COLEGIUL NAȚIONAL

„FERDINAND I”
BACĂU
Nr 95/09.01.2014

Strategia
asigurării
calității în
educație
2013

1
 REPERE CONCEPTUALE ŞI METODOLOGICE PRIVIND ASIGURAREA CALITĂŢII

• Legea Educatiei Nationale nr 1 / 2011;

• LEGE nr. 87/2006 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 75/12.07.2005 privind
asigurarea calităţii educaţiei;
• HOTĂRÂRE de GUVERN nr. 21/10.01.2007 privind aprobarea Standardelor de autorizare de
funcţionare provizorie a unităţilor de învăţământ preuniversitar, precum şi a Standardelor de acreditare şi
de evaluare periodică a unităţilor de învăţământ preuniversitar;
• HOTĂRÂRE DE GUVERN nr. 22/25.01.2007 pentru aprobarea Metodologiei de evaluare
instituţională în vederea autorizării, acreditării şi evaluării periodice a organizaţiilor furnizoare de
educaţie;
• Standarde de referinta si indicatori de perfomanta pentru evaluarea si asigurarea calitatii in
invatamantul preuniversitar;
• Strategia europeana de ocupare, crestere economica si a ratei de ocupare;
• Ordin 3638/ 27.03.2012 Aprobarea standardelor de formare continua a persoanelor cu functii
manageriale;
• OMECTS nr 3545 / 2012 Adoptarea politicii in managementul educational preuniversitar

DEFINIŢII

Calitatea educaţiei este ansamblul de caracteristici ale unui program de studiu şi ale furnizorului
acestuia, prin care sunt îndeplinite aşteptările beneficiarilor, precum şi standardele de calitate.

Evaluarea calităţii educaţiei constă în examinarea multicriterială a măsurii în care o organizaţie

furnizoare de educaţie şi programele acesteia îndeplinesc standardele şi standardele de referinţă. Atunci
când evaluarea calităţii este efectuată de însăşi organizaţia furnizoare de educaţie, aceasta ia forma
evaluării interne. Atunci când evaluarea calităţii este efectuată de o agenţie naţională sau internaţională
specializată, aceasta ia forma evaluării externe.

Asigurarea calităţii educaţiei este realizată printr-un ansamblu de acţiuni de dezvoltare a capacităţii
instituţionale de elaborare, planificare şi implementare de programe de studiu, prin care se formează
încrederea beneficiarilor că organizaţia furnizoare de educaţie îndeplineşte standardele de calitate.
Asigurarea calităţii exprimă capacitatea unei organizaţii furnizoare de a oferi programe de educaţie în

2
conformitate cu standardele anunţate. Aceasta este astfel promovată încât să conducă la îmbunătăţirea
continuă a calităţii educaţiei.

Controlul calităţii educaţiei în unităţile de învăţământ preşcolar, primar, gimnazial, profesional, liceal
şi postliceal presupune activităţi şi tehnici cu caracter operaţional, aplicate sistematic de o autoritate de
inspecţie desemnată pentru a verifica respectarea standardelor prestabilite.

Îmbunătăţirea calităţii educaţiei presupune evaluare, analiză şi acţiune corectivă continuă din partea
organizaţiei furnizoare de educaţie, bazată pe selectarea şi adoptarea celor mai potrivite proceduri,
precum şi pe alegerea şi aplicarea standardelor de referinţă.

METODOLOGIA ASIGURĂRII CALITĂŢII ÎN EDUCAŢIE

Metodologia asigurării calităţii în educaţie cuprinde următoarele componente:

-criterii;
-standarde şi standarde de referinţă;
-indicatori de performanţă;
-calificări.
Calitatea în educaţie este asigurată prin următoarele procese:
- planificarea şi realizarea efectivă a rezultatelor aşteptate ale învăţării;
- monitorizarea rezultatelor;
- evaluarea internă a rezultatelor;
- evaluarea externă a rezultatelor.
Componentele şi procesele de asigurare a calităţii şi relaţiile dintre ele se diferenţiază în funcţie de:
-nivelul de învăţământ şi, după caz, al calităţii;
-tipul organizaţiei furnizoare de educaţie;
-tipul programului de studii.

EXPLICAREA TERMENILOR SPECIFICI

Criteriul se referă la un aspect fundamental de repartizare şi funcţionare a unei organizaţii furnizoare de

educaţie.
Standardul reprezintă descrierea cerinţelor formulate în termen de reguli sau rezultate, care definesc
nivelul numim obligatoriu de realizare a unei activităţi în educaţie.

3
Standardul de referinţă reprezintă descrierea cerinţelor care definesc un nivel optimal de realizare a
unei activităţi de către o organizaţie furnizoare de educaţie, pe baza bunelor practici existente la nivel
naţional, european sau mondial.
Indicatorul de performanţă reprezintă un instrument de măsurare a gradului de realizare a unei
activităţi desfăşurate de o organizaţie furnizoare de educaţie prin raportare la standarde, respectiv la
standardele de referinţă.
Calificarea este rezultatul învăţării obţinut prin parcurgerea şi finalizarea unui program de studii
profesionale sau universitare.

DOMENII ŞI CRITERII

Asigurarea calităţii educaţiei se referă la următoarele domenii şi criterii:

A. Capacitatea instituţională, care rezultă din organizarea internă din infrastructura disponibilă,
definită prin următoarele criterii:
-structurile instituţionale, administrative şi manageriale;
-baza materială;
-resursele umane;
B. Eficacitatea educaţională, care constă în mobilizarea de resurse cu scopul de a se obţine rezultatele
aşteptate ale învăţării, concretizată prin următoarele criterii:
-conţinutul programelor de studiu;
-rezultatele învăţării;
-activitatea de cercetare ştiinţifică sau metodică, după caz;
-activitatea financiară a organizaţiei;
C. Managementul calităţii, care se concretizează prin următoarele criterii:
-strategii şi proceduri pentru asigurarea calităţii;
-proceduri privind iniţierea, monitorizarea şi revizuirea periodică a programelor şi activităţilor
desfăşurate;
-proceduri obiective şi transparente de evaluare a rezultatelor învăţării;
-proceduri de evaluare periodică a calităţii corpului profesoral;
-accesibilitatea resurselor adecvate învăţării;
-baza de date actualizată sistematic, referitoare la asigurarea internă a calităţii;
-transparenţa informaţiilor de interes public cu privire la programele de studii şi, după caz,certificatele,
diplomele şi calificările oferite;
-funcţionalitatea structurilor de asigurare a calităţii educaţiei, conform legii.

4
 VIZIUNEA
COLEGIULUI NAŢIONAL „FERDINAND I” BACĂU

Colegiul Naţional „Ferdinand I” va fi cea mai performantă instituție de învățământ din județul Bacău și
va fi recunoscut la nivel naţional şi internaţional, prin oferirea unei experiențe educaționale deosebite,
focalizată pe dezvoltarea personală complexă a absolvenților, pe valorificarea maximă a potențialului lor
creativ, pe dezvoltarea unei gândiri flexibile si a unei culturi generale temeinice, care alături de
pregătirea de specialitate să le asigure posibilitatea integrării și dezvoltării în orice domeniu de activitate.

MISIUNEA
COLEGIULUI NAŢIONAL „FERDINAND I” BACĂU

Vom încuraja competiția și performanța atât în rândul elevilor cât și în rândul profesorilor.
Vom stimula derularea de programe complementare de pregătire și dezvoltare personală pentru aceștia,
de cursuri opționale și programe suplimentare de pregătire în cadrul școlii care să permită progresul
individual și de grup.
Ne vom axa pe dezvoltarea unui proces educațional adaptiv și evolutiv, prin corelarea pregătirii
teoretice cu aspectele practice specifice realităților și tendințelor socio-economice aflate în continuă
schimbare și vom încuraja permanent dezvoltarea de proiecte și inițiative în această direcție.
Vom depune un efort continuu pentru îmbunătățirea dotărilor tehnice, materiale si didactice ale
colegiului și vom iniția dezvoltarea de parteneriate durabile care să susțină aceste demersuri.
Echipa managerială va polariza în jurul ei grupuri de iniţiativă cu o mentalitate nouă, cu o atitudine
pozitivă faţă de şcoală şi comunitate, care să participe activ la implementarea proiectelor de dezvoltare
ale colegiului, să promoveze valorile şcolii, să câştige audienţa celor interesaţi faţă de colegiu, să atragă
parteneri şi susţinători pentru proiectele iniţiate.

FILOSOFIA ŞCOLII

„Rigoarea învăţământului nu-i conferită de incinta zidurilor cetăţii, ci de

profunzimea spiritului dinlăuntru”
FERDINAND I

5
 Diagnoza mediului intern şi extern

ANALIZA PEST

Politicul se referă, cu precădere, la politicile educaţionale existente (şi mai puţin la distribuţia puterii
între diferitele partide) la nivel naţional, regional şi local - mai ales politicile şi programele de reformă,
modul în care acestea pot influenţa existenţa şi dezvoltarea unităţii şcolare. Aici, mai putem adăuga, mai
ales în contextul actual de descentralizare a administraţiei publice, politicile de dezvoltare regională şi
locală.
● Politicile educaţionale şi generale de dezvoltare de la nivel naţional, regional si local favorizează
atingerea partiala a ţintelor strategice stabilite la nivelul unităţii şcolare, partea buna fiind colaborarea
eficenta cu institutiile locale , partea mai putin buna fiind lipsa descentraliarii in ceea ce priveste politica
de personal ( mobilitatea se face in foarte mare masura prin ISJ si avem un numar mare de cadre
didactice cu fractiuni de norma – uneori doar cu 2-4 ore in unitatea noastra) si repartitia computerizata a
elevilor in clasa a IX a fara un examen al scolii de selectie al elevilor.
● Se pot derula multe proiecte in care sa fie implicate ca si parteneri , institutii locale de administratie,
de cultura sau educatie
● Primaria, Consiliul Local si Consiliul Judetean sprijina procesul educativ in municipiul Bacau. Exita
programe de burse pentru elevi oferite de Consiliul Local, se promoveaza Gala Invatamantului care
premiaza elevii si profesorii cu performanta la olimpiade, proiecte si management educational.
● Politica centrala de bugetare nu asigura la nivel local cadrul legal pentru a se asigura toate costurile
prevazute in Legea Educatiei nr 1 /2011

Economicul se referă la resursele existente la nivelul analizat (naţional, regional sau local)
● Perioada de recesiune economica a afectat toate sectoarele, inclusiv educatia ( in mod direct prin
diminuarea sumelor investive si indirect prin scaderea nivelului de trai,a puterii de cumparare si a puterii
de asigurare pentru elevi a unui mediu educactional famiklial corespunzator)
● Economia producatoare si-a diminuat mult sfera de activitate, ramanand oarecum activa ramura
comertului, tinand cont ca varianta de consum se manifesta ca o constanta relativa dar a scazut puterea de
cumparare si ca urmare, oamenii ajung sa cumpere produse ieftine si de proasta calitate.

● Socialul se referă la existenţa şi la modul de abordarea, la nivel naţional,regional şi local, a

problemelor sociale, precum şi la poziţia diferitelor grupuri in societate.
Incepand din 2008, starea sociala a majoritatii categoriilor de oameni s-a inrautatit, ceea ce se reflecta si
in sistemul de educatie. Numarul elevilor care benefiaza de burse sociale a crescut, ceea ce ar fi bine daca
nu ne-am gandi la scaderea nivelului de trai si daca nu am lua in calcul traseul lor profesional viitor.

6
Multi absolventi de liceu nu-si pot urma visurile profesionale deoarece nu se pot intretine financiar si
sunt obligati sa plece la munca (de obicei in strainatate), sa aleaga scoli postliceale care le asigura
(ipotetic) un servici mai rapid, in detrimentul urmarii unei facultati .
Exita un numar mare de parinti someri sau plecati la munca in strainatate. A crescut alarmant procentul
actelor de delincventa juvenila.

● Tehnologicul se referă la nivelul tehnologic accesibil educaţiei şi formării.

Desi oamenii nu au bani suficinti, la aceasta categorie stam bine: toate familiile din care provin elevii
nostri au televizor, calculator, telfoane mobile si in proportie de peste 90 % au conexiune la Internet.

CULTURA
Cultura naţională. Aspecte teoretice şi practice din perspectiva sistemului educaţional
preuniversitar românesc
În legătură cu acest concept s-au exprimat diferite puncte de vedere de către specialişti din lumea
întreagă. O parte importantă din cercetări se referă la cultura naţională, în general, iar altele se referă la
cultura organizaţională din sectorul privat, în special. Foarte puţine sunt accepţiunile referitoare la relaţia
dintre cultura naţională şi cultura organizaţiilor din sectorul public, care în accepţiunea noastră
dobândeşte valenţe deosebite în noul context determinat de tendinţele de globalizare şi regionalizare a
mondosistemului.
Noţiunea de cultură nu este legată numai de dezvoltarea individuală a spiritului, ea este asociată ideii
de colectivitate, de viaţă a unei societăţi, a unui popor sau a unei ţări. Etnologia şi antropologia ne
facilitează înţelegerea culturii ca „fenomen de societate”, asociind-o ideii de civilizaţie.
Le Petit Robert defineşte cultura considerând cele două perspective ale conceptului, cea individuală, de
identitate şi cea colectivă, pe de o parte ca o dezvoltare a anumitor facultăţi ale spiritului prin exerciţii
intelectuale apropiate şi prin ansamblul cunoştinţelor dobândite, iar, pe de altă parte, ca ansamblul
aspectelor intelectuale şi artistice ale unei civilizaţii.
În anul 1982, cu ocazia Conferinţei Mondiale pentru Politicile Culturale organizată la Mexico, în cadrul
raportului final aprobat de către o sută treizeci de guverne, dintre care treizeci europene, a fost ratificată
definiţia asupra culturii.
Cultura conferă omului capacitatea de reflecţie asupra lui însuşi.
Fiecare individ este caracterizat prin programare mentală sau internalizarea unor tipare de gândire,
simţire şi acţiune potenţială, care au fost învăţate pe parcursul vieţii.
Înainte de a învăţa ceva diferit trebuie să ne dezvăţăm de ceea ce ştim deja.
Programele mentale au ca surse mediile sociale în care evoluează subiectul. Rezultă deci că programele
mentale variază la fel de mult ca şi mediile sociale în care se formează.
Cultura ca identificare

7
Procesul de identificare a individului cu cultura din care face parte formează cultura ca întreg coeziv
(Hall, 1989). Procesul de identificare este „ascuns” sub nivelul conştient. Constituie cea mai importantă
conexiune între personalitate şi cultură şi este un impediment major în înţelegerea interculturală şi
crearea de relaţii eficace între oamenii aparţinând unor culturi diferite.

Individuală Moştenită şi învăţată

Personalitatea

Grupuri Învăţată
Cultura

Natura umană
Universală Moștenită

Cultura ca forţă iraţională ( Hall, 1989)

Hall identifică nivele la care se pot observa manifestările iraţionale ale indivizilor:
- cei mai mulţi oameni au viziunea cu limitele impuse de cultura prganizaţiei. Cei care depăşesc
aceste limite îşi crează alte prejudecăţi şi ca urmare grupurile se transformă greu
- comportamentul nevrotic este determinat de faptul că oamenii sunt supuşi constant la ceva care îi
deranjează
- birocraţia este contraproductivă şi poate fi consecinţa directă a aderării la proceduri
- paradigmele culturale constituie bariere în calea înţelegerii
- un individ nou în organizaţie nu înţelege toate mecanismele deoarece trebuie să-şi transceadă
propria cultură.
Nivele culturale ( Hall, 1989)
Hall identifică triada majoră sau nivele culturale esenţiale pentru activitatea umană:
A. Formal - conceptele şi activităţile formale se învaţă pa baza unor tipare luate ca atare
B. Informal - modele noi, creative, care iniţiază schimbarea prin încălcarea regulilor formale
C. Tehnic - se manifestă la nivelul discursului coerent, logic şi ştiinţific.
Context şi semnificaţie

8
Cultura furnizează un ecran protector foarte selectiv între individ şi lume. Cultura controlează gradul de
filtrare al atenţiei. Această funcţie structurează lumea şi protejează sistemul nervos de „supraîncărcare
emoţională”.
Atenţia selectivă şi focalizarea – sunt caracteristice culturii. „ A da atenţie la ceea ce trebuie= inteligenţă”
( Hofstede, 1991)
După importanţa contextului, Hall şi Hofstede definesc :
- culturi bazate pe comunicare cu context ridicat – puţină informaţie pentru a clarifica mesajul
- culturi bazate pe comunicare cu context scăzut – multă informaţie pentru a clarifica
mesajul

Semnificaţie

Informaţie

Context

Context Context
ridicat scăzut

Prin funcţia de „ecran protector”selectiv între individ şi lume, cultura structurează realitatea.

Manifestări ale culturii

Există o serie de elemente specifice care descriu manifestările culturii, pe nivele de profunzime (Hofstede
1991)
.Valorile (Hofstede, G., Managementul structurilor multiculturale, Bucureşti, Editura Economică, 1996)
sunt tendinţe cuprinzătoare, sentimente care au o parte pozitivă şi una negativă, fiind printre primele
învăţate de copii în mod inconştient, dar implicit.
Putem afirma fără teama de a greşi că valorile sunt cele mai importante elemente ale organizaţiei, sunt
standarde personale, adânc fixate în gândirea membrilor organizaţiei care influenţează aproape toate
aspectele vieţii lor, inclusiv judecăţi morale, reacţiile faţă de alţii şi angajamentul asumat faţă de
scopurile personale şi ale organizaţiei. Acestea sunt considerate „piatra de temelie” a culturii
organizaţionale.
Sistem de valori - ierarhizare cu legătură între valorile personale şi valorile sistemului, reflectată în
stilurile de viaţă adoptate de indivizi

9
Norme
În majoritatea şcolilor, normele sunt statistice, dar nu întotdeauna alegerile sunt făcute de majoritate.
Ritualuri
Ritualurile şi ceremoniile sunt aspecte importante ale unei culturi organizaţionale şi reprezintă activităţile
elaborate şi planificate care compun un eveniment special. Ele sunt deseori realizate în beneficiul
audienţei.
Eroi
Eroii sunt modele comportamentale ale organizaţiilor. Performanţele lor, caracterul şi susţinerea
culturii organizaţionale existente sunt valori pe care organizaţia doreşte să le promoveze. Ei sunt
personificarea valorilor într-o organizaţie, sunt modele pe care angajaţii trebuie să le urmeze. Eroul este
un mare motivator, un magician, persoana pe care oricine poate conta când situaţia devine dificilă. Ei fac
lucrurile pe care oricine altcineva ar vrea să le facă, dar îi este frică să încerce. Eroii sunt figuri simbolice
ale căror fapte sunt în afara obişnuitului, dar nu prea mult. Ei demonstrează că drumul spre succes stă în
calităţile oamenilor.
În ceea ce priveşte managementul calităţii se constată că, şcolile nu au un sistem explicit în acest
domeniu.
Formulările de tipul “ creşterea calităţii…” se referă , de cele mai multe ori, la optimizarea funcţionării
unităţilor şcolare respective, nefiind urmărit , în mod conştient, un anumit concept sau anumite principii
legate de calitate.
Indicatorii existenţi urmăresc aspecte de funcţionare a şcolii nu de dezvoltare instituţională şi cu atât mai
puţin elemente de asigurare a calităţii, în general.
Dincolo de inexistenţa sistemelor explicite de management a calităţii, diversitatea situaţiilor este
evidentă. Este practic imposibilă identificarea unui model sau unor tendinţe commune privind
managementul calităţii, fiecare şcoală acţionând într-un mod propriu.
Sunt câteva domenii în care există conţtiinţa contribuţiei la asigurarea calităţii :
- prezenţa elevilor la activităţi curriculare şi extracurriculare;
- utilizarea manualelor şi a auxiliarelor curriculare
- produsele manageriale;
- calificarea şi experienţa cadrelor didactice;
- prezenţa şcolii în comunitate
Domenii deficitare:
- sistemele de evaluare şi de asigurare a calităţii;
- utilizarea competenţelor, experienţei şi cunoaşterii anterioare a elevilor;
- proiectarea şi desfăşurarea activităţii didactice pe baza nevoilor identificate (la nivel individual,
comunitar, sistemic);
- proiectarea şi desfăşurarea activităţii didactice în colaboare cross-curriculară;
- dezvoltarea competenţelor de învăţare pe tot parcursul vieţii;
10
 ANALIZA SWOT

PUNCTE TARI PUNCTE SLABE

■ Personal didactic calificat titular sau suplinitor ■ Numar mare de cadre didactice cu norma
într-un număr mare, cu gradele didactice II, I şi didactică în mai multe şcoli
doctorat. ■ Numar din ce in ce mai mare de elevi din medii
■ Statut de şcoală europeană defavorizate
■ Interesul multor cadre didactice de a participa la ■ Lipsa abilităţilor de rezolvare a unor conflicte
cursuri de formare pentru dobândirea competenţelor ■ În unele cazuri, notarea nu este ritmică
de utilizare a tehnologiei informaţiei şi a ■ Oferta şcolii nu satisface nevoile tuturor
instrumentelor de e-learning în activitatea didactică. elevilor.
■ Unitate şcolară cu tradiţie , constituind un ■ Lipsa de interes din partea unor elevi şi părinţi
potential atractiv pentru elevi şi părinţi. pentru procesul instructiv-educativ.
■ Competenţele ştiinţifice, metodice şi ■Lipsa motivarii unor cadre didactice pentru
psihopedagogice ale cadrelor didactice. performanta si progres
■ Comitet reprezentativ al Parintilor (CRP) foarte ■ Rezistenţa unor cadre didactice la eliminarea
ataşat intereselor colegiului si foarte implicat in metodelor tradiţionale de predare-învăţare şi
activităţile acestuia promovarea unor metode interactive, participative
■ Valorificarea în procesul educaţional a ■ Neimplicarea unor cadre didactice în realizarea
activităţilor de perfecţionare. unui învăţământ diferențiat
■ Implicarea elevilor în proiectele şi programele ■Neimplicarea unor cadre didactice în realizarea
asumate de şcoală, mai ales, a celor europene , cu de activităţi extracurriculare
caracter educativ şi extraşcolar. ■Lipsa motivaţiei, învăţarea apatică, viitorul
■ Pentru fiecare nivel de şcolarizare, şcoala dispune absolvenţilor fiind incert.
de întregul material curricular (planuri de ■Atitudinea pasivă a unor cadre didactice faţă de
învăţământ şi programe şcolare, programe şcolare păstrarea şi întreţinerea patrimoniului;
alternative). ■Preocupări modeste din partea majorităţii
■ La nivelul fiecărei catedre există auxiliare profesorilor pentru atragerea de surse financiare
curriculare – manuale, caiete de lucru, ghiduri de externe;
aplicare,culegeri de probleme, îndrumătoare etc.
■ Baza materială este bună.
■ două săli de sport
■ Existenţa în şcoală a reţelelor de calculatoare.
■ Interesul cadrelor didactice pentru un învăţământ

11
modern.
■Existenţa unui grup reprezentativ de elevi dornici
de performanţă.
■ Rezultate bune obţinute la examenele naţionale şi
la concursurile şcolare.
■ Interesul conducerii şcolii pentru dezvoltarea
ofertei educationale pentru elevi, de perfectionare
pentru cadrele didactice, de asigurare a unei baze
materiale moderna si flexibila.
■ Preocuparea echipei manageriale pentru
identificarea şi motivarea valorilor în rândul
cadrelor didactice, perfecţionarea tehnicilor de lucru
în echipă, monitorizarea şi evaluarea performanţelor
profesionale, a conduitei morale, implicarea
constructivă în elaborarea programelor, studiilor,
publicaţiilor.
■ Posibilitatea de consiliere a elevilor în cadrul
cabinetului psihologic de către personal calificat.
■ Biblioteca şcolii dispune de un fond de carte
actualizat necesităţile curriculum-ului, manuale
competitive, sală lectură.

OPORTUNITĂŢI AMENINŢĂRI

■ Existenţa programelor de formare continuă la ■ Situaţia economică dificilă, existenţa unei oferte
nivel local, regional, naţional şiinternaţional. tot mai scăzute pentru piaţa muncii.
■Introducerea şi utilizarea sistemului AEL ■ Diminuarea interesului/capacităţii familiei de a
■ Colaborarea cu Poliţia, Jandarmeria, Direcţia de susţine pregătirea şcolară a copilului şi de a-i
Sănătate Publică, Agenţia Judeţeană de Ocupare a monitoriza timpul liber.
Forţei de Muncă Bacău, primăriile, Prefectura, ■ Tendinţa de scădere a interesului populaţiei faţă
massmedia centrală şi locală etc. de actul educaţional şi de cultură
■ Procesul de profesionalizare a carierei didactice ■ Promovarea unor modele negative pentru
prin participarea cadrelor didactice la formări în educaţie, în mass-media.
cadrul unor proiecte cu finanţare europeană POS ■ Lipsa de interes din partea elevilor şi a părinţilor
DRU. privind educaţia pentru o viaţă sănătoasă
■ Posibilitatea de informare şi comunicare rapidă cu (alimentaţie corectă şi susţinerea de efort fizic).

12
ISJ şi MECTS, prin portal şi forum. ■ Situaţia socio-economică precară a unora dintre
■ Creşterea sprijinului din partea Consiliului Local familiile din care provin elevii.
pentru susţinerea actului educaţional. ■ Insuficienta conştientizare a unor factori de
■ Sprijinirea elevilor provenind din medii sociale decizie privind priorităţile şi direcţiile de evoluţie
defavorizate prin programe guvernamentale. necesare în învăţământ.
■ Posibilitatea îmbunătăţirii bazei materiale prin ■ Insuficienta conştientizare a părinţilor elevilor
realizarea unor proiecte de finanţare. privind rolul lor de principal partener educaţional
■ Sprijin crescut din partea Consiliului al şcolii.
Reprezentativ al Părinţilor. ■ Plecarea unui număr mare de familii ale elevilor
■ Dezvoltarea parteneriatelor educaţionale încheiate în străinătate.
până în prezent cu alte unităţi de învăţământ. ■ Nesupravegherea elevilor în cazul familiilor
■ Cadre didactice tinere cu spirit de iniţiativă. dezmembrate sau ale celor plecate în străinătate.
■ Posibilităţi de investiţii şi sponsorizări din partea ■ Creşterea efectivului obligatoriu de elevi la
agenţilor economici (de stat sau particulare), clasă cu efecte şi consecinţe asupra calităţii
persoane fizice, fundaţii, asociaţii educaţiei.
nonguvernamentale ■ Slaba motivaţie financiară a personalului şi
■Creşterea orelor de C.D.S. facilitează specializarea migrarea cadrelor didactice tinere spre alte
elevilor într-un anumit domeniu. domenii de activitate.
■ Accesul la informaţii.
■Interesul unor organisme ale administraţiei publice
(Direcţia Judeţeană pentru Protecţia Copilului,
Direcţia Judeţeană pentru Tineret şi Sport, agenţii
de formare profesională, firme de consultanţă şi de
exerciţiu pentru tineret) pentru integrarea tinerilor.
■Derularea unor programe europene la care au
acces elevii (pot deveni bursieri) în scopul formării
profesionale sau a dobândirii competenţelor
lingvistice.

Autoevaluarea trebuie să sprijine dezvoltarea organizaţională. De aceea, ea trebuie efectuată ca parte

integrantă a planificării strategice şi operaţionale, nu ca o activitate închisă. Trebuie de asemenea să se
integreze reglementărilor furnizorului de educatie vizând asigurarea calităţii, inclusiv tuturor standardelor
externe de asigurare a calităţii şi modelelor de comparaţie cu alte instituţii. Astfel, calitatea şi rigoarea
procesului de autoevaluare constituie un mijloc important pentru demonstrarea răspunderii publice.

13
 Pentru a se realiza o îmbunătăţire continuă, întreg personalul trebuie să fie încurajat să îşi
monitorizeze şi să îşi evalueze propria performanţă şi să identifice acele domenii care necesită
îmbunătăţire. Trebuie de asemenea să li se furnizeze timpul şi pregătirea necesare pentru realizarea
acestei sarcini. Mulţi furnizori de educatie subestimează timpul necesar desfăşurării unei autoevaluări
eficiente, mai ales timpul pe care îl implică adunarea dovezilor necesare. O atenţie specială trebuie
acordată nevoilor personalului cu jumătate de normă.

Furnizorii de educatie trebuie să demonstreze implicarea deplină a elevilor în procesul de

autoevaluare. Aceştia trebuie să dezvolte metode eficiente de obţinere a feedback-ului din partea elevilor,
care să includă chestionare, interviuri, grupuri de discuţie, ateliere de lucru şi colectarea nemulţumirilor.
Studiile trebuie să vizeze şi nevoile viitorilor elevi şi nivelul de satisfacţie al celor care părăsesc instituţia
faţă de programul la care au participat. O importanţă aparte o are strângerea datelor despre elevii care
abandonează programele înainte de a dobândi o competenţă.
Cea mai bună practică se realizează dacă furnizorii de educatie asigură participarea deplină a elevilor
la echipele de autoevaluare şi la comitetele de consultare a elevilor. Toţi elevii trebuie informaţi în mod
adecvat asupra scopului şi rezultatelor procesului de autoevaluare. Aceste probleme trebuie incluse în
prevederi despre drepturile şi responsabilităţile elevilor.

În planificarea procesului de autoevaluare, furnizorii de educatie trebuie să ia în considerare şi rolul

pe care îl vor juca sub-contractorii, partenerii cheie şi angajatorii. Este necesar ca instituţiile să dezvolte
metode de obţinere a opiniilor din partea organismelor externe, de exemplu, din partea angajatorilor şi a
comunităţii locale, opinii legate de participarea elevilor la sesiunile de practică la locul de muncă şi/ sau
intrarea acestora pe piaţa forţei de muncă şi relevanţa programelor de învăţare.
Este necesar să fie luate în considerare datele vizând comparaţia între instituţii la nivel local, regional
şi naţional privind, de exemplu, datele privind participarea, rezultatele elevilor, orientarea elevilor şi
situaţia forţei de muncă, precum şi datele de la nivel naţional asupra dezvoltărilor economice şi
politicilor guvernamentale.
Este necesar ca organismele externe implicate să fie informate despre scopul şi rezultatele procesului
de autoevaluare, iar feedback-ul lor să fie folosit la dezvoltarea calităţii ofertei de educaţie şi formare
profesională.

Procesul de autoevaluare trebuie condus şi organizat în mod operativ şi eficient. Liderii şi managerii
trebuie să adere la obiectivele autoevaluării şi să caute să promoveze o atmosferă de încredere în care
indivizii şi grupurile pot reflecta asupra propriei performanţe şi pot avea o atitudine critică faţă de
aceasta.
Este o practică bună de a atribui responsabilitatea coordonării şi supervizării diferitelor aspecte ale
procesului autoevaluării unei persoane potrivite (în cazul furnizorilor mari aceasta poate fi înlocuită cu
14
un grup), ideal un manager cu vechime, care să aibă autoritatea şi responsabilitatea necesară în luarea
deciziilor. Coordonarea procesului de autoevaluare implică în mod obişnuit planificare, stabilirea
termenelor pentru îndeplinirea activităţilor, consiliere, facilitare, monitorizare, analiză, validare, scriere
de rapoarte, corectarea şi adaptarea materialelor, promovarea bunei practici. În afară de organizaţiile
foarte mici, raportul de autoevaluare va fi elaborat pe baza unui număr de sub-rapoarte ale echipelor pe
discipline sau servicii. Este necesar ca respectivul coordonator să stabilească proceduri clare pentru
modul în care va fi făcut acest lucru. Este important ca raportul final să fie concis şi exprimat clar.
Liderii şi managerii trebuie să participe activ la procesul de autoevaluare, într-o manieră adecvată
responsabilităţilor lor de creştere a standardelor şi de îmbunătăţire a eficienţei şi eficacităţii totale a
programelor de învăţare. Ei trebuie de asemenea să aprobe raportul final de autoevaluare şi planul de
îmbunătăţire şi să evalueze eficienţa procesului de autoevaluare.

Monitorizarea, analiza şi evaluarea desfăşurate pe parcursul procesului de autoevaluare contribuie

direct la asigurarea calităţii ofertei de educaţie şi formare profesională. Asigurarea calităţii implică toate
tehnicile şi activităţile care vizează eliminarea cauzelor performanţei nesatisfăcătoare prezente la toate
nivelurile semnificative - de la identificarea nevoilor până la stabilirea gradului în care au fost
satisfăcute aceste nevoi. Astfel, procesul de asigurare a calităţii va cuprinde următorii paşi:
identificarea variabilelor cheie care urmează să fie monitorizate
stabilirea ţintelor, standardelor sau nivelurilor de performanţă cerute pentru aceste variabile
dezvoltarea şi implementarea unui sistem pentru colectarea, analizarea şi raportarea informaţiilor privind
performanţa legată de variabilele cheie
identificarea acţiunii care trebuie să urmeze dacă performanţa se situează sub ţinte, standarde sau
nivelurile cerute
implementarea şi monitorizarea acţiunilor în vederea schimbării

15
 FISA POSTULUI PENTRU PROFESORUL MEMBRU AL CEAC

1. Denumirea postului: membru al Comisiei pentru evaluarea şi asigurarea calităţii

2. Compartiment: Comisia pentru evaluarea şi asigurarea calităţii

3. Nivel ierarhic: 2

4. Relaţii organizatorice:

− relaţii ierarhice: - subordonat responsabilului Comisiei pentru evaluarea şi asigurarea calităţii;

− relaţii funcţionale: stabilite cu compartimentele funcţionale, cu Consiliul de Administraţie şi

Consiliul profesoral;

− relaţii de cooperare: cu compartimentele funcţionale din instituţie;

− relaţii de control: realizează control-evaluarea compartimentului de muncă sau comisiei metodice

din instituţiei pe care îl conduc, privind realizarea obiectivelor şi politicilor de calitate;

6. Obiectivele individuale:

− elaborează procedurile de asigurare a calităţii la nivelul instituţiei de învăţământ;

− realizează activităţile de control-evaluare a asigurării calităţii la nivelul instituţiei de învăţământ, în

baza delegaţiei primite de la responsabilul Comisiei pentru evaluarea şi asigurarea calităţii sau a
directorului instituţiei;

− participă la elaborarea raportului anual de evaluare internă privind calitatea procesului instructiv-
educativ şi a altor documente solicitate de evaluatorii externi ai calităţii învăţământului românesc;

− ia parte la derularea activităţii de proiectare, menţinere şi remodelare (reproiectare) a sistemului de

asigurarea calităţii la nivelul organizaţiei, în scopul îmbunătăţirii acestuia.

16
Sarcini, competenţe, responsabilităţi:
Nr.
Sarcini Competenţe Responsabilităţi
crt.
1. Participă la elaborarea politicilor şi fixarea Ia măsuri pentru elaborarea la termen a politicii de Răspunde de formularea de obiective precise,
obiectivelor calităţii asigurare a calităţii la nivelul instituţiei de învăţământ măsurabile, orientate spre rezultat specifice
pentru domeniul de activitate în care îşi desfăşoară domeniului propriu de activitate
activitatea
2. Asigură implementarea politicii şi Acordă asistenţă de specialitate pentru aplicarea Răspunde de realizarea la termen şi la nivelul
obiectivelor calităţii politicilor şi realizarea obiectivelor sistemului de previzionat al obiectivelor fixate prin politicile
management al calităţii. calităţii pentru domeniul propriu de activitate.
3. Elaborarea şi actualizarea documentelor Ia măsuri pentru asigurarea fondului informaţional Răspunde de acurateţea şi oportunitatea
sistemului de management al calităţii necesar elaborării acestor documente. informaţiilor utilizate în redactarea
(manualul calităţii şi procedurile de documentelor. Răspunde de respectarea
calitate) legislaţiei în vigoare în domeniul elaborării
documentelor legate de calitatea învăţământului.
4. Asigură aplicarea şi menţinerea Aplică măsuri de operaţionalizare a implementării şi Răspunde de utilizarea raţională a resurselor şi
conformităţii sistemului de management al menţinerea conformităţii sistemului de management de respectarea prevederilor privind asigurarea
calităţii al calităţii conformităţii sistemului de management al
calităţii
5. Furnizează informaţiile necesare realizării Identifică punctele forte şi slabe, cauzele acestora, Răspunde de realismul informaţiilor transmise
de analize a neconformităţilor constatate în privind asigurarea menţinerii conformităţii sistemului pentru realizarea analizei sistemului de
implementarea şi menţinerea conformităţii de management al calităţii specifice domeniului de management al calităţii.
sistemului de management al calităţii activitate monitorizat. Răspunde de oportunitatea şi necesitatea unor
Formulează propuneri pentru elaborarea planului de astfel de modificări ale sistemului de asigurare a
îmbunătăţire a calităţii serviciilor de educaţie prestate calităţii în vederea realizării perfecţionării
de instituţia de învăţământ. acestuia.
6. Participă la realizarea analizelor efectuate Asigură în acest scop informaţiile necesare, din Are obligaţia de a se implica în realizarea
de conducere privind eficacitatea compartimentul în care activează. acestor analize. Răspunde de realismul
sistemului de management al calităţii, Transmite persoanelor vizate concluziile şi informaţiilor transmise responsabilului
modul de finalizare a activităţii corective Comisiei pentru evaluarea şi asigurarea calităţii.
propunerile formulate prin aceste analize pentru ca
rezultate ca urmare a auditului intern, toţi angajaţii să fie motivaţi şi implicaţi să participe la
analizelor efectuate de Consiliul de îmbunătăţirea calităţii serviciilor de educaţie.
administraţie şi a auditului extern.

17
7. Desfăşoară activităţi de audit intern al Exercită calitatea de membru al echipei de audit, îşi
sistemului de management al calităţii. îndeplineşte sarcinile care i-au fost trasate privind Răspunde de derularea activităţii de audit intern
monitorizarea şi control-evaluarea domeniului de care al calităţii în condiţii optime.
răspunde .
8. Participă la cursuri de instruire a Se înscrierea şi participă la aceste cursuri de Răspunde de calitatea pregătirii profesionale
personalului în domeniul calităţii perfecţionare privind managementul calităţii în asigurată prin participarea la un curs de
învăţământ. perfecţionare profesională în domeniul calităţii.
9. Răspunde de corectitudinea conţinutului
Desfăşoară activităţile care i-au fost
Participă la derularea activităţilor şi completarea documentelor necesare obţinerii certificării
delegate, în vederea certificării
documentelor necesare pentru obţinerea certificării conformităţii sistemului de management al
conformităţii sistemului de management al
conformităţii sistemului de management al calităţii. calităţii şi de respectarea termenului de
calităţii
elaborare a lor.

18
 I. CERINŢELE POSTULUI
1. Competenţa profesională
Pregătirea profesională: studii de specializare profesională pentru cadre didactice
Experienţă: minim 3 ani în profesie
Cunoştinţe profesionale:
− dobândirea de cunoştinţe privind asigurarea şi evaluarea calităţii în sistemul de învăţământ;
− cunoaşterea particularităţilor aplicării legislaţiei privind calitatea la nivelul instituţiei de învăţământ în care activează;
− cunoaşterea atribuţiilor Comisiei pentru evaluarea şi asigurarea calităţii şi a rolului acesteia pentru îmbunătăţirea serviciilor de educaţie
prestate.
Calităţi şi aptitudini profesionale:
− capacitatea de utilizare a instrumentarului specific asigurării şi evaluării calităţii serviciilor educaţionale;
− disponibilitate pentru realizarea de interpretări ale unor procese şi fenomene manifestate la nivelul instituţiei de învăţământ care vizează
calitatea;
− capacitate de analiză, sinteză.
2. Cerinţe specifice:
− absolvirea unui curs de management privind asigurarea calităţii în învăţământ

Aptitudini ale membrilor comisiei pentru evaluarea şi asigurarea calităţii

Elaborează si coordonează aplicarea procedurilor si activităţilor de evaluare şi asigurare a calitatii:
− capacitate de ordonare şi sintetizare
− capacitate de analiză şi sinteză
− capacitate de a orienta, coordona, motiva, îndruma, de a lua decizii în funcţie de situaţii
− capacitate organizatorică

19
− capacitate de a-şi asuma răspunderi
− rapiditate în realizarea unor sarcini
− capacitate de analiză şi sinteză
− capacitate de ordonare, sistematizare
− spirit de observaţie ridicat, dezvoltat
− memorie de durată, promptitudine în recunoaştere,reactualizare
Elaborează anual un raport de evaluare internă privind calitateaeducaţiei
− capacitate de exprimare, exprimare clară, inteligibilă,precizie
− spirit critic
− gândire creativă, originalitate
Elaborează propuner de îmbunătăţire a calităţii educaţiei
− capacitate de a stabilii corelaţii între teorie şi practică
Cooperează cu diverse agenţii abilitate în asigurarea calităţii:
− capacitatea de a stabilii relaţii de cooperare
− capacitate de a comunica uşor, eficient

20
 OBIECTIVELE COLEGIULUI NATIONAL “FERDINAND I “ BACĂU
PENTRU ANUL ŞCOLAR 2013 – 2014
1. Adecvarea dezvoltarii competentelor elevilor in raport cu societatea actuala / cu economia cunoasterii / cu cerintele pietii muncii
1. 1 Asigurarea accesului tuturor elevilor la servicii educaţionale de calitate.
1. 2. Asigurarea serviciilor de consiliere şi orientare şcolară, profesională şi de asistenţă psihopedagogică.
1. 3. Eliminarea violenţei din şcoală şi din jurul ei.
1. 4. Asigurarea educaţiei complementare (dezvoltare personală, educaţie pentru sănătate şi alimentaţie sănătoasă, cultură, cultură civică,
antreprenorială şi tehnologică, sport).
1. 5. Prevenirea şi combaterea marginalizării şi a excluziunii sociale prin cuprinderea în şcoală a tuturor copiilor cu cerinţe educaţionale speciale
sau din grupuri vulnerabile.
1. 6. Asigurarea evaluării tuturor elevilor în conformitate cu standardele de evaluare si indicatorii de performanta.

2. Monitorizarea aplicării sistemului legislativ care să asigure modernizarea, stabilitatea şi predictibilitatea sistemului de învăţământ\
2.1. Implementarea sistemului de control intern managerial ( OMFP 946/2005)
2.2. Promovarea implementarii eficiente a evaluarii interne institutionale
2.3.. Eficientizarea direcţionării resurselor financiare si a gestionarii resurseloor, in general
2.4. Fundamentarea şi implementarea bugetului in conformitate cu toate avantajele legislative.

3. Educaţia permanentă în vederea accesului la cultură, statut social foarte bun, apartenenţă la grupuri sociale flexibile .
3.1. Eficientizarea cursurilor de formare continuă a personalului didactic şi axarea pe cursuri de dezvoltare personală.

21
3.2.Asigurarea condiţiilor optimale trecerii de la un curriculum axat pe acumulare de cunoştinţe la un curriculum centrat pe formarea de
competenţe relevante pentru piaţa muncii, pe dezvoltarea capacităţii de creaţie şi inovare, precum şi pe cetăţenia activă.
3.3. Monitorizarea impactului parteneriatelor şcolare asupra calităţii actului educaţional
3.4. Promovarea proiectelor europene şi implicarea unui număr cât mai mare de cadre didactice, elevi şi părinţi în derularea lor
4. Dezvoltarea competentelor de comunicare, sociale, etice, civice si artistice la elevi.
4.1. Dezvoltarea unui limbaj complex care sa depaseasca insusirea doar a termenilor de specialitate
4.2. Cadrele didactice isi asuma o relatie deschisa cu elevii, in care acestia din urma sunt parteneri de discutie cu drepturi egale

5. Diminuarea diferentelor de cerinte si valori dintre scoala si comunitate

6. Management eficace si eficient

6.1.Dezvoltarea competentelor de management si leadership
6.2 Proiectarea strategiilor pe termen scurt , mediu si lung
6.3 Diversificarea activitatilor de implicare a scolii in viata comunitatii
6.4. Crearea unui climat care sa incurajeze performanta si calitatea
6.5. Promovarea si impartasirea bunelor practici
6.6. Management proactiv, de dezvoltare a culturii organizationale , a culturii calitatii, a culturii evaluarii / autoevaluarii
6.7. Diagnoza de nevoi specifice, viziune clara, exprimata si asumata
6.8 Cresterea calitatii actului educational prin fundamentarea procesului decizional pe evidente si pe valoare adaugata

Resursele strategice cele mai importante ale şcolii sunt „punctele tari” si „oportunitatile ”, iar ţintele strategice trebuie să contracareze
ameninţarile/„provocarile ” precum si „punctele slabe” identificate .

22
Acestea reies din Planul de imbunatatire propus de CEAC pentru anul scolar 2013-2014

Nr. Obiective Activitati Termene Responsabil Indicatori de realizare

crt. pentru
îndeplinirea
acţiunilor
1. • Realizarea unui RAEI obiectiv pentru anul Elaborarea şi sept. 2013 Directori • Gradul de obiectivitate al RAEI
şcolar 2013-2014 aplicarea de sept 2013 CEAC, sefii • Îmbunătăţirea documentelor
• Utilizarea rezultatelor autoevaluării în strategii şi ariilor curriculare proiective pe baza rezultatelor
elaborarea documentelor proiective elaborate la proceduri pentru autoevaluării
nivelul unităţii asigurarea calităţii • Creşterea gradului de aplicare a
• Monitorizarea aplicării documentelor în vederea pe parcursul documentelor proiective ale CEAC
proiective (plan managerial, plan operaţional al optimizării anului şcolar • Calitatea instrumentelor de
CEAC, planuri de activitate ale comisiilor şi funcţionării şi autoevaluare instituţională
catedrelor metodice) – pe parcursul întregului an dezvoltării • Proceduri de colectare regulată a
şcolar instituţiei de Octombrie feedback-ului din partea elevilor şi a
• Revizuirea instrumentelor de autoevaluare învăţământ 2013 altor factori interesaţi
instituţională • Colectarea sistematică a
• Implementarea SCIM feedback-ului din partea elevilor şi a
• Aplicarea procedurilor de colectare regulată a - CEAC, diriginţi altor factori interesaţi interni şi
feedback-ului din partea elevilor şi a altor factori pe parcursul externi.
interesaţi interni şi externi anului şcolar
• Colectarea rezultatelor obţinute
• Aplicarea procedurilor elaborate sau revizuite în urma aplicării procedurilor şi a
instrumentelor de autoevaluare
instituţională
2. • Elaborarea procedurilor de identificare a Restructurarea, oct. 2013 CEAC, sefii • Revizuirea şi îmbunătăţirea
punctelor tari şi a celor slabe, a oportunităţilor şi optimizarea şi ariilor curriculare ofertei educaţionale şi a proiectului de
ameninţărilor eficientizarea director, şefi de dezvoltare
• Aplicarea procedurilor de identificare a managementului pe parcursul catedre şi comisii • Creşterea cu 50% a numărului de
punctelor tari şi a celor slabe, a oportunităţilor şi strategic anului şcolar metodice, beneficiari care cunosc şi îşi asumă
ameninţărilor - pe parcursul întregului an şcolar cadre didactice activităţile incluse în PDI
• Utilizarea datelor obţinute în vederea • Funcţionarea eficientă a
revizuirii şi îmbunătăţirii ofertei educaţionale şi a sistemului de comunicare formală

23
 proiectului de dezvoltare internă cu personalul propriu şi cu
• Îmbunătăţirea proiectului de dezvoltare elevii
şcolară propus de către unitatea şcolară
• Aplicarea procedurilor de comunicare formală
internă ( cu personalul propriu, cu elevii) şi
externă ( cu părinţii, angajatorii, alte insituţii şi
grupuri sermnificative de interes) - pe parcursul
întregului an şcolar
• Popularizarea proiectului de dezvoltare
şcolară propus de către unitatea şcolară
în rândul beneficiarilor
• Realizarea unei comunicări eficiente interne şi
externe
3. • Elaborarea şi aplicarea de proceduri obiective Creşterea calităţii permanent CEAC, sefii • Realizarea unei evaluări obiective
şi transparente de evaluare a rezultatelor învăţării procesului de ariilor şi transparente a rezultatelor învăţării
• Aplicarea procedurilor de evaluare a predare-învăţare- curriculare, cadre • Proceduri de evaluare a
rezultatelor învăţării evaluare prin pe parcursul didactice rezultatelor învăţării
• Colectarea datelor privind progresul şi satisfacerea întregului an • Date privind progresul şi
dezvoltarea elevilor, în mod sistematic - pe necesităţilor şcolar dezvoltarea elevilor
parcursul întregului an şcolar beneficiarilor • Instrumente pentru identificarea
• Elaborarea şi aplicarea unor planuri privind gradului de satisfacţie a beneficiarilor
progresul şi dezvoltarea elevilor sistematic direcţi şi indirecţi
• Elaborarea de chestionarea pentru oct. 2013 • Eficientizarea activităţii instituţiei
identificarea gradului de satisfacţie al prin utilizarea rezultatelor referitoare
beneficiarilor direcţi şi indirecţi la gradul de satisfacţie a beneficiarilor
• Aplicarea periodică a instrumentelor de
evaluare a satisfacţiei elevilor şi / sau a părinţilor pe parcursul CEAC, sefii
acestora întregului an ariilor
şcolar curriculare,
• Interpretarea datelor colectate – pe parcursul
diriginţi
întregului an şcolar
• Utilizarea rezultatelor obţinute în vederea
eficientizării activităţii

24
4. • Elaborarea şi aplicarea de proceduri de oct. 2013 sefii ariilor • Proceduri de inserţie profesională
evaluare periodică a calităţii corpului profesoral curriculare pentru cadrele didactice noi
• Elaborarea procedurilor de inserţie • Eficientizarea activităţii cadrelor
profesională pentru cadrele didactice noi didactice noi
• Aplicarea procedurilor de inserţie profesională
pentru cadrele didactice noi - pe parcursul
întregului an şcolar
5. • Implicarea unui numar cat mai mare de Dezvoltarea Octombrie Directorul • Planuri operationale
profesori , parinti si alti factori reprezentativi in institutionala prin Membrii CEAC • Chestionare
formularea unor propuneri cu privire la alcatuirea cresterea calitatii Șefii de • Panouri si afise
planului de dezvoltare institutionala actului educational comisiișicomparti • Strategii de autoevaluare si
• Afisarea la loc vizibil a misiunii si tintelor (predare-invatare- mente evaluare a personalului
strategice pentru elevi, parinti, cadre didactice si evaluare) și a • Ghiduri, manual, actiuni
reprezentanti ai comunitatii locale, institutii activitatii extrascolare, articole de presa
partenere extracurriculare • Date statistice, baza de date
• Desemnarea unui grup de lucru cu atributii in 2013 • Rapoarte
evaluarea proiectului de dezvoltare • PDI
6. • Realizarea programului de activitate pentru Optimizarea oct. 2013 - bibliotecar, • Înregistrarea unui progres în
bibliotecă şi laboratoare de informatică, cabinet de accesului la prof. de privinţa accesului elevilor şi cadrelor
consiliere resursele informatică, didactice la resursele educaţionale ale
• Popularizarea activităţilor derulate în cadrul educaţionale consilier şcolar şcolii: auxiliarele curriculare, fondul
biblioteci şi laboratoarelor de informatică, de carte şi alte materiale din
cabinetului de consiliere şi asigurarea accesului la bibliotecă, tehnologia informatică şi
resursele educaţionale existente de comunicare, serviciile de orientare
• Relizarea de de activităţi de învăţare şi consiliere
diferenţiată, centrate pe elev - pe parcursul • Înregistrarea unui progres privind
întregului an şcolar facilitarea studiului individual şi
• Promovarea exemplelor de bune practici - pe - pe parcursul Şefi de catedre şi integrarea elevilor cu cerinţe
parcursul întregului an şcolar întregului an comisii metodice, educaţionale speciale şi a persoanelor
şcolar cadre didactice în situaţii de risc educaţional.
7. • Iniţierea în cadrul instituţiei de învăţământ a Eficientizarea - pe parcursul Şefi de catedre şi • Utilizarea rezultatelor cercetării
unor proiecte de cercetare ştiinţifică sau de activităţii de întregului an comisii metodice, ştiinţifice pentru îmbunătăţirea
dezvoltare cercetare ştiinţifică şcolar cadre didactice performanţelor şcolare
• Popularizarea rezultatelor cercetării ştiinţifice şi metodică

25
 obţinute în diferite domenii
• Accesibilizarea noţiunilor obţinute în urma • Proiecte de cercetare ştiinţifică
cercetării ştiinţifice şi introducerea lor în
programele de învăţare - iunie 2014
• Derularea proiectelor de cercetare
• Publicarea rezultatelor cercetării
8. • Îmbunătăţirea activităţii metodice a cadrelor oct. 2013 Şefi de catedre şi • Exemple de bune practici privind
didactice comisii metodice, activitatea metodică a cadrelor
• Organizarea colectivelor de catedră, a cadre didactice didactice
comisiilor metodice şi a celorlalte comisii cu • Dezvoltarea competenţelor
respectarea legislaţiei în vigoare cadrelor didactice de aplicare a
• Elaborarea planurilor de activitate de fiecare noţiunilor de metodica specialităţii
comisie constituită la nivelul unităţii - pe parcursul
• Participarea cadrelor didactice şi a întregului an
personalului de conducere la activităţile metodice şcolar
de la nivelul localităţii şi judeţului
• Aplicarea în cadrul activităţii didactice a
competenţelor dezvoltate în cadrul activităţilor
metodice
• Popularizarea exemplelor de bune practici
privind activitatea metodică a cadrelor didactice
9. • Aplicarea strategiei de dezvoltare-proiectare a Îmbunătăţirea oct. 2013 Şefi de catedre şi • Diversificarea ofertei şcolii pe
curriculum-ului la decizia şcolii pentru fiecare ofertei şcolii comisii metodice, baza rezultatelor obţinute
nivel de şcolarizare din oferta şcolii. cadre didactice
• Realizarea analizei de nevoi a beneficiarilor
direcţi privind programele de învăţare oferite de
unitatea şcolară prin CDS
• Elaborarea şi îmbunătăţirea strategiei de
dezvoltare-proiectare a curriculum-ului la decizia
şcolii din oferta şcolii
• Elaborarea de propuneri de programe de CDS
în conformitate cu strategia propusă şi nevoile
elevilor
• Informarea regulată a elevilor şi / sau a

26
 părinţilor acestora privind progresul realizat şi
rezultatele şcolare - pe parcursul întregului an febr. 2014
şcolar
• Elaborarea şi aplicarea de proceduri în
vederea revizuirii periodice a curriculumului la
decizia şcolii pe baza rezultatelor autoevaluării,
ale evaluării formative şi sumative
• Revizuirea periodică a curriculumului la
decizia şcolii pe baza rezultatelor autoevaluării,
ale evaluării formative şi sumative
10. • Aplicarea la toate disciplinele a testelor de Îmbunatatirea - pe parcursul -directorul • Cresterea calitatii procesului
evaluare iniţială, în vederea stabilirii unui parcurs programului si a întregului an -consilierul educativ
individualizat de învăţare; mediului de invatare şcolar educativ
• Folosirea unei game variate de resurse şi şefi de catedre şi
materiale in vederea oferirii de sprijin comisii metodice,
semnificativ şi eficace elevilor, pentru înţelegerea cadre didactice
modului in care autoevaluarea obiectivă le permite membri CEAC
să inregistreze progrese ;
• Analiza cu elevii a criteriilor de evaluare a
învăţării, pentru fiecare grup de itemi inclus în
materialele de invăţare, fişele de lucru, temele,
aplicaţiile experimentale, de laborator şi practice
• Monitorizarea feed-back-ului constructiv şi
aplicarea măsurilor ameliorative adecvate ;
• Extinderea utilizării metodelor de predare-
învăţare –evaluare activ- participative , a învaţării
centrate pe elev ;
• Aplicarea procedurilor de asigurare a calităţii
existente , care să se axeze pe îmbunătăţirea
rezultatelor elevilor în măsura în care conduc la
îmbunătăţirea sau menţinerea unor standarde
înalte ;
11. • Realizarea ROI si Organigramei, conform Optimizarea Noiembrie Directorii • Chestionare
legislatiei in vigoare; --si particularitatilor Membrii CEAC

27
 specifice CNF organizarii interne 2013 Șefii de comisii • Intalniri lunare a membrilor
• Operationalizarea fisei postului pentru toti a unitatii de și Consiliului elevilor, a Asociatiei
angajatii unitatii de invatamant invatamant compartimente parintilor
• Corelarea fisei postului cu organigrama • Implicarea scolii in dezbaterile
• Corelarea fisei de evaluare cu atributiile publice referitoare la progresul
specific fiecarui post, cu ROFUIP, cu nevoile educatiei
specifice ale scolii
12. • Asigurarea unui sistem eficient de comunicare Cresterea calitatii Permanent Directorii • Procese verbale de informare
formala interna si externa sistemului de Membrii CEAC lunara a parintilor
• Elaborarea unor proceduri de comunicare comunicare Coordonatorul • Utilizarea tehnologiei informatice
formala interna si externa educativ (pagina web, site-ul scolii) pentru
• Promovarea eficienta a ofertei educationale Comisia de optimizarea circulatiei informatiei in
promovare a organizatie si in afara acesteia
imaginiiscolii • Proceduri de comunicare interna
Comisia de si externa
marketing • Chestionare de feed-back pentru a
educational inregistra gradul de satisfactie al
beneficiarilor privind calitatea si
ritmicitatea informatiei
• Emisiuni radio ale scolii
• Aparitii TV, presa, radio
13. • Elaborarea unor planuri de imbunatatire a Dotarea si Permanent Directorul • Portofoliile cadrelor didactice
dotarii dezvoltarea Comisia • Liste de achizitii, normative de
• Crearea unor mijloace de invatamant si spatiilor scolare si Bibliotecarul dotareminimala
auxiliare curricular proprii auxiliare cu scolii • Inventarul bibliotecii scolare
• Cresterea cu cel putin 5% a fondului
mijloace de • Registre cu evidenta utilizarii
bibliotecii/ centrului de documentare si informare
invatamant si bibliotecii
• Dotarea laboratoarelor de informatica auxiliare
• Informatizarea activitatii bibliotecii curriculare,
• Accesul on-line la resursele fondului dezvoltarea
bibliotecii, in scopul cresterii interesului fondului de carte
pentru lectura si folosirea acestui spatiu de un
nr tot mai mare de elevi

28
14. • Implicarea tuturor membrilor comisiei în Îmbunătăţirea Permanent Directorul • Fişe
desfăşurarea unei activităţi susţinute şi continue activităţii CEAC Membrii CEAC • Chestionare
• Aplicarea unui număr mărit de chestionare Șefii de comisii și • Rapoarte si sinteze
• Conlucrarea cu celelalte comisii din colegiu compartimente • Bază de date cu mai multe
• Realizarea unor noi fișe pentru culegerea informații
datelor cerute de RAEI actualizat 2013-2014 • Proceduri
• Elaborarea si monitorizarea aplicarii unui
numar mai mare de proceduri
• Elaborarea Planurilor de imbunatatire
continua

Din analiza PDI pentru perioada 2013-2014 reiese ca un numar mare din actiunile propuse prin planul de imbuntatire CEAC se regasesc in
planul operational ce-l insoteste , fiind formulate ca variante de imbunatatire in tinte si optiuni strategice, asa ca pentru anul 2013-2014 Comisa
de Evaluare si Asigurare a Calitatii preia tintele si optiunile strategice din planul operational :

29
 ȚINTE ȘI OPȚIUNI STRATEGICE
ŢINTE STRATEGICE OPŢIUNI STRATEGICE
1. Asigurarea cresterii calităţii în educaţie pentru 1. Opţiunea curriculară:
toate domeniile si toti indicatorii din a. Asigurarea cadrului instituţional pentru calitate în educaţie.
standardele de acreditare si evaluare periodica b. Dezvoltarea şi diversificarea ofertei curriculare, în vederea motivării tuturor
a unitatilor de invatamant preuniversitar categoriilor de elevi pentru participare şcolară.
c. Optimizarea sistemului de evaluare, prin utilizarea criteriilor de calitate şi a
descriptorilor de performanţă.
4. Opţiunea – resurse materiale şi informaţionale:
Popularizarea documentelor de politică educaţională şi a finalităţilor lor pe nivele
de scolarizare, în vederea aplicării eficiente a acestora.
3. Opţiunea – resurse umane: Asigurarea asistenţei manageriale şi de specialitate
pentru cadrele didactice din scoala.
4. Opţiunea – relaţii cu comunitatea: Colaborarea dintre I.S.J. Bacău, Consiliul
Naţional pentru Curriculum, A.R.A.C.I.P., Institutul de Ştiinte ale Educaţiei pe
probleme de curriculum şi C.N.E.E.
2. Asigurarea accesului egal la educaţie pentru toti 1. Opţiunea curriculară: Dezvoltarea şi proiectarea ofertei curriculare în raport cu
elevii colegiului particularităţile individuale ale elevilor, cu cerințele pieții forței de muncă şi
dezideratele comunităţii
2. Opţiunea – resurse materiale şi informaţionale: Popularizarea documentelor
legislative privind asigurarea accesului la educaţie, în vederea aplicării eficiente a
acestora
3. Opţiunea – resurse umane: Asigurarea asistenţei de specialitate pentru cadrele
didacticedin scoala si pentru elevii care provin din medii defavorizate
4. Opţiunea – relaţii cu comunitatea: Colaborarea dintre colegiuşi reprezentanţii
comunităţii în vederea derulării unor programe educaţionale destinate grupurilor de
elevi cu cerinte educative speciale
3. Asigurarea dezvoltării personale şi profesionale 1. Opţiunea curriculară: Promovarea unei politici de personal care să asigure
a cadrelor didactice creşterea calităţii şi eficienţa activităţii.
2. Opţiunea – resurse materiale şi informaţionale: Promovarea ofertanţilor care
livrează programe adaptate, focalizate pe introducerea schimbărilor în educaţie.

30
 3. Opţiunea – resurse umane: Identificarea nevoilor reale de pregătire ale cadrelor
didactice, stimularea participării acestora în programe de formare continuă, în
vederea creşterii calităţii resurselor umane angajate în colegiu , în vederea
îndeplinirii scopurilor educaţionale şi asigurarea calităţii în învăţământ.
4. Opţiunea – relaţii cu comunitatea: Mediatizarea în comunitate a rezultatelor
deosebite obţinute de către cadrele didactice în desfăşurarea activităţilor instructiv-
educative
4. Creşterea rolului şcolii în promovarea noilor 1. Opţiunea curriculară: Promovarea şi implementarea unor programe de învăţare
tehnologii de informare şi comunicare electronică (e-learning) la nivelul colegiului
2. Opţiunea – resurse materiale şi informaţionale: Asigurarea dotărilor pentru o
informatizare completă a serviciilor educaţionale, manageriale şi administrative
prin stabilirea investiţiilor solicitate la nivelul colegiului.
3. Opţiunea – resurse umane: Stimularea cadrelor didactice pentru parcurgerea
unor programe de abilitare în utilizarea software-ului educaţional.
4. Opţiunea – relaţii cu comunitatea: Promovarea în comunitate a preocupărilor
şcolilor pentru utilizarea noilor tehnologii în vederea obţinerii unui sprijin financiar
corespunzator din partea acesteia.
5. Cresterea numarului de proiecte şi programe 1. Opţiunea curriculară: Susţinerea colegiului în ofertarea unor proiecte şi
desfasurate cu sprijinul comunităţii cu cel putin programe educaţionale cu sprijinul comunităţii.
50% fata de 2009-2013 2. Opţiunea – resurse materiale şi informaţionale:
a. Asigurarea condiţiilor de transmitere a informaţiilor privind elaborarea de
proiecte şi programe.
b. Dezvoltarea unei strategii , în vederea atragerii de fonduri financiare pentru
elaborarea şi implementarea proiectelor şi programelor educaţionale.
3. Opţiunea – resurse umane: Motivarea cadrelor didactice pentru participarea în
proiecte şi programe educaţionale.
4. Opţiunea – relaţii cu comunitatea: Promovarea în comunitate a unor modele de
bune practici existente în colegiu,cu privire la dezvoltarea de proiecte şi programe
educaţionale

Din actiunile propuse in planul operational al PDI ne alegem pentru monitorizare si evaluare , urmatoarele :

31
 Proiectarea şi planificarea activităţii de evaluare a calităţii

Nr. Activităţi Obiective Resurse Termene Responsabili Indicatori de realizare

crt
1. Documentarea membrilor Continuarea dezvoltării Legislație octombrie- Echipa managerială Toate
CEAC cu privire la actele unei culturi și a unei noiembrie CEAC documentele
normative privind asigurarea mentalităti a calitătii la Ghidul CEAC 2013 CEAC sunt realizate.
calității în învățământul nivelul întregului personal
preuniversitar: manualul de al școlii Manualul de Inițializarea
evaluare internă, modalități de evaluare RAEI 2013- 2014
lucru, standarde de referință și internă în aplicatia informatică
de calitate. ARACIP
2. Întocmirea Planului de Continuarea dezvoltării Legislație octombrie CEAC Plan de îmbunătăţire
îmbunătăţire unei culturi și a unei Ghidul CEAC 2013 aprobat şi avizat de C.A.
3. Informări periodice, în mentalităti a calitătii la Documente de două ori Coordonator Proces verbal Consiliul
consiliile profesorale, cu privire nivelul întregului personal interne ale pe semestru CEAC Profesoral
la acţiunile CEAC al școlii CEAC
4. Elaborarea Planului operațional Proiectarea activității Strategia octombrie Echipa managerială Toate
al CEAC în concordanță cu pentru anul școlar CEAC 2013 CEAC documentele
PDI și Planul managerial. 2013-2014 PDI și Plan proiective sunt realizate.
managerial
5. Revizuirea procedurilor interne Realizarea/ revizuirea Strategia octombrie CEAC 10% proceduri noi
de asigurare a calităţii si procedurilor pentru fiecare CEAC 2013 – Responsabili realizate
elaborarea de proceduri noi. subdomeniu Planul februarie comisii metodice 30 % proceduri revizuite
Corelarea instrumentelor managerial 2014 5% instrumentelor noi
de evaluare cu noile ținte Resurse adăugate procedurilor
strategice din PDI interne revizuite
Dezvoltarea bazei de date a Plan de Baza de date cu
CEAC îmbunătățire instrumente de evaluare

32
6. Monitorizarea activităților de Trasarea unor direcții noi Legislație ianuarie CEAC Chestionare aplicate
pregatire suplimentară pentru de implementare a unui Graficul de 2014 Cadre didactice tuturor elevilor de clasa a
examenele naționale și analiza demers eficient care să pregătire VIII-a și a XII-a și
strategiei colegiului pentru conducă la succesul școlar. suplimentară cadrelor didactice (80%)
îmbunătățirea rezultatelor Calendarul Analiza SWOT a
obținute la examenele naționale examenelor rezultatelor obținute în
naționale urma aplicării
chestionarelor
7. Implicarea în demersul de Realizarea dosarului de Legislație ianuarie Echipa managerială Vizită evaluare externă
depunere a documentației autorizare - ianuarie 2014 Resurse 2014 CEAC Documente care reflectă
pentru introducerea interne Responsabili concluziile comisiei de
specializarii “Stiinte ale Derularea vizitei externe PDI comisii metodice evaluare externă
naturii” la liceu, filiera privind acreditarea Plan Cadre didactice
teoretica, profilul real managerial
8. Monitorizarea acțiunilor care Realizarea unei platforme Noul site al februarie Echipa managerialăNumărul mediu de
vizează îmbunatățirea online funcționale care să colegiului 2014 CEAC accesări ale site-ul
comunicării formale și reflecte imaginea tuturor Documente Responsabili colegiului comparabil cu
informale la nivelul tuturor departamentelor colegiului interne comisii metodice numărul elevilor din
palierelor Colegiului National școală
,,Ferdinand I” Bacău Gradul de încărcarea a
site-ului (volumul
informației prezentate)
9. Monitorizarea progresului Identificarea punctelor Rezultatele martie 2014 Echipa managerială Numărul fișelor de progres
elevilor, a planurilor remediale vulnerabile în demersul de obținute în –iunie 2014 CEAC în care s-au înregistrat
pentru elevii cu ramâneri în pregatire suplimentară pe urma aplicării Responsabili rezultatele elevilor
urmă, a planificari de lucru intreg parcursul anului chestionarului comisii metodice Numărul orelor de
pentru concursuri și scolar 2013-2014 din luna Cadre didactice pregătire în raport cu
olimpiade, pentru elevii ianuarie 2014 planificările realizate
performanți. Numărul simulărilor de
examen
Numărul participanților la
concursuri/olimpiade

33
10. Creșterea numărului de asitențe Realizarea asistentelor la Planificarea aprilie 2014 Echipa managerială Numărul de asistențe la
la ore/ chestionare aplicate ore , conform planificarii asitentelor la -mai 2014 CEAC ore
ore Responsabili Numărul de chestionare
Orarul școlii comisii metodice aplicate
Cadre didactice Analiza SWOT și
identificarea de măsuri
derivate din analiza
comparativă a rezultatelor
11. Analiza Ofertei CDS Diversificarea ofertei Oferta CDS mai 2014 Echipa managerială Analiză comparative
diversificata pentru anul scolar curriculare cu cel putin 25 din anul CEAC acelor două oferte cu
2014-2015 % pentru anul scolar viitor current și din Responsabili evidențierea elementelor
fața de anul 2013-2014, anul școlar comisii metodice SWOT
pentru specilizarea noua următor Cadre didactice Chestionarele aplicate
dar si pentru specializarile (80% elevi participanți)
existente
12. Întocmire RAEI pentru anul Prezentarea raportului către Legislație iunie 2014 - Echipa managerială Inițializarea și completarea
scolar 2013-2014. C.A. spre aprobare Ghidul CEAC septembrie Responsabil CEAC RAEI 2013-2014 în
Manualul de 2014 aplicația informatică a
evaluare ARACIP
internă

34