Universitatea din București

Facultatea de Psihologie si Științele Educației

Departamentul de Formare a Profesorilor
Filiala Focșani
Anul 2018-2019

Management Educaţional

Coordonator : Studenți:
 MANAGEMENTUL CALITATII EDUCATIEI

Calitatea educaţiei este ansamblul de caracteristici ale unui program de studiu şi ale
furnizorului acestuia, prin care sunt satisfăcute aşteptările beneficiarilor, precum şi
standardele de calitate.
Calitatea se produce, se generează permanent, se măsoară şi se îmbunătăţeşte
continuu. Organizaţia furnizoare de educaţie trebuie să asigure calitatea, să implementeze
propriul sistem de management şi de asigurare a calităţii, să se autoevalueze continuu şi să
propună măsuri ameliorative. Şcoala este responsabilă de asigurarea internă a calităţii, dar
calitatea se asigură prin dialog şi pe bază de parteneriat cu toţi actorii implicaţi.
Persoanele implicate in procesul educational, indiferent de locul si functia pe care o
ocupa intr-o scoala, sunt raspunzatoare de producerea si generarea unei educatii de calitate.
Toti participantii la actul educational trebuie sa se considere implicati in calitatea educatiei si,
in acelasi timp, sa se asigure de calitatea muncii sale.
PRINCIPIILE CALITĂŢII
1) Managementul calităţii - managementul calităţii asigură calitatea programelor de
învăţare şi promovează îmbunătăţirea continuă printr-un proces riguros de
autoevaluare.
2) Responsabilităţile managementului - organizaţia asigură un management eficient al
tuturor proceselor, al ofertei educaţionale şi de formare profesională şi al dezvoltării
programelor de învăţare.
3) Managementul resurselor - organizaţia oferă elevilor un mediu sigur, sănătos, care le
oferă sprijin; de asemenea, organizaţia se asigură că programele sunt furnizate şi
evaluate de personal competent şi calificat.
4) Proiectarea, dezvoltarea şi revizuirea programelor de învăţare - organizaţia este
receptivă faţă de nevoile tuturor factorilor interesaţi în dezvoltarea şi furnizarea
programelor de învăţare.
5) Predarea, instruirea practică şi învăţarea - organizaţia oferă condiţii egale de acces
la programele de învăţare şi sprijină toţi elevii.
6) Evaluarea şi certificarea învăţării - organizaţia utilizează procese eficiente de
evaluare şi monitorizare pentru a sprijini progresul elevilor.
7) Evaluarea şi îmbunătăţirea calităţii - performanţa organizaţiei este monitorizată şi
evaluată; procesul de autoevaluare are ca rezultat planul de îmbunătăţire;
îmbunătăţirile sunt implementate şi monitorizate.

DOMENII ŞI CRITERII PENTRU ASIGURAREA CALITĂŢII EDUCAŢIEI

1. Capacitatea instituţională, care rezultă din organizarea internă din infrastructura

disponibilă, definită prin următoarele criterii: structurile instituţionale, administrative
şi manageriale; baza materială; resursele umane;
2. Eficacitatea educaţională, care constă în mobilizarea de resurse cu scopul de a se
obţine rezultatele aşteptate ale învăţării, concretizată prin următoarele criterii:
conţinutul programelor de studiu; rezultatele învăţării; activitatea de cercetare
ştiinţifică sau metodică, după caz; activitatea financiară a organizaţiei;
3. Managementul calităţii, care se concretizează prin următoarele criterii: strategii şi
proceduri pentru asigurarea calităţii; proceduri privind iniţierea, monitorizarea şi
revizuirea periodică a programelor şi activităţilor desfăşurate; proceduri obiective şi
transparente de evaluare a rezultatelor învăţării; proceduri de evaluare periodică a
 calităţii corpului profesoral; accesibilitatea resurselor adecvate învăţării; baza de date
actualizată sistematic, referitoare la asigurarea internă a calităţii; transparenţa
informaţiilor de interes public cu privire la programele de studii şi, după caz,
certificatele, diplomele şi calificările oferite; funcţionalitatea structurilor de asigurare
a calităţii educaţiei, conform legii.

ASIGURAREA CALITĂŢII ÎN EDUCAŢIE

Asigurarea calităţii educaţiei este realizată printr-un ansamblu de acţiuni de dezvoltare

a capacităţii instituţionale de elaborare, planificare şi implementare de programe de studiu,
prin care se formează încrederea beneficiarilor că organizaţia furnizoare de educaţie satisface
standardele de calitate. Asigurarea calităţii exprimă capacitatea unei organizaţii furnizoare de
a oferi programe de educaţie, în conformitate cu standardele anunţate. Ea este astfel
promovată încât să conducă la îmbunătăţirea continuă a calităţii educaţiei.

ASIGURAREA CALITĂŢII ÎN EDUCAŢIE PRESUPUNE:

o Planificarea şi realizarea efectivă a rezultatelor aşteptate ale învăţării
o Monitorizarea rezultatelor
o Eluvaluarea internă a rezultatelor
o Evaluarea externă a rezultatelor
o Îmbunătăţirea continuă a rezultatelor în educaţie.
CALITATEA EDUCATIEI ESTE ASIGURATA DE:
 Actorii educaţionali (cadrele didactice, elevii, părinţii, conducerea şcolii etc.) – cu rol
în producerea şi generarea educaţiei de calitate;
 Comisia pentru evaluarea şi asigurarea calităţii, care are rol în asigurarea calităţii şi
în evaluarea internă a calităţii educaţiei;
 Inspectoratul şcolar, care are rol în controlul calităţii pentru instituţiile de învăţământ
preuniversitar;
 Agenţia Română de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Preuniversitar, care are
rolul de evaluare externă a calităţii educaţiei;
 Ministerul Educaţiei şi Cercetării – cu rol de reglementare şi de implementare a
modalităţilor de organizare, control şi evaluare a sistemul naţional de învăţământ.

STANDARDE DE CALITATE

Evaluarea calităţii se face prin raportare la standarde.

Standardul reprezintă descrierea cerinţelor formulate în termeni de reguli sau rezultate,
care definesc nivelul minim obligatoriu de realizare a unei activităţi de educaţie.
Standardele naţionale de evaluare pentru unităţile de învăţământ preuniversitar din
România:
• Pentru autorizare;
• Pentru acreditare şi evaluare periodică;
• De calitate – cu trei niveluri: minimal, de referinţă, de excelenţă

FACTORII CARE DETERMINĂ REALIZAREA UNEI EDUCAŢII DE

CALITATE

Cerinţe pentru o şcoală modernă care furnizează educaţie de calitate:

o dotare bună,
 o profesori de elită,
o disciplină şi seriozitate,
o părinţi interesaţi şi implicaţi activ în serviciul de educaţie de calitate oferit de
şcoală,
o un consiliu de administraţie responsabil,
o comunitate conştientă de calitatea viitorilor cetăţeni ce ies pe porţile lăcaşului
de educaţie şi care investesc resurse financiare şi umane pentru dezvoltarea ei.

Spatiul de invatare:
Actul educaţional se finalizează cu rezultate de calitate dacă ambientul / spaţiul de
învăţare îndeplineşte câteva condiţii strict necesare: dotat cu mijloace şi resurse, estetic,
funcţional, stimulativ, plăcut, confortabil, specializat, relevant, multifuncţional, modern.
Profesorul:
Rolul profesorului în procesul de predare-învăţare este acela de a facilita şi intermedia
învăţarea, de a fi partener în învăţare, de a-i ajuta pe elevii săi să înţeleagă, să argumenteze
puncte de vedere proprii, de a alege strategii adecvate prin care să-i pregătească pe elevi să
facă faţă şi să se integreze optim unei societăţi aflate într-o dinamică fără precedent.
Calitatea cadrelor didactice:
o Extrem de bine pregătite, din punct de vedere al cunoştinţelor transmise (să nu fie puse
în încurcătură de către elevi curioşi sau recalcitranţi care le adresează întrebări legate
de subiectul predat);
o Abilitatea de a face conexiuni cu alte materii şi evenimente;
o Rezistenţă psihică: zi de zi lucrează cu o mulţime de copii diferiţi, gălăgioşi care simt
frica şi nesiguranţa, care încercă în permanenţă să găsească un punct sensibil şi care, o
dată identificat, va fi exploatat încontinuu;
o Abilităţi pedagogice;
o Pasiune pentru munca pe care o fac;
o Inteligenţă emoţională, pentru a putea comunica eficient cu elevii.
Destinderea relaţia elev-dascăl
o Pentru copii jocul este un mod de a exista, de a fiinţa. Pentru elevi, gluma, zâmbetul,
râsul şi surâsul, hazul şi veselia sunt mai atrăgătoare şi mai eficiente decât încruntarea,
gravitatea şi severitatea excesivă. Buna dispoziţie, ironia, umorul – specifice neamului
nostru ca mod de descătuşare a energiilor afective – se confirmă a fi stilul pedagogic
cel mai apreciat de elevi, cu consecinţe benefice, pe când proasta dispoziţie, duritatea
inhibă, blochează gândirea şi imaginaţia elevului.
o Îmbinarea surâsului cu competenţa profesională, cu informarea la zi, cu autoritatea şi
prestigiul de dascăl va face procesul de învăţământ mai plăcut, mai umanizat.
Atitudinea faţă de elevi; se poate schimba prin: reducerea cantităţii de cunoştinţe;
accentuare pe conexiunile ce se fac între cunoştinţe, pe aplicabilitatea lor şi nu pe volumul lor
uriaş. încurajarea opiniei elevului în emiterea judecăţilor de valoare, cultivarea încrederii de a-
şi aborda dascălul în orice problemă şcolară sau de viaţă care i se iveşte. Elevul nu trebuie să
se simtă ca un soldat în faţa superiorului său ierarhic. El trebuie să fie ascultat, să fie ajutat să-
şi lămurească problema şi să-i găsească cea mai bună soluţie.
Consilierea si orientarea : Prin consiliere şi orientare, se pregătesc elevii pentru viaţă,
pentru ca aceştia să devină capabili să se ajute singuri, să se înţeleagă atât pe ei cât şi
realitatea înconjurătoare, să-şi dezvolte capacităţi de afirmare a potenţialului individual în
mod independent sau în cadrul grupului din care fac parte.
Metodologia asigurării calităţii în educaţie se bazează pe relaţiile ce se stabilesc între
următoarele componente:

 criterii;
 standarde şi standarde de referinţă;
 indicatori de performanţă;
 calificări.

Calitatea procesului educational din institutiile de invatamant este asigurată prin

următoarele procese:

 planificarea şi realizarea efectivă a rezultatelor aşteptate ale învăţării;

 monitorizarea rezultatelor;
 evaluarea internă a rezultatelor;
 evaluarea externă a rezultatelor;
 îmbunătăţirea continuă a rezultatelor în educaţie.

Componentele şi procesele de asigurare a calităţii şi relaţiile dintre ele se diferenţiază în

funcţie de:

 nivelul de învăţământ şi, după caz, al calificării;

 tipul organizaţiei furnizoare de educaţie;
 tipul de program de studii.

Proiecte care asigura un invatamant de calitate: in domeniul educaţiei se disting 3

tipuri de proiecte :

 Proiectul educaţional cu activitate de interes general ce configurează orientările

esenţiale ale educaţiei: concepţia despre om, idealul educaţional, valorile societăţii. El
ţine de politica educaţională şi se concretizează in programe de reformă sau de
dezvoltare a sistemului educaţional ca întreg.
 Proiectul curricular , ca acţiune de configurare si anticipare a activităţilor si
procesele educaţionale concrete privind îndeosebi activitatea educatorilor si a
educabililor precum si relaţiile între aceştia. Constituie reprezentarea demersului cu
caracter aplicativ ce urmăreşte dezvoltarea de deprinderi, abilităţi în activitatea pe o
anumită temă. Calitatea actului educaţional depinde de aceste proiecte, care sunt nu
numai extrem de utile, dar absolut necesare în perioadele de tranzacţie punându-se
accent pe calitate în actul educaţiei şcolare.
 Proiectul instituţional , ca instrument al politicii manageriale a directorului, centrat
pe schimbare, pe inovarea şi dezvoltarea şcolii în plan structural si funcţionale, fiind
un instrument de coordonare a tuturor activităţilor din şcoală

Comisia pentru evaluarea si asigurarea calitatii si ARACIP

La nivelul fiecărei organizaţii furnizoare de educaţie din România se înfiinţează

Comisia pentru evaluarea şi asigurarea calităţii. Organizaţia furnizoare de educaţie elaborează
şi adoptă propria strategie şi propriul regulament de funcţionare a Comisiei. Conducătorul
organizaţiei este direct responsabil de calitatea educaţiei furnizate. Comisia pentru evaluarea
şi asigurarea calităţii este formată din 3-9 membri. Conducerea ei operativă este asigurată de
conducătorul organizaţiei sau de un coordonator desemnat de acesta. Componenţa Comisiei
pentru evaluarea şi asigurarea calităţii în unităţile din învăţământul preuniversitar cuprinde, în
număr relativ egal:
a) reprezentanţi ai corpului profesoral;
b) reprezentanţi ai părinţilor, în cazul învăţământului preşcolar, primar sau gimnazial
sau ai elevilor, în cazul învăţământului profesional, liceal şi postliceal;
c) reprezentanţi ai consiliului local.
Pentru orice altă organizaţie furnizoare de educaţie, Comisia pentru evaluarea şi
asigurarea calităţii cuprinde următoarele categorii:
a) reprezentanţi ai furnizorului;
b) reprezentanţi ai beneficiarilor direcţi;
c) reprezentanţi ai angajatorilor.

A.R.A.C.I.P. realizează:
o evaluarea externă a calităţii educaţiei oferite de instituţiile de învăţământ
preuniversitar şi de alte organizaţii furnizoare de educaţie;
o autorizarea, acreditarea şi evaluarea periodică a unităţilor de învăţământ
preuniversitar;

Activităţile ARACIP-ului sunt:

 realizează activitatea de evaluare şi acreditare a furnizorilor de educaţie din

invăţământul preuniversitar;
 efectuează, pe baze contractuale, la solicitarea ministrului educaţiei şi cercetării,
evaluarea calităţii educaţiei din învăţământul preuniversitar;
 realizează, împreună cu inspectoratele şcolare şi direcţiile de resort din Ministerului
Educaţiei şi Cercetării activitatea de monitorizare şi control al calităţii;
 efectuează, cel puţin o dată la 3 ani, evaluarea organizaţiilor furnizoare de educaţie
acreditate;
 propune Ministerului Educatiei şi Cercetării înfiinţarea şi acreditarea, prin ordin, a
instituţiilor de învăţământ preuniversitar pentru fiecare nivel de învăţământ, program
de studii şi calificare profesională, după caz;
 elaborează standardele, standardele de referinţă şi indicatorii de performanţă,
metodologia de evaluare instituţională şi de acreditare, manuale de evaluare internă a
calităţii, ghiduri de bune practici, un raport anual cu privire la propria activitate,
analize de sistem asupra calităţii învăţământului preuniversitar din România,
recomandări de îmbunătăţire a calităţii invăţământului preuniversitar, codul de etică
profesională a experţilor în evaluare şi acreditare.
 BIBLIOGRAFIE

1. Constantin C. (2009), Psihopedagogie pentru examenele de definitivare si grade didactice,

Iasi, Polirom.
2. Iosifescu, Stefan, (2005) Asigurarea calitatii, ghid pentru unitatile scolare, ISE,
Bucuresti;
3. Ţoca I., (2008), Management educational, Bucuresti, Ed, Didactica si Pedagogica.
 Calitatile unui bun manager

In general, cei mai talentati si populari manageri sunt cei la care colaboratorii si
subalternii apreciaza:
1) stimularea fara stres;
2) entuziasmul in munca;
3) increderea in colegi;
4) spiritul intreprinzator;
5) cooperarea;
6) creativitatea.
7) are capacitatea de a lua decizii si de a-si asuma responsabilitatile;
8) are o putere mare de sinteza si analiza
9) sa aiba o viziune de ansamblu,
10) are o mare capacitate de planificare in functie de termenele stabilite si de antrenare a
membrilor echipei de lucru in vederea finalizarii obiectivelor; 
11) este un foarte bun administrator 
12) este un bun organizator;
13) este un bun evaluator;
14) are calitati de relationare cu subalternii, este capabil sa asculte, sa motiveze, dar si sa
sanctioneze atunci cand este cazul.