Sunteți pe pagina 1din 6

CARACTERISTICILE CLIMATULUI EDUCAȚIONAL

MOTIVUL/SCOPUL REFERATULUI

Climatul educațional trebuie cunoscut atât de profesor cât și de elev/student pentru o


bună desfășurare a orelor de curs. Pentru o bună desfășurare a lețiilor studierea factorilor ce
influențează climatul cât și tipurile de climat sunt necesar a fi știute iar acestea vor fi
prezentate succint în panginile ce vor urma. Factorii de influență externi sau interni pot
modifica de cele mai multe ori buna rânduială a clasei, ceea ce este necesară o instruire a
profesorului pentru ca respectivii factori să nu intervină în procesul educațional.

Climat - „ambianţa intelectuală şi morală care domneşte într-un grup, ansamblul percepţiilor
colective şi al stărilor emoţionale existente în cadrul acestuia”

-E. Păun-

La nivelul clasei de elevi, climatul reprezintă realitatea intuitivă, o pecete specifică a grupului
școlar respectiv.

În general, notiunea de climat desemnează:

 ambianța intelectuală și morală care este exprimată într-un grup;

 ansamblul perceptiilor colective și al stărilor emoționale existente în cadrul unei


organizații;

 stari subiective, mai ales de ordin afectiv și moral;

 o stare de psihologie colectivă, un fenomen de grup;

 o stare de contagiune colectivă care se obiectiveaza în ceea ce se poate numi și


ambianța umană internă a organizației.

Elementele care caracterizează climatul educațional al clasei sunt:

caracteristicile relațiilor sociale din clasă;


comportamentele elevilor în diferite situații școlare și extrașcolare;
tipul de autoritate exercitat;
gradul de (ne)încredere între cadrul didactic și elevi.
Dimensiunile climatului pot cunoaște următoarele forme:

- colegialitatea;

- familiaritatea;

- neangajarea;

- susținerea;

- autoritatea;

- restrictivitatea.

Climatul este produsul unei multitudini de factori, dintre care unii se detaseaza prin
impactul lor mai evident:

a) Factorii structurali – țin de diferitele aspecte referitoare la structura unei organizatii.

Prin structura organizatiei – se întelege modul în care sunt grupați și interactionează


membrii acesteia in vederea realizarii obiectivelor;

- se asigură o distribuire a statusurilor și rolurilor, în raport cu care indivizilor


le revin anumite drepturi și obligații;

- indică raporturile ierarhice dintre indivizi, dintre diferite niveluri

Factorii structurali cu impactul cel mai mare asupra climatului educational sunt:

- marimea scolii / clasei de elevi. In scolile cu un numar mai mare de


elevi și cadre didactice, climatul educational este mai rece, spre
deosebire de școlile mai mici în care climatul este mai cald, nu lipsit,
însă, cu desavarsire de posibile stari tensionale;

- compozitia umana a scolii, care se referă la structura de vârstă și de


sex, gradul de omogenitate a pregătirii profesionale, pozitia socială
extraorganizationala (mediul social de provenienta atât al
profesorilor, cât și al elevilor).

b) Factorii istrumentali – se referă la condițiile și mijloacele de realizare a obiectivelor


educaționale.

Printre acesti factori se pot menționa:

- mediul fizic și condițiile materiale;


- relatiile functionale dintre membrii comunitatii școlare;

- strategiile și modalitățile de acțiune;

- stilul de conducere și competenta directorului (la nivelul scolii), stilul


didactic al profesorului (la nivelul clasei de elevi);

- modalitatile de comunicare în interiorul scolii /clasei de elevi și ale


scolii cu diferiti parteneri externi .

Nu este important cât comunicăm, ci cum comunicăm !

c) Factorii socio – afectivi și motivationali – se manifestă prin efectele lor asupra gradului de
integrare socio – afectiva, a coeziunii și motivatiei membrilor organizatiei scolare / clasei de
elevi.

Printre acesti factori se numară:

- contaminarea afectiva a relatiilor interpersonale (acceptare,


respingere, indiferență) și prezenta unor subgrupuri (clici,
bisericuțe);

- relatiile membrilor organizatiei cu directorul și ale elevilor cu


profesorii;

- satisfactia sau insatisfactia generata de activitatea comuna;

- convergenta sau divergenta dintre interesele organizatiei și


asteptarile membrilor;

- tehnicile de motivare utilizate in organizatie si consistenta lor


(tehnici participative sau nonparticipative, pecuniare sau
nonpecuniare);

- posibilitatile și modalitatile de promovare;

- relația membrilor cu institutia școlara (de tip contractual, rece sau


caldă)

Având în vedere dependenta climatului educational al școlii și al clasei de elevi de stilul


de conducere / didactic și de comportamentele și sistemele relationale generate de acestea,
cercetarile au pus în evidenta ca scolile / clasele diferă între ele din punctul de vedere al
climatului.
Aceste diferente se datorează comportamentului directorului, pe de-o parte și
comportamentului profesorilor, pe de altă parte.

Cele trei dimensiuni ale comportamentului directorului sunt:

- comportament suportiv, care se caracterizează prin grija pentru profesori, deschidere


pentru cooperare, sugestii, respect pentru personalitatea și competenta fiecaruia. Critica
adresata profesorilor este constructiva, iar laudele nu lipsesc;

- comportament autoritar, care se caracterizeaza prin control si supraveghere stricte,


închis la sugestiile altora. Este ceea ce se numește directorul “ mana de fier”.

- comportament restrictiv – se manifesta prin impovararea profesorilor cu tot felu de


obligatii extradidactice, de tip administrativ, care-l impiedica sa-si realizeze in bune conditii
activitatea de instruire . Directorul mai mult impiedica decat sprijina activitatea profesorilor.

Comportamentul profesorilor este descris prin urmatoarele trei dimensiuni:

-comportament colegial, caracterizat prin relatii deschise și prietenesti între profesori,


care sunt entuziasti, toleranti, se ajuta reciproc și se respecta, cu un etos profesional înalt;

-comportament familiar, care se manifesta prin relatii si atitudini puternic impregnate


afectiv, fapt ce creeaza o atmosfera tipic comunitara. Profesrii interactioneaza nu numai în
activitati profesionale, ci și în cele personale, participând la evenimentele ce marchează viața
fiecăruia;

-comportament neangajat, ce poate fi caracterizat pe scurt astfel: profesorii, desi lucreaza in


aceeasi scoala, nu depun eforturi pentru a forma o echipă, nu interactionează pentru
realizarea unor scopuri comune. Gradul lor de angajare este foarte redus, comportamentul
față de ceilalți este negativist și critic, iar interesul pentru problemele școlii este foarte
scăzut.

Prin combinarea acestor comportamente și ponderea lor specifică în diferite situații,


pot fi descrise patru tipuri de climate școlare:

 deschis,
 angajat,
 neangajat,
 închis.

a) Climatul deschis – are ca trăsături distinctive cooperarea și respectul.


Directorul este deschis și ascultă sugestiile profesorilor, face aprecieri frecvente și sincere
la adresa acestora, le respecta competenta și le ofera o larga autonomie, îi sprijina și evita un
control strict birocratic. Relatiile dintre profesori sunt colegiale și prietenesti.

b) Climatul angajat este marcat de comportamentul rigid si autoritar al directorului, care-i


impovareaza pe profesori cu tot felul de sarcini suplimentare și ii frustreaza printr-un
control strict. Nu-l interesează și nu respectă profesionalismul cadrelor didactice. În aceste
conditii, profesorii își construiesc o lume a lor, paralela cu cea a conducerii. Profesorii dau
dovada de profesionalism, intretin relatii deschise, se respectă, se sprijină și cooperează,
pretuiesc școala și îl ignoră pe director.

c) Climatul neangajat este opusul celui angajat . Directorul are un comportament deschis,
orientat spre profesori și preocuparile lor sprijinindu-i permanent . Incearca să-i stimuleze sa
aiba initiativa, îi ocroteste în raport cu obligatiile impovaratoare de tip administrativ. Cu
toate acestea, profesorii nu-l acceptă și nu-l sprijina, sabotandu-l adesea. Profesorii nu se
respecta nici intre ei, gradul lor de angajare institutionala fiind minim.

d) Climatul inchis. Atat directorul, cât și profesorii desfasoara activitatile mai mult din
obligatie. Rutina, lipsa de interes si de implicare, starile de frustrare si de suspiciune, absenta
cooperarii si a respectului sunt aspectele cele mai importante.

Acest climat este caracterizat de directori autoritari, inflexibili, dar ineficienți și de


profesori intoleranti, apatici și lipsiți de angajare.
BIBLIOGRAFIE

http://www.scritub.com/profesor-scoala/CLIMATUL-EDUCATIONAL-SI-STILUL33723.php

https://www.slideshare.net/lacatus_daniel/tema-pedagogie-ii

S-ar putea să vă placă și