează favorabil produsul.

8
Marti Barleta, Marketingul adresat femeilor, Editura BRANDBUILDERS, Bucureşti, 2007, p. 146
9
Marti Barleta, Marketingul adresat femeilor, Editura BRANDBUILDERS, Bucureşti, 2007, p. 147

22
  Pentru femei, Internetul este legat în mare măsură de relaţionare, deci plasarea unor
imagini cu oameni (preferabil, femei) şi prezentarea poveştilor de succes despre
experienţele legate de brand ale clienţilor, pe pagina principală, ar fi benefică.
 Deviza „produsul ca erou” pentru promovarea ofertei firmei este una greşită în cazul
femeilor. Atenţia trebuie concentrată pe beneficiile umane, nu pe fapte şi caracteristici.
Chiar şi cel mai performant şi raţional produs poate fi transpus în situaţii tipic umane.
Faptele şi caracteristicile pot fi importante la în vânzarea finală, dar mai întâi trebuie
atrasă atenţia asupra produselor firmei.
 Femeia este o fiinţă care acţionează preponderent emoţional. Ilustrarea anumitor
sentimente are un impact mai mare asupra, lor decât o prezentare high-tech sterilă.
 Limbajul folosit trebuie să fie unul obişnuit, la persoana întâi sau a doua, fără termeni
complicaţi sau specificii.
 Sensibilitatea senzorială este foarte importantă pentru femei. Ele sunt atrase în
general, la un produs, de stilul, formele, culorile, texturile, sunetele sau mirosurile
acestuia. Modul de prezentare atractiv şi formele sub care se găseşte produsul trebuie
îmbunătăţite periodic, pentru ca sunt criterii fundamentale în decizia de cumpărare.
Aşadar, valorile după care se ghidează femeile atunci când interacţionează cu un site
Web sunt destul de diferite de cele ale bărbaţilor. În timp ce bărbaţii caută, în general, la un
site, linearitate, formalitate, şi nu prea multă culoare, femeile, dimpotrivă, se aşteaptă să
găsească mai multă culoare şi mai puţină formalitate şi linearitate.

În concluzie, un site cu un design atrăgător, simplu şi funcţional, actualizat la zi,

funcţionând impecabil şi bine promovat va fi un site eficace care poate aduce câştiguri
importante pentru firmă. Pe când un site sofisticat, care nu funcţionează cum ar trebui, care nu
conţine informaţiile necesare şi nu este promovat, nu va avea clienţi.

23