Argument

Integrarea sistemului de învăţământ superior din Republica Moldova în contextul

Procesului Bologna presupunea o serie de schimbări esenţiale în fenomenul educaţional ca
sistem şi proces. Noile provocări la nivel social-economic au implicat învăţământul în rezolvarea
unor probleme majore ale societăţii, o adecvare la cerinţele beneficiarilor serviciilor educaţionale.
Promovarea ideii sporirii mobilităţii şi cooperării, care are ca scop final constituirea unei
economii europene prospere. Tot mai intens necesită calitatea învăţământului superior, problemă
care a evoluat o dată cu procesul de constituire a spaţiului european al cunoaşterii. La 25 mai
1998 prin Declaraţia de la Sorbona se stipula ideea construirii unei societăţi bazate pe cunoaştere
axată pe creşterea credibilităţii interne şi internaţionale care va oferi studenţilor un învăţământ
superior de performanţă.
Declaraţia de la Bologna, semnată la 19 iunie 1999, printre obiectivele majore stipula şi
promovarea cooperării europene în asigurarea calităţii, în scopul dezvoltării unor criterii şi
metodologii comparabile. Această idee este amplificată prin Comunicatul de la Praga (19 mai
2001) în care s-a reafirmat angajamentul de a stabili „o arie comună a învăţământului superior",
promovarea cooperării europene pentru asigurarea calităţii prin continuarea eforturilor pentru
asigurarea calităţii - factor important în creşterea atractivităţii şi competitivităţii internaţionale a
învăţământului superior din Europa. S-a recunoscut rolul vital al sistemelor de asigurare a
calităţii în promovarea unor standarde ridicate de calitate şi în facilitarea comparării calificărilor
din Europa.
Ideea asigurării calităţii în învăţământul superior devine axă strategică principală în cadrul
Comunicatului de la Berlin (19 septembrie 2003). S-a decis că până în 2005 sistemul naţional de
asigurarea a calităţii să includă:
• Definirea responsabilităţilor organismelor şi instituţiilor implicate;
• Evaluarea programelor și/sau instituţiilor, inclusiv evaluările interne, evaluările externe,
participarea studenţilor şi publicarea rezultatelor;
• Constituirea unui sistem de acreditare, certificare sau a procedurilor comparabile;
• Participare, co-operare internaţională.
În corespundere cu principiul autonomiei instituţionale, responsabilitatea principală pentru
asigurarea calităţii în învăţământul superior revine fiecărei instituţii în parte şi presupun o
responsabilitate reală a comunităţii academice în cadrul sistemului naţional de asigurarea a
calităţii.
Perioada 2003-2005 a fost una de căutării şi de încercări în vederea redimensionării
problemei asigurării calităţii în contextul noilor realităţi. Aproape toate ţările au trecut la
1
implementarea unui sistem de asigurare a calităţii pe baza criteriilor stabilite în Comunicatul de
la Berlin prin cooperare şi participare în reţele Astfel în Comunicatul de la Bergen (19-20 mai
2005) se stipulează:
• Mai trebuie înregistrate progrese în special în implicarea studenţilor şi în cooperarea
internaţională. Mai mult, se cere ca instituţiile de învăţământ superior să continue eforturile de
ameliorare a calităţii activităţilor lor prin introducerea sistematică a mecanismelor interne de
asigurare a calității şi corelarea lor directă cu asigurarea externă a calităţii.
• Se adoptă standardele şi normele orientative pentru asigurarea calităţii în Spaţiul
European al Învăţământului Superior aşa cum au fost propuse de ENQA (Asociația Europeană
pentru Asigurarea Calității în învățămîntul superior).
• Se cere introducerea modelului propus pentru a efectua analiza de sistem a agenţiilor de
asigurare a calităţii naţionale.
• Se recunoaşte principiul de înfiinţare a unui Registru European al agenţiilor de asigurare
a calităţii pe baza unei evaluări naţionale.
• Se solicită ca modalităţile particulare de implementare să fie elaborate în continuare de
ENQA în colaborare cu EUA, EURASHE şi ESIB, iar raportul de activitate să parvină prin
intermediul Grupului de Implementare.
• Se subliniază importanţa cooperării dintre agenţiile recunoscute la nivel naţional în
vederea ameliorării recunoaşterii mutuale a rezultatelor acreditării şi a deciziilor luate în
domeniul asigurării calităţii.
Problema asigurării calității în învățămîntul superior a fosty discutată și în cadrul
următoarelor conferințe ale Miniștrilor responsabili de calitate ale țărilor membre ale Procesului
Bologna (Londra, 18 mai 2007, Louvain-la-Neuve, 28-29 aprilie 2010).
Învățămîntul superior se modernizează și prin adoptarea Standardelor și a Ghidlui
European pentru Asigurarea Calității. S-a creat un registru european pentru agențiile de asigurare
a Cadrelor Naționale ale Calificărilor conform Cadrului General al Calificărilr din SEIS, bazat pe
rezultatele procesului de învățare și volumul de muncă individuală a studentului.
Optînd pentru excelență în toate spectrele învățămăntului superior, se fac noi provocări ce
necesită o concentrare permanentă pe calitate, pe corelarea politicilor naționale în domeniu, pe
identificarea necesităților în procesul de asigurare a factorilor de decizie.
Din aceste perspective, ralierea învăţământului din Republica Moldova la cel european
impune un efort de adaptare a structurii, ofertei şi a calităţii prestaţiei.
Una dintre priorităţile stabilite de Programul de realizare a strategiei integrării
învăţământului superior din Republica Moldova în contextul procesului Bologna este
implementarea unui sistem naţional de asigurare a calităţii în învăţământul superior.
2
 În acest sens, fiecare universitate trebuie să-şi dezvolte propriul sistem de management al
calităţii având rolul de-a genera încredere în capacitatea universităţii de a furniza exclusiv
servicii (de formare profesională, cercetare, proiectare, consultanţă etc.) de calitate.
În vederea realizării acestui deziderat se cere un concept privind structura, componentele si
procedurile de implementare în învăţământul superior din Republica Moldova, a unui sistem
intern de asigurare a calităţii, concept elaborat în cadrul activităţii unui grup de experți în
proiectele TEMPUS, în baza studiului documentelor directorii europene şi internaţionale,
experienţă universităţilor din Republica Moldova şi propria experienţa a experţilor naţionali.

1. Concepte de bază ale managementul asigurării calității în sistemul

educațional. Specificări terminologice.

Ce reprezintă calitatea?
Calitatea constituie un ansamblu de caracteristici a unei entități (fie produs, fie servicii, fie
proces etc.), care permite de a satisface necesitățile exprimate și implicate ale unor beneficiari.
Calitatea învățămîntului superior ar putea fi definită ca un ansamblu de însușiri, caracteristic
ale procesului educațional care îi oferă posibilitate de a satisface anumite necesități curente și de
perspective în competența persoanei/instituției/societății/statului.
Noțiunea de calitate poate fi concepută ca și:
 Calitate ca și confirmare / zero erori/,
 Calitatea ca satisfacere a clientului/ corespunderea misiiunii, finalităților, obiectivelor;
 Calitatea ca proces de transformare/schimbare/dezvotare;
 Calitate ca standard / control, evaluare;
 Calitate ca valoare;
 Calitate ca proces de dezvoltare / îmbunătățire.
 Calitate ca excelență.
Managementul calității reprezintă ansamblul activităților care determină politica în
domeniul calității, obiectivele și responsabilitățile care se implementează în cadrul sistemului
calității și a managementului educațional. Scopul principal al Managementului calității este
orientarea unității educaționale / instituției spre performanța pe toate dimensiunile activității ei.
Ca structură el se bazează pe un sistem de organizare internă – Sistemul de management al
calității (SMC).

3
 Sistemul calității în învățămînt constituie ansamblul structurilor organizaționale, a
procedurilor, proceselor și resurselor necesare pentru asigurarea calității și implementarea
managementului calității.
Asigurarea calității face parte din managementul calității și cuprinde un ansamblu de
activități ce demonstrează capacitatea și capabilitatea instituțiilor de învățămînt superior în
vederea promovării unei educații de calitate. Asigurarea calităţii în învăţămîntul superior este
realizată printr-un ansamblu de acţiuni de dezvoltare a capacităţii instituţionale de elaborare,
planificare şi implementare de programe de studii, prin care se formează şi se consolidează
încrederea beneficiarilor că instituţia ofertantă de educaţie satisface şi îmbunătăţeşte standardele
de calitate în conformitate cu misiunea asumată de aceasta.

1.1. Câmpurile semantice ale calităţii

Cuvântul calitate îşi are originea în cuvântul latin „qualita”, provenit, la rândul sau din
„qaulités” (proprietatea de a fi), traducere în limba latină a cuvântului grecesc „poiotes”,
introdusă de către Platon şi des utilizată de către Aristotel în lucrările sale.
Calitatea s-a dovedit a fi, odată cu trecerea timpului, o noţiune foarte complexă şi dinamică,
de multe ori fiind definită mai curând prin ceea ce o deosebeşte de lipsa de calitate sau de non-
calitate, decât printr-un concept cu o încărcătura proprie, reflectând diferite viziuni culturale,
politice, naţionale, regionale sau globale socio-economice.
Daca în domeniul economic, conceptul de calitate s-a concretizat într-o mulţime de definiţii,
care s-au completat reciproc, în funcţie de sistemul de valori la care s-au raportat, de mediul în
care au fost utilizate, în învățămînt noțiunea de calitate este concretizată prin misiunea lui de a
contribui la dezvoltarea formabililor.
Îndeplinirea acestei misiuni poate avea loc în următoarele condiţii:
- unitățile educaționale trebuie sa ofere calificări absolvenţilor, prin care să confirme că
sunt buni, sunt cetăţeni responsabili, capabili să răspundă cerinţelor tuturor sectoarelor de
activitate;
- instituțiile de învățămînt trebuie sa ofere posibilitatea unei educaţii de performanţă, pe
toata durata vieţii, oferindu-le mai multe opţiuni, mai multă flexibilitate, atât la intrarea în sistem
cît și la absolvire, oportunităţi de dezvoltare individuala prin participarea lor activă în cadrul
societăţii, având ca scop consolidarea drepturilor omului, dezvoltarea durabila a societăţii;
- diseminarea cunoştinţelor si formarea creativităţii prin intermediul cercetării și a
activităților extracurriculare, ca parte a serviciilor către comunitate, oferirea experienţei şi a
competențelor în dezvoltarea economică, socială şi culturală;
4
 - oferirea unui suport de înţelegere, interpretare, promovare si diseminare a culturii
naţionale si regionale, internaţionale si istorice, în contextul pluralismului şi diversităţii culturale;
- protejarea si consolidarea valorilor sociale prin pregătirea tinerilor în spiritul valorilor
democraţiei, prin oferirea unor perspective critice asupra opţiunilor strategice;
- contribuţia la dezvoltarea şi la îmbunătăţirea sistemului de educaţie, la toate nivelurile,
inclusiv prin pregătirea cadrelor didactice pentru sistemul educaţional.
Educația de calitate presupune egalitatea accesului la studii. În conformitate cu art.26.1
din Declaraţia universala a drepturilor omului, admiterea în învăţământ trebuie sa se bazeze pe
merite, abilităţi, eforturi, perseverenta şi devotament, demonstrate de cei ce doresc să fie
acceptaţi în sistem, sistem ce poate îmbrăca schema unei educaţii de-a lungul vieţii, pe baza
recunoaşterii abilităţilor anterior dobândite. Drept urmare, nu poate fi acceptata nici o
discriminare în asigurarea accesului în învăţământ pe motive de rasă, vârstă, limbă, religie,
dizabilităţi fizice sau diferenţe economice, culturale si sociale. Egalitatea accesului la
învăţământul trebuie să se bazeze pe continuitatea nivelurilor educaţionale.
Orice unitate educațională trebuie privită ca o parte a întregului sistem de învăţământ,
punctul de plecare fiind învăţămîntul timpuriu şi primar, formarea realizându-se de-a lungul
întregii vieţi, printr-un sistem de învăţare continuă. Instituțiile trebuie să funcţioneze pe baza
unui parteneriat activ cu părinţii, şcolile, elevii, instituţiile şi agenţii socio-economici şi
comunităţile locale. Învăţământul preuniversitar trebuie sa asigure nu numai pregătirea
candidaţilor calificaţi pentru accesul în învăţământul superior prin dezvoltarea capacitaţii de a
învaţă, dar să şi ofere o deschidere către viaţă activă, prin pregătirea pentru o gamă variată de
locuri de muncă, iar cele universitare – specialiști calificați pentru dezvoltarea social-economică,
politică și culturală a țării.
Luând în considerare toate cele de mai sus, calitatea în învăţământ a fost definita astfel:
- „fitness for purpose” („conformitate cu scopul”) – implica existenta la nivel de instituție
a unor mecanisme care sa-i asigure atingerea constanta a obiectivelor, în cadrul scopului declarat:
acela de a transmite şi măsura perfecţiunea. Prin aceasta definiţie se recunoaşte diversitatea
misiunilor asumate în cadrul sistemului educaţional general;
- “value for money” (“preţ adecvat valorii reale”; “raportul calitate-preţ”), definiţie care
oferă posibilitatea calculării unei serii de indicatori, cum ar fi: rata abandonului, raportul dintre
numărul de elevi şi numărul de cadre didactice etc. Aceasta definiţie este asociată cu creşterea
autonomiei instituţionale, în condiţiile unei mai mari transparente şi o mai bună gestionare a
fondurilor;
- distinctivă sau excepţională;

5
 - excelență sau menţinerea celor mai ridicate standarde, determinate pe baza unor criterii
de benchmarking;
- proces educaţional de realizare a unui “produs de calitate”, obţinut în condiţiile definirii
unor standarde în domeniu;
- transformare, schimbare în sensul sporirii capabilităţilor studenților (adăugare de
valoare, ca obiectiv cheie al procesului educaţional) etc.
Indiferent de definiţia atribuită calităţii, la nivelul comunităţilor academice internaţionale s-
a ajuns la un consens în ceea ce priveşte:
- atingerea si menţinerea celor mai înalte standarde posibile, demonstrate prin
mecanisme de identificare si satisfacere a nevoilor sociale;
- identificarea sistematica a oportunităţilor, a punctelor forte si a zonelor slabe;
- utilizarea eficientă a resurselor;
- înnoirea programelor de formare şi a metodelor de predare-învăţare-evaluare-
cercetare;
- dezvoltarea unor programe permanente de specializare şi perfecţionare a personalului
didactic;
- capacitatea de adaptare rapida şi flexibila la nevoile beneficiarilor şi a altor părţi
interesate;
- elaborarea unor proceduri/criterii/indicatori de evaluare;
- asigurarea unor resurse materiale, umane și financiare corespunzătoare.
Prin comparaţie cu sfera economică, calitatea în învăţământ este şi mai dificil de măsurat.
Calitatea procesului educaţional nu poate fi apreciată numai prin calculul unor indicatori
cantitativi, de genul: numărul de studenți/cadre didactice, didactico-științifice capacitatea sălilor
de curs, a laboratoarelor, a sălilor de calculatoare, a bibliotecilor etc., existând în acest domeniu
o serie de indicatori specifici, printre care se pot enumera: competența academică si
psihopedagogică a cadrelor didactice, capacitatea de a satisface nevoile si cererea sociala,
aspectele morale ale activităţii instituției; satisfacţia studenților; responsabilitatea culturala, etică
şi socială a instituției; condiţiile de angajare și de munca oferită personalului.
Calitatea într-o unitate educațională este determinată de:
 calitatea proceselor,
 calitatea sistemului organizațional al instituției,
 calitatea serviciilor educaționale, - trei elemente de bază care sunt într-o strictă
inderdependență și determină calitatea procesului final.

6
 Fig. 1

1.2. Specificul domeniului educaţiei în raport cu asigurarea calităţii

Asigurarea calităţii în învăţământ poate fi definita ca o sumă de politici, sisteme şi

procese orientate pe linia menţinerii şi creşterii calităţii educaţionale, având la baza permanente
analize şi comparaţii între rezultatele intenţionate şi cele obţinute în vederea identificării surselor
de disfuncţionalităţi.
La nivel naţional, asigurarea calităţii în educaţie se referă la ansamblul politicilor,
proceselor şi acţiunilor autorităţilor publice prin care se menţine şi dezvolta calitatea în educaţie,
la nivel naţional.
Sistemul de asigurare a calităţii se refera la mecanismul prin care instituțiile de învățămînt
confirmă şi conferă încredere, atât beneficiarilor interni (studenți, angajaţi), cât si celor externi,
că sunt oferite toate condiţiile necesare pentru atingerea standardelor asumate.
Potrivit actelor normative în domeniu „asigurarea calităţii în educaţie este realizata printr-
un ansamblu de acţiuni de dezvoltare a capacităţii instituţionale de elaborare, planificare şi
implementare de programe de dezvoltare prin care se formează încrederea beneficiarilor că
organizaţia furnizoare de educaţie satisface standardele de calitate”. Asigurarea calităţii exprima
capacitatea unei organizaţii furnizoare de a oferi programe de educaţie, în conformitate cu
standardele anunţate. Ea este astfel promovata încât să conducă la îmbunătăţirea continua a
calităţii educaţiei.
7
 Asigurarea calităţii educaţiei se referă la o serie de criterii şi la următoarele domenii:
capacitatea instituţionala, eficacitatea educaţionala şi managementul calităţii.
Obiectivele principale ale asigurării calităţii presupun:
 furnizarea de informaţii în legătură cu funcţionarea sistemului educaţional, cu rezultatele
înregistrate şi căile posibile de îmbunătăţire a acestora;
 asumarea responsabilităţii pentru crearea unor condiţii favorabile atingerii calităţii;
 menţinerea şi îmbunătăţirea unor înalte standarde academice;
 demonstrarea unei înalte calităţi a programelor de formare pentru toţi studenții din cadrul
unei instituții de învăţământ;
 dezvoltarea unei culturi instituţionale a calităţii şi a asigurării unei reale protecţii a
beneficiarului sau de educaţie – studentul.
De aceea, pentru obţinerea unei calităţi reale a procesului educaţional o importanţă crucială
o prezintă următoarele componente:
1) obiectivele/finalitățile actului educaţional, nivelul de competenţă şi curricula;
2) mediul de studiu, competenta corpului didactic, managerial și auxiliar, eficienta
practicilor de lucru;
3) evaluarea independenta, pe de o parte, a activităţii didactice si, pe de alta parte, a
rezultatelor înregistrate de câtre studenți;
4) un sistem educaţional funcţional și emergent, resurse materiale de calitate și financiare
suficiente.
Asigurarea calității este ansamblul activităților planificate și implementate în cadrul
sistemului calității.
Ea presupune următoarele:
- demonstrarea încrederii în serviciile oferite;
- satisfacerea cerințelor și așteptărilor în capacitatea și disponibilitatea instituției;
- îmbunătățirea continuă a proceselor educaționale.

2. Managementul calității în învățămîntul superior:

Concept, structură, funcții

Managementul calității în învățămînt are o importanță socială actuală ce presupune o

pregătire de calitate și o încredere în unitatea educațională. Dacă ”calitatea este o problemă a
tuturor”, managementul calității trebuie să reprezinte ansamblul activităților care determină
strategia și politica instituției privind calitatea activităților și serviciilor oferite.

8
 Orice sistem de management al calităţii presupune activități standard de planificare,
control, asigurare și îmbunătățirii calității.
Funcția Sistemului de management al calității presupune un ansamblu de activități care va
monitoriza o corectitudine și eficiență în toate activitățile de planificare, organizare, coordonare,
evaluare a calității se vor orienta instituția spre obținerea de rezultate capabile să satisfacă
cerințele societății și încredere în activitățile și serviciile educaționale oferite de ea. În realitate
funcția planificării calității include în sine mai multe sarcini, cum ar fi controlul, asigurare și
înbunătățirea permanentă a calității.
Controlul calității constă dintr-un ansamblu de activități de monitorizare a realizării
proceselor de evaluare a calității în raport cu obiectivele propuse și standardele existente. În
urma controlului se determină în ce măsură instituția este capabilă să satisfacă cerințele părților
cointeresate în actul educațional. Așa evaluare sistematică a calității este concepută ca un audit
intern sau extern al calității.
Funcția de îmbunătățire a calității necesită activități de îmbunătățire a proceselor și
rezultatelor lor, activități de orientare spre eficiență, spre performanțe și excelențe.
Ea presupune o strategie integratoare de îmbunătățire continuă, treptată a proceselor și
produselor cu implicarea activă a întregii comunități educaționale.
Managementul calității în învățămîntul superior îndeplinește funcții specifice domeniului
educațional (vezi fig. 2).

9
 Planificarea calităţii determinarea obiectivelor şi resurselor de
realizare a lor

identificarea ansamblului de activități pentru realizarea

Organizarea calităţii obiectivelor propuse
Managementul calităţii

Instituirea unei comunicări și instruire privitor la

Coordonarea calităţii politica și cultura calității

Verificarea, supravegherea, evaluarea și analiza

Controlul calităţii proceselor, rezultatelor

Activități de garanție a calității proceselor,

Asigurarea calităţii resurselor și rezultatelor

Activități de îmbunătățire a eficienței manageriale,

Îmbunătăţirea calităţii a calității profesionale a personalului didactic, a
eficienței procesului educațional și a rezultatelor
lui și a altor servicii educaționale.

Fig. 2.

Astfel, Sistemul Magementulului calității în învățămîntul superior va realiza următoarele:

proiectarea/planificarea dezvoltării unității educaționale, monitorizarea activităților de
funcționare / dezvoltare a instituției de învățămînt, evaluarea modului de funcționare / dezvoltare
a ei, proiectarea activităților de optimizare a funcționării ei prin îmbunătățirea permanente a
proceselor, resurselor materiale și umane și a produselor realizate.
Sistemul managementul calității în învățămînt trebuie să fie transparent deschis, flexibil,
competent și competitiv.
Activitățile Sistemului vor presupune activități permanente orientate spre o îmbunătățire
continuă a calității proceselor și serviciilor educaționale conform modelului îmbunătățirii
continue a calității (vezi fig. 3).

10
 DO P Identificaţi cauzele necorespunderilor, formulaţi
obiectivele de îmbunătăţire şi programaţi acţiunile
pentru atingerea obiectivelor
PLAN CHECK D Realizaţi acţiunile programate
С Verificaţi eficacitatea acţiunilor realizate
А Analizaţi rezultatele controlului, reformulaţi
obiectivele actuale şi fixaţi altele
ACT

Fig.3.

Integrarea europeană în domeniul educaţiei pretinde în mod explicit introducerea

sistemelor de management al calităţii în instuţiile de învăţământ superior din Republica Moldova,
fiind menite să asigure o compatibilizare a calităţii prestaţiei universitare, un sistem de valori şi
practici armonizate care să condiţioneze creşterea încrederii între universităţile aflate în
colaborare, crearea unui cadru adecvat al unei competiţii corecte atât pe plan naţional, cât şi pe
plan european, precum şi crearea condiţiilor de atingere a finalităţii majore a învăţământului
superior – formarea unor specialişti de calitate pentru economia naţională şi europeană.
În acest context, identificăm funcţia internă şi externă a Sistemului de Management al
Calităţii (SMC). Funcţia internă de management al calităţii este orientată spre performanţa
instituţiei de învăţământ superior sub toate dimensiunile acesteia şi presupune un sistem de
organizare adecvat realizării funcţiei date.
Funcţia externă de asigurare a calităţii constă în siguranţa încrederii clienţilor şi a altor
părţi interesate, externe universităţii, cu privire la capacitatea şi disponibilitatea de a le satisface
cerinţele şi aşteptările. Prin prisma funcţiei externe este văzută întreaga instituţie de învăţământ
superior, luându-se în consideraţie atât aspectele organizatorice, cât şi cele umane şi materiale
care au un impact determinant asupra calităţii produselor sale.
Pentru buna funcţionare a SMC este necesară reperarea pe anumite principii care să consti-
tuie referinţele de bază în proiectarea, implementarea şi evaluarea acestei structuri, cum ar fi:
 corelarea schimbărilor din învăţământul superior cu tradiţiile şi realitatea socioecono-
mică şi valorile europene;
 promovarea parteneriatului dintre instituţia de învăţământ şi beneficiar;
 promovarea parteneriatului profesor–student;
 flexibilitatea curriculei universitare în vederea adaptării permanente la cerinţele şi
tendinţele dezvoltării curriculare pe plan mondial.

11
 Strategia constituirii şi funcţionării SMC presupune:
 orientarea spre satisfacerea cerinţelor şi aşteptărilor studenţilor, angajatorilor şi
celorlalte părţi interesate;
 atitudinea proactivă a conducerii instituţiei în problema calităţii;
 îmbunătăţirea continuă a proceselor educaţionale şi cercetare;
 implicarea şi conştientizarea personalului;
 identificarea unor indicatori relevanţi ai calităţii şi introducerea mecanismelor de
evaluare internă a acestora;
 documentarea sistemului în vederea furnizării de dovezi obiective care să denote
încredere.
Sistemul calităţii poate fi definit ca ansamblul structurilor organizatorice, procedurilor,
proceselor şi resurselor necesare pentru implementarea managementului calităţii. Calitatea
instituţiilor de învăţământ este determinată de calitatea proceselor, a sistemului organizaţional al
instituţiei şi a serviciilor oferite clienţilor. Aceste trei elemente sunt într-o strictă interdependenţă
şi determină calitatea produsului final.
La nivel de sistem al calităţii presupune aceleaşi elemente fundamentale de concepţie a
Sistemului de management al calităţii. Întru asigurarea calităţii se evidenţiază patru tipuri de
activităţi:
1) planificarea calităţii;
2) controlul calităţii;
3) asigurarea calităţii;
4) îmbunătăţirea calităţii.
Referenţialul ideal pentru managementul şi asigurarea calităţii în învăţământul superior
sunt standardele internaţionale de management al calităţii din seria ISO 9000: 2000 [6].
Dată fiind nevoia de dezvoltare a culturii calităţii în instituţiile de învăţământ superior din
republică, în instituirea SMC se recomandă interconexiunea dintre standardele ISO 9000:2000 cu
Total Quality Management (TQM) [7].
Managementul Calităţii Totale (TQM) este un sistem de management al unei companii
care va evidenţia toate genurile de performanţă, precum şi relaţiile existente dintre parteneri;
calitatea totală se referă la un ansamblu de activităţi menite să asigure realizarea simultană a
obiectivelor prestabilite prin implicarea întregului personal şi a tuturor resurselor instituţiei
Principiile TQM se pot subsuma astfel:
 Principiul relaţiilor sinergetice. Vizează relaţia dintre client şi furnizorul de servicii
educaţionale ca fiind una complementară; conceptul de sinergie sugerează că performanţa

12
 şi excelenţa este atinsă prin punerea în valoare a experienţei, competenţelor şi talentului
indivizilor;
 Perfecţionarea continuă şi autoevaluarea permanentă. În cadrul educaţional, TQM
presupune că administratorii vor colabora cu clienţii lor – cadrele didactice, pentru a
forma o echipă. Procesul de autoevaluare este unul dintre cele mai importante ca parte a
procesului de perfecţionare continuă. Îmbunătăţirea continuă a calităţii va conduce spre
„zero defecte”;
 Sistemul ca proces continuu. În educaţie este important ca furnizorii să conştientizeze şi
să recunoască că organizaţia este un sistem şi că procesele din interiorul ei sunt continue.
Calitatea trebuie evaluată în sistemul educaţional universitar pentru ca să prevină
neconcordanţele;
 Leadeshipul. Succesul TQM în instituţiile de învăţământ superior este responsabilitatea
directă a managerilor. Conducerea de vărf va fi totalmente angajată în implementarea
SMC.

3. Structurile managementului calității în învățămîntul superior

Reieșind din structura învățămîntului superior din Republica Moldova este necesar de a
crea un sistem de asigurare a calității pe niveluri:
 național
 instituțional.
La nivel național responsabilitățile principale privitor la asigurarea și evaluarea calității vor
fi asumate de către Agenția Națională de Asigurare a Calității în Învățămîntul Profesional,
autoritate administrativă de interes naţional, cu personalitate juridică, autonomă faţă de Guvern,
independentă în decizii şi organizare, finanţată din bugetul de stat şi din venituri proprii ce va
conlucra cu organizațiile de stat: Ministerul Educației, Comisia Parlamentară pentru Știință,
Învățămînt, Cultură, Mass-media, Instituțiile de profil ale altor Ministere și ale AȘM, organizații
nonguvernamentale etc.
Agenţia Naţională de Asigurare a Calităţii în Învăţămîntul Profesional are următoarele
atribuţii şi responsabilităţi:
a) realizează politicile statului în domeniul calităţii învăţămîntului profesional tehnic,
superior şi al calităţii în formarea continuă;

13
 b) elaborează, în conformitate cu standardele europene în domeniu, şi face publică propria
metodologie de evaluare şi acreditare a instituţiilor ofertante de programe de formare
profesională şi a programelor acestora pe care o propune spre aprobare Guvernului;
c) formulează şi revizuieşte periodic, în baza bunelor practici europene şi internaţionale,
standardele de acreditare, standardele naţionale de referinţă şi indicatorii de performanţă utilizaţi
la evaluarea şi asigurarea calităţii în învăţămînt;
d) evaluează, pe bază contractuală, instituţiile ofertante de programe de formare
profesională, precum şi programele acestora, în vederea autorizării de funcţionare provizorie,
acreditării şi reacreditării în învăţămîntul profesional tehnic, în învăţămîntul superior şi în
formarea continuă;
e) efectuează, în bază contractuală, la solicitarea Ministerului Educaţiei, evaluarea calităţii
unor programe şi instituţii ofertante de programe de formare profesională în învăţămîntul
profesional tehnic, superior şi în formarea continuă;
f) asigură obiectivitatea şi validitatea rezultatelor obţinute în procesul evaluării externe a
instituţiilor ofertante de programe şi a programelor acestora;
g) asigură transparenţa în procesul de evaluare externă, inclusiv prin publicarea rezultatelor
evaluării;
h) elaborează şi publică lucrări în domeniul evaluării şi acreditării instituţiilor de
învăţămînt;
i) publică manuale, ghiduri metodice, lucrări de sinteză a bunelor practici de evaluare şi de
asigurare internă şi externă a calităţii;
j) elaborează Codul de etică profesională a experţilor antrenaţi în evaluare;
k) prezintă Guvernului raportul anual de activitate şi îl publică pe pagina sa web oficială;
l) elaborează periodic rapoarte de autoevaluare a calităţii propriei activităţi în vederea
pregătirii evaluării externe de către agenţii similare din alte ţări;
m) colaborează cu agenţii similare din alte ţări pentru dezvoltarea şi aplicarea de măsuri
eficiente de îmbunătăţire a calităţii programelor de formare profesională;
n) face demersurile necesare ca, în cel mult 3 ani de la înfiinţare, să fie înscrisă în Registrul
European pentru Asigurarea Calităţii în Învăţămîntul Superior.
În exercitarea atribuţiilor, Agenţia Naţională de Asigurare a Calităţii în Învăţămîntul
Profesional are următoarele drepturi:
a) să antreneze colaboratori externi, experţi în domeniul său de activitate, remuneraţi;
b) să alcătuiască, în baza unei metodologii transparente şi folosind criterii de competenţă şi
competitivitate, propriul registru de evaluatori, pe care îi pregăteşte metodologic şi îi deleagă
pentru efectuarea misiunilor de evaluare externă a calităţii;
14
 c) să verifice, la încheierea misiunii de evaluare, respectarea metodologiei de evaluare
aplicate de experţi;
d) să informeze instituţia evaluată şi Ministerul Educaţiei despre rezultatele evaluării
externe.
La nivel instituțional Structurile SMC au mai componente

Managementul Managementul Managementul calităţii

academic administrativ

Biroul Senatului
Consiliul de administraţie Consiliul calităţii USM
I universitate Senat Rector Prorector
Prorectori Departament/secţie
Şefi de subdiviziuni MC

Biroul administrativ
Consiliul profesoral Decan Comisii de asigurare a
II facultate Prodecani calităţii
Secretariat Prodecan responsabil

Şef catedră
III catedră Şedinţa catedrei Şef adjunct Şef catedră /
responsabil

Fig.4.

Trebuie distinse procedurile specifice pentru diverse etape ale procesului de implementare
şi perfecţionare a SMC.

Proceduri de preimplementare a sistemului. Evaluarea iniţială:

- analiza situaţiei existente (practici existente în instituţie pe arii de activitate –
învăţământ, cercetare, administrare). Pentru efectuarea analizei se recomandă analiza
SWOT (puncte tari, puncte slabe, riscuri, oportunităţi);
- elaborarea proiectului de implementare (proiectul va conţine scop, obiective, etape,
resurse, termene, riscuri, indicatori de performanţă, modalităţi de evaluare a
performanţelor);
- formarea constantă a culturii calităţii prin instruirea comunităţii academice;
- instituirea structurilor SMC;
- constituirea echipelor de implementare pe arii de activitate;
- desfăşurarea proiectului de implementare;

15
 - documentarea sistemului (elaborarea documentelor SMC: manualul calităţii, manualul
de procedure specifice şi de sistem, inregistrări necesare);
- evaluarea implementării.

Implementarea structurilor SMC

Sistemul Managementul calităţii presupune trei tipuri de management orientat spre
asigurarea calităţii: managementul academic, managementul administrativ, managementul
calităţii. Toate aceste tipuri de management vor avea structură organizatorică la toate nivelurile
instituţionale: instituţional, facultate, catedră.
Structurile SMC la nivel instituţional
1. Departamentul Managementul calităţii are misiunea de a implementa, coordona şi
monitoriza SMC la nivel instituţional. Secţia/Departamentul managementul calităţii este în
subordinea ierarhică a Prorectorului responsabil de calitate la nivel de instituţie (delegarea unui
prorector cu funcţie de responsabil de calitate este la discreţia instituţiilor).

2. Consiliul de asigurare a calităţii

Consiliul de asigurare a calităţii se supune direct rectorului instituţiei şi se organizează la
nivel institutional în următoarea componenţă:
- prorector responsabil de calitate;
- şeful secţiei/departamentului Managementul calităţii;
- şeful secţiei/departamentului Cercetări;
- un membru de la fiecare facultate a instituţiei;
- reprezentanţi ai studenţilor;
- reprezentanţi ai angajatorilor;
- reprezentanţi ai absolvenţilor.
Obiectivele Consiliului de asigurare a calităţii sunt:
- evaluarea calităţii serviciilor educaţionale, de cercetare şi a altor servicii oferite de către
instituţie;
- elaborarea, coordonarea şi aplicarea procedurilor de asigurare a calităţii;
- monitorizarea activităţii comisiilor de asigurare a calităţii din cadrul facultăţilor;
- compatibilizarea activităţilor instituţionale cu standardele internaţionale în domeniu;
- asigurarea transparenţei proceselor de audit şi evaluare internă;
- implementarea indicatorilor de performanţă ca instrumente de măsurare a realizării
cerinţelor definite de standardele de referinţă la nivel de sistem.

16
 În conformitate cu obiectivele, Consiliul de asigurare a calităţii întreprinde următoarele
activităţi:
- implementează hotărârile Senatului privind asigurarea calităţii procesului educaţional şi
de cercetare;
- identifică, analizează şi propune soluţii privind problemele legate de asigurarea calităţii;
- elaborează raportul anual cu privire la asigurarea calităţii;
- monitorizează lucrul comisiilor de calitate de la facultăţi;
- constituie comisiile de audit intern şi dirijează activitatea acestora;
- stabileşte obiectivele pe termen lung privind asigurarea calităţii proceselor de la
universitate;
- propune modalităţi şi acţionează în vederea implicării tuturor membrilor comunităţii
academice în asigurarea calităţii proceselor;
- evaluează personalul didactic şi de cercetare;
- oferă consultaţii pentru procesele de audit intern;
- evaluează programe de studiu pentru studiile de licenţă şi de master;
- monitorizează corelarea modulelor în planul de învăţământ;
- evaluează suporturile de curs;
- identifică nevoile de formare continuă a cadrelor didactice, planifică şi monitorizează
desfăşurarea activităţilor de formare;
- evaluează calitatea cercetărilor ştiinţifice realizate în instituţie;
- constituie comisii pentru evaluarea calităţii programelor de granturi ştiinţiifice
instituţionale;
- evaluează calitatea rapoartelor activităţii seminarelor ştiinţifice de profil;
- evaluează calitatea serviciilor sociale studenţeşti;
- monitorizează procesul de comunicare cu organizaţiile instituţionale studenţeşti şi aplică
următoarele proceduri de lucru:
 asigură elaborarea şi actualizarea Manualului calităţii, procedurilor de sistem şi a
procedurilor operaţionale;
 fac propuneri de îmbunătăţire a documentelor SMC;
 participă la analiza primară a posibilelor neconformităţi provenite din servicii
neconforme şi reclamaţii pentru validarea sau invalidarea lor;
 recomandă secţiei Managementul calităţii propuneri privind programele de asigurare
a calitîţii;
 centralizează sistematic informaţiile colectate referitoare la evaluarea satisfacţiei
clientului şi identifică posibilităţi eficiente de Monitorizare a satisfacţiei clientului.
17
 3. Comisiile de asigurare a calităţii
În cadrul facultăţilor se organizează comisii de asigurare a calităţii în următoarea
componenţă:
• preşedintele comisiei, membru al Consiliului calităţii;
• decanul facultăţii;
• prodecanul facultăţii, responsabil de calitate la facultate;
• şefii de catedră;
• reprezentanţi ai corpului profesoral;
• reprezentanţi ai studenţilor.
Comisiile de asigurare a calităţii se subordonează Consiliului de asigurare a calităţii şi
secţiei/departamentului Managementul calităţii.
Misiunea comisiilor de asigurare a calităţii constă în asigurarea calităţii procesului
educaţional şi de cercetare din cadrul facultăţii.
Obiectivele comisiilorsunt stabilite după cum urmează: monitorizarea SMC la facultate,
depistarea neconcordanţelor sistemului de management al calităţii din cadrul facultăţii cu
strategia de asigurare a calităţii la nivel universitar, elaborarea şi implementarea strategiei de
asigurare a calităţii, planificarea şi desfăşurarea auditului intern la facultate, desemnarea
membrilor comisiilor de audit intern, la cererea Consiliului de asigurare a calităţii.
Activităţile pe care le desfăşoară comisia sunt legate de atingerea obiectivelor generale şi
specifice privind calitatea, la nivelul facultăţii:
 evaluarea calităţii procesului educaţional şi de cercetare din cadrul facultăţii;
 planificarea auditului intern la nivel de facultate;
 analiza periodică a SMC;
 propunerea de măsuri corective şi preventive în ceea ce priveşte asigurarea calităţii;
 monitorizarea realizării deciziilor Consiliului de asigurare a calităţii, întocmirea
rapoartelor anuale.
La nivel de catedră, responsabilul pentru asigurarea calităţii este şi membru al Comisiei
pentru asigurarea calităţii la facultate. El efectuează activităţi de planificare şi desfăşurare a
auditului intern la nivel de catedră, realizează evaluările individuale şi are ca obiectiv instruirea
personalului, conlucrarea cu comisia de asigurare a calităţii de la facultate, cu studenţii,
absolvenţii şi angajatorii în vederea îmbunătăţirii programelor de studii, curriculei disciplinare,
procesului de predare–învăţare–evaluare şi a altor servicii oferite de membrii catedrei.
Aşadar, relaţiile dintre criterii, standarde şi indicatorii de performanţă ca elemente
constitutive ale unui sistem bazat pe asigurarea calităţii vor fi abordate din trei perspective:
18
a) Consiliul de calitate al instituţiei de învăţământ superior.
b) Comisiile de asigurare a calităţii de la facultăţi.
c) Responsabilul de asigurare a calităţii la catedră.

Sistemul de management al calității în instituția de învățămînt va promova

Fig. 5.

19
 P A PRINCIPUL DE ORDINE PDCA
P = Planifică
E = Efectuează
E V V = Verifică
A = Acţionează

Îmbunătăţirea continuă a Sistemului de Management

al Calităţii

P
Responsabilitatea
managementului

Rezultate
A
P
Managementul
Necesități resurselor
Măsurare, analiză şi Satisfacţie
îmbunătăţire
C

D
Date de Date de
Cerinţe Realizarea
Serviciu
serviciului
intrare ieşire

Legenda
Activităţi care adaugă valoare
Flux de informaţii

Fig. 6

4. Documentaţia sistemului de management al calităţii

Pentru implementarea şi asigurarea funcţionalităţii SMC la nivel de instituţie, este necesară

elaborarea unui şir de acte reglatorii, după cum urmează:
- Concepţia de asigurare a calităţii în instituţie
- Planuri strategice şi operaţionale ale instituţiei de învăţământ
- Regulamentul cu privire la managementul calităţii serviciilor educaţionale, aprobat de
Senat
- Regulamentul Comisiilor de calitate și atribuţiile lor
- Înregistrări ale calităţii, certificarea lor.
În așa mod vor fi promovate conceptul de calitate a educației, concept fundamentat pe
valorile promovate în cadrul sistemului educațional.

20
 Se vor contura noi direcții strategice de activitate pentru perioada 2013-2020, după cum
urmează:
 Dezvoltarea instrumentelor pentru evaluarea internă și externă a calității;
 Aplicarea standardelor de calitate în evaluarea tuturor unităților educaționale;
 Promovarea bunelor practice în asigurare, evaluarea și îmbunătățirea calității educației;
 Dezvoltarea culturii calității în fiecare instituție de învățămînt în baza standardelor
naționale și internaționale;
 Implementarea și dezvoltarea sistemelor instituționale de management de calitate;
 Proiectarea paginelor WEB, a altor surse informaționale privitor la sistemul de
asigurare și îmbunătățire a calității;
 Instruirea personalului din sistem;
 Elaborarea și implementarea metodologiei de evaluare internă și externă a unității de
învățămînt;
 Formarea echipelor de evaluator la nivel de instituție, facultate, catedra;
 Publicarea ghidurilor de aplicare a metodologiei de evaluare;
 Elaborarea și publicarea ghidurilor de bune practici în asigurarea și îmbunătățirea
calității;
 Promovarea activităților ce contribuie la asigurarea, evaluarea și managementul calității
din perspectiva formării profesionale continue și învățării permanente.

5. Proceduri de implementare a SMC

în instituțiile de învățămînt superior

Pentru implementarea cu succes a unul sistem de management al calităţii sunt necesare

proceduri specifice.
Se disting procedurile specifice pentru diverse etape ale procesului de implementare şi
perfecţionare a SMC:
a. Proceduri de preimplementare a sistemului. Evaluarea iniţială.
- Analiza situaţiei existente (practici existente în instituţie pe arii de activitate –
învăţământ, servicii, administrare). Pentru efectuarea analizei se recomandă Analiza SWOT
(puncte tari, puncte slabe, riscuri, oportunităţi);
- elaborarea proiectului de implementare (proiectul va conţine scop, obiective, etape,
resurse, termene, riscuri, indicatori de performanţă, modalităţi de evaluare a performanţelor);
- formarea constantă a culturii calităţii prin instruirea comunităţii academice;
- instituirea structurilor SMC;

21
 - constituirea echipelor de implementare pe arii de activitate;
- desfăşurarea proiectului de implementare;
- documentarea sistemului (elaborarea documentelor SMC: manualul calităţii, manualul
de proceduri specifice şi de sistem, înregistrări necesare);
- evaluarea implementării.
b. Procedurile de implementare a structurilor SMC
- Prezentarea Structurii instituţionale responsabilă de asigurarea şi managementul
calităţii proceselor educaționale și serviciilor oferite
- Descrierea Structurii şi responsabilităţile şefului ei şi a membrilor ei (fişele de post)
- Regulamentul de funcţionare a structurii
- Ierarhia (locul structurii în organigrama instituţională).
Sistemul de Management al calităţii presupune trei tipuri de management orientat spre
asigurarea calităţii: managementul academic, managementul administrativ, managementul
financiar.

6. Etapele implementării SMC

Crearea și implementarea SMC în învățămînt necesită respectarea unei metodologii

acceptate și verificate la nivel internațional.
Ea presupune o perioadă de pregătire, de studiu și determinare a modelului respectiv, a
structurii lui.
Apoi vor urma etapele de lucru:
 Planificarea SMC
o elaborarea politicii asigurării calității în învățămînt în instituția de învățămînt
superior și în unitățile ei structurale;
o elaborarea programului SMC, a structurii și mecanismelor de activitate.
 Elaborarea documentelor menesare;
o Regulamentul de activitate
o Obligațiuni de funcții
o Procedurile de asigurare și îmbunătățire a calității.
 Implementarea SMC
o Formarea personalului
o Implementarea procedurilor de lucru
o Aprobarea programelor
o Aprobarea criteriilor și indicatorilor de evaluare

22
  Evaluarea eficienței SMC
o Audit și evaluare internă
o Analiza eficienței structurale și a procedurilor
o Certificarea SMC
Etapa de elaborare a polticii în domeniul calității de către instituția de învățămînt
superior presupune determinarea direcțiilor prioritare și perspectivelor în domeniul asigurării
calității. Politica în domeniul calității vor determinarea scopurile și sarcinile instituției în
domeniul asigurării unui învățămînt de calitate.
La elaborarea acestui document vor participa reprezentanții comunității academice și a
altor organisme interesate în acest domeniu, el va fi discutat la Consiliul de calitate și propus
pentru aprobare la ședința Senatului instituției.
Consiliul de calitate va elabora Programul asigurării calității pentru o perioadă de
perspectivă și repartizat apoi pe ani de studii.
Programul asigurării și îmbunătățirii permamente a calității, de regulă, va propune
următoarele poziții:
 Obiectivele instituției de învățămînt în domeniul asigurării și îmbunătățirii calității;
 Responsabilitățile structurilor și echipei manageriale;
 Criteriile și indicatorii de evaluare a instituției și/sau a programelor de studii;
 Termenii de realizare a programului și domeniile evaluate la fiecare etapă;
 Sugestii și propuneri pentru îmbunătățirea permanentă a calității.
Un loc aparte în acest program aparține obiectivelor de asigurare și îmbunătățire
permanentă a calității. Ele trebuie să fie formulate destul de clar, să fie concrete și măsurabile, să
fie acceptabile și realizabile pentru instituție, să rezulte din necesitățile și posibilitățile reale ale
ei.
Pentru realizarea obiectivelor stipulate în program instituția își va determina criteriile și
indicatorii de evaluare în baza standardelor educaționale din sistemul de învățămînt din RM.
Se vor evalua:
 Calitatea procesului didactic;
 Calitatea curriculei;
 Calitatea tehnologiilor didactice: a formelor, a metodelor de predare-învățare-evaluare,
calitatea mijloacelor didactice utilizate;
 Calitatea mediului/condițiilor de organizare a procesului de învățămînt (a laboratoarelor,
bibliotecii, sălilor sportive, condițiilor de alimentare etc.);
 Calitatea personallui didactic și managerial;

23
  Calitatea rezultatelor și a randamentului învățării;
 Calitatea altor servicii educaționale realizate de către instituția de învățămînt;
 Calitatea activităților de cercetare, activităților științifico-metodice;
 Calitatea relațiilor cu comunitate și cu alte organisme din domeniu la nivel local, național
și internațional.

7. Asigurarea calităţii și procedurile ei

Procedurile pentru asigurarea calităţii se aplică în cazul tuturor activităţilor desfăşurate

în cadrul instituţiei, după cum urmează: administrarea instituției, predarea, învăţarea; cercetarea,
serviciile pentru studenți, relaţiile de parteneriat cu organisme de resort, relaţiile cu societatea etc.

 Administrarea academică se realizează pe baza planurilor de management strategic

elaborate anual (Plan operaţional) şi pentru 5 ani (Plan strategic) şi aprobate de Senatul
universitar.

 Procesul de predare–învăţare-evaluare se desfăşoară conform metodologiei şi normelor

de calitate având în vedere următoarele componente: curricula și proiectarea didactică,
managementul procesului de predare–învăţare-evaluare; strategia de predare, resursele de
învăţare; stagiile de practică și evaluările finale.

 Evaluarea studenților se desfăşoară conform metodologiei şi normelor de calitate,

avându-se în vedere modalităţi transparente, precum şi reglementarea, comunicarea
modalităţilor de examinare şi a obiectivelor evaluării.

 Serviciile sociale funcţionează şi sunt evaluate anual conform metodologiei elaborate de

persoanele responsabile cu problemele sociale, reieșind din nevoile speciale ale
studenților și ale altor actanți ai procesului educațional.

 Relaţiile cu societatea, funcţionează pe baze contractuale, prin stabilirea de parteneriate și

a altor tip de relații.

8. Evaluarea, analiza şi îmbunătăţirea procesului de implementare și certificare

a sistemului de management al calității

SMC este de neconceput fără procesul de evaluare a performanţelor.

Fiecare instituţie îşi va planifica, conform cercului Deming (planifică – realizează –
evaluează – acţionează) procesele de evaluare a SMC la nivel de instituţie. În funcţie de

24
rezultatele obţinute în urma analizei se vor planifica acţiuni de îmbunătăţire a calităţii proceselor
instituţiei.
Procedurile de autoevaluare periodică vor fi realizate şi vor conţine:
1. Autoevaluarea periodică anuală
a. Elaborarea rapoartelor anuale de autoevaluare a activităţilor pe structurile instituţionale
b. Elaborarea rapoartelor de autoevaluare instituţionale (periodic anual)
2. Autoevaluarea periodică o dată la 3/4/5 ani
a. Elaborarea rapoartelor de autoevaluare a activităţilor pe direcțiile strategice
b. Elaborarea rapoartelor de autoevaluare a activităţilor pe structuri și subdiviziuni
(facultăți, catedre etc.).
Evaluarea externă şi certificarea SMC este un pas necesar pentru implementarea totală a
SMC. Dimensiunea instituţională este cea mai importantă dimensiune a SMC, deoarece are
menirea de a conceptualiza sistemul de management al calităţii, să contribuie la dezvoltarea
instituţională prin implementarea acestuia. Asigurarea calităţii în instituţia de învăţământ este
impusă prin cerinţe interne legate de management, de responsabilitatea personalului didactic și
de cercetare, de orientarea spre performanţă a activităţii educaționale, dar şi spre dezvoltarea
unei culturi a calităţii atât în rândul personalului, cât şi în rândul studenților și a comunității în
ansamblu.
În acest sens, SMC promovează:
 Formarea managerială din conducerea instituției;
 Înzestrarea managementului instituțional cu instrumente şi metode pentru culegerea,
prelucrarea şi sinteza rapidă a informaţiilor, analiza /evaluarea şi sistematizarea acestora;
 Îmbunătăţirea activităţii în organizaţie şi dezvoltarea competitivă.
Pentru evaluarea SMC în instituția de învățămînt se va evalua calitatea proceselor interne:
procesului didactic, procesului activităților metodice și de cercetare, rezultatelor academice ale
studenților etc.

 Activitatea de planificare
a. Elaborarea strategiei şi politicii referitor la calitatea serviciilor educaționale;
b. Modalitatea de elaborare şi aprobare a curriculei de bază și curricula disciplinară;
c. Modalitatea de elaborare şi aprobare a planurilor de activitate a facultăților, caterelor,
subdiviziunilor universitare.

25
  Asigurarea şi managementul calităţii resurselor umane
a. Modalitatea de angajare a cadrelor didactice (prin concurs, existenţa contractului de
muncă şi a fişei de post cu specificarea atribuţiilor funcţionale)
b. Modalitatea de angajare a personalului auxiliar
c. Modalitatea de evaluare internă a calităţii procesului didactic și de cercetare efectuat de
cadrele didactice
d. Modalitatea de evaluare internă a calităţii procesului de formare continuă a cadrelor
didactico-științifice și manageriale
e. Autoevaluarea cadrelor didactice (periodic, la finele cursului predat şi a evaluării finale)
f. Autoevaluarea atmosferei instituţionale prin realizarea sondajului cadrelor didactice
referitor la calitatea serviciilor prestate de administrație periodic anual sau bianual în dependenţă
de necesități)

 Asigurarea şi managementul calităţii procesului de predare-evaluare-cercetare

 Evaluarea calităţii produsului finit

a. Evaluarea curentă şi finală a competenţilor studenților;
b. Evaluarea reuşitei academice a studenților la finele semestrelor a anului universitare
c. Gradul de angajare a absolvenţilor instituţiei (continuarea studiilor, angajarea în cîmpul
muncii, învățarea permanentă etc.).
d. Evaluarea opiniilor partenerilor sociali referitor la calitate a absolvenților.

 Asigurarea şi managementul calităţii activităților de cercetare și a celor didactice

 Baza legislativ-normativă internă a instituţiei

a. Modalitatea de elaborare a regulamentelor şi normelor interne instituţionale
b. Modalitatea de modificare şi perfecţionare a bazei legislativ-normativă interne
c. Modalitatea de responsabilizare a luării deciziilor la nivel instituţional (organigrama)
d. Procesul de luare a deciziilor şi disiminare a informaţiei către angajaţi prin asigurarea
transparenţei acestui proces
e. Elaborarea, aprobarea şi difuzarea internă a formularelor de documente

Totodată se va evalua și calitatea întocmirii documentaţiei instituţionale

 Managementul documentaţiei didactice

a. Gestionarea programelor de studii (planurior de învățămînt)

26
 b. Gestionarea curriculei disciplinare
c. Întocmirea, completarea şi păstrarea documentelor instituției
d. Gestionarea şi păstrarea lucrărilor scrise ale elevilor
e. Procedura de eliberare a actelor de studii și a altor certificate.

 Managementul informatizat al documentaţiei

a. Baza de date
b. Gestionarea electronică a documentaţiei
c. Accesul și utilizarea ei

Se va evalua și calitatea bazei tehnico-materiale a instituţiei

Calitatea logisticii procesului educaţional:
a. Modalitatea achiziţiei echipamentelor necesare desfăşurării proceselor educaționale;
b. Modalitatea întreţinerii echipamentelor instituţionale;

9. Metodologia și procedurile de evaluare și asigurare a calității

Evaluarea calității presupune un mecanism complex de activități de evaluare:

 autoevaluare
 evaluarea internă
 evaluarea externă
Autoevaluarea în cadrul unității de învățămînt se organizează de către Comisia de
asigurare a calității de la faculate/catedră.
În rezultatul autoevaluării se prezintă un raport de autoevaluare care va evidenția
rezultatele unității/subdiviziunilor în baza criteriior elaborate de Consiliul facultății.
Totodată în raport se vor face propuneri concrete vis-a-vis de îmbunătățirea calității
domeniilor vizate: în primul rînd, a proceselor și resurselor, dar și a rezultatelor obținute.

Evaluarea internă
Evaluarea internă este organizată periodic de către organismele responsabile de asigurarea
calității la nivel instituțional, de către Consiliul Calității al instituției.
Evaluările externe se realizează prin verificări periodice ale unor domenii sau prin
evaluarea academică și acreditarea instituției.
Evaluările pe domenii de formare profesională/specialități se efectuează în conformitate cu
Standardele de calitate, criteriile și indicatorii de evaluare și asigurare a calității.
27
 Ele pot fi organizate cu diverse obiective: evaluarea calității managementului instituții, a
calității procesului educațional, evaluarea curriculară a disciplinelor de studii, a calității
rezultatelor academice, a personalului didactic etc.
Procesele de bază caracteristice instituțiilor de învățămînt superior asupra cărora se
orientează SMC sunt:
 admiterea
 asigurarea calității curriculei
 procesul de predare-învățare-evaluare
 procesul de cercetare științifică
 simensiunea socială
 rezultatele produselor realizate
SMC este de neconceput fără procesul de evaluare a performanțelor
 performanța în activitatea didactică
 performanța în activitatea de cercetare și contribuția științifică
 performanțe personale, contribuția în dezvoltarea instituției de învățămînt
Evaluarea externă și certificarea SMC constituie un pas necesar pentru:
 creșterea resposabilității fiecărui actor de calitatea instituției
 asigurarea și îmbunătățirea continuă a calității
 instituirea unei culturi a calității

Acreditarea instituției de învățămînt este o evaluare complexă, efectuată în conformitate cu

legislația și regulamentele în vigoare, extinsă prin proceduri de atestare, licențiere, certificare în
domeniu, prin elaborări de rapoarte cu recomandări concrete de îmbunătățire continuă a calității,
prin formarea unei culturi de învățămînt.
Calitatea reprezintă o fațetă indiscpensabilă a succesului în domeniile de activitate a
instituțiile de învățămînt superior.
În depedență de gradul de realizare a obiectivelor proiectate instituția este sau nu una de
succes. Asstfel, performanța unei instituții de învățămînt depinde de gradul de realizare a
obiectiveor, și nu în ultimul rînd, a calității de proiectare, elaborare și implementare a curriculei
universitară.
În acest context este deosebit de important de a elabora un sistem de criterii, indicatori și
proceduri de evaluare a calității și performanței sistemului managerial și a marketingului
universitar, a calității resurselor umane, materiale și finciare, curricula universitară a calității, a
rezultatelor obținute și în baza lor a gradului de performanță a insituției de învățămînt.

28
 Așa dar, insitutția de învățămînt superior este responsabilă de promovarea unor politici și
practici consecvențe pentru obținerea unor rezultate de calitate, a unor rezultate de performanță,
pentru dezvoltarea unei culturi instituționale de calitate.
Abordare sistemică a calității educației, a managementului calității în învățămîntul superior
va contribui la promovarea valorilor europene în învățămîntul superior din Republica Moldova,
la sincronizarea învățămîntului superior dinn țară cu cel al Spațiului European al Educației și
cercetării.

29
 Bibliografie

1. Baciu Sergiu, Paradigma managementului calității în instituțiile de învățămînt superior. –

Chișinău, ASEM, 2014.
2. Cara Angela. Strategii la nivelul unității școlare pentru asigurarea calității educației în
învățămîntul din Republica Moldova. Univers pedagogic, 2006.
3. Cojocaru Vasile Gh. Calitatea în educație ”Managementul calității”, -Chișinău, 2007.
4. Cristea Sorin. Managementul organizației școlare. –București, 2004.
5. Dandara O. Dimensiuni și preocupări ale unui învățămînt de calitate. În: Didactica-Pro, 2008,
nr. 4-5.
6. Guțu A., Muraru E., Todos P. Repere conceptuale privind implementarea și îmbunătățirea
Sistemului de Management al Calității în instituțiile de învățămînt Superior din Republica
Moldova. –Chișinău, 2008.
7. Guțu A. Sistemul de gestionare a calității procesului universitar, Chișinău, ULIM, 2007.
8. Isofescu S. Calitatea educației – Concept, principii, metodologii – București, 2008.
9. Juran J.M. Plafinificarea calității, Bucurtești, Editura Teora, 2000..
10. Managementul educațional: Ghid metodologic / coord. Șt.: Vladimir Guțu; Universitatea de
Stat din Moldova. – Chișinău, CEP USM, 2013.
11. Maxim Emil. Managementul calității. –Iași, 2003.
12. Muraru E., Dandara O., Spinei A., Repere conceptuale privind implementarea şi îmbunătăţirea
sistemului de management al calităţii în instituţiile de învăţământ superior din Republica
Moldova, În: Studia universitas, 2008, nr. 5.
13. Olaru M. Managementul calității, București, Editura Economica, 1999.
14. Olaru M. ș.a. Tehnici și instrumentele utilizate în managementul calității, București, Editura
Economica, 2000.
15. Platon C. Evaluarea calității în învățămîntul universitar, Chișinău, 2005.
16. Savga L., Maleca T., Țurcanu Ch., Nicoalescu M., Talencu M., Savga G., Concepția
sistemului de management al calității instituției de învățămînt superior. – Chișinău, 2006.
17. Stanciu I. Managementul calității totale, Bucurelti, 2003, Editura Cartea Universitară
18. Todos P. și a. Criterii, indicatori și procedure de evaluare a programelor de studii în
învățămîntul superior. Chișinău, 2009.

30