PAG1 Barometrul calitatii – 2009 - Invatamantul superior din Romania intr-un orizont al contextelor

Pag 2 Este o sarcina dificila sa vorbim despre imaginea generala si calitatea invatamantului superior
din Romania pentru ca la prima vedere suntem prizonierii unui orizont al contextelor subiective -
imaginea si calitatea educatiei superioare se pare ca se schimba pe masura ce contextul subiectiv
de referinta de schimba.

Pentru a intelege mai bine trebuie sa definim structura de constructie a orizontului

multicontextual subiectiv in care se pozitioneaza invatamantul superior. In acest caz avem doua linii
de constructie a orizontului multicultural subiectiv:

 Linia orizontala – definita in termenii dinamicii temporale

 Linia verticala – definita in termenii perceptiilor categoriilor de actori interesate
direct de calitatea invatamantului superior

Pag. 2 Linia orizontala

Dinamica invatamantului superior din Romania primit diferite etichete in functie de perioada
si de schimbarile institutionale produse, astfel :

 Perioada de ,,tranzitie spontana” – perioada de la inceputul anilor 1990

 Perioada de ,,tranzitie spre un nou echilibru”
 Perioada ,,decalajelor si divergentelor de perceptie” care debuteaza cu momentul
Bolognia (1999).

Primele doua concepte propuse de Adrian Miroiu (Miroiu, A. et al, 1998) descriu doua
,,perioade de trecere” a invatamantului superior din Romania.

Perioada de ,,tranzitie spontana” este caracterizata de incapacitatea statului de a propune

un set de politici publice menit sa indice o directie si sa ordoneze normativ si institutional sectorul
invatamantului superior – ,,universitatile se miscau mai repede decat ministerul”, potrivit lui Adrian
Miroiu.

Perioada de ,,tranzitie spre un nou echilibru” este caracterizata de o noua organizare

legislativa si institutionala (legea acreditarii, legea invatamantului) - ,,autonomia universitara si
structurile autorizate sau acreditate din universitati si suprareglementarea“ devin ,,obstacole in
calea schimbarilor”( Miroiu, A. et al, 1998).

In aceasta a treia perioada sectorul invatamantului superior din Romania, la nivel

macrostructural intra intr-o noua dinamica, guvernata de angajamentul luat la nivel european, de
implementare a unui nou model institutional de organizare, european, definit intr-o prima faza de
cele 6 obiective strategice ale Declaratiei de la Bolognia - invatamantul superior din Romania trece
intr-un nou context – sursa schimbarilor institutionale la nivel macrostructural este plasata la nivel
extern.

Linia verticala – definita in termenii perceptiilor celor 5 categorii de actori interesate direct
de calitatea invatamantului superior – angajatorii, studentii, cadrele didactice, alte grupuri sociale si
actorii cu atributii la nivel European in domeniul educatiei. Astfel se pot construi cel putin doua
tipuri de macro-contexte : un context national si un context european de perceptii.
Orizontul multicontextual subiectiv in care se pozitioneaza invatamantul superior ne lanseaza o
provocare : variatia calitatii educatiei superioare in functie de contextual de referinta :

 Contextul european - perceptiile actorilor institutiilor europene - Romania a inregistrat

progrese importante in ceea ce priveste calitatea educatiei superioare.
 Contextul national - perceptiile angajatorilor – nivel de calitate inferior.

Exista si un orizont contextual obiectiv definit in termini ce tin de demografie in general, de

demografia invatamantului superior si de finantarea educatiei.

Studiul isi propune sa pozitioneze invatamantul superior romanesc in cel putin trei tipuri de
cadre contextuale :

 Cadru contextual extern, definit in ternemii Procesului Bologna si construit in temeiul

perceptiilor institutiilor europene cu privire la progresele inregistrate de Romania in
implementarea obiectivelor europene legate de educatia superioara;
 Cadru contextual ce descrie invatamantul superior romanesc in lumina cifrelor reci ale
demografiei generale si ale demografiei educatiei;
 Cadru contextual ce vorbeste despre educatia superioara romaneascape fondul unei
subfinantari cornice, cu efecte devastatoare asupra calitatii.

Aceste cadre pot fi intelese pe 2 axe: intern –extern si subiectiv-obiectiv. Primul cadru este
unul extern si subiectiv, celelalte doua sunt interne si obiective.

Romania, performera in implementarea formala a Procesului Bologna

Potrivit Bologna Process Stocktaking Report, prezentat la Leuven in 2009 Romania a

inregistrat progrese la toti indicatorii care masoara gradul de implementare a obiectivelor
trasate prin Procesul Bologna.

Grupurile de lucru constituite de Bologna Follow-up Group (BFG) au elaborat o

evaluare cu privire la progresele inregistrate de tarile semnatare ale Declaratiei de la
Bologna in directia implementarii Procesului Bologna redactata sub forma unui raport,
,,Bologna Process Stocktaking Report 2009”.

Principalele progrese identificate la nivelul invatamantului superior romanesc includ:

 Implementarea de noi prevederi legale cu privire la management universitar;

 Introducerea celui de-al doilea ciclu de studii universitare;
 Organizarea ciclului al treilea de studii universitare in forma scolilor
doctorale;
 Evalarea ARACIS de catre Asociatia Universitatilor Europene si Uniunea
Studentilor din Europa si obtinerea de catre ARACIS a statutului de membru
cu drepturi depline in Asociatia Europeana a Agentiilor de Asigurare a
Calitatii in Invatamantul Superior European si acceptarea in cadrul
Registrului European pentru Asigurarea Calitatii;
 Infiintarea Agentiei Nationale pentru Calificarile din Invatamantul Superior si
Parteneriat cu Mediul Economic si Social (ACPART) in vederea elaborarii si
administrarii cadrului national al calificarilor in invatamantul superior.
Raportul apreciaza de asemenea eforturile de implementare a unor proiecte strategice menite:

 sa intareasca legatura dintre rezultatele invatarii si managementul calitatii tuturor celor trei
cicluri de studii de invatamant superior;
 sa intareasca invatamantul superior si cercetarea in special prin acentul pus pe accesul la
studiile universitare, pe asistenta financiara oferita studentilor, pe urmarirea traiectoriei de
studii si profesionale a studentilor, pe infiintarea scolilor doctorale sip e evaluarea cercetarii
realizate in universitati.

Rapotul precizeaza si viitoarele provocari pe care trebuie sa le gestioneze Romania:

 finalizarea Cadrului National al Calificarilor in Invatamantul Superior;

 evaluarea externa a institutiilor de invatamant superior in conformitate cu standardele
europene pentru asigurarea calitatii in Spatiul European al Invatamantului Superior;
 redefinirea schemelor de asistenta financiara in sensul imbunatatirii accesului la si finalizarii
studiilor universitare.
 pe temen lung Romania trebuie sa gestioneze competitivitatea in crestere de la nivelul
invatamantului superior European sis a atraga un numar tot mai mare de studenti straini.

In baza metodologiei de masurare a progreselor inregistrate de statele semnatare ale declaratiei

de la Bologna Romania a primit aprecieri positive pentru toate cele 3 criterii :

 Implementarea primelor doua cicluri universitare;

 Asigurarea calitatii;
 Recunoasterea diplomelor si a perioadelor de studii.

Intrebarea care se pune este daca aceasta perceptie pozitiva existenta la nivel extern se
regaseste si la nivelul contextului intern?