AGENȚIA ROMÂNĂ DE ASIGURARE A CALITĂȚII ÎN

ÎNVĂȚĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR
(ARACIP)

Conceptul de calitate are o puternică încărcătură culturală, fiind dependent de valorile

promovate de indivizi, grupuri şi la nivelul societăţii în ansamblu. Calitatea educaţiei este
definită, promovată, asigurată şi evaluată pe baza valorilor exprimate la nivel social, al
sistemului şcolar, al şcolii şi al comunităţii.
Pentru a dezvolta şi a ne dezvolta trebuie să clarificăm, la nivelul unităţii şcolare, ceea
ce este bine, valoros, util pentru noi şi pentru copiii din şcoală, anume ce înseamnă, pentru noi
o „şcoală bună”, un „profesor bun” şi un „elev bun”. Numai după aceea putem defini ce
înseamnă „mai bun” – la nivelul şcolii, al profesorilor, al elevilor – în aşa fel încât aceştia din
urmă să obţină rezultate superioare, să fie mai mulţumiţi, mai adaptaţi, mai eficienţi în viaţa
socială şi profesională (Iosifescu, 2013).
Calitatea educaţiei oferite şi, implicit, încrederea beneficiarilor, se asigură prin
obţinerea rezultatelor care au fost stabilite prin normativele şi standardele în vigoare.
Calitatea este:
 valoarea pe care indivizii, comunităţile şi societatea o acordă produselor şi
serviciilor educaţionale precum şi educaţiei în ansamblul ei.
 definită, în primul rând, de clienţii/beneficiarii serviciilor educaţionale.
 construită pe valori împărtăşite.
 produsă în primul rând de oameni.
 asigurată printr-un sistem explicit de principii, criterii, standarde şi indicatori.
 definită prin negociere între şcoală şi comunitate şi asumată în parteneriat.
 în permanentă evoluţie şi transformare, în funcţie de nevoile, şi ele în evoluţie,
ale indivizilor, comunităţilor şi societăţii.
 iniţiată prin autoevaluare şi inter-evaluare.
O formă specială de evaluare instituțională a unităților de învățământ preuniversitar,
diferită de inspecția școlară generală a unităților de învățământ preuniversitar, o reprezintă
evaluarea instituțională în vederea autorizării, acreditării și evaluării periodice a organizațiilor
furnizoare de educație, realizată de Agenția Română de Asigurare a Calității în
învățământul Preuniversitar (ARACIP).
 Agenția Română de Asigurare a Calității în Învățământul Preuniversitar -
reprezintă o instituţie publică de interes naţional, care se află în coordonarea Ministerului
Educaţiei și Cercetării, cu personalitate juridică şi cu buget propriu de venituri şi cheltuieli,
înfiinţată prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 75/2005 privind asigurarea calităţii
educaţiei, aprobată prin Legea nr. 87/2006.
Principalele atribuții ale acestei instituții sunt:
 realizează activitatea de evaluare externă a calității educației (în vederea
autorizării, acreditării, evaluării periodice și monitorizării) din învăţământul
preuniversitar;
 efectuează, pe baze contractuale, la solicitarea ministrului educaţiei, evaluarea
calităţii educaţiei din învăţământul preuniversitar;
 se implică, împreună cu inspectoratele şcolare şi direcţiile de resort din Ministerul
Educaţiei și Cercetării, în activitatea de monitorizare şi control al calităţii;
 propune Ministerului Educatiei și Cercetării înfiinţarea şi acreditarea, prin ordin,
a instituţiilor de învăţământ preuniversitar pentru fiecare nivel de învăţământ,
program de studii şi calificare profesională, după caz;
 elaborează standardele, standardele de referinţă şi indicatorii de performanţă,
metodologia de evaluare instituţională şi de acreditare, manuale de evaluare
internă a calităţii, ghiduri de bune practici, un raport anual cu privire la propria
activitate, analize de sistem asupra calităţii învăţământului preuniversitar din
România, recomandări de îmbunătăţire a calităţii invăţământului preuniversitar,
codul de etică profesională a experţilor în evaluare şi acreditare.
Misiunea ARACIP, asumată prin Strategia elaborată pentru perioada 2011-2015, este
reclădirea încrederii în şcoala românească, pe baza unei creşteri reale şi susţinute a
calităţii educaţiei oferite de instituţiile publice şi private de nivel preuniversitar. Prin
punerea în aplicare a acestei strategii, ARACIP urmăreşte să contribuie, în mod specific, la
realizarea unor ţinte formulate prin documente programatice asumate la nivel european şi
naţional, precum (Iosifescu, 2013, p. 3):
Reclădirea încrederii beneficiarilor de educaţie în sistemul de învăţământ, în
general, şi în furnizorii concreţi de educaţie, în special;
Promovarea egalităţii de şanse şi de acces la educaţie, pentru toţi cetăţenii ţării,
fără discriminare, prin aplicarea standardelor naţionale de calitate a educaţiei;
 Dezvoltarea sistemelor de răspundere pentru toţi furnizorii de servicii
educaţionale în privinţa rezultatelor educaţiei şi, mai ales, în privinţa dezvoltării
competenţelor cheie;
Adecvarea ofertei de educaţie şi formare profesională faţă de cerinţele societăţii
cunoaşterii şi ale pieţei muncii;
Asigurarea unităţii şi coerenţei dezvoltării sistemului de învăţământ prin
sistemele de standarde naţionale, mai ales în condiţiile descentralizării;
Crearea unor mecanisme adecvate pentru o evaluare sinceră şi realistă a
sistemului de învăţământ, avându-se în vedere redefinirea rolului diferitelor
instituţii şi niveluri ierarhice în contextul descentralizării şi al reformei
educaţionale;
Dezvoltarea sistemelor decizionale bazate pe evidenţe – în domeniul politicilor
publice, strategiilor şi programelor privind educaţia şi formarea profesională;
Întărirea colaborării în asigurarea calităţii între beneficiarii de educaţie (aşa cum
sunt ei definiţi de lege) pe de o parte, şi furnizorii de educaţie, pe de altă parte.
Obiectivul principal ARACIP este de a realiza evaluarea externă a calității pentru
unitățile de învățământ preuniversitar pentru (ARACIP, 2021):
a) atestarea capacității organizațiilor furnizoare de educație de a satisface așteptările
beneficiarilor și standardele de calitate, prin activități de evaluare și acreditare;
b) asigurarea protecției beneficiarilor direcți și indirecți de programe de studiu de
nivelul învățământului preuniversitar prin producerea și diseminarea de
informații sistematice, coerente și credibile, public accesibile, despre calitatea
educației;
c) dezvoltarea unei culturi instituționale a calității în învățământul preuniversitar;
d) de a propune Ministerului Educației și Cercetării politici și strategii de
îmbunătățire permanentă a calității învățământului preuniversitar, în strânsă
corelare cu învățământul superior;
În vederea realizării acestui obiectiv fundamental, ARACIP a elaborat si a propus spre
aprobare, prin Hotărâre de Guvern, standarde, metodologii și instrumente, care pot fi utilizate
atât pentru evaluarea internă cât și pentru evaluarea externă a calității educației.
Scopul evaluării externe este verificarea existenţei resurselor, facilităţilor şi
structurilor instituţionale necesare pentru a deschide o şcoală nouă sau a dezvolta (într-o
şcoală care funcţionează) un nou nivel/o nouă specializare/o nouă calificare profesională- în
situaţia autorizării; verificarea existenţei resurselor, facilităţilor şi structurilor instituţionale şi
utilizarea/ funcţionarea acestora la nivel minim acceptabil, pentru obţinerea rezultatelor
stabilite prin lege – în situaţia acreditării; evidenţierea progresului realizat, a „plus valorii”, a
satisfacţiei înregistrate în rândurile beneficiarilor, prin dezvoltarea în manieră individuală a
serviciilor educaţionale, pentru îmbunătăţirea continuă a proceselor şi a rezultatelor – în
situaţia evaluării externe periodice,pentru a se asigura protecţia beneficiarilor şi a se câştiga
încrederea publică.
Procedurile de evaluare externă în vederea autorizării, acreditării și evaluării
externe periodice a calității educației se derulează la cerere, pe bază de contract încheiat cu
ARACIP și se finalizează cu emiterea ordinului Ministrului Educației și Cercetării, la
propunerea ARACIP, respectiv cu emiterea de către ARACIP a Atestatului privind nivelul de
calitate al educației furnizate, după caz, în cazul constatării îndeplinirii standardelor naționale
de calitate.
Procedurile de evaluare externă periodică a calității educației se pot derula și la
solicitarea altor persoane juridice interesate, precum: Ministerul Educației și Cercetării,
inspectoratul școlar, autoritățile publice locale, asociațiile de părinți etc.
În vederea declanșării procesului de evaluare externă, persoanele juridice, publice
sau private trebuie să depună la ARACIP o cerere de declanșare a procedurii de evaluare
externă, însoțită de o fișă-tip și un raport de evaluare internă.
Perioada de desfășurare a vizitelor de evaluare se aduce la cunoștința persoanelor
juridice solicitante, într-un termen de cel puțin 30 de zile înainte de desfășurarea vizitei de
evaluare.
Comisiile de experți, desemnate de ARACIP pe bază de hotărâre, sunt alcătuite din 2-
4 persoane, colaboratori externi ai ARACIP, experți în evaluare și acreditare, înscriși în
Registrul propriu al experților în evaluare și acreditare. Acestea efectuează vizite de evaluare
de 2- 5 zile, după caz.
Activitatea de evaluare externă a organizațiilor furnizoare de educație se realizează în
baza criteriilor, indicatorilor și standardelor de evaluare unice la nivel național, valabile atât
pentru învățământul preuniversitar de stat, cât și pentru învățământul preuniversitar particular
În cadrul vizitelor de evaluare externă, comisiile de experți verifică îndeplinirea
standardelor de evaluare corespunzătoare procesului și etapei respective, respectarea
legislației în domeniul învățământului, precum și conformitatea cu realitatea pentru
informațiile din raportul de evaluare internă depus la ARACIP.
 Îndeplinirea standardelor de autorizare și acreditare se înregistrează prin ”da/nu”.
Gradul de îndeplinire a standardelor de referință se înregistrează pe baza unui calificativ, care
poate fi transpus într-un punctaj.
Calificativele acordate pentru fiecare indicator de performanță evaluat din standardele
de referință, precizate în raportul de evaluare externă periodică, sunt următoarele:
a) ,,Nesatisfăcător”, în situația neîndeplinirii a cel puțin unei cerințe (descriptor)
din standardele de acreditare și evaluare periodică;
b) ,,Satisfăcător”, în situația îndeplinirii tuturor cerințelor (descriptorilor) din
standardele de acreditare și evaluare periodică;
c) ,,Bine”, în situația îndeplinirii tuturor cerințelor (descriptorilor) din standardele
de acreditare și evaluare periodică și a cel puțin unei cerințe (descriptor) din
standardele de referință;
d) ,,Foarte bine”, în situația îndeplinirii tuturor cerințelor (descriptorilor) din
standardele de acreditare și evaluare periodică și a tuturor cerințelor
(descriptorilor) din standardele de referință;
e) ,,Excelent”, în situația îndeplinirii tuturor cerințelor (descriptorilor) din
standardele de acreditare și evaluare periodică, a tuturor cerințelor
(descriptorilor) din standardele de referință, precum și a unor descriptori
definiți de unitatea de învățământ.
Calificativele se corelează cu punctaje stabilite de ARACIP, în vederea realizării
evaluării comparative interinstituționale.
În situația în care în raportul de evaluare externă a calității există indicatori de
performanță apreciați cu calificativul ,,Nesatisfăcător”, nu se eliberează atestatul și se vor
aplica în mod corespunzător prevederile art. 34 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.
75/2005 privind asigurarea calității educației, aprobată cu modificări și completări prin Legea
nr. 87/2006, cu modificările și completările ulterioare.
În cazul menționat anterior, unitatea de învățământ respectivă va urmări cu prioritate
implementarea unor măsuri care să conducă la remedierea acestora. Inspectoratele școlare
realizează o monitorizarea unității de învățământ în vederea remedierii calificativului
nesatisfăcător prin inspecția tematică, urmărind progresul înregistrat de școala respectivă.
Rezultatele monitorizării sunt aduse la cunoștința ARACIP. În cazul în care se constată
remedierea tuturor aspectelor negative, inspectoratul școlar informează ARACIP în vederea
eliberării Atestatului.
 Există trei tipuri de evaluări externe, care se derulează în momente diferite şi în
scopuri diferite, respectiv:
1. Evaluarea externă în vederea autorizării de funcţionare provizorie. La
înfiinţarea unor noi unităţi de învăţământ, respectiv pentru dezvoltarea de noi
niveluri/specializări/calificări profesionale, dar și pentru a proba existenţa unor
resurse, facilităţi şi structuri instituţionale. Aceasta se realizează prin raportare la
standardele de autorizare
2. Evaluarea externă în vederea acreditării. După încheierea unui ciclu de
şcolarizare, în termen de maxim 2 ani de la absolvirea primei promoţii a unei şcoli
autorizate/ nivel autorizat/ specializare autorizată/calificare profesională autorizată.
Totodată, și pentru a proba existenţa şi funcţionarea respectivelor resurse, facilităţi
şi structuri instituţionale la nivel minim acceptabil, pentru obţinerea rezultatelor
stabilite prin lege. Se realizează prin raportare la standardele de acreditare.
3. Evaluarea externă periodică (din 5 în 5 ani), pentru orice şcoală acreditată.
Pentru a evidenţia progresul realizat, „plus valoarea” adăugată, satisfacţia
înregistrată în rândurile beneficiarilor, prin dezvoltarea în manieră specifică a
serviciilor educaţionale. Se realizează prin raportare la standardele de referinţă.
Autorizarea de funcţionare provizorie acordă dreptul de a desfăşura procesul de
învăţământ în noua unitate de învăţământ, pentru noul nivel/noua specializare/noua calificare
profesională, precum şi dreptul de a organiza admiterea la studii.
Acreditarea acordă, în plus, dreptul de a emite diplome, certificate şi acte de studii
recunoscute, în urma organizării examenelor de absolvire şi de certificare stabilite de lege.
Evaluarea externă periodică nu acordă niciun drept suplimentar, dar prezintă nivelul
calităţii serviciilor educaţionale dezvoltate de o unitate de învăţământ.
Nevoile pe care şcoala le poate satisface, la nivel individual sau comunitar, identificate
în faza de diagnoză, pot fi extrem de diverse, astfel:
 Fig. 1. Nevoi pe care le poate satisface școala (Iosifescu, 2013)

Indiferent de modalitatea de diagnoză aleasă, mijloacele concrete în care se colectează

informaţia sunt aceleaşi. Astfel, principalele surse de informare sunt:
- mediul şcolar şi comunitar, activitatea din şcoală şi din afara ei, care pot fi
observate.
- produsele activităţii - între care cele mai importante sunt considerate
documentele scrise, oficiale şi neoficiale – care pot fi analizate.
- persoanele – elevi, părinţi, cadre didactice, alte persoane cheie – care pot fi
intervievate sau chestionate.
Principalele metode şi instrumente de culegere a informaţiilor sunt:
- Observarea – cu instrumentul „ghid/fişă de observare”;
- Analiza produselor activităţii şi a documentelor – cu instrumentul „ghid/fişă de
analiză a produselor activităţii/a documentelor;
- Ancheta – cu instrumentele „chestionar” şi „ghid de interviu”.
 Prin elaborarea în paralel a instrumentelor de evaluare internă se asigură şi corelarea
lor: datele obţinute prin aplicarea unui instrument sunt completate cu datele obţinute prin
aplicarea celorlalte instrumente, în mod unitar.

Evaluarea externă se finalizează cu rapoarte, în care se consemnează:

- îndeplinirea/neîndeplinirea standardelor de autorizare de funcţionare provizorie,
ca cerinţe minime de calitate pentru ca un furnizor de educaţie/şcoală să-şi
înceapă activitatea sau să poată funcţiona cu noi niveluri/ specializări/calificări
profesionale,
- îndeplinirea/neîndeplinirea standardelor de acreditare, ca cerinţe minime de
calitate pentru ca o şcoală autorizată să poată intra în sistemul naţional de
învăţământ;
- nivelul de calitate al serviciilor educaţionale pentru fiecăre indicator evaluat
(indicatorii sunt selectaţi dintre cei 43 aprobaţi de legislaţia în vigoare).
Totodată, evaluarea externă se finalizează cu propuneri către Ministerul Educaţiei
Naţionale privind autorizarea/neautorizarea, respectiv acreditarea/neacreditarea respectivilor
furnizori de educaţie/şcoli.
Bibliografie:
1. ARACIP. (2021). Evaluarea internă și externă a îmbunătățirii și învățării
organizaționale. Ghiduri pentru aplicarea unitară a standardelor de evaluare. Volumul 3.
București.
2. H.G. Nr. 22/25.01.2007. Metodologia de evaluare instituțională în vederea autorizării,
acreditării și evaluării periodice a organizațiilor furnizoare de educație.
3. Iosifescu, C.-Ș. (coord.). (2013). Manual de evaluare internă a calității. Cluj-Napoca:
Qual Media.
4. Mihăilă, C.-V. (coord.). (2013). Manual de evaluare externă a calității. Cluj-Napoca: Qual
Media.