Sunteți pe pagina 1din 14

IMPLEMENTAREA PREVEDERILOR

TRATATULUI DE LA BOLOGNA ÎN SISTEMULUI


DE INVĂŢĂMÂNT ROMÂNESC ŞI RISCURILE
ACESTUI PROCES.

Abstract :

“Learning is a treasure that will follow its owner everywhere”

- chinese proverb -

Întocmit
IONIŢĂ Constantin - Marius

1
CUPRINS:

1.BOLOGNA, STANDARDIZAREA ACADEMICĂ A EUROPEI..............................................2

4.NEAJUNSURILE PERCEPUTE ALE SISTEMULUI TIP BOLOGNA....................................5

5.PROTESTELE STUDENŢILOR, ANIMATE DE ATAŞAMENTUL FAŢĂ DE „STATUL


SOCIAL“.........................................................................................................................................8

8.EXTRAS DIN DECLARAŢIA COMUNĂ A MINIŞTRILOR EDUCAŢIEI DIN EUROPA


CONVENITĂ LA BOLOGNA, 19 IUNIE 1999..........................................................................11

1.BOLOGNA, STANDARDIZAREA ACADEMICĂ A EUROPEI

Declaraţia de la Bologna, semnată iniţial, în 1999, de 29 de state - între timp s-a ajuns la
46 de semnatari -, caută să facă învăţământul superior din Europa mai competitiv într-o eră a
globalizării. „Prin procesul de la Bologna, europenii caută să îşi maximizeze competitivitatea la
nivel internaţional, mai ales în raport cu Statele Unite în ceea ce priveşte sistemul educaţional. Se
pare că unele dintre mijloacele alese pentru a maximiza această competitivitate au dat naştere
nemulţumirilor pe care le observăm astăzi în Germania“. Într-adevăr, studiile anuale care
realizează o ierarhizare a universităţilor plasează predominant în top 10 universităţi nord-

2
americane. Singurele universităţi care îşi fac loc în vârful clasamentelor sunt cele britanice de la
Oxford şi Cambridge, care, spre deosebire de marile universităţi germane sau franceze, nu sunt
finanţate de stat.1 Concret, obiectivul Declaraţiei de la Bologna prevede implementarea unui
cadru comun care să permită citirea şi compararea eficientă a diplomelor academice, până în
2010. Sistemul anglo-saxon, cu învăţământ de licenţă (bachelor) de maximum trei ani prin care
să se dezvolte aptitudini relevante pentru piaţa muncii, urmat de continuarea studiilor prin doi ani
de master, urmează să fie completat şi cu implementarea unui model de credite transferabile care
să augmenteze compatibilitatea universităţilor europene şi să încurajeze mobilitatea studenţilor.2

2.DEŞI A TRECUT MULT TIMP DE LA SEMNAREA TRATATULUI DE


LA BOLOGNA, SISTEMUL DE INVĂŢĂMÂNT ROMÂNESC NU S-A
ALINIAT LA CEL EUROPEAN.

Declaratia de la Bologna, semnata in 1999, pune bazele Spatiului European pentru


Invatamantul Superior. Procesul Bologna a inclus o serie de decizii la nivel european referitoare
la introducerea unei structuri unitare la nivelul invatamantului superior bazata pe trei cicluri:
licenta de trei ani, masteratul de doi ani si doctoratul de trei ani; integrare pe piata muncii a
absolventilor care au obtinut licenta; asigurarea calitatii; legatura dintre invatamantul superior si
activitatea de cercetare.
Romania incearca cu pasi mici sa indeplineasca cerintele tratatului prin faptul ca, in acest
an, vor sustine simultan examenul de licenta doua generatii ale unei singure facultati, practic cei
care au prins sistemul cu patru ani si cei care termina facultatea dupa numai trei ani. Aproximativ
200.000 de studenti vor intra in examenul de licenta in acest an, iar acest lucru face ca sansele la
master, ale fiecarui student, sa se injumatateasca, in conditiile in care numarul de locuri nu a fost
suplimentat. 3
De asemenea, din motive de organizare, senatele universitatilor au hotarat ca absolventii
lor sa dea fie numai probele scrise, fie sa sustina numai lucrarea de licenta. Majoritatea au optat
pentru sustinerea lucrarii de licenta, chiar daca aceasta metoda a fost des contestata pe motiv ca

1
http://www.ziare.com/actual/educatie/03-26-2009/studentii-romani-procesul-bologna-mai-are-mult-pana-sa-
devina-eficient-699067
2
http://www.cotidianul.ro/sistemul_bologna_pro_si_contra-91364.html
3
http://www.ziare.com/actual/social/03-29-2008/educatia-romaneasca-are-restante-la-bologna-277631

3
este subiectiva. Au existat voci care au sustinut ca, astfel, nu se mai poate face o triere clara intre
absolventi, si in mod sigur, urmand aceasta metoda, se va ajunge la aparitia unor lucrari perfecte,
fie cumparate fie realizate de altcineva.
Aceasta metoda este considerata de altfel ca fiind discriminatorie si fata de generatiile
anterioare, care au fost obligate sa sustina examenul de licenta in forma scrisa. O alta problema a
sistemului romanesc de invatamant superior este legata de integrarea studentilor pe piata muncii.
Sistemul de invatamant romanesc are mari probleme interioare, locale, legate de cuplarea la piata
muncii si in aceste conditii este greu sa vorbim despre o piata a muncii europeana. 4
In Romania, exista mari discrepante intre ceea ce promoveaza Universitatile si ceea ce
doresc firmele, in conditiile in care, in acest moment, oricine poate obtine fara prea mari eforturi
o diploma universitara. Problema ridicata invatamantului romanesc de integrarea Europeana nu
este cea a cererilor de munca, este cea a cererilor de competenta, iar in acest domeniu tara
noastra are mari restante.

3.EFICIENŢA PROCESULUI BOLOGNA ÎN ROMÂNIA

Sistemul Bologna presupune mai mult decat reducerea ciclului de licenta la trei ani si
cresterea duratei masteratului la doi. Cele trei cicluri, licenta, masterat si doctorat, ar trebui sa
insemne calificari recunoscute in intreg spatiu UE, ceea ce ar duce la cresterea mobilitatii
studentilor, dar si a viitorilor angajati.
Mai mult, invatamantul superior trebuie sa asigure atat egalitatea de sanse pentru toti
membrii societatii, indiferent de statut social, etnie, rasa, dar si o buna pozitionare a absolventilor
pe piata muncii.
Potrivit unui studiu al Aliantei Nationale a Organizatiilor de Studenti din Romania
(ANOSR), in multe universitati exista, si in prezent, probleme la trecerea la sistemul Bologna.
Printre acestea se numara comasarea materiilor, fara sa se coreleze durata studiilor cu necesitatile
studentilor, dificultati la masterat si neclaritati in regulamentele universitatilor, care
dezavantajeaza in special studentii care au absolvit in sistemul pre-Bologna.O alta problema
grava este, potrivit aceluiasi studiu, aceea ca, in mai bine de jumatate dintre universitatile din

4
http://www.ziare.com/actual/social/05-05-2008/masteratul-va-deveni-obligatoriu-pentru-angajare-302389

4
Romania, nu exista mecanismele moderne de verificare a situatiei scolare, iar in 30% dintre ele
nu se fac proceduri de audit intern.5
Dincolo de aspectele privind programa universitara, sistemul Bologna cere si rezolvarea
altor probleme, neizbutita insa in Romania, pana la aceasta ora. Una dintre aceste probleme
vizeaza existenta centrelor de consiliere si orientare in cariera, care, desi sunt obligatorii, nu au
fost implementate in toate universitatile din Romania.Studentii sunt nemultumiti si de faptul ca
in centrele universitare unde aceste structuri exista, se percep taxe pentru simpla consiliere din
partea unei structuri finantate de catre stat.
Alte neajunsuri sunt legate de faptul ca, la unele facultati, absolvirea ciclului de licenta nu
aduce nicun beneficiu. De exemplu, la Psihologie, absolvirea ciclului de licenta nu aduce
aproape niciun drept de practica, intrucat titlul acordat este de asistent psiholog.Dreptul de libera
practica se poate obtine numai dupa absolvirea studiilor de masterat, insa cum locurile la master
sunt limitate si numarul de absolventi cu perspective de realizare profesionala scade.
Pe de alta parte, peste 60% dintre universitati se implica insuficient sau nesemnificativ in
asigurarea de locuri de practica si internship pentru studenti, mai arata studiul ANOSR. Mai
mult, doar 33% dintre universitati au un sistem de tracking al absolventilor (urmarirea evolutiei
acestora, pe linie profesionala), implementat pe o perioada mai mare de trei luni.6

4.NEAJUNSURILE PERCEPUTE ALE SISTEMULUI TIP BOLOGNA


Sute de mii de studenţi şi elevi au demonstrat pe tot cuprinsul Germaniei cerând condiţii
mai bune de şcolarizare şi finanţare pentru educaţie. Manifestanţii sunt nemulţumiţi de
introducerea taxelor de şcolarizare în Germania şi de implementarea sistemului Bologna care
prevede trei ani de facultate, urmaţi de doi ani de master pentru definitivarea studiilor. De
asemenea, ei deplâng privatizarea sistemului educaţional şi transformarea învăţământului într-o
marfă de consum, dar şi standardizarea studiilor, ceea ce face ca multe dintre cursurile
importante să fie lăsate deoparte din cauza imperativelor de la Bologna care cer ca educaţia să
formeze indivizi cu aptitudini cerute de piaţa muncii.

5
http://www.ziare.com/actual/educatie/03-26-2009/studentii-romani-procesul-bologna-mai-are-mult-pana-sa-
devina-eficient-699067
6
http://www.cotidianul.ro/sistemul_bologna_pro_si_contra-91364.html

5
Francezii le-au luat-o înainte germanilor. Încă de la începutul anului, studenţii şi
profesorii universitari din Hexagon au mărşăluit pe străzi plângându-se de efectele reformelor
concepute sub imperiul Declaraţiei de la Bologna.
România face parte dintre semnatarii iniţiali ai Declaraţiei de la Bologna în 1999. S-au
făcut diverşi paşi către implementarea actului, dar numai în 2004 a fost adoptat un cadru
legislativ în această direcţie. De atunci, în România a absolvit prima generaţie de produse
Bologna, dar nu multă lume ştie ce înseamnă acest sistem şi ce modifică şi care-i sunt părţile
pozitive şi negative.
Valentin Săndulescu, doctorand în istorie la Central European University din Budapesta,
spune că, fiind în ultimul an de studiu doctoral la o universitate americană, nu este mai deloc
afectat de sistemul Bologna. Recunoaşte însă totodată că sfera publică românească este săracă în
dezbateri pe acest subiect.7
Simplificând, aşa cum însuşi afirmă, profesorul Daniel Barbu, conducătorul şcolii
doctorale a Facultăţii de Ştiinţe Politice din Universitatea Bucureşti, vede un singur aspect
pozitiv în procesul declanşat de Bologna: relativa uniformizare a nivelurilor de studiu în Uniunea
Europeană. „Orice parcurs universitar este la fel în Finlanda, România, Spania, Franţa“.8
Când vine vorba despre aspectele negative, profesorul Barbu este mult mai tranşant şi se
aşază de partea studenţilor protestatari. „Partea negativă este centrală şi dureroasă şi este că totul
se reduce la bani, dincolo de orice discurs politic“, subliniază Barbu, care deplânge reducerea
serioasă a duratei învăţământului superior în România, de la 10-11 la doar opt ani. „Ce e dureros
e că s-a generat un discurs cu privire la calitate care pretinde universităţilor din Europa, care sunt
evident subfinanţate, să fie competitive cu cele din SUA. Dar nu poţi face învăţământ de calitate
fără bani. Harvardul, de exemplu, are un buget anual echivalent cu 5% din bugetul României; e
evident că va scoate în continuare laureaţi de Nobel“, spune Barbu.
Mai mult, profesorul bucureştean este nemulţumit şi de orientarea către piaţă a
învăţământului superior. „Universităţile sunt locuri ale cunoaşterii, de formare intelectuală, nu de
deprindere a unei meserii. În schimb, în România, şi nu numai, vrem să-i facem pe studenţi, încă
din liceu, un fel de iobagi, de şerbi ai unei meserii anume: mecanici, avocaţi, economişti“.9

7
http://www.cotidianul.ro/sistemul_bologna_pro_si_contra-91364.html
8
http://www.cotidianul.ro/sistemul_bologna_pro_si_contra-91364.html
9
http://www.cotidianul.ro/sistemul_bologna_pro_si_contra-91364.html

6
„Mi se pare un dezastru să vedem universitatea drept centru de perfecţionare în muncă,
pentru că asta e imposibil. Aici înţeleg protestele studenţilor din Berlin, Lyon sau Paris, că nu te
duci să faci şcoală ca să ieşi cu o meserie pe care s-o practici la stat sau la multinaţional, ci te
duci ca să afli ce poate mintea ta şi cum e lumea construită, te duci să capeţi simţ critic şi să-l
dezvolţi“, spune Constantin Vică, doctorand la Facultatea de Filozofie din Bucureşti. „În
România, problema nu e numărul de locuri gratuite în universităţi, ci faptul că ele sunt
subfinaţate. O altă problemă este că sistemul permite mobilitate studenţilor, dar nu profesorilor,
şi Bologna permite plecarea celor din Est în Vest, dar nu oferă motivaţie celor din Vest să vină în
est. Universităţile din Est au nevoie de mai mulţi bani şi o mobilitate continuă a profesorilor“.
„În dezbaterea pentru educaţie se suprapun două viziuni diferite: ca proces de acumulare
de cunoaştere bazat pe relaţia profesor-student, cunoaştere relevantă personal şi care permite
individului să-şi împlinească mai bine vocaţia, şi ca proces de obţinere de aptitudini care să
permită o poziţie cât mai bună pe piaţa muncii. În momentul de faţă, sistemul oferă un set
universal de cunoştinţe în manieră iluministă. Acesta este însă un produs de nişă care îi
interesează doar pe puţini dintre cei care doresc să facă studii superioare. O mare parte dintre ei
văd în diplomă o resursă care asigură un job şi nu îi interesează studiile. Soluţia o reprezintă o
reformă completă şi despărţirea de facto a celor două tipuri de activităţi educaţionale. Aşa ar fi
posibilă o targetare mai bună pentru ambele categorii. Discuţia stat-piaţă se poate rezolva pe
coordonate simple. Dacă există piaţă pentru aceste servicii, piaţa liberă va acoperi această
nevoie, iar statul, pe baza unor principii asistenţiale, poate interveni pentru a corecta situaţia
celor mai dezavantajaţi, putând de asemenea să concureze pe piaţa învăţământului cu instituţii
publice“, este de părere Andrei Trandafira, coordonator de programe la Centrul de Analiză şi
Dezvoltare Instituţională şi doctorand la SNSPA.
Chiar dacă este de acord că învăţământul ar trebui să fie gratuit, Valentin Săndulescu
observă că elementele politice şi economice care circumscriu contextul actual pun mari probleme
statului. „Aş spune mai degrabă că publicul şi privatul în educaţie ar trebui să fie într-o relaţie de
complementaritate şi nu într-una de opoziţie sau de excludere reciprocă.“
Aidoma lui Valentin Săndulescu, Alina-Sandra Cucu a plecat din România înainte ca
Bologna să devină literă de lege. Acum doctorandă în sociologie la Oxford, tânăra cercetătoare a
observat însă că în ţară multe cursuri pe care le consideră drept esenţiale pentru formarea
profesională a unui sociolog s-au volatilizat din programă în numele Bologna. „Cursul de

7
designul cercetării de exemplu a devenit opţional şi e un curs de bază. De asemenea, s-au scos
cursuri de statistică avansată şi cel de teorii sociologice contemporană.

5.PROTESTELE STUDENŢILOR, ANIMATE DE ATAŞAMENTUL FAŢĂ


DE „STATUL SOCIAL“
Istoricul Valentin Săndulescu dă o explicaţie de cultură politică protestelor studenţilor
francezi şi germani faţă de reformarea sistemului de educaţie. „E vorba şi de credinţa puternică
în rolul primordial al statului în sistemul educaţional, de faptul că există o tradiţie îndelungată a
serviciilor gratuite, asigurate de stat. Este vorba, de asemenea, şi despre viziuni diferite asupra
rolului sistemului educaţional: perfecţionare şi împlinire personală prin cunoaştere vs pregătire
pragmatică pentru piaţa muncii“.10

6.ULTIMA GENERAŢIE DE STUDENŢI PREBOLOGNA


DEZAVANTAJATĂ DE MINISTERUL EDUCAŢIEI

In conditiile in care in anul 2008 au finalizat studiile de diploma sau de licenta doua
generatii de studenti, ultima generatie preBologna si prima generatie Bologna, ministerul ar fi
trebuit sa puna la dispozitia candidatilor de doua ori mai multe locuri subventionate pentru
studiile de masterat, pentru a oferi acestei generatii aceleasi sanse ca si celor care au absolvit anii
trecuti. Acest lucru nu s-a intamplat, iar acesta este doar unul dintre aspectele la care ministerul
nu s-a gandit cand a organizat bugetul universitatilor", a declarat, pentru NewsIn, decanul
Facultatii de Jurnalism si Stiintele Comunicarii (FJSC), Mihai Coman.11
Ministerul Educatiei a repartizat, pentru anul universitar 2008-2009, 15.784 locuri pentru
studentii preBologna, fata de 18.463, cate au fost bugetate in anul scolar 2007-2008. Un numar
de locuri comparabil cu cel de anul trecut, respectiv 18.216 locuri, le este insa rezervat
absolventilor Bologna.Explicatia Ministerului Educatiei este ca numarul de locuri alocat la
10
http://www.cotidianul.ro/sistemul_bologna_pro_si_contra-91364.html
11
http://www.ziare.com/actual/educatie/08-20-2008/absolventii-de-studii-prebologna-dezavantajati-la-master-
390699

8
master, anul acesta, pentru absolventii preBologna este conform legii.
Masteratul generatiilor anterioare este incadrat, conform legii, drept studiu
postuniversitar si urmareste aprofundarea unor cunostinte dobandite, intr-un domeniu, la alegerea
celui care doreste sa urmeze un masterat, pe cand masteratul Bologna se face doar pe domeniul
de licenta. Conform legii, ministerul trebuie sa ofere minim 50% locuri la masterat pentru
absolventii Bologna si minim 33% la studiile postuniversitare, adica acelea care includ
masteratul generatiilor preBologna", a preciza purtatorul de cuvant al Ministerului Educatiei,
Mihaela Suciu.
Desi marea majoritate a programelor de masterat pentru absolventii a patru ani de studii
universitare au trei semestre sau chiar patru, ministerul nu mai vrea acum sa finanteze decat un
an. Astfel, pana la urma, se incalca dreptul la educatie postuniversitara gratuita. Generatiile care
au terminat patru ani de studii sunt clar discriminate prin politica bugetara a Ministerului
Educatiei", explica Mihai Coman.Potrivit unor studii ale Fundatiei Soros, peste 90 la suta dintre
studentii facultatilor de stat intentioneaza sa urmeze cursuri post-universitare. 12
Rectorul ASE Bucuresti, Ioan Gh. Rosca, avertizeaza ca piata fortei de munca din
Romania nu va accepta sa angajeze absolventii Bologna, din cauza ca ar putea confunda aceste
facultatii cu colegiile de trei ani care au functionat pana acum. Masteratul va deveni obligatoriu
pentru studentii care aspira la mai mult decat o functie de executie. In doi-trei ani, cei care si-au
finalizat studiile universitare inainte de adoptarea prevederilor de la Bologna si nu au mai urmat
cursuri de masterat vor fi categoric dezavantajati", comenteaza Rosca.Procesul Bologna a
inceput in 1999, cu scopul de a a realiza, pana in anul 2010, un Spatiu European al
Invatamantului Superior. 13
Conventia de la Bologna prevede adoptarea unui sistem de diplome usor de citit si
comparat, insotite de traduceri in engleza ale acesora, care sa fie recunoscute in tot spatiul UE.
Reforma cel mai frecvent asociata cu Procesul Bologna este trecerea la un sistem bazat pe doua
cicluri de studii.Primul dintre aceste cicluri este reprezentat de studiile de licenta, cu durata de
trei ani, fata de patru, cum era inainte, iar celalalt - masteratul, adica studiile de specializare, cu
durata de doi ani.

12
http://www.ziare.com/actual/educatie/08-20-2008/absolventii-de-studii-prebologna-dezavantajati-la-master-
390699
13
http://www.ziare.com/actual/educatie/08-20-2008/absolventii-de-studii-prebologna-dezavantajati-la-master-
390699

9
7.MASTERATUL AR PUTEA DEVENI OBLIGATORIU PENTRU
STUDENŢII CARE ASPIRĂ LA MAI MULT DECÂT O FUNCŢIE DE
EXECUTANT.

Piata fortei de munca din Romania nu va accepta sa angajeze absolventii de facultati in


regim Bologna, care prevede, printre altele, cursuri de trei ani pentru facultati, asta si din cauza
ca ar putea confunda aceste facultatii cu colegiile de trei ani care au functionat pana acum. In
doi-trei ani, cei care si-au finalizat studiile universitare inainte de adoptarea prevederilor de la
Bologna si nu au mai urmat cursuri de masterat vor fi categoric dezavantajati, desi acum 7-8 ani
putini se gandeau la studii postuniversitare", a afirmat rectorul ASE, prof. Ion Rosca. 14
El a precizat ca pretentiile angajatorilor se indreapta spre educatia continua a angajatilor
lor si ca exista companii in Romania si in lume, in special in domeniul bancar, care cer deja
studii de doctorat. Conform unor date ale Institutului National de Statistica, mai mult de jumatate
dintre managerii romani nu au diplome de masterat. Ponderea acestora are insa toate sansele sa
creasca in conditiile in care, conform unor studii ale Fundatiei Soros, peste 90 la suta dintre
studentii facultatilor de stat intentioneaza sa urmeze cursuri postuniversitare. Daca, pana acum
cativa ani, numai studentii de top urmau cursuri postuniversitare, odata cu adoptarea Conventiei
de la Bologna, programele de masterat au devenit mult mai comune.
Unul dintre motive este acela ca, prin aderarea universitatilor romanesti la Conventia de
la Bologna, diplomele de masterat sunt recunoscute international, ceea ce nu se intampla inainte.
Totodata, dezvoltarea sectorului economic a dus la cresterea numarului de candidati pentru studii
de master in domeniul business si pentru programele MBA, care, la ora actuala, sunt unele dintre
cele mai cautate programe de studii postuniversitare. 15
In general, mai mult de jumatate dintre studentii scolilor de management, care au programe
MBA, primesc finantare de la companiile unde sunt angajati, in conditiile in care costurile se
ridica la 15.000 de euro. Conventia de la Bologna prevede adoptarea unui sistem de diplome usor
de citit si comparat, insotite de traduceri in engleza ale acesora, oferite gratuit de universitati,
precum si promovarea educatiei pe tot parcursul vietii si a colaborarii intre universitatile
europene.
14
http://www.ziare.com/actual/social/03-29-2008/educatia-romaneasca-are-restante-la-bologna-277631
15
http://www.ziare.com/actual/social/05-05-2008/masteratul-va-deveni-obligatoriu-pentru-angajare-302389

10
8.EXTRAS DIN DECLARAŢIA COMUNĂ A MINIŞTRILOR EDUCAŢIEI
DIN EUROPA CONVENITĂ LA BOLOGNA, 19 IUNIE 1999.

Procesul european, mulţumită extraordinarelor realizări din ultimii câţiva ani, a devenit
o realitate concretă şi relevantă în creştere pentru Uniune şi cetăţenii săi. Lărgind aceste
prospecte împreună, prin adâncirea relaţiilor cu celelalte ţări europene, oferă o şi mai mare
dimensiune acestei realităţi. Între timp, asistăm la o dezvoltare şi o creştere a conştientizării în
mare parte a lumii politice şi academice şi se manifestă nevoia publică de a stabili o Europă
mai completă şi în continuă căutare, care se axează în special pe construirea şi consolidarea
dimensiunilor sale intelectuale, culturale, sociale, ştiinţifice şi tehnologice.16 O Europă a
cunoaşterii este acum unanim recunoscută drept un factor de neînlocuit pentru dezvoltarea
socială şi umană şi drept o componentă indispensabilă pentru consolidarea şi îmbogăţirea
calităţii de a fi cetăţean al Europei, capabilă de a oferi cetăţenilor săi competenţele necesare
pentru a face faţă provocărilor noului mileniu, împreună cu conştientizarea ideii de a împărţi
valorile şi de a aparţine unui spaţiu social şi cultural comun.
Importanţa educaţiei şi a cooperării educaţionale în dezvoltarea şi consolidarea
societăţilor stabile, democratice şi pacifiste este universal recunoscută, cu atât mai mult din
punct de vedere al situaţiei din sud-estul Europei. Declaraţia de la Sorbona, din 25 mai 1998,
care a fost dominată de aceste consideraţii, pune în prim plan rolul central al universităţilor în
dezvoltarea dimensiunilor cultural europene. Se pune accent pe crearea unei arii, a unui spaţiu
european pentru învăţământul superior, ca un mod cheie de a promova mobilitatea cetăţenilor
şi posibilitatea lor de a se angaja şi de a lucra oriunde pe continent, asigurându-i astfel şi
dezvoltarea. Mai multe ţări europene au acceptat invitaţia de a se implica ele însele în atingerea
obiectivelor stabilite în declaraţie, prin semnarea acesteia sau prin exprimarea acordului lor de
principiu. Direcţiile luate de către diverse reforme în ceea ce priveşte învăţământul superior,
lansate în acelaşi timp în Europa, au dovedit hotărârea multor guverne de a acţiona.
Instituţiile europene de învăţământ superior, din perspectiva lor, au acceptat provocarea
de a juca un rol important în construirea spaţiului european de învăţământ superior, ca şi în
aplicarea principiilor stipulate în Bologna Magna Charta Universitatum, din 1988. Acest lucru
este de maximă importanţă, dat fiind faptul că independenţa şi autonomia universităţilor
16
http://www.bologna.ro/a/upfolders/bologna99.pdf

11
asigură adaptarea continuă a învăţământului superior şi a sistemelor de cercetare la nevoile în
schimbare, la cerinţele societăţii şi la progresele ştiinţifice.17
Cursul a fost pus în direcţia corectă şi cu scopuri importante. Asigurarea unei mai bune
compatibilităţi şi a unei comparabilităţi a sistemelor de învăţământ superior este foarte clar că
necesită o preocupare continuă pentru a fi realizate în totalitate. Trebuie să sprijinim acest lucru
prin promovarea de măsuri concrete, prin realizarea unor paşi concreţi, tangibili, înainte.
Întâlnirea din 18 iunie a necesitat participarea experţilor din partea autorităţilor, cât şi a celor
din şcoli, din toate ţările, care ne vor oferi sugestii foarte folositoare pentru iniţiativele care
trebuie luate. Trebuie să avem în vedere mai ales obiectivul de a creşte competitivitatea
internaţională a sistemelor europene de învăţământ superior. Vitalitatea şi eficienţa oricărei
civilizaţii poate fi măsurată prin modul în care cultura sa atrage alte ţări. Trebuie să ne
asigurăm că sistemul european de învăţământ superior acumulează un grad de atracţie pe plan
mondial egal cu tradiţiile noastre extraordinare, culturale şi ştiinţifice.
În timp ce ne afirmăm suportul în ceea ce priveşte principiile generale stipulate în
declaraţia de la Sorbona, ne angajăm şi în coordonarea politicilor noastre pentru a atinge în
cel mai scurt timp, sau în orice caz în prima decadă a noului mileniu, următoarele obiective,
pe care le considerăm a fi de importanţă primară şi capitală, în vederea stabilirii spaţiului
european de învăţământ superior şi în vederea promovării sistemului european de învăţământ
superior peste tot în lume:
Adoptarea unui sistem de diplome uşor de comparat şi de, de asemenea, de recunoscut,
prin implementarea ideii de completare a diplomei, în vederea promovării puterii de angajare a
cetăţenilor Europei şi competitivităţii internaţionale a sistemului educaţional superior
european.
Adoptarea unui sistem bazat în mod esenţial pe două cicluri, de subabsolvire şi de
absolvire. Accesul la al doilea ciclu va necesita completarea cu succes a studiilor din primul
ciclu, care ar putea dura cel puţin trei ani. Diploma primită după absolvirea primului ciclu va fi,
de asemenea, relevantă pentru piaţa de muncă europeană ca un nivel anume de calificare. Al
doilea ciclu ar trebui să ducă spre diploma de master şi/sau de doctor, aşa cum se întâmplă în
multe ţări ale Europei.

17
http://www.bologna.ro/a/upfolders/bologna99.pdf

12
Stabilirea unui sistem de credite . la fel ca sistemul ECTS . ca o manieră oportună de a
promova ideea de mobilitate a studenţilor peste tot în lume. Creditele ar putea fi obţinute şi în
contexte care nu implică învăţământ superior, care include învăţarea pe tot parcursul vieţii,
ceea duce la recunoaşterea lor de către universităţile în cauză.

BIBLIOGRAFIE :

1. http://www.ziare.com/actual/social/05-05-2008/masteratul-va-deveni-
obligatoriu-pentru-angajare-302389
2. http://www.bologna.ro/a/upfolders/bologna99.pdf
3. http://www.ziare.com/actual/social/03-29-2008/educatia-romaneasca-are-
restante-la-bologna-277631
4. http://www.ziare.com/actual/educatie/08-20-2008/absolventii-de-studii-
prebologna-dezavantajati-la-master-390699
5. http://www.ziare.com/actual/educatie/03-26-2009/studentii-romani-
procesul-bologna-mai-are-mult-pana-sa-devina-eficient-699067

13
6. http://www.cotidianul.ro/sistemul_bologna_pro_si_contra-91364.html
7. http://www.bologna.ro/a/upfolders/bologna99.pdf

14